Noua Zeelandă vrea să dubleze piața internațională a educației până în 2034
Ministrul Educației, Erica Stanford, a declarat într-un comunicat că, având în vedere creșterea constantă a numărului de studenți internaționali înscriși începând din 2023, guvernul dorește să „accelereze această creștere” pentru a atinge 7,2 miliarde de dolari neozeelandezi (4,32 miliarde de dolari americani) până în 2034. Anunțul vine în contextul în care destinații extrem de populare pentru studenții internaționali, precum Australia și Statele Unite, intenționează să reducă numărul studenților străini, iar universitățile din piețele concurente se luptă să profite de aceste restricții. „Pe termen scurt, Education New Zealand își va concentra eforturile de promovare pe piețele cu cel mai mare potențial de creștere”, a adăugat Stanford. Piața educației internaționale din Noua Zeelandă are în prezent o valoare de 3,6 miliarde de dolari neozeelandezi pentru economie și guvern. Guvernul dorește ca numărul de studenți internaționali înscriși să crească de la 83.700 în 2024 la 105.000 în 2027 și 119.000 până în 2034 și să-și dubleze valoarea pentru economie. Susținere guvernamentală pentru studenții străini Pentru a încuraja mai mulți studenți străini să vină în Noua Zeelandă, guvernul intenționează să mărească numărul de ore de muncă cu jumătate de normă pentru studenții internaționali eligibili de la 20 la 25, precum și să extindă eligibilitatea pentru drepturile de muncă la toți studenții din învățământul superior care participă la programe de schimb sau de studii în străinătate aprobate. Administrația președintelui american Donald Trump a restricționat vizele pentru studenții străini, în special pentru cei din China. În luna mai, Casa Albă a revocat dreptul Universității Harvard de a înscrie studenți străini, o măsură blocată ulterior de un judecător federal. Guvernul australian a limitat numărul de înscrieri ale noilor studenți internaționali la 270.000 pentru 2025, în efortul de a frâna migrația record care a contribuit la creșterea prețurilor chiriei locuințelor. Pentru Noua Zeelandă, care se confruntă cu o creștere economică slabă, această măsură este cea mai recentă dintr-o serie de măsuri menite să îmbunătățească economia în dificultate, după modificările aduse regulilor de acordare a vizelor pentru a încuraja nomazii digitali și a atrage investiții străine.
Șapte zeciste din Iași. Povești de 10 la Evaluarea Națională: A fost un obiectiv clar pentru mine”
Șapte eleve din județul Iași au obținut media 10 la Evaluarea Națională 2025. În spatele acestor reușite se află nu doar multă muncă, ci și visuri clare despre viitor, activități extracurriculare și pasiuni care le definesc, scrie Ziarul de Iași. Iașiul a urcat din nou pe podiumul excelenței în educație, clasându-se pe locul doi la nivel național, după București, ca număr de medii de 10 la Evaluarea Națională 2025. Șapte eleve din județ au reușit performanța de a obține nota maximă atât la Limba română, cât și la Matematică, demonstrând că seriozitatea, disciplina și pasiunea pot merge mână în mână. Acestea sunt eleve care nu doar că au excelat academic, ci s-au implicat activ și în activități extracurriculare. Trei dintre ele sunt cercetașe cu vechime, două urmează cursuri de dans, iar altele iubesc lectura, cântă la chitară electrică sau joacă șah. AFLAȚI AICI CARE SUNT CELE 7 ELEVE DIN IAȘI CARE AU OBȚINUT MEDIA 10 LA EVALUAREA NAȚIONALĂ 2025 Numele meu este Denis Andrei, sunt un jurnalist cu o pregătire solidă și o pasiune neîncetată pentru informare. Am absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității din București și, de … vezi toate articolele
BAC 2025 | Subiectele și rezultatele la Bacalaureat. În 2025, află PRIMUL aici ce note ai luat
Elevii claselor a XII-a zi, a XIII-a seral și frecvență redusă au terminat cursurile liceale vineri, 6 iunie, urmând ca de marți, 10 iunie, să susțină examenele de Bacalaureat. Update 16 iunie 2025 (14:30). A fost susținută ultima probă la Bacalaureat a sesiunii iunie 2025, la Limba și Literatura Maternă. La data de 20 iunie 2025, se vor afișa rezultatele la probele scrise. Apoi, în aceeași zi, în intervalul 14:00 – 18:00, dar și pe 23 și 24 iunie 2025, se vor putea depune contestațiile. Rezultatele finale vor fi disponibile la data de 30 iunie 2025. În curând, vor fi disponibile subiectele și baremele de corectare pentru proba de astăzi. Update 15 iunie 2025 (11:20). În mai puțin de 24 de ore, o parte dintre candidați se vor reîntoarce în centrele de examinare, pentru a susține ultima probă scrisă la Bacalaureat, sesiunea iunie 2025. Ziua de luni, 16 iunie 2025, va veni cu noi emoții pentru candidații care trebuie să susțină proba scrisă la Limba și Literatura Maternă (proba E.b). Programele pentru BAC sunt disponibile în lb. maghiară, germană, sârbă, slovacă, croată, italiană, ucraineană, turcă, conform edu.ro. Update 13 iunie (15:48). Pe platforma dedicată Bacalaureatului au fost postate subiectele și baremele de corectare pentru materiile de la a treia probă scrisă. Luni, 16 iunie 2025, are loc proba scrisă la Limba și Literatura Maternă. Apoi, la data de 20 iunie 2025 vor apărea rezultatele inițiale la această sesiune de Bacalaureat. La data de 30 iunie 2025, se vor afișa rezultatele finale la BAC 2025, sesiunea iunie. Update 13 iunie (12:00). Proba a ajuns la final, la ora 12:00. Elevii predau foile de lucru și părăsesc centrele de examen. Update 13 iunie (11:40). Vezi AICI rezolvarea subiectelor de psihologie, economie, logică, filosofie și sociologie de la Bacalaureat 2025. Update 13 iunie (11:30). Vezi AICI cum se rezolvă subiectele la geografie și care este baremul de corectare. Update 13 iunie (11:20). Vezi AICI cum se rezolvă subiectele de informatică de astăzi. Update 13 iunie (11:10). Vezi AICI rezolvarea subiectelor de la chimie, biologie și anatomie de la Bacalaureat 2025. Update 13 iunie (11:00). Vezi AICI rezolvarea și baremul de corectare pentru proba la FIZICĂ. Update 13 iunie (10:30). Candidaților li se permite să părăsească sălile de examen, începând cu ora 10:30, după ce predau foile. A trecut jumătate din timpul alocat probei scrise. Update 13 iunie (09:00). A început a treia probă scrisă. Update 13 iunie (08:30). Candidaților li se permite accesul în sălile de examen, pentru a susține a treia probă scrisă la Bacalaureat 2025. Update 13 iunie (08:25). Vezi AICI ce subiecte au picat la Geografie, la Bacalaureat 2025. Update 13 iunie (08:20). Vezi AICI care sunt subiectele probei scrise la Informatică! Update 13 iunie (08:10). Accesează linkul de AICI pentru a vedea subiectele de la chimie, biologie și anatomie, de la Bacalaureat. Update 13 iunie (08:00). Vezi AICI subiectele care au picat la Fizică. Update 13 iunie (07:30). Vineri, 13 iunie 2025, candidații se pregătesc să susțină proba la alegere a profilului / specializării. Update 11 iunie (12:00). Proba obligatorie a profilului a ajuns la final, la ora 12:00. Elevii predau foile de lucru și părăsesc centrele de examen. Update 11 iunie (11:05). Vezi AICI rezolvarea subiectelor la matematică de azi, de la Bacalaureat 2025. Update 11 iunie (11:00). Vezi AICI cum se rezolvă subiectele de la istorie și care este baremul de corectare. Update 11 iunie (08:00). Vezi AICI subiectele la istorie, dar și întrebarea care a dat bătăi de cap elevilor! Update 11 iunie (08:00). Vezi AICI ce subiecte au picat la matematică, a doua probă obligatorie de la Bacalaureat. Update 10 iunie (14:44). La prima probă scrisă, la Bacalaureat, a fost înregistrat un record negativ în privința prezenței la centrele de examen din țară. La examenul de BAC 2025, în sesiunea din vară, a fost înregistrat cel mai mic număr de candidați înscriși: 94.400 de elevi din promoția curentă. Vezi AICI informațiile. Update 10 iunie (12:00). Prima probă scrisă la Bacalaureat a ajuns la final. Elevii vor susține pe 11 iunie 2025 proba obligatorie a profilului. Update 10 iunie (11:00). Rezolvarea subiectelor de la limba și literatura română și baremul de corectare al primei probe de la Bacalaureat pot fi accesate AICI. Update 10 iunie (08:00). Au apărut subiectele la limba și literatura română de la Bacalaureat 2025. Le puteți vedea AICI. Astfel, conform calendarului aprobat de Ministerul Educației și Cercetării, prima probă scrisă a examenului național de Bacalaureat – cea la Limba și literatura română – se va desfășura pe 10 iunie, iar pe 11 iunie va avea loc proba obligatorie a profilului. Apoi, pe 13 iunie, candidații vor susține proba la alegere a profilului și specializării, iar elevii din partea minorităților naționale vor susține pe 16 iunie proba scrisă la Limba și literatura maternă. În data de 20 iunie se vor afișa rezultatele la probele scrise (până la ora 12:00), iar elevii care depun contestații pot să vizualizeze lucrările în intervalul orar 14:00 – 18:00, dar și în zilele de 23 și 24 iunie. Rezultatele finale vor fi afișate pe 30 iunie. BAC 2025. Calendarul probelor scrise și evaluarea competențelor pentru elevi Află aici toate informațiile despre calendearul probelor scrise și evaluarea competențelor pentru elevi în cadrul Bacalaureatului 2025. În intervalul 27 – 29 ianuarie a avut loc evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A; între 29 și 31 ianuarie au fost evaluate competențele lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B, care a fost susținută de elevii din partea minorităților naționale. Totodată, în intervalul 3 – 5 februarie, au fost evaluate competențele lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C, iar între 5 și 7 februarie au fost susținute competențele digitale – proba D. „Conform datelor înregistrate și transmise de comisiile județene/comisia Inspectoratului Școlar al Municipiului București (ISMB), sunt așteptați să participe circa 108.000 candidați (peste 94.400 de candidați din promoția curentă și peste 13.800 de candidați din seriile anterioare). Aceștia vor susține toate
BAC 2025 | Acestea sunt subiectele de la informatică din a treia zi de Bacalaureat
BAC 2025 | Acestea sunt subiectele de la informatică din a treia zi de Bacalaureat. Cum au rezolvat candidații cele mai complexe enunțuri. Update 13 iunie 2025 (09:00). A început proba scrisă la Informatică. Vineri, 13 iunie, candidații susțin proba la alegere a profilului și specializării, iar elevii din partea minorităților naționale vor susține pe 16 iunie proba scrisă la Limba și literatura maternă. Ce subiecte au picat la informatică în 2024 BAC 2025 | Subiectele și rezultatele la Bacalaureat. În 2025, află PRIMUL aici ce note ai luat Ministerul Educației, informații utile pentru candidați Accesul la examene Probele încep la ora 09:00, accesul candidaților în săli fiind permis, în baza unui act de identitate valid, până la ora 08:30, anunță Ministerul Educației. Timp de lucru Pentru redactarea unei lucrări scrise/rezolvarea subiectelor sunt prevăzute trei ore, calculate din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor în sala de examen. Beneficiază de prelungire, cu cel mult două ore, doar candidații cărora li s-a aprobat solicitarea în acest sens de către comisiile județene, în concordanță cu Procedura de asigurare a condițiilor privind egalizarea șanselor pentru elevii cu deficiențe de vedere, deficiențe de auz și tulburări de neurodezvoltare. Instrumente de lucru permise în sălile de examen Pentru rezolvarea subiectelor, candidații vor folosi numai cerneală sau pastă de culoare albastră, iar pentru executarea schemelor și a desenelor vor utiliza numai creion negru. În ceea ce privește probele scrise la Matematică și Geografie, candidații pot apela doar la instrumente de desen, iar pentru probele scrise hârtia folosită este doar cea distribuită în sălile de examen. Obiecte interzise în sala de examen. Ce riști În sălile de examen este interzisă introducerea unor obiecte precum ghiozdane, rucsacuri, sacoșe, poșete etc., dar și a oricărui mijloc electronic de calcul, de stocare de informații sau de comunicare (stickuri de memorie, telefoane, tablete etc.). De asemenea, nu este permis accesul în săli cu manuale, dicționare, notițe, însemnări etc. Totodată, candidaților le este interzis să comunice între ei sau cu exteriorul, să transmită ori să schimbe între ei foi din lucrare, ciorne, notițe sau alte materiale care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru comunicare în interior sau cu exteriorul. Candidații surprinși în aceste situații vor fi eliminați din examen, indiferent dacă materialele/obiectele interzise au fost folosite sau nu, indiferent dacă au fost introduse de aceștia ori de alți candidați, de cadre didactice din comisie sau de alte persoane și indiferent dacă ei au primit ori au transmis materialele interzise. Ca urmare, acești candidați nu mai au dreptul de a participa la următoarele două sesiuni ale examenului de bacalaureat. Sălile de examen, supravegheate audio-video În ceea ce privește organizarea programului școlar, în perioada susținerii probelor scrise din această sesiune a examenului național de bacalaureat, în funcție de particularități, activitățile didactice se pot desfășura în format asincron și/sau se vor identifica soluții pentru suplinirea cadrelor didactice implicate în comisiile de examen. În acest context, numărul de centre de examen reprezintă aproximativ 30% dintre liceele din țară, cele mai multe centre selectate fiind unități de învățământ doar cu nivel liceal). Mihai a urmat cursurile Facultății de Jurnalism din cadrul Universității București între anii 2009-2012, după un an petrecut la SNSPA. A lucrat la numeroase publicații, dar și în agenții … vezi toate articolele
Poluarea urbană – Soluții locale pentru o problemă cât se poate de globală. Ce putem face pentru o viață mai bună, mai sănătoasă?
În contextul accelerării proceselor de urbanizare și industrializare, poluarea urbană a devenit una dintre cele mai presante probleme de sănătate publică și de mediu la nivel mondial, oricât nu ți-ai dori să recunoști asta. Orașele, deși reprezintă centre reale ale dezvoltării economice și inovării tehnologice, sunt totodată surse majore de emisii nocive, zgomot excesiv, poluare a apei și a solului. În fața acestei realități care nu sună deloc bine, soluțiile locale capătă o importanță tot mai mare, deoarece adaptabilitatea și eficiența lor pot avea un impact direct și imediat asupra calității vieții urbane. În acest material îmi propun să-ți arăt cauzele poluării urbane, efectele asupra sănătății și mediului, dar mai ales să explorez exemple de bune practici și politici publice care demonstrează că lupta cu poluarea se poate purta cu succes la nivel local. Nu de alta, dar nu se știe pe cine ar putea să ajungă să ajute, măcar pe termen lung. Cauzele principale ale poluării urbane Fenomenul de poluare urbană este alimentat de o serie de factori interconectați. Printre cei mai importanți se numără traficul rutier intens, emisiile industriale, gestionarea deficitară a deșeurilor, construcțiile necontrolate, dar și lipsa spațiilor verzi. Transportul auto este responsabil pentru o mare parte a emisiilor de oxizi de azot și particule fine (PM10 și PM2.5), care afectează sistemul respirator și cardiovascular. În paralel, activitățile industriale din vecinătatea orașelor contribuie la poluarea aerului și a apei, mai ales acolo unde normele de mediu sunt aplicate superficial sau lipsesc. La aceasta realitate deja înfiorătoare se adaugă un consum energetic ridicat provenit din surse fosile, care agravează efectul de seră și determină încălzirea globală, cu repercusiuni asupra climei urbane. În multe orașe din Europa de Est și din sudul global, încălzirea locuințelor cu lemne sau cărbuni, în special în cartierele periferice, produce poluanți periculoși care se acumulează în atmosferă. Ce consecințe există, de fapt, asupra sănătății și mediului Organizația Mondială a Sănătății estimează că poluarea aerului cauzează anual aproximativ șapte milioane de decese premature la nivel global. Particulele fine, care pătrund adânc în plămâni și pot ajunge în sânge, sunt responsabile pentru boli respiratorii cronice, accidente vasculare cerebrale și cancer pulmonar. În orașele mari, concentrațiile de poluanți depășesc frecvent limitele recomandate, iar copiii, vârstnicii și persoanele cu afecțiuni cronice sunt cei mai vulnerabili. Impactul asupra mediului este de asemenea major. Poluarea apei cu substanțe chimice provenite din industrie sau agricultură afectează ecosistemele acvatice și reduce biodiversitatea. Solurile contaminate devin improprii pentru agricultură urbană sau dezvoltări imobiliare durabile. În plus, insulele de căldură urbană, zonele dens construite cu puține spații verzi, exacerbează efectele schimbărilor climatice. Soluții locale cu aplicabilitate globală? Se poate! În ciuda gravității situației, numeroase orașe au reușit să implementeze politici locale care au condus la reducerea semnificativă a poluării. Exemplul orașului Copenhaga este adesea citat în acest sens: o strategie integrată de reducere a traficului auto, extinderea rețelei de piste pentru biciclete și promovarea transportului electric au transformat capitala daneză într-un model de sustenabilitate urbană. La nivelul Europei de Est, orașe precum Cluj-Napoca sau Ljubljana au început să adopte politici similare. Clujul a introdus zone pietonale extinse, a încurajat mobilitatea electrică și a investit în reînnoirea parcului auto al transportului public. Ljubljana, desemnată Capitala Verde a Europei în 2016, a interzis accesul mașinilor în centrul istoric și a extins rețeaua de transport public ecologic. O altă direcție promițătoare este gestionarea deșeurilor prin soluții circulare. Orașe precum San Francisco sau Ljubljana au atins rate de reciclare de peste 60% printr-un sistem eficient de colectare selectivă, taxe diferențiate pentru gunoiul nereciclat și campanii de conștientizare publică. Aceste măsuri reduc atât poluarea solului, cât și emisiile de metan din gropile de gunoi. Cât de importante sunt spațiilor verzi, dar și urbanismul sustenabil Un alt instrument eficient în combaterea poluării urbane este extinderea spațiilor verzi. Arborii urbani au capacitatea de a filtra particulele din aer, de a reduce temperatura ambientală și de a combate efectul de insulă de căldură. Proiecte de tipul „orașelor-sfere verzi”, cum este exemplul Medellin din Columbia, unde autostrăzile au fost transformate în coridoare ecologice, arată cum o strategie de reîmpădurire urbană poate contribui la sănătatea publică și calitatea vieții. Ba mai mult decât atât, politicile de urbanism sustenabil, bazate pe conceptul de „oraș de 15 minute”, în care locuințele, serviciile și spațiile de recreere sunt accesibile pe jos sau cu bicicleta, reduc dependența de automobil și implicit nivelul de poluare. Parisul, sub conducerea primarului Anne Hidalgo, a promovat intens acest model, cu rezultate vizibile în scăderea traficului auto și creșterea calității aerului. Rezultatul se vede, fără niciun dubiu. Rolul educației și de ce ar trebui să ne implicăm cu toții Pentru ca soluțiile locale să funcționeze pe termen lung, este esențial ca populația să fie implicată în procesul decizional și să conștientizeze importanța schimbării comportamentelor. Programele educaționale în școli, campaniile publice și platformele de participare civică pot contribui la o cultură urbană orientată spre sustenabilitate. În Finlanda, de exemplu, lecțiile despre ecologie urbană sunt parte integrantă a programelor școlare, iar copiii sunt implicați în proiecte de monitorizare a calității aerului. În România, inițiativele de tip „bugetare participativă”, cum este cazul Clujului, permit cetățenilor să propună și să voteze proiecte de mediu finanțate din bugetul local. Această formă de implicare sporește legitimitatea deciziilor și încurajează un comportament civic responsabil. Tehnologia ca aliat în lupta cu poluarea Orașele inteligente folosesc din ce în ce mai mult tehnologia pentru a monitoriza și combate poluarea. Senzorii de calitate a aerului instalați pe stâlpii de iluminat sau pe mijloacele de transport public oferă date în timp real, care pot fi integrate în platforme de tip open data. Aceste informații sunt utile atât pentru administrații, cât și pentru cetățeni, care pot evita zonele cu nivel ridicat de poluare. În plus, aplicațiile mobile care indică trasee mai puțin poluate sau care încurajează mersul pe jos și bicicleta devin tot mai populare. Tehnologiile de tip smart grid permit o gestionare mai eficientă a energiei în clădiri, reducând emisiile de CO2. Ar trebui să gândum global, dar să acționăm local Poluarea urbană
Andrei Dulgheru, premiat cu medalia de aur în Indonezia, vrea să revoluționeze industria petrolieră: „Hidrogenul, energia viitorului”
Un student la Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești și-a propus să revoluționeze industria energiei. Drumul nu este deloc ușor, domeniul fiind unul care necesită mult studiu și cercetare aplicată, dar Andrei Ștefan Oprișescu Dulgheru este, la doar 23 de ani, pe drumul cel bun. Andrei Dulgheru a vorbit, într-un interviu pentru Gândul, despre ce înseamnă cercetarea în România lui 2025, dar și ce așteptări are de la proiectul său, în care a investit multă muncă, timp și studiu. Tânărul a fost distins cu medalia de aur la competiția internațională World Youth Invention and Innovation Award, organizată în Indonezia. După muncă și răsplată, iar la acest capitol, Andrei are în palmares 12 premii, câștigate în ultimii trei ani la competiții naționale și internaționale din domeniul științei și ingineriei. Bursier Magna Cum Laude la Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, Andrei a fost remarcat prin prezentarea unor proiecte de excepție la competiții și evenimente naționale și internaționale, ideile sale promovând eficiența energetică, sustenabilitatea globală și implementarea unor strategii comerciale în industria energetică. „Nu avem infrastructura necesară să facem totul verde peste noapte” Proiectul său„HydroShift” propune o soluție inovatoare pentru reducerea emisiilor din industria petrolieră, prin folosirea apelor reziduale pentru a produce hidrogen verde, transformat ulterior în energie electrică. Povestea lui Andrei este despre a crede cu adevărat în visul tău și a-l face să devină realitate, spărgând multe bariere și rămânând optimist într-un domeniu în care succesul înseamnă implicare maximă și resurse de toate felurile, inclusiv financiare. „În privința proiectului meu și ce face concret, la momentul de față sunt două poziții mari când vine vorba despre industria de petrol și gaze. Există o opoziție care, după părerea mea, este utopică. Adică salvăm planeta, oprim brusc tot ce înseamnă combustibil fosil și trecem pe electric de mâine. Chestia asta, din păcate, nu se poate întâmpla, deoarece sunt miliarde și miliarde de dolari investiți deja în această infrastructură. Și dacă am face chestia asta, am zgudui mult prea puternic economia unor țări și ar avea efecte dezastruoase. Așa că, schimbarea în sine nu poate să vină peste noapte. Nu avem infrastructura necesară să facem totul verde peste noapte și, mai mult decât atât, energia verde este greu de produs la flux constant. Adică nu poți să ai o întreagă economie globală care depinde de cum bate soarele sau cât de repede curge apa. Proiectul meu constă în propunerea unui procedeu tehnic, dacă doriți, o cuplare a sectoarelor din industria de petrol și gaze – și anume rafinare și extracție propriu-zis – care urmărește reducerea amprentei de carbon în acestea prin folosirea hidrogenului ca element liant. Mai exact, ne putem folosi de această apă din rafinării care rămâne practic ca rezid al procesului și să producem curent electric. Și aici povestea pornește cu o stație de electroliză care poate să obțină hidrogen verde din apa de proces”, își descrie Andrei proiectul cu care vrea să facă istorie. „Folosim hidrogen și suntem neutri din punct de vedere climatic” Andrei a explicat în ce constă și cum funcționează proiectul său, unul în care elementul liant este hidrogenul verde, tranformat, în urma unor procedee, în curent electric. „Acest hidrogen poate fi transformat electric prin folosirea unei pile de combustie. Hidrogenul devine curent electric prin tranferul său în pila de combustie și ce ne iese ca și deșeu, ca și rezid, este apă distilată, prietenoasă cu mediu și nu ai niciun fel de problemă în a o folosi pentru ce vrei tu. O poți folosi și pentru mașina de călcat, în scopuri medicale sau pur și simplu să o arunci pe jos, deoarece nu face nimic rău naturii. Foarte pe scurt. De la rafinărie luăm apa de proces, care în prezent era aruncată în emisar și făcea rău la mediu, o punem într-o stație de electroliză, scoatem hidrogen verde. Hidrogenul verde intră într-o pilă de combustie, iese curent electric, cade, adică elimină reziduu și iese apă distilată. În felul ăsta, ce facem este că, unu la mână, apa de proces din rafinării, care nu era cel mai bun lucru pentru mediu, este folosită și o scoatem din circuitul apelor naturale. Doi la mână, în loc să mai folosim grupuri electrogene sau tot felul de motoare pe diesel ca să producem curentul electric, folosim hidrogen și suntem neutri din punct de vedere climatic. Despre asta este vorba în proiect”, a explicat Andrei Dulgheru, în interviul pentru Gândul. „La finalul zilei, economia merge pe ideea de a face bani” Andrei recunoaște că proiectul său este fezabil din punct de vedere tehnic, doar că se lovește de anumite provocări pe care vrea să le îmbunătățească, pentru a-l face performant și sigur. Studentul care revoluționează industria energiei recunoaște că își dorește să acumuleze cât mai multe informații, pentru a face cu adevărat performanță în domeniul său. Este conștient că, deși acest domeniu nu este încă unul „bătătorit” în țara noastră, fiind la început de drum, sunt șanse mari ca el să prindă contur într-un viitor apropiat. Până atunci, așteaptă cu răbdare și se pregătește să devină printre cei mai buni în domeniul energiei, unul care poate revoluționa situația economică a unei țări. „Momentan, vreau să acumulez cât mai multe informații în acest domeniu, pentru că proiectul în sine este destul de scump. Adică, o stație de electroliză costă în jurul sumei de 1.000.000 de euro. Mai ai nevoie și de un parc de panouri fotovoltaice ca să alimentezi acea stație de electroliză. Pilele de combustie pot avea și ele un cost destul de mare. Deci, la momentul de față, vorbim de un proiect care se folosește de niște dispozitive-pionier, de niște dispozitive de-abia apărute pe piață și evident că nu mi-l imaginez implementat mâine. Evident că probabilitatea proiectului de a fi implementat în mod real este contingentă pe cum va evolua piața hidrogenului în general. Va continua Uniunea Europeană să ne pună la dispoziție fonduri europene și programe de tip PNRR pentru hidrogen? În cazul ăsta cresc șansele. Vor continua cercetările în domeniul pilelor de combustie, care în momentul de față sunt pionierizate de Israel și
Surpriza de care a avut parte Sergio, un italian venit să studieze MEDICINĂ în România. Credeam că aici e periculos, am venit cu prejudecăți
Sergio, un student italian la Medicină, a petrecut șase luni în București în cadrul programului Erasmus și a descoperit un sistem medical care l-a surprins plăcut. Deși venise cu prejudecăți, a fost impresionat de echilibrul dintre teorie și practică, dar și de atmosfera din universitate. Experiența din România i-a schimbat nu doar perspectiva profesională, ci și pe cea personală. De ce a ales România El spune că a ales România din dorința de a explora un sistem educațional diferit și de a ieși din rutina vieții studențești din orașul său natal, Brindisi. Decizia de a studia la București a fost influențată de posibilitatea de a susține cursurile și examenele în limba engleză, dar și de reputația pe care o are UMF „Carol Davila”. „Mi s-a părut alegerea ideală, atât din perspectiva calității învățământului, cât și a frumuseții orașului”, a declarat Sergio pentru Libertatea.ro. Chiar dacă avem multe în comun cu Italia, pentru studentul din Brindisi trecerea la stilul de învățare românesc nu a fost ușoară. Obișnuit cu un ritm flexibil și studiu teoretic acasă, Sergio a resimțit intens programul zilnic care combina ore teoretice cu practică medicală directă în spitale. „La început a fost obositor, dar cu timpul am ajuns să apreciez echilibrul oferit. Este un sistem de învățământ excelent”, afirmă el. Printre materiile preferate, a enumerat Psihiatria și Neurologia, datorită componentei practice extinse și a contactului direct cu pacienții – „Interacționăm constant cu pacienți reali, analizăm cazuri, punem întrebări – este o experiență valoroasă și diferită față de ce am trăit în Italia”. O diferență esențială față de sistemul italian remarcată de Sergio este modelul mai eficient de la noi, în care se studiază o singură materie la un moment dat, ceea ce, în opinia sa, ajută la o învățare mai concentrată și mai profundă. „În Italia, 90% din timp este dedicat teoriei și foarte puțin practicii, un dezechilibru grav, mai ales în domeniul medical”, consideră el. Totodată, a observat o atitudine mai deschisă din partea profesorilor români, deși consideră că uneori sunt „prea permisivi”. În ceea ce privește infrastructura medicală, Sergio admite că anumite spitale ar avea nevoie de îmbunătățiri. Viața socială și provocările culturale Pe plan social, experiența Erasmus a fost una pozitivă. Sergio a legat prietenii cu studenți internaționali și a participat la evenimente care i-au oferit amintiri memorabile. „Între studenții Erasmus se creează rapid o comunitate – e ca o mică familie”, mărturisește el. Integrarea în rândul studenților români a fost însă mai dificilă, din cauza diferențelor de program și de limbă. De asemenea, adaptarea la stilul de viață local nu a fost lipsită de provocări: mâncarea și lipsa mării i-au dat cele mai mari bătăi de cap. Crescut în sudul Italiei, lângă mare, Sergio recunoaște că „apa și gusturile italiene” i-au lipsit cel mai mult – „Italia și România joacă în două ligi diferite când vine vorba de gastronomie”. A ajuns să primească frecvent pachete din țară și și-a dezvoltat abilități de gătit proprii pentru a se adapta la viața cotidiană în București. Ca planuri de viitor, chiar dacă este din Italia și a studiat Medicina la București, Sergio intenționează să profeseze în Germania, pe care o consideră ideală pentru un medic aflat la început de drum. Sfatul lui pentru alți tineri? „Știu că poate fi înfricoșător la început, când doar te gândești la această posibilitate. Eu sunt o persoană foarte atașată de casă și care suferă din cauza distanței, așa că la început și eu am stat mult pe gânduri, dar credeți-mă că merită absolut! Este o experiență care îți schimbă viața și te întorci acasă un om mai bun și mai matur”. CITEȘTE ȘI: Experiența unei studente din Italia în România: „Este o țară minunată, păcat că este subapreciată” Cum au reușit trei studenți din Italia să câștige 50.000 de euro la LOTO cu ajutorul inteligenței artificiale. Ce schemă au aplicat Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele
Cum s-a schimbat la față învățământul românesc datorită digitalizării. Cu bune, cu rele, nu mai este ca pe vremea noastră
În ultimul deceniu, digitalizarea educației a devenit o prioritate globală, iar România nu a făcut excepție. De la implementarea platformelor online până la integrarea unor tehnologii avansate de învățare și evaluare, tranziția către un sistem educațional digitalizat este un proces complex, care aduce cu sine atât provocări, cât și oportunități semnificative. Hai să vedem drumul parcurs de România în ultimii zece ani în ceea ce privește digitalizarea educației, provocările cu care s-a confruntat, dar și oportunitățile pe care le aduce acest proces pentru viitorul educațional al țării. Digitalizarea educației în România, de la începuturi Tranziția către digitalizarea educației în România a fost un proces treptat, marcat de inițiative sporadice și de o serie de proiecte pilot, unele eșuate lamentabil. În România, au fost implementate câteva măsuri pentru a integra tehnologia în învățământul preuniversitar și universitar. Totuși, dezvoltarea unei infrastructuri adecvate, a unor platforme educaționale accesibile și a unui cadru legislativ coerent a fost lentă, iar digitalizarea nu a fost uniformă la nivel național. Un moment de cotitură a fost criza sanitară globală din 2020, care a forțat autoritățile să adopte rapid soluții digitale pentru continuarea procesului educațional în condițiile restricțiilor impuse de pandemie. În această perioadă, școlile și universitățile din România au fost nevoite să migreze într-un timp record către învățământul online, iar acest proces a adus în prim-plan atât lacunele infrastructurii educaționale, cât și potențialul educației digitale. Provocările digitalizării educației în România Unul dintre cele mai mari obstacole în calea digitalizării educației în România este inegalitatea în accesul la tehnologie. În timp ce în orașele mari și în școlile private elevii și cadrele didactice au avut acces la echipamente adecvate și conexiuni de internet rapide, în mediul rural și în școlile din zonele defavorizate, acest acces a fost limitat. Aceasta a dus la o diferențiere semnificativă în calitatea educației, pe măsură ce elevii din mediul rural au fost dezavantajați în fața colegilor lor din mediul urban. Conform unui raport al Comisiei Europene, aproximativ 40% dintre elevii din zonele rurale din România nu aveau acces la internet de mare viteză, iar un procent considerabil nu dețineau laptopuri sau tablete, iar acest lucru a făcut învățământul online mult mai dificil. În acest context, una dintre cele mai mari provocări ale digitalizării educației în România este reducerea acestei prăpastii digitale și asigurarea accesului egal la tehnologie pentru toți elevii, indiferent de locația sau statutul lor economic. Un alt punct critic în procesul de digitalizare a educației în România este pregătirea insuficientă a cadrelor didactice pentru utilizarea eficientă a tehnologiilor educaționale. Chiar dacă în ultimii ani au fost organizate diverse cursuri și programe de formare, multe dintre acestea nu au reușit să ajungă la toți profesori sau să răspundă necesităților lor reale. Mulți profesori din mediul rural nu aveau pregătirea necesară pentru a folosi platforme online sau pentru a crea materiale didactice digitale interactive. Ba mai mult decât atât, lipsa unei instruiri continue și a unui sistem de suport tehnic eficient în școli a făcut ca digitalizarea să fie, adesea, privită mai degrabă ca o obligație birocratică decât ca o oportunitate de îmbunătățire a procesului educațional. Astfel, succesul digitalizării depinde în mare măsură de capacitatea cadrelor didactice de a învăța și de a aplica noile tehnologii într-un mod eficient. Resistența la schimbare Deși tinerii din România sunt, în general, mult mai deschiși către tehnologie, unele cadre didactice și autorități educaționale au manifestat o reticență față de implementarea pe scară largă a digitalizării. Acest lucru este cauzat adesea de lipsa de încredere în eficiența tehnologiilor educaționale, precum și unei mentalități conservatoare care vede educația ca pe un domeniu în care schimbările rapide sunt percepute ca riscante. În plus, unele voci susțin că învățământul digitalizat poate reduce calitatea interacțiunilor directe între profesori și elevi, ceea ce poate avea un impact negativ asupra dezvoltării cognitive și sociale a tinerelor generații. În acest sens, digitalizarea educației a întâmpinat o opoziție fermă, care s-a materializat, de exemplu, în refuzul unor cadre didactice de a adopta platformele online pentru cursuri sau evaluări. Chiar și în cadrul unor școli care dispun de tehnologie adecvată, s-a observat o utilizare insuficientă a acesteia în activitățile de zi cu zi. Despre protecția datelor și securitatea cibernetică Digitalizarea educației aduce cu sine inclusiv provocări legate de protecția datelor personale ale elevilor și profesorilor. În contextul în care tot mai multe platforme și aplicații sunt utilizate pentru învățarea online, securitatea cibernetică devine o preocupare majoră. Atât datele elevilor, cât și materialele educaționale create și distribuite digital sunt expuse riscului de atacuri cibernetice, iar acest lucru poate afecta încrederea în utilizarea pe scară largă a platformelor digitale în educație. În acest sens, autoritățile trebuie să dezvolte un cadru legislativ clar și eficient privind protecția datelor în mediul digital educațional, pentru a preveni utilizarea incorectă a informațiilor personale și pentru a asigura o experiență educațională sigură și responsabilă. Ce oportunități există, de fapt Una dintre cele mai mari oportunități oferite de digitalizarea educației este extinderea accesului la educație de calitate, indiferent de locație sau statutul economic. În trecut, elevii din mediul rural aveau acces limitat la resurse educaționale și la profesori de specialitate, dar învățământul online și platformele educaționale digitale permit acum ca acești elevi să participe la cursuri și să aibă acces la materialele didactice de care au nevoie. Acest lucru poate ajuta la reducerea disparităților educaționale și la crearea unui sistem de învățământ mai echitabil. În plus, digitalizarea permite accesul rapid la resurse educaționale online de calitate, cum ar fi cursuri, tutoriale, platforme de învățare colaborativă și biblioteci digitale. Elevii pot învăța într-un ritm propriu, având la dispoziție resurse care nu erau disponibile în mod tradițional. Într-o lume din ce în ce mai digitalizată, competențele digitale sunt esențiale pentru integrarea în piața muncii și pentru participarea activă în societate. Digitalizarea educației contribuie la formarea unor tineri care sunt mai bine pregătiți pentru provocările viitorului, învățând să folosească tehnologiile în mod eficient. De asemenea, profesorii beneficiază de o mai bună formare în utilizarea tehnologiilor educaționale, ceea ce le permite să creeze un mediu de învățare
Interzicerea totală a telefoanelor mobile se aplică din septembrie 2025 în toate școlile gimnaziale din Franța
Începând cu anul școlar 2025, toate școlile gimnaziale din Franța vor fi obligate să interzică în mod total utilizarea telefoanelor mobile și a altor dispozitive electronice personale de către elevi. Măsura, oficializată de ministra Educației, Élisabeth Borne, marchează o nouă etapă în efortul guvernului francez de a limita prezența tehnologiei în viața școlară, informeaza Lemonde.fr. Decizia vine la șapte ani după adoptarea unei legi care permitea instituțiilor de învățământ să restricționeze utilizarea smartphone-urilor, dar care nu era aplicată unitar. Din septembrie 2025, interdicția devine generală și obligatorie în toate colegiile din țară. Testare în peste 180 de colegii și feedback pozitiv Înainte de a lua această decizie, Ministerul Educației a derulat, în toamna lui 2024, o perioadă de testare în 180 de colegii din Franța, implicând aproximativ 50.000 de elevi. Aceștia au fost obligați să lase telefoanele în casete speciale, la intrarea în școală, și să le recupereze abia la finalul cursurilor. Rezultatele acestui experiment au fost suficient de convingătoare încât guvernul să decidă extinderea măsurii la nivel național. Potrivit Élisabeth Borne, interdicția are rolul de a încuraja comunicarea directă între elevi, reducerea dependenței de rețele sociale în timpul orelor și combaterea fenomenului de hărțuire școlară. Dispozitivele vizate și excepțiile prevăzute Noua reglementare nu se limitează doar la telefoanele mobile. Aceasta include toate „dispozitivele de comunicare electronică”, precum tabletele și ceasurile inteligente. În cazurile speciale, precum excursiile sau deplasările școlare, elevii nu vor putea folosi telefoanele, dar școlile vor fi obligate să asigure părinților o linie telefonică pentru comunicare de urgență. Una dintre provocările rămase este legată de finanțarea infrastructurii necesare pentru implementarea interdicției – cum ar fi achiziționarea casetelor securizate sau a rucsacurilor speciale. Ministerul Educației poartă în prezent discuții cu consiliile departamentale pentru a găsi soluții de finanțare. O decizie susținută politic, dar controversată în mediul academic Deși măsura este susținută de autorități și de o parte a opiniei publice, există voci critice în mediul academic. Un studiu realizat de Universitatea din Birmingham sugerează că interzicerea telefoanelor în școli nu are un impact dovedit asupra performanței școlare sau a stării de bine a elevilor. Cercetătorii susțin că o astfel de interdicție, aplicată izolat, nu este suficientă pentru a produce schimbări reale în comportamentul sau rezultatele tinerilor. Cu toate acestea, guvernul francez pare hotărât să meargă mai departe, considerând că beneficiile educaționale și sociale pe termen lung justifică decizia. Rămâne de văzut cum va fi primită măsura în rândul elevilor, profesorilor și părinților, și dacă alte țări europene vor urma exemplul Franței în anii ce urmează.
Topul GROK al facultăților inutile din România
Încă de la debutul epocii digitalizării care a contribuit la dispariția unor profesii, multe facultăți au devenit „inutile”. Din 2023, ChatGPT cu Inteligență Artificială Generativă joacă un rol tot mai important în viața cotidiană, educație și în muncă, simplificând toate sarcinile oamenilor. Însă, această tehnologie ar putea agrava problema șomajului. În viitorul apropiat, absolvenții cu specializări nu tocmai profitabile și nu prea căutate pe piața muncii, ar putea întâmpina probleme în căutarea locurilor de muncă. Ziare.com a realizat un experiment cu GROK, chatbot cu AI de pe X. GROK a fost dezvoltat de xAI, companie condusă de miliardarul Elon Musk. 1. Filologie (limbi rare sau puțin cerute) „Deși studiul limbilor străine sună bine, specializările pe limbi mai puțin folosite (gen limbi slave obscure sau limbi asiatice fără context economic puternic în România) nu prea au cerere. Excepție fac limbile precum chineza sau araba, dar și acolo trebuie să ai conexiuni sau să te nișezi serios”. 2. Sociologie „Sună fascinant să studiezi societatea, dar în practică, în România, absolvenții de sociologie ajung deseori în joburi care nu au legătură directă cu domeniul – call center, HR fără specializare sau chiar muncă necalificată. Piața nu prea are nevoie de sociologi puri”. 3. Științe politice „Dacă nu ai relații în politică sau în ONG-uri, diploma asta riscă să rămână doar o hârtie frumoasă. Mulți absolvenți sfârșesc în joburi administrative sau total deconectate de teorie, pentru că aplicabilitatea practică e scăzută fără un networking solid”. 4. Istorie „Cu tot respectul pentru pasionați, istoria e un domeniu minunat intelectual, dar cu oportunități limitate. În afară de predare (unde locurile sunt puține) sau cercetare (finanțată prost), nu prea ai unde să te duci cu ea în România”. 5. Filosofie „Poate cea mai „abstractă” dintre toate. Deși dezvoltă gândirea critică, piața muncii din România nu prea știe ce să facă cu filosofii. Fără o carieră academică sau o reconversie rapidă, e greu să-ți găsești un rost profesional direct legat de domeniu.Acum, să fim clari: „inutil” e un termen relativ. Dacă ești pasionat și ai un plan clar (ex. să devii profesor, cercetător sau să combini domeniul cu altceva), orice facultate poate avea sens. Dar, strict din perspectiva pragmatică a pieței muncii din România, astea ies în evidență ca fiind mai puțin rentabile”.