Trump pledează pentru unitatea republicanilor, în efortul adoptării proiectului fiscal, dar întâmpină rezistență în Camera Reprezentanților

trump-pledeaza-pentru-unitatea-republicanilor,-in-efortul-adoptarii-proiectului-fiscal,-dar-intampina-rezistenta-in-camera-reprezentantilor

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, i-a îndemnat marți pe congresmenii republicani să își unească eforturile pentru adoptarea proiectului de lege privind reducerile masive de taxe, dar anumiți membri ai Camerei Reprezentanților continuă să blocheze procedurile legislative. Republicanii din Camera Reprezentanților au divergențe asupra planului Administrației Trump de reduceri fiscale, de diminuare a cheltuielilor guvernamentale și de consolidare a securității la frontiere. Proiectul legislativ propus de Casa Albă are 1.116 pagini, iar anumite grupuri din cadrul Partidului Republican se opun unora dintre prevederi. În acest context, Donald Trump a făcut apel la unitate în cadrul formațiunii politice. ”Avem un partid extrem de unit, nu cred că am mai avut un partid ca acesta. Sunt unii oameni care vor anumite lucruri care poate nu îmi plac și nu le vor obține. Cred că avem un talent imens. Mike Johnson face treburi extraordinare în calitatea de președinte al Camerei Reprezentanților. Am avut o majoritate de un loc, acum avem șapte, este foarte bine și vrem acțiuni, vom câștiga multe alegeri”, a afirmat Donald Trump, în cursul unei vizite la sediul Congresului SUA. Liderul de la Casa Albă a salutat starea economiei Statelor Unite și a explicat că a atras investiții masive de la țările din zona Golfului Persic. Trump a cerut avansarea lucrărilor din Congres pentru adoptarea stimulentelor fiscale și pentru flexibilizarea reglementărilor. ”Avem o economie care funcționează foarte bine. Am atras investiții de 5.100 de miliarde de dolari din Orientul Mijlociu, vor face investiții chiar mai mari, vor cumpăra 180 de avioane Boeing, alocă bani pentru cheltuieli la niveluri fără precedent. De obicei, un președinte merge într-un turneu și pierde bani sau dă bani, noi am mers și am primit 5.100 de miliarde de dolari, nu a mai văzut nimeni așa ceva și este doar începutul. Deci, cred că avem un partid foarte unit, Senatul face o treabă foarte bună și vom avea un proiect de lege care va fi adoptat, cu reduceri imense de taxe, cu multe stimulente și cu reduceri ale reglementărilor, eliminăm reglementările oribile”, a subliniat Trump. Unii membri ai Partidului Republican continuă să aibă obiecții Cu toate acestea, grupuri republicane din Camera Reprezentanților contestă anumite măsuri. “Președintele nu a convins suficienți oameni că proiectul este adecvat în acest mod. Nu pot susține proiectul legislativ în această formă. Suntem departe de unitate”, a declarat, potrivit publicației The Hill, congresmanul republican Andy Harris, președintele Grupului conservator pentru Libertate din Camera Reprezentanților. Foto: Profimedia Video: Fox News Citește și: VIDEO Analist: Sancțiunile aplicate de UE fără SUA limitează IMPACTUL /„Rusia pornește de la premisa că europenii nu se pot apăra” Mișcarea de recunoaștere a unui stat PALESTINIAN „nu se va opri”, conform premierului Franței Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele

O lovitură pentru Temu și Shein: UE impune o taxă pe coletele mici livrate de retailerii online

o-lovitura-pentru-temu-si-shein:-ue-impune-o-taxa-pe-coletele-mici-livrate-de-retailerii-online

Bruxelles-ul ar putea aplica o taxă de manipulare de doi euro pe miliardele de colete mici livrate de retailerii online, în principal din China. Uniunea Europeană intenționează să perceapă o taxă forfetară pe miliardele de colete mici cu articole comandate online care intră în Uniune, în principal din China. Decizia reprezintă o nouă lovitură pentru comercianții cu amănuntul online precum Temu și Shein, conform Financial Times. Luni, Comisia Europeană a difuzat un proiect de propunere privind o taxă de manipulare pe coletele de mici dimensiuni, în urma presiunilor exercitate de statele membre, ale căror autorități vamale sunt copleșite de cele 4,6 miliarde de articole comandate anual și livrate clienților direct acasă. Propunerea, consultată de reporterii Financial Times, nu stabilea nivelul taxei, dar persoane familiarizate cu abordarea Comisiei Europene au sugerat că aceasta ar fi de aproximativ doi euro per colet. „Vorbim de doi euro pe pachet, plătiți de platformă”, a declarat comisarul european pentru Comerț, Maros Sefcovic, în Parlamentul European de la Bruxelles, conform Le Figaro. O parte din bani ar acoperi costurile vamale, dar ar intra și în bugetul UE, adăugând miliarde de euro anual. Proiectul de propunere al Comisiei Europene afirmă că taxa de doi euro se va aplica vânzărilor directe, dar articolele trimise la depozite vor fi impozitate cu 0,50 euro. Anterior, Maros Sefcovic a promis să abordeze creșterea numărului de colete, despre care a spus că a dus la o creștere a mărfurilor periculoase și neconforme și la plângeri din partea comercianților cu amănuntul din UE privind concurența neloială. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Uniunea Europeană ar putea ridica toate sancțiunile ECONOMICE împotriva Siriei/ „Exprimă dorința regională și internațională de susținere a țării” Christine Lagarde, BCE: UE trebuie să avanseze integrarea și să reconfigureze sistemul ECONOMIC, în contextul tensiunilor geopolitice Reuters: Sancțiunile aplicate de UE și Marea Britanie contra Rusiei reflectă DISOCIEREA de Statele Unite Avertismentul BCE: Escaladarea tensiunilor tarifare globale, motiv de „îngrijorare semnificativă” pentru STABILITATEA financiară și economia globală Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele

Avertismentul BCE: Escaladarea tensiunilor tarifare globale, motiv de „îngrijorare semnificativă” pentru stabilitatea financiară și economia globală

avertismentul-bce:-escaladarea-tensiunilor-tarifare-globale,-motiv-de-„ingrijorare-semnificativa”-pentru-stabilitatea-financiara-si-economia-globala

Banca Centrală Europeană a avertizat că escaladarea tensiunilor tarifare globale a devenit un motiv de „îngrijorare semnificativă” pentru stabilitatea financiară și economia globală. „Autoritățile decidente trebuie să identifice riscurile care decurg din tensiunile comerciale, să le monitorizeze și să evalueze impactul lor potențial asupra stabilității financiare”, au scris șase economiști ai băncii într-o notă publicată marți. Nota urmează să fie inclusă într-un raport mai amplu privind riscurile, care urmează să fie publicat miercuri. BCE a recomandat ca „instituțiile financiare să ia o serie de măsuri proactive pentru a face față riscurilor generate de tensiunile comerciale”. Raportul repetă comentariile vicepreședintelui BCE, Luis de Guindos, care săptămâna trecută a avertizat că recentele turbulențe privind taxele vamale ar putea răsturna sistemul financiar al regiunii, conform Bloomberg. Experiența disputei comerciale dintre Statele Unite și China din 2018-2019 Răspunsul celor mai expuse firme din zona euro la recentele anunțuri tarifare pare mai pronunțat decât în timpul primei președinții Trump, arată documentul. Experiența disputei comerciale dintre Statele Unite și China din 2018 și 2019, în timpul căreia au fost introduse o serie de taxe vamale, arată că tensiunile comerciale tind să aibă un efect negativ semnificativ asupra evaluărilor acțiunilor, atât în țara care impune taxele vamale, cât și în alte țări. În acea perioadă, prețurile acțiunilor au scăzut cu aproximativ 2% în medie atât în Statele Unite, cât și în zona euro, în urma anunțării taxelor vamale. Efectul taxelor impuse în perioada februarie-mai 2025 a fost, în linii mari, similar pentru zona euro, dar mult mai pronunțat pentru piețele americane. Ce mai afirmă documentul BCE: Reapariția tensiunilor comerciale și a știrilor legate de taxe vamale a pus presiune asupra prețurilor acțiunilor în unele industrii din zona euro. Incertitudinea politicii comerciale duce la provizioane mai mari, la o rentabilitate mai scăzută și la o reducere a împrumuturilor acordate economiei reale. Acumularea treptată a acestor efecte în timp reflectă impactul persistent al incertitudinii sporite asupra economiei reale. Sectoarele care depind în mare măsură de comerțul cu SUA și, prin urmare, cele mai expuse la taxele vamale impuse de Administrația SUA, s-ar putea confrunta cu probleme de profitabilitate și de capacitate de servire a datoriei. Expunerea băncilor din zona euro la sectoare care depind de Statele Unite ca partener comercial pot duce la un risc de credit în creștere pe măsură ce restricțiile comerciale sunt sporite. În general, băncile s-ar putea confrunta cu o creștere a ratelor de nerambursare și a cerințelor de provizionare asociate. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Christine Lagarde, BCE: UE trebuie să avanseze integrarea și să reconfigureze sistemul ECONOMIC, în contextul tensiunilor geopolitice Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele

Christine Lagarde, BCE: UE trebuie să avanseze integrarea și să reconfigureze sistemul ECONOMIC, în contextul tensiunilor geopolitice

christine-lagarde,-bce:-ue-trebuie-sa-avanseze-integrarea-si-sa-reconfigureze-sistemul-economic,-in-contextul-tensiunilor-geopolitice

Uniunea Europeană trebuie să aprofundeze integrarea și să reconfigureze modelul economic, pentru a profita de ”oportunitatea” oferită de tensiunile generate de Statele Unite și pentru a-și asuma un rol nou, în contextul ajustării globalizării, afirmă Christine Lagarde, președintele Băncii Centrale Europene (BCE). ”Începerea noului mandat al președintelui Donald Trump a modificat situația în trei domenii: economia, politica și apărarea. Aceștia au fost cei trei piloni ai cooperării internaționale într-o lume tot mai globalizată, în ultimele decenii. Dar aceasta este mai degrabă o oportunitate decât o amenințare – este nevoie de Europa în acest moment mai mult ca niciodată”, afirmă Christine Lagarde, într-un interviu acordat publicației La Tribune Dimanche, conform site-ului BCE. Președintele BCE cere avansarea integrării europene În noul context geopolitic tensionat, Christine Lagarde pledează pentru avansarea integrării europene. ”Liderii europeni trebuie să profite de această oportunitate pentru a accelera procesul de aprofundare a Uniunii Europene. Observăm că este contestată dependența noastră în materie de energie, apărare și la nivel financiar, de aceea, trebuie să avansăm cooperarea. Sunt necesare acțiuni coordonate la nivelul Uniunii Europene”, a argumentat Christine Lagarde. Președintele BCE a notat că Franța și Germania par să fie dispuse la avansarea cooperării. ”Întâlnirea cancelarului Friedrich Merz cu președintele Franței, Emmanuel Macron, pe 7 mai, a transmis un mesaj puternic, la fel și programul german de investiții în infrastructură în valoare de 500 de miliarde de euro. Tandemul franco-german pare să tindă spre cooperare”, a notat președintele BCE. UE trebuie să aibă o poziție fermă față de SUA Referindu-se la amenințările Administrației Donald Trump cu impunerea de taxe comerciale Uniunii Europene, Christine Lagarde a cerut o poziție unitară și fermă din partea Blocului comunitar. ”Este necesară o poziție puternică în cazul eșecului negocierilor cu Washingtonul. Trebuie să identificăm sectoare care să fie vizate de măsuri de retorsiune”, a subliniat Lagarde, declarându-se încrezătoare în legătură cu situația Uniunii Europene. ”Eu nu sunt pesimistă. În Europa, gradul ocupațional se menține, puterea de cumpărare este în creștere, iar inflația este în scădere. Consumul și investițiile ar urma să se intensifice, chiar dacă incertitudinea generată de anunțurile Administrației SUA afectează încrederea și țin pe loc creșterea economică. Dar cred că trebuie să ne eliberăm de dependențele la nivel energetic, militar și financiar”, a subliniat Christine Lagarde. Președintele BCE a atras atenția că globalizarea este în regres, ceea ce generează fragmentare economică și financiară. ”Cred că globalizarea a avut de ceva timp o problemă de legitimitate, ceea ce a generat fragmentare”, a subliniat Christine Lagarde. Foto: Profimedia Citește și: Administrația SUA amenință cu taxe vamale la cote MAXIME țările care nu poartă negocieri corecte Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele

Previziunile economice ale Comisiei Europene pentru 2025: Creștere moderată pe fondul incertitudinii economice globale

previziunile-economice-ale-comisiei-europene-pentru-2025:-crestere-moderata-pe-fondul-incertitudinii-economice-globale

Economia UE a început anul 2025 pe o bază ceva mai solidă decât se anticipase și se preconizează că va continua să crească la un ritm modest în acest an, anunță Comisia Europeană. O accelerare a creșterii este prognozată pentru 2026, în pofida incertitudinii politice și a tensiunilor comerciale sporite la nivel mondial. Previziunile economice din primăvara anului 2025 ale Comisiei Europene estimează că PIB-ul real va crește cu 1,1% în 2025 în UE și cu 0,9% în zona euro, în linii mari același ritm ca cel înregistrat în 2024. În 2026, se preconizează o accelerare a creșterii la 1,5% în UE și la 1,4% în zona euro. Inflația în zona euro ar trebui să încetinească de la 2,4% în 2024 la o medie de 2,1% în 2025 și 1,7% în 2026. În UE, inflația ar trebui să urmeze o dinamică similară, scăzând puțin sub 2% în 2026. O perspectivă deteriorată, dar o economie rezistentă În ultimul trimestru din 2024, economia UE a înregistrat o creștere peste așteptări, de 0,4%, în mare parte datorită cererii interne robuste. Această dinamică pozitivă a continuat în primul trimestru al anului 2025, datele preliminare indicând o creștere reală a PIB de 0,3%. Cele mai recente previziuni revizuiesc semnificativ în scădere perspectivele de creștere. Acest lucru se datorează în mare parte unei perspective mai slabe a comerțului mondial și unei incertitudini mai mari a politicii comerciale. Conform Le Figaro, Danemarca (cu o creștere economică de 3,6%), Irlanda (3,4%) și Polonia (3,3%) ar fi cele mai dinamice țări din zona euro în 2025. Germania și Austria sunt codașe, cu economii în stagnare sau chiar în recesiune în cazul Austriei. În cazul Franței, Comisia preconizează o creștere foarte modestă de 0,6%, o prognoză identică cu cea a FMI, care încă miza pe o creștere de 0,8% în toamna anului trecut. Creșterea economică globală în afara UE este acum estimată la 3,2% atât pentru 2025, cât și pentru 2026, în scădere față de rata de 3,6% prognozată în toamna anului 2024. Această revizuire în sens descendent reflectă în mare măsură o perspectivă mai slabă atât pentru SUA, cât și pentru China. Încetinirea comerțului mondial este și mai accentuată. În consecință, se preconizează că exporturile UE vor crește cu numai 0,7% în acest an, cu o nouă contracție a exporturilor de bunuri, parțial compensată de rezistența exporturilor de servicii, mai puțin afectate de tensiunile comerciale. În 2026, creșterea exporturilor ar trebui să se accelereze la 2,1%. În ceea ce privește consumul privat, se preconizează că creșterea va fi ușor mai robustă decât cea proiectată în toamnă, ajungând la 1,5% în 2025 și la 1,6% în 2026. Piața forței de muncă rămâne solidă, cu o îmbunătățire a salariilor reale În 2024, expansiunea continuă a ocupării forței de muncă a dus la crearea a 1,7 milioane de noi locuri de muncă în economia UE, atingându-se astfel un nou record pentru numărul de locuri de muncă din Uniune. În ciuda unei creșteri economice modeste, se preconizează că ocuparea forței de muncă va crește cu încă două milioane de locuri de muncă până la sfârșitul orizontului de prognoză. Rata șomajului ar trebui să scadă la un nou minim istoric de 5,7% în 2026. După ce a crescut cu 5,3% în 2024, creșterea salariilor nominale va încetini în 2025 și 2026. Lucrătorii vor continua să beneficieze de creșteri ale salariilor reale și, de asemenea, se așteaptă să recupereze pe deplin puterea de cumpărare pierdută în ultimii ani, cauzată de creșterea inflației. Procesul dezinflaționist în curs, care a început la sfârșitul anului 2022, este așteptat să avanseze în mod constant. După o scădere la 2,4% în 2024, se preconizează că inflația din zona euro, calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum, va atinge ținta BCE de 2% în 2025, scăzând în continuare în 2026. Riscurile la adresa perspectivelor sunt înclinate în sens negativ. Fragmentarea în continuare a comerțului mondial ar putea diminua creșterea PIB-ului și ar putea reaprinde presiunile inflaționiste. Pe de altă parte, reducerea în continuare a tensiunilor comerciale dintre UE și SUA sau extinderea mai rapidă a comerțului UE cu alte țări, inclusiv prin noi acorduri de liber schimb, ar putea susține creșterea UE. Creșterea cheltuielilor pentru apărare ar putea avea, de asemenea, o contribuție pozitivă. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Von der Leyen: UE lucrează la NOI sancțiuni împotriva Rusiei. Pachetul nr. 17 a fost adoptat acum câteva zile Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele

Donald Trump a anunțat acorduri cu Emiratele Arabe Unite în valoare totală de peste 200 de miliarde de dolari

donald-trump-a-anuntat-acorduri-cu-emiratele-arabe-unite-in-valoare-totala-de-peste-200-de-miliarde-de-dolari

Președintele Donald Trump a promis joi să consolideze legăturile SUA cu Emiratele Arabe Unite și a anunțat acorduri cu statul din Golf în valoare totală de peste 200 de miliarde de dolari. Cele două țări au convenit, de asemenea, să aprofundeze cooperarea în domeniul inteligenței artificiale, conform Reuters. După întâlnirea lui Trump cu șeicul Mohamed bin Zayed Al Nahyan, Casa Albă a declarat că acordurile includ un angajament de 14,5 miliarde de dolari din partea Etihad Airways de a investi în 28 de aeronave Boeing 787 și 777x echipate cu motoare produse de GE Aerospace. Departamentul de Comerț al SUA a declarat că cele două țări au convenit, de asemenea, să stabilească un cadru de „Parteneriat SUA-UAE pentru accelerarea IA”, iar Trump și șeicul Mohamed au participat la dezvelirea unui nou campus AI, cel mai mare din afara Statelor Unite. Emiratele Arabe se angajează să investească 1.400 de miliarde de dolari în SUA pe parcursul a zece ani Surse au declarat că acordurile vor oferi țării din Golf acces extins la cipuri avansate de inteligență artificială din SUA, după ce anterior Emiratele s-au confruntat cu restricții. Administrația Joe Biden a impus o supraveghere strictă a exporturilor de cipuri AI din SUA către Orientul Mijlociu și alte regiuni din cauza îngrijorărilor Washingtonului că China ar putea avea acces la această tehnologie. „Nu am absolut nicio îndoială că relația va deveni mai mare și mai bună”, a declarat Trump într-o întâlnire cu șeicul Mohamed bin Zayed Al Nahyan. „Minunatul tău frate a venit la Washington acum câteva săptămâni și ne-a spus despre declarația ta generoasă cu privire la 1.400 de miliarde.” Trump se referea la un angajament al Emiratelor Arabe Unite de a investi 1.400 de miliarde de dolari în SUA pe parcursul a zece ani. Șeicul Mohamed i-a spus lui Trump că Emiratele sunt „dornice să continue și să consolideze această prietenie în beneficiul celor două țări și popoare”, adăugând: „Prezența dvs. astăzi aici, excelența dvs., confirmă faptul că această dorință este reciprocă”. O fișă informativă a Casei Albe a precizat că Emirates Global Aluminum va investi pentru a dezvolta un proiect de topitorie de aluminiu primar în valoare de 4 miliarde de dolari în Oklahoma, în timp ce ExxonMobil, Occidental Petroleum și EOG Resources s-au asociat cu Abu Dhabi National Oil Company pentru extinderea producției de petrol și gaze naturale, un proiect evaluat la 60 de miliarde de dolari. Înainte de plecarea sa în Emiratele Arabe Unite, Trump a declarat într-un discurs adresat trupelor americane de la baza aeriană Al Udeid, situată la sud-vest de Doha, că achizițiile în domeniul apărării semnate miercuri de Qatar valorează 42 de miliarde de dolari. Trump a spus că probabil se va întoarce la Washington vineri, după o călătorie regională care a început marți, deși a spus că este „aproape o destinație necunoscută”. Trump a lăsat să se înțeleagă că s-ar putea opri la Istanbul pentru discuții despre Ucraina. Vizita de patru zile a lui Trump în regiunea Golfului a mai consemnat și alte acorduri comerciale importante, inclusiv un acord prin care Qatar Airways va achiziționa până la 210 avioane Boeing widebody, un angajament de 600 de miliarde de dolari din partea Arabiei Saudite de a investi în SUA și 142 de miliarde de dolari în vânzări de armament american către Arabia Saudită. În Qatar, Trump a declarat că Statele Unite sunt foarte aproape de a obține un acord nuclear cu Iranul, iar Teheranul a fost „într-un fel” de acord cu termenii. De asemenea, Trump a anunțat marți că Statele Unite vor elimina sancțiunile de lungă durată împotriva Siriei și s-a întâlnit ulterior cu președintele interimar sirian Ahmed al-Sharaa. El l-a îndemnat pe Sharaa să stabilească legături cu Israel, inamicul de lungă durată al Siriei. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Bloomberg: Graba lui TRUMP de a semna contracte în domeniul inteligenței artificiale în Arabia Saudită și EAU generează preocupări în SUA Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele

Raport ONU: Creșterea economică globală, cu 0,4% mai mică în 2025 și 2026 decât se estima în ianuarie

raport-onu:-cresterea-economica-globala,-cu-0,4%-mai-mica-in-2025-si-2026-decat-se-estima-in-ianuarie

Organizația Națiunilor Unite a prognozat joi o creștere economică globală mai lentă în acest an și anul viitor, subliniind impactul majorării taxelor vamale americane și creșterea tensiunilor comerciale. Economiștii ONU au menționat, de asemenea, peisajul geopolitic volatil și amenințările legate de creșterea costurilor de producție, perturbările lanțului de aprovizionare și turbulențele financiare, conform Associated Press. ONU estimează acum o creștere economică globală de 2,4% în acest an și de 2,5% anul viitor – o scădere de 0,4 puncte procentuale în fiecare an față de proiecțiile din ianuarie. Anul trecut, economia mondială a crescut cu 2,9%. „În aceste zile, există atât de multă incertitudine în aer”, a declarat Shantanu Mukherjee, director al Diviziei de analiză și politică economică din cadrul Departamentului de afaceri economice și sociale al ONU. „A fost o perioadă tensionată pentru economia globală”, le-a declarat el reporterilor. „În luna ianuarie a acestui an, ne așteptam la doi ani de creștere stabilă – chiar dacă sub așteptări – și, de atunci, perspectivele s-au diminuat, însoțite de o volatilitate semnificativă pe diverse dimensiuni.” Mukherjee a declarat că încetinirea afectează majoritatea țărilor și regiunilor, dar printre cele mai grav afectate sunt țările cele mai sărace și mai puțin dezvoltate, ale căror perspective de creștere au scăzut de la 4,6% la 4,1% din ianuarie. „Acest lucru se traduce printr-o pierdere de miliarde în producția economică pentru cele mai defavorizate țări”, care găzduiesc peste jumătate din populația mondială care trăiește în sărăcie extremă, a spus el. Conform raportului ONU, țările dezvoltate și în curs de dezvoltare ale lumii vor avea de asemenea de suferit. Creșterea economică a Uniunii Europene în 2025 va stagna la 1% Creșterea economică în Statele Unite este acum proiectată să scadă semnificativ, de la 2,8% anul trecut la 1,6% anul acesta, se arată în raport, menționând că se așteaptă ca taxela vamale mai mari și incertitudinea politică să afecteze investițiile private și consumul. Conform raportului, creșterea Chinei ar trebui să încetinească la 4,6% în acest an, de la 5% în 2024, ca urmare a sentimentului scăzut al consumatorilor, a perturbărilor din companiile de producție orientate spre export și a provocărilor continue din sectorul imobiliar. Potrivit raportului, se preconizează că în acest an creșterea economică a Uniunii Europene va rămâne la fel ca anul trecut – doar 1%, citând exporturile nete mai slabe și barierele comerciale mai ridicate. Creșterea economică a Regatului Unit, de 1,1% anul trecut, ar urma să scadă la 0,9%. De asemenea, se preconizează că slăbirea comerțului, încetinirea investițiilor și scăderea prețurilor materiilor prime vor eroda creșterea în alte economii în curs de dezvoltare importante, inclusiv Brazilia, Mexic și Africa de Sud. India va rămâne una dintre economiile mari cu cea mai rapidă creștere din lume, însă conform previziunilor ONU, creșterea sa ar trebui să scadă de la 7,1% în 2024 la 6,3% anul acesta. Prognoza de creștere economică globală a ONU este mai mică decât cea a Fondului Monetar Internațional. Pe o notă mai pozitivă, Mukherjee a spus că ONU se așteaptă ca negocierile bilaterale să ducă la taxe vamale mai mici, deși a spus că acestea nu vor reveni la nivelurile de dinainte de anunțul președintelui american Donald Trump din februarie. Cu toate acestea, Mukherjee a spus că rezolvarea incertitudinilor ar ajuta persoanele fizice și companiile să avanseze cu procesul de luare de decizii economice și asta ar avea un impact pozitiv asupra economiei globale. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Economia zonei euro a avansat cu 1,2%, iar cea a UE cu 1,4% în trimestrul întâi /Care este situația ROMÂNIEI Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele

BCE: Zona euro se confruntă cu vulnerabilități, în contextul tensiunilor geoeconomice /Este necesar un cadru puternic de reglementare

bce:-zona-euro-se-confrunta-cu-vulnerabilitati,-in-contextul-tensiunilor-geoeconomice-/este-necesar-un-cadru-puternic-de-reglementare

Uniunea Europeană are nevoie de consolidarea rezilienței prin avansarea cadrului de reglementare, afirmă Luis de Guindos, vicepreședinte al Băncii Centrale Europene (BCE), avertizând că zona euro este expusă riscurilor asociate fragmentării sistemului geoeconomic, din cauza tensiunilor mondiale. ”Ultimele luni au fost marcate de evenimente pe piețele financiare globale, ceea ce generează dezbateri despre riscurile asupra stabilității financiare și a rezilienței instituționale. Fragmentarea geopolitică tot mai mare riscă să amplifice probabilitatea producerii efectelor adverse. Principala preocupare este că tensiunile comerciale ar putea degenera în război comercial”, a declarat Luis de Guindos, în discursul rostit la reuniunea Asociației Activelor Internaționale de Schimb și Derivatelor (International Swaps and Derivatives Association (ISDA). Zona euro riscă să resimtă puternic impactul tensiunilor comerciale Vicepreședintele BCE a avertizat că zona euro are o serie de vulnerabilități asociate dependenței de sistemul comercial mondial. ”În contextul în care economia zonei euro este foarte deschisă și este integrată profund în rețelele globale de aprovizionare, există o serie de vulnerabilități ale stabilității financiare care riscă să fie testate. Dar nivelul ridicat al incertitudinii nu se limitează la comerț. Numeroase alte domenii, inclusiv cel monetar, cel fiscal și politicile de siguranță națională au fost, de asemenea, afectate”, a subliniat Luis de Guindos. Vicepreședintele BCE a subliniat că tensiunile comerciale generate de tarifele aplicate de Administrația Donald Trump alimentează ”volatilitatea” piețelor financiare. ”A doua vulnerabilitate se referă la economia zonei euro. Escaladarea tensiunilor comerciale ar putea afecta firmele și familiile din zona euro, generând potențiale riscuri în materie de creditare, atât pentru bănci, cât și pentru companiile non-bancare. A treia vulnerabilitate se referă la riscurile suverane. Raportul dintre datorii și PIB a scăzut de la pandemie, dar pozițiile fiscale ale anumitor state din zona euro rămân slabe”, a atras atenția Luis de Guindos. Zona euro trebuie să își consolideze reziliența ”Ținând cont de aceste vulnerabilități, trebuie să ne întrebăm dacă instituțiile financiare ale zonei euro sunt suficient de pregătite pentru a face față riscurilor. (…) Ținând cont de nivelul ridicat de incertitudine, este necesar un cadru puternic de reglementare și supraveghere în toate sectoarele financiare, pentru a asigura că reziliența de până acum rămâne fermă în perspectivele noilor riscuri”, a concluzionat Luis de Guindos. Foto: Profimedia Citește și: Economia zonei euro a avansat cu 1,2%, iar cea a UE cu 1,4% în trimestrul întâi /Care este situația ROMÂNIEI Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele

Economia zonei euro a avansat cu 1,2%, iar cea a UE cu 1,4% în trimestrul întâi /Care este situația României

economia-zonei-euro-a-avansat-cu-1,2%,-iar-cea-a-ue-cu-1,4%-in-trimestrul-intai-/care-este-situatia-romaniei

Zona euro a avut o creștere economică anuală de 1,2% în primele trei luni ale anului 2025, iar PIB-ul total al Uniunii Europene a avansat cu 1,4%, România având o creștere de 0,5%, conform datelor publicate de Oficiul european pentru Statistică (Eurostat). ”În primul trimestru din 2025, PIB-ul a crescut cu 0,3% atât în zona euro, cât și la nivelul întregii Uniuni Europene, în raport cu trimestrul precedent. Comparativ cu același trimestru al anului anterior, valoarea PIB-ului a crescut cu 1,2% în zona euro și cu 1,4% în întreaga Uniune Europeană”, a comunicat joi Oficiul pentru Statistică al Uniunii Europene (Eurostat). În ianuarie, experții UE prognozau o creștere economică mai mare cu 0,1%. Irlanda a avut cea mai puternică creștere economică din Uniunea Europeană (10,9%), iar România cea mai redusă (0,5%). Germania a înregistrat o scădere economică de 0,2%, iar Franța a avut o creștere de 0,8%. Valoarea PIB-ului Italiei a avansat cu 0,6%, iar cea a Spaniei cu 2,8%. Conform estimărilor Băncii Centrale Europene, zona euro ar urma să aibă o creștere economică de 0,9% în 2025, de 1,2% în 2026 și de 1,3% în 2027. ”Pe plan mondial, creșterea economică ar urma să se mențină moderată și chiar ar putea scădea. Valoarea PIB-ului mondial ar urma să avanseze cu 3,4% în 2025, același nivel din 2024, și să încetinească la 3,2% în 2026 și 2027”, au transmis experții Băncii Centrale Europene, avertizând asupra tensiunilor comerciale, asupra scăderii cererii și situației de incertiudine geopolitică. Gradul ocupațional a crescut cu 0,3% în zona euro și cu 0,2% în întreaga Uniune Europeană în primul trimestru din 2025, în raport cu trimestrul anterior. Foto: Profimedia Citește și: ANALIZĂ Le Monde: Emmanuel Macron, blocat în propria neputință /Președintele Franței pare SINGUR, deși cere solidaritate VIDEO Merz va reduce birocrația și va stimula activitățile economice /„Armata germană trebuie să devină cea mai PUTERNICĂ din Europa” VIDEO Secretarul general al NATO reiterează sprijinul pentru Ucraina și cere CLARIFICĂRI din partea Kremlinului /„Mingea este în terenul Rusiei” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele

Raport prezentat miniștrilor de Finanțe ai UE: Economia rusă se află într-o stare din ce în ce mai precară, cifrele oficiale nu sunt credibile

raport-prezentat-ministrilor-de-finante-ai-ue:-economia-rusa-se-afla-intr-o-stare-din-ce-in-ce-mai-precara,-cifrele-oficiale-nu-sunt-credibile

Economia rusă se află într-o stare din ce în ce mai precară ca urmare a trecerii la producția de război și a sancțiunilor occidentale după invadarea Ucrainei, se arată într-un raport al Institutului de Economie de Tranziție din Stockholm (SITE), publicat marți. Raportul, pregătit pentru discuțiile miniștrilor de Finanțe ai Uniunii Europene, a afirmat că, deși este încă relativ stabilă, economia rusă este rezistentă doar superficial și că dezechilibrele și slăbiciunile structurale au crescut, conform Reuters. „Stimularea fiscală a producției de război a menținut economia pe linia de plutire pe termen scurt, dar dependența de finanțarea opacă, alocarea distorsionată a resurselor și reducerea rezervelor fiscale o fac nesustenabilă pe termen lung. Contrar relatărilor Kremlinului, timpul nu este de partea Rusiei”, afirmă raportul. UE a impus 16 pachete de sancțiuni Rusiei de la începutul războiului din Ucraina în februarie 2022, vizând principalele surse de venit ale Moscovei – exporturile de petrol, gaze și cărbune. Alte puteri occidentale, inclusiv Statele Unite, Canada, Marea Britanie și Japonia, au impus, de asemenea, sancțiuni. Moscova a subestimat inflația, ceea ce a afectat calculele privind PIB-ul real Dornică să arate că sancțiunile occidentale sunt inutile, Rusia afirmă că Produsul său Intern Brut a crescut cu 4,3% în 2024, după o creștere de 3,6% în 2023. Torbjorn Becker, care a prezentat raportul SITE miniștrilor de Finanțe din UE, a declarat că cifrele privind PIB-ul Rusiei nu pot fi luate în considerare deoarece Moscova a subestimat cel mai probabil inflația, ceea ce a afectat calculele privind PIB-ul real. „Rusia susține că inflația este de 9-10%. În cazul acesta, de ce ar avea banca centrală o rată de politică monetară de 21%? Care bancă centrală obișnuită ar avea o rată de politică monetară cu 11,50 puncte procentuale mai mare decât rata inflației? Dacă oricare dintre băncile noastre centrale ar face așa ceva, ar rămâne fără slujbă a doua zi”, le-a declarat Becker reporterilor. „Acesta este un indiciu foarte clar că inflația ar putea să nu fie de fapt cifra corectă. Dacă minimizezi inflația, vei supraestima PIB-ul real”, a spus el. De asemenea, el a subliniat constrângerile bugetare ale Rusiei cauzate de scăderea veniturilor din petrol, gaze și cărbune și de creșterea cheltuielilor militare. De la începutul invadării Ucrainei și în pofida efortului său masiv de război, Rusia a raportat un deficit bugetar de 2% din PIB în fiecare an. „Cifrele fiscale din Rusia nu corespund cu adevărat cu ceea ce credem noi că ei investesc în efortul de război”, a declarat Becker. El a spus că o mare parte din finanțarea mașinii de război a trecut prin sistemul bancar. „Deci, dacă adăugăm acest lucru la cifrele fiscale, deficitele lor fiscale ar fi de aproximativ două ori mai mari decât ceea ce au arătat în statisticile oficiale”, a spus el. Acest lucru, la rândul său, a dus la creșterea riscurilor financiare în sistemul bancar, a spus Becker, deoarece băncile au raportat o creștere ridicată a creditelor. „Aceștia sunt toți indicatorii la care ne uităm de obicei când vrem să prezicem o criză bancară”, a spus Becker. Comisar european: „Analiza evidențiază lipsa de credibilitate a statisticilor rusești” Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a declarat că Comisia Europeană este de acord cu raportul SITE. „Analiza lor evidențiază lipsa de credibilitate a statisticilor rusești și modul în care economia rusă nu funcționează la fel de bine precum sugerează statisticile oficiale”, le-a declarat Dombrovskis reporterilor după reuniunea miniștrilor UE. „Comisia este în general de acord cu această analiză și cu fragilitatea generală tot mai mare a economiei ruse. Acest lucru subliniază importanța eforturilor continue ale comunității internaționale să limiteze capacitatea Kremlinului de a-și continua războiul de agresiune împotriva Ucrainei”, a spus el. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Statele Unite trimit în Turcia o delegație condusă de Marco Rubio /TRUMP: „Vreau să opresc războiul oribil” dintre Rusia și Ucraina Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele