Etichetă: Educație

Interdicția cumulului pensie-salariu va avea impact și în învățământ? Ce spune ministrul David

Ministrul Educației, Daniel David, a fost întrebat, miercuri, într-o sesiune live cu cetăţenii pe pagina de Facebook a instituției pe care o conduce, dacă interzicerea cumulului pensie-salariu va avea impact şi asupra învăţământului. Acesta a subliniat faptul că se acordă o atenție zonei educației în privința cumulului pensie-salariu, astfel încât acesta să nu afecteze cadrele didactice. „Aşa cum a spus şi premierul, vom fi atenţi ca în zona educaţiei cumulul pensie-salariu să nu afecteze cadrele didactice, fiindcă noi ştim că în foarte multe situaţii, practic, profesorii pensionaţi sunt cei care ne ajută să ne acoperim orele. Ei nu iau din orele altora mai tineri, dar nu avem suficientă resursă umană, nu avem suficienţi oameni care să acopere aceste ore. Aşa că nu o văd ca o problemă”, a fost răspunsul ministrului. Daniel David, despre o nouă mărire a normei didactice: Nu se discută așa ceva Daniel David a mai subliniat și faptul că nu se discută despre o nouă mărire a normei didactice, după ce o decizie în acest sens a fost luată deja în decursul verii. „Nu se discută aşa ceva (despre mărire normei didactice – n.r.). Mărirea s-a făcut. În acest moment, aşa cum am spus, noi trebuie să ne stabilizăm, să ne dezvoltăm în sistem. Nu se mai pune problema unei măriri de normă didactică”, a spus ministrul Educaţiei. Declarația ministrului privind norma didactică vine la o săptămână după ce premierul Ilie Bolojan a declarat, într-un interviu pentru Edupedu, că „pe partea de învățământ preuniversitar, nu vor exista alte ajustări. Norma didactică stabilită acum (20 de ore pe săptămână, față de 18 ore anterior) rămâne neschimbată”.

Ministrul Educației, Daniel David: Premierul a spus că educația nu intră în pachetul 3 fiindcă a făcut ce a trebuit să facă în pachetul 1

„Excepția care vine pe latura educației nu este un privilegiu, nu este ceva extraordinar, ci pur și simplu o recunoaștere a faptului că noi ne-am făcut treaba, am înțeles situația în care se află țara, am luat măsurile necesare, din acest moment, în educație, noi trebuie să ne stabilizăm și după aceea să creștem și mă bucur că premierul a spus explicit acest lucru”, a afirmat Daniel David, vineri, la B1 TV.  Acesta a precizat și liniile roșii care urmăresc mediul universitar: „Premierul a vorbit de preuniversitar, fiindcă acolo au fost măsurile luate în primul rând. Noi am luat măsuri și în zona universitare. Sunt discuții însă și pe componenta universitare, dar și acolo liniile roșii sunt aceleași. Noi avem deficit de personal, nu avem de unde să gândim că am putea face reduceri de oameni în zona universitară sau în zona cercetării”.  „Noi nu avem de unde să mai facem reduceri și nu trebuie să facem pentru că le-am făcut în pachetul 1”, a continuat ministrul.  Despre cumulul-penise salriu, David a spus: „Cumulul pensie-salariu nu se poate interzice în zona educațională fiindcă noi avem foarte multe norme acoperite de profesorii pensionați.  nu avem resursa umană care să acopere acele norme iar implicarea profesorilor pensionați este un plus pentru sistemul, inclusiv în zona învățământului superior. Avem profesorii care conducă doctorate și care au doctoranzi. Nu putem să luăm astfel de măsuri care să afecteze doctoranzii”. 

Prestigiosul clasament Shanghai spulberă șansele universităților românești

În România anului 2025 – în care guvernanții vorbesc despre reformarea educației – dar „uită” să aloce bani pentru investiții și pentru a susține performanța – clasamentul Shanghai reduce la tăcere învățământul din România. Mai exact, universitățile din țara noastră apar doar de 15 ori în cel mai nou clasament global după domenii de studiu, Shanghai Global Ranking of Academic Subjects 2025, dat publicității marți. Rezultatul este cu atât mai îngrijorător, cu cât este mult mai slab decât cel din ultimii doi ani – 22 de apariții în 2024, 19 în 2023 – în condițiile în care clasamentul este realizat pentru 57 de domenii de studiu, cu liste de până la 500 de poziții pentru fiecare și în care sunt rezultate circa 2000 de universități din lume. „În cercetare, totul pornește de la finanțare, pentru că cercetarea trebuie finanțată” Ovidiu Pânișoară, directorul Departamentului de Formare a Profesorilor de la Universitatea din București și expert în educație, susține, într-o analiză pentru Gândul, că cercetarea nu se face pe ochi frumoși, ci prin alocarea de fonduri și un interes continuu pentru a ajunge în „liga” mare, printre cei mai buni dintre cei mai buni. „Există proiecte care sunt finanțate – nu sunt foarte multe și, de exemplu, sunt domenii cuprinse în clasamentul Shanghai care nu există pe listă –  care nu sunt finanțate în România. Nu există finanțări pentru acele zone sau domenii, mă refer la finanțările naționale ale cercetării. Și atunci tu vrei să dezvolți un proiect de țară, dar neintroducând bani. În momentul în care universitățile nu au o bază pentru a face cercetare de înaltă calitate, clasamentul Shanghai se bazează exact pe asta. Trebuie să produci un flux de cunoaștere la nivel internațional. Acest flux de cunoaște la nivel internațional se bazează, evident, pe niște cercetări care trebuie să spună ceva ca să poată fi publicate acolo. Sunt foarte greu de făcut pe sistemul de lup singuratic. Sau se pot face, dar nu au aceeași anvergură. Și atunci – în aceste condiții în care nu poți să faci cercetare la standardele la  care se face cercetare în alte universități din afară – este mai greu să îndeplinești criteriile prin care poți să fii vizibil cu anumite studii la nivel internațional. Nu spun că nu le avem, le avem și noi, dar într-o măsură mai mică. În orice sistem, cât investești, atât primești, nu poți să aloci puțin și să obții mult, este împotriva firii și este un mit. Pot să am pe cineva care are idei, care este foarte bun, dar are nevoie de infrastructură pentru a deveni relevant”, susține expertul în educație. „Noi continuăm cu toții să publicăm articole, dar o facem pe timpul nostru liber” Ovidiu Pânișoară mărturisește că și în România există cercetători buni care performează în diverse domenii – însă care nu sunt susținuți financiar –  cercetarea reducându-se la ideea de „lup singuratic”, dar care nu are nivelul scontat pentru a intra în prestigiosul clasament Shanghai, la care aspiră toate universitățile lumii. „Nu înseamnă că acele domenii trecute în clasamentul Shanghai nu sunt stăpânite în România, dar nu există o forță de impact atât de mare ca în alte țări. Adică, avem cercetători singuratici buni,  avem oameni în  toate aceste domenii care performează. Numai că – nu sunt atât de mulți la nivelul unor instituții – pentru că instituțional vorbind, ar trebui să fie o cultură a cercetării,  susținută de către universități și de către minister. Nefiind această cultură a sprijinului pentru cercetare, rămân oamenii care fac lucruri individuale. Noi avem cercetători care apar în diferite clasamente internaționale, avem cercetători care au publicate materiale, care se încadrează și joacă în aceeași ligă cu mulți alți cercetători din lume, dar nu sunt cantitativ la fel de mulți ca cei din străinătate. Acolo există o politică întreagă, există laboratoare de cercetare în care se investește continuu. Cercetarea face parte din jobul tău și ajunge să fie ușor de făcut în condiții optime și cu infrastructura potrivită. La noi în România, din păcate, cercetarea rămâne un element de lup singuratic. Dacă vreți, putem merge mai departe, că mai există o problemă în sistemul de învățământ universitar și anume faptul că finanțarea  – și acest lucru s-a rupt la un moment dat, în urmă cu mulți ani – se face pe numărul de studenți și nu pe grupa de studenți, pe unitate, astfel încât universitățile au tot interesul să aibă cât mai mult studenți, ceea ce reduce nivelul de timp pentru cercetare pe care îl are profesorul universitar respectiv. Noi continuăm cu toții să publicăm articole, dar o facem pe timpul nostru liber, nu ne este retribuită efectiv această cercetare. ” Specialistul în educație recunoaște, în contextul publicării clasamentului Shanghai – că fără investiții nu putem vorbi despre o cercetare care să atingă performanța și care să devină un punct de reper pentru universitățile din afară. „Infrastructura noastră este la pământ” În plus, Ovidiu Pânișoară susține că infrastructura din România este la pământ, lucru care nu permite extinderea cercetării și lucrul student – profesor pe teme de cercetare care ar putea să devină emblematice și care ne-ar da șansa să intrăm în marile clasamente ale lumii. „Există o cultură și un demers pe care noi am putea să le imprimăm la nivel de educație universitară. Dar, ca să imprimăm această cultură și acest demers trebuie să-i și faci loc. Cu alte cuvinte, trebuie să și tragi țevile ca să curgă apa. Infrastructura noastră este la pământ. Și vă mai spun un lucru fundamental și anume faptul că în marile universități ale lumii cercetarea nu o fac numai profesorii, aceștia coordonează cercetări care sunt făcute de către doctoranzi, de către masteranzi și chiar de către studenții care-și dau licența. Poate că am studenți foarte buni, dar unde să facă cercetarea, când la noi nici profesorii nu au unde să stea toți când vin la facultate. Darămite să existe laboratoare pentru studenți în care să facă cercetări individuale. Nu poți să faci cercetare pe ochi frumoși sau se poate face,

Scandalos: Ministrul Educației îi încurajează pe profesori să se toarne unii pe alții. Face apel chiar și la elevi și părinți să-i monitorizeze pe profesori: trebuie sancționați / pot fi scoși din sistem

Ministrul Educației, Daniel David, avertizează că profesorii care vorbesc la ore despre teorii ale conspirației sau transmit elevilor informații false pot ajunge să fie sancționați și chiar eliminați din sistem. Daniel David, ministrul Educatiei – EMANUEL TITUS ILIESI / MEDIAFAX FOTO Ministrul spune că profesorii trebuie să-și asume o responsabilitate comună pentru calitatea educației și pentru imaginea școlii. În opinia sa, părinții, elevii și chiar colegii din cancelarie trebuie să anunțe școala sau inspectoratul atunci când observă astfel de derapaje. „Trebuie să devină o problemă care ne duce în zona de sancțiuni disciplinare, pentru că toți ceilalți profesori trebuie să înțeleagă: dacă ai un astfel de coleg, îți strică și ție imaginea. Strică nu doar imaginea lui, îți strică și imaginea ta”, a spus Daniel David. David a vorbit și despre lipsa încrederii în știință în rândul multor oameni. În opinia sa, analfabetismul funcțional îi împiedică pe elevi să înțeleagă lumea reală, ceea ce îi face vulnerabili la teorii conspirative. „Analfabetismul funcțional înseamnă că, de exemplu, tu nu înțelegi cum funcționează lumea fizică, nu înțelegi cum funcționează chimia în lumea de zi cu zi, nu înțelegi biologia. Ajungi să crezi că constelațiile îți influențează destinul. Toate astea sunt conspiraționiste”. Ministrul spune că problema apare pentru că școala nu pune suficient accent pe formarea competențelor reale ale elevilor. „Prin acest analfabetism funcțional, prin faptul că noi n-am mai transferat în actul educațional competențe. Actul educațional ar trebui să fie centrat pe elev, iar în această centrare pe elev elementul fundamental este formarea de competențe”, a declarat el. Surse foto: Mediafax foto AUTORUL RECOMANDĂ: Daniel David i-a înfuriat pe profesori, după ce le-a pasat responsabilitatea pentru analfabetismul din școli: „Declarații calomnioase și ofensatoare” Daniel David i-a scris omologului său ucrainean, cerându-i să nu închidă școlile cu predare în limba română

Daniel David i-a înfuriat pe profesori, după ce le-a pasat responsabilitatea pentru analfabetismul funcțional din școli: „Declarații calomnioase și ofensatoare”

Daniel David, ministrul Educației, a declarat într-un podcast că principala cauză a analfabetismului funcțional în rândul elevilor este „lipsa de pregătire a cadrelor didactice.” Afirmațiile oficialului de la Educație nu au rămas fără ecou, stârnind critici dure din partea cadrelor didactice care consideră declarațiile ministrului ca fiind „ofensatoare, calomnioase și injuste.” „N-ai pe cine să pui responsabilitatea decât pe cadrele didactice” „Nu vă supărați, nu vreau să spun 100%, dar cea mai mare parte. Până la urmă, copiii vin cu un nivel de inteligență și un nivel de creativitate normale, ca să spun așa. Este treaba profesorilor ca, pornind pe o normalitate, copiilor să le transferi acele competențe. N-ai pe cine să pui responsabilitatea decât pe cadrele didactice. Și asta e valabil și în preuniversitar și nu vreau să-i scutesc și pe cei din învățământul superior – când dăm greș și noi avem un abandon școlar destul de mare și este tot, ca să spun așa, un rol important pe care îl are universitatea și profesorii”, a afirmat ministrul Educației, într-un podcast Salvați Copiii România. „Păi nu vă supărați, cine este de vină?” Daniel David a mai subliniat că, în cazul în care elevii ajung până în clasa a VIII-a fără să dobândească competențe de bază, vina nu poate fi căutată în altă parte decât în rândul cadrelor didactice. „Dacă-l ai pe copil în școală și tu l-ai primit în clasa a V-a și ai lucrat cu el până în clasa a VIII-a, și în clasa a VIII-a la testele PISA sau la TIMSS el apare în zonă de analfabetism funcțional, fiind la școală… Păi nu vă supărați, cine este de vină?”, a spus acesta. Ce reacție au avut profesorii după declarațiile lui Daniel David Sindicatul Învățământ Preuniversitar Argeșean (SIPA) Muntenia a calificat drept „calomnioase, injuste și ofensatoare” declarațiile ministrului și a solicitat retragerea acestora, precum și scuze adresate profesorilor din România. „O asemenea afirmație este nefondată, injustă și profund ofensatoare la adresa sutelor de mii de profesori care, în ciuda unui sistem subfinanțat cronic de peste 35 de ani, continuă să își desfășoare activitatea cu profesionalism, devotament și sacrificii personale”, a transmis SIPA, potrivit Edupedu.ro. Potrivit sindicatului, adevăratele cauze ale analfabetismului funcțional sunt: lipsa unei politici coerente de educație, subfinanțarea cronică a sistemului, manualele depășite și curriculumul supraîncărcat, numărul mare de elevi în clase, precum și instabilitatea legislativă generată de succesiunea miniștrilor care impun „reforme” fără continuitate. „Este inadmisibil ca ministrul Educației să culpabilizeze corpul profesoral, în loc să își asume responsabilitatea guvernamentală pentru eșecul unor politici educaționale care, timp de decenii, au ignorat realitățile din școli”, se mai arată în comunicat. Sursă foto: Mediafax Alexandru Dobre RECOMANDAREA AUTORULUI: Daniel David, pentru Gândul: Educația mai are nevoie de 2 miliarde lei / De ce dăm bani Republicii Moldova pentru cercetare. Explicația ministrului

Țară, țară vrem profesori! 300 de posturi libere la licee cunoscute din București / Ce spune ISMB despre această situație într-un an școlar tensionat

Măsurile din învățământul românesc, revolta profesorilor la măsurile Legii Bolojan și starea de degringoladă totală a școlii românești își fac simțită prezența din plin, iar repercusiunile nu întârzie să apară. Inspectoratul Școlar al Municipiului București (ISMB) a publicat peste 300 de posturi didactice neocupate pentru ședința publică din data de 18 septembrie 2025. Demisia unor profesori, dar și renunțarea la ore, se numără motivele apariției posturilor libere la mai multe licee din București. Într-un an școlar tensionat și provocator, cursurile au început, oficial, pe 8 septembrie 2025, potrivit calendarului anului școlar 2025-2026. Din această toamna, norma didactică de predare a crescut, în medie, cu 2 ore, potrivit Legii nr. 141/2025. Inspectoratul Școlar al Municipiului București a motivat, conform documentului publicat, cauzele care au dus la apariția posturilor neocupate, potrivit informațiilor publicate de Edupedu.ro. Reorganizare catedră, cerere demisie, renunțare cadru didactic titular, finalizare plan școlarizare plan școlarizare, recalculare normă, renunțare plata cu ora de către titular și completarea normei sunt doar câteva dintre cauzele prin care este jusstificată de către ISMB o astfel de situație. Posturile didactice neocupate sunt la: Colegiul German Goethe, Școala Gimnazială „Titu Maiorescu”, Școala Gimnazială “Petre Ispirescu”, Colegiul Tehnologic „Viaceslav Harnaj”, Colegiul Național „Aurel Vlaicu”, Colegiul Tehnic Feroviar Mihai I, Colegiul Tehnic Media, Școala Gimnazială „Maica Domnului”, Colegiul National „Emil Racoviță”, Colegiul Național „Victor Babeș”, Colegiul Tehnic „Edmond Nicolau”, Liceul Teoretic „Ady Endre”, Liceul Tehnologic „Nikola Tesla”, Liceul Tehnologic „Elie Radu”, Școala Profesională Specială Sf.Nicolae, Colegiul Național de Arte „Dinu Lipatti”, Palatul Național al Copiilor din București, Şcoala Gimnazială „George Călinescu”. Pentru anul școlar 2025-2026, la nivelul municipiului București nu s-au mai susținut concursurile/testările pentru suplinitori, potrivit unui anunț al Inspectoratului Școlar al Municipiului București Sector 3. Conform sursei citate, „după data de 4 septembrie pentru posturile rămase disponibile se organizează concurs/testare la nivel de unitate, acolo unde aceste posturi au rămas neocupate.” Reamintim că, pe data de 1 septembrie, au fost atribuite orele vacante/rezervate în regim de plata cu ora, conform noului calendarului de mobilitate pentru anul școlar 2025-2026. Vorbim despre personalul didactic titular sau angajat pe durata viabilității postului didactic/catedrei la nivelul unităților de învățământ, personalul didactic asociat și personalul didactic pensionat, pe baza rezultatelor obținute la interviu, dacă este cazul. Revolta studenților față de Legea Bolojan continuă Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), cea mai mare federație studențească din țară, anunţă proteste la nivel național în 29 septembrie. Tinerii spun că măsurile de austeritate din educație și deciziile luate în continuare de guvernanți ignoră mesajele și nevoile lor. ANOSR arată că reducerile de la transport și tăierea burselor pun presiune directă pe traiul studenților, mulți dintre ei depinzând de aceste beneficii pentru a-și continua studiile. Organizația avertizează asupra faptului că, în acest context provocator, austeritatea în educație poate duce la un val și mai mare de abandon universitar, fenomen care oricum depășește 40%. Sursă foto: Gândul RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Școala românească are zilele numărate! Ziua a zecea de PROTESTE. Profesorii anunță „inaugurarea” anului școlar în fața Guvernului și la Cotroceni „De ce aș rămâne în România?” POVESTEA emoționantă a unui olimpic medaliat cu aur. Mesaj pentru Daniel David, după tăierea burselor de performanță Daniel David, mesaj pentru SINDICATELE din Educație: „O grevă în septembrie nu poate aduce nimic. Țara are probleme în general”

SPRIJIN educațional pentru elevii defavorizați. Ce valoare au tichetele sociale și cine poate beneficia de ele

Preşcolarii şi elevii defavorizaţi din învăţământul de stat primar şi gimnazial beneficiază și în anul școlar 2025-2026 de carduri educaționale în valoare de 500 de lei, acordate sub formă de tichete sociale pe suport electronic, potrivit OUG 83/2023. Părinții sau reprezentanții legali trebuie să depună cererile la unitățile de învățământ până la 2 octombrie 2025. Ulterior, școlile au obligația să introducă datele în Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România până la 7 octombrie 2025. Inspectoratul Școlar Județean Buzău a transmis o adresă către școli prin care precizează că nu se solicită documente justificative la depunerea cererii, iar întreaga responsabilitate pentru corectitudinea datelor revine directorului unității de învățământ. Model de cerere pentru acordarea sprijinului educațional în valoare de 500 de lei Sursa: Edupedu.ro Cine poate beneficia Preșcolarii (3–6 ani) din grădinițele de stat, proveniți din familii defavorizate conform Legii nr. 248/2015, care frecventează regulat cursurile; Elevii din învățământul primar și gimnazial de stat, aflați în întreținerea unor familii al căror venit mediu net lunar pe membru, realizat în luna iulie 2025, este de cel mult 50% din salariul minim brut pe țară. Începând cu 2024, la calcularea veniturilor se aplică noul venit minim de incluziune (VMI), care a înlocuit ajutorul social și alocația pentru susținerea familiei. Cardurile educaționale au valoarea de 500 de lei și sunt emise o singură dată pe an școlar, într-o tranșă unică. Ele pot fi folosite exclusiv pentru achiziția de rechizite școlare și articole de îmbrăcăminte. Acestea nu permit retragerea de numerar sau transformarea în bani și sunt valabile un an de zile de la emitere, doar pe teritoriul României, în unități afiliate. Câți elevi primesc sprijin Conform datelor din aplicația EduVouchers, actualizate la 31 iulie 2025, aproximativ 666.373 de elevi defavorizați vor primi sprijin în acest an școlar. Bugetul total alocat este de 333,1 milioane lei, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Dragoș Pîslaru. Sursa foto: Profimedia  AUTORUL RECOMANDĂ: Examenul de admitere la Facultatea de Ştiinţe Politice a SNSPA a fost AMÂNAT din cauza lucrărilor la șinele de tramvai După ce AUR l-a acuzat că „a pus educația pe butuci”, Daniel David anunță ore REMEDIALE pentru elevii din ciclul primar AUR îl ia în vizor pe Daniel David. MOȚIUNE simplă împotriva ministrului Educației: „Profesorii și elevii nu merită dispreț și austeritate”

Care este condiția pentru ca elevii şi studenţii să-și poată primi bursele înapoi. Ministrul Educației a făcut anunțul

Elevii şi studenţii şi-ar putea primi înapoi bursele de performanţă. Ministrul Educaţiei, Daniel David, promite că situaţia este pe lista lui de priorităţi anul viitor, dacă bugetul se va întrema. Până atunci, moţiunea de cenzură depusă împotriva lui va fi dezbătută şi votată de senatori luni, 15 septembrie. Bursele de performanţă şi de rezilienţă pentru elevi au fost tăiate de pe lista Ministerului Educaţiei, din acest an şcolar. Statul oferă doar alocaţie de merit, 450 de lei, pentru 15% dintre cei mai buni elevi ai unei clase cu medii peste 9. Bursele sociale, în valoare de 300 de lei, şi cele tehnologice se acordă în continuare. „Bursele nu reprezintă un moft pentru elevii care provin din familii vulnerabile reprezintă accesul la educatie pentru ziua de maine, iar pentru cei care fac performanta reprezintă un sprijin lunar si motivatia pentru a continua si a tinti mult mai sus”, a declarat Vlăduţ Marius Iordache, preşedintele Consiliului National al elevilor. Daniel David spune că va da banii înapoi, de anul viitor, dacă îi va permite bugetul. „Pentru cele de performanță nu am avut în acest an buget suficient, nici după toate măsurile luate pentru a le putea acoperi, dar în zona performanței am păstrat. Premiile, măcar, la Olimpiade”, a declarat ministrul Educaţiei. Sunt cele mai mari tăieri care au existat vreodată în fondul de burse şi pentru studenţi. „Diminuarea fondului de burse ar trebui să ajungă la 52% prin măsurile aprobate de guvern, nu s-ar mai acorda în perioada întregului an calendaristic studenții de la taxă nu mai sunt eligibili. Reprezintă un regres foarte mare pentru învățământul superior românesc”, a declarat Sergiu Covaci, preşedintele Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR). Ministrul Educaţiei a declarat pentru Observator TV că are de gând să dea banii înapoi chiar anul viitor. Daniel David a mai precizat că bugetul poate fi recalculat şi după al doilea semestru. „Dacă am fost primii, va trebui să fim tot primii care întoarcem unele măsuri. Iar printre măsurile pe care le întoarcem, da, bursele pentru performanță și în zona studenților, bursele sunt importante. Mie mi-ar plăcea să putem începe să gândim în bugetul de anul viitor”, a declarat Daniel David, ministrul Educaţiei. „În momentul de faţă, orice cuvinte si promisiuni sunt în zadar. Considerăm că ar trebui să vedem, de fapt, negru pe alb promisiuni asumate de către Guvernul României pentru a ne hotarî să oprim protestele care sunt programate”, a mai spus Sergiu Covaci, preşedintele ANOSR. Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România a retrimis analiza evoluţiei fondului de burse şi Administraţiei Prezidenţiale şi aşteaptă un răspuns de la Nicuşor Dan.

Statul Florida va monitoriza comportamentul profesorilor în legătură cu moartea lui Charlie Kirk

Anastasios Kamoutsas, comisarul pentru educație a cerut instituțiilor de învățământ să monitorizeze atent reacțiile profesorilor și să ia măsuri împotriva celor care publică mesaje prin care „celebrează” moartea lui Kirk.  Oficialul a subliniat că, deși libertatea de exprimare este un drept constituțional, cadrele didactice, ca funcționari publici, sunt ținute la „standarde mai înalte”.  Incidentul care a declanșat reacția oficială a avut loc în Clay County, unde un profesor a scris pe rețelele de socializare: „Nu este necrologul cu care speram cu toții să ne trezim, dar este o variantă aproape la fel de bună pentru mine”. Ulterior, profesorul a fost suspendat.  Postarea a atras critici, atât din partea lui Kamoutsas, dar și din partea senatoarei statale republicană Jennifer Bradley și a guvernatorului DeSantis.  Guvernatorul Ron DeSantis a salutat măsurile luate, afirmând că este „inacceptabil ca profesori să celebreze asasinarea unui tată de 31 de ani, cu doi copii mici”. La rândul lor, oficialii școlii din Clay County au condamnat comentariul și au precizat că acesta „nu reflectă valorile și principiile districtului”. 

Președintele României, despre reformele din educaţie: Schimbările reale din şcoală nu se pot face în două-trei luni

Sindicatele din educaţie au protestat luni, în faţa Guvernului, nemulţumite de mai multe măsuri propuse de ministerul Educaţiei. Reprezentanţii profesorilor susţin că schimbările vizează creşterea normei didactice de predare, coborârea pragului salarial pentru acordarea voucherelor de vacanţă şi a indemnizaţiei de hrană, precum şi eliminarea indemnizaţiei pentru titlul ştiinţific de doctor. Preşedintele României, Nicuşor Dan, a declarat că situaţia din educaţie rămâne tensionată, după protestul profesorilor în prima zi de şcoală. Acesta a avut, luni, o întâlnire cu reprezentanţii sindicatelor şi spune că poziţiile lor diferă de cele ale ministerului. „În primul rând, am ascultat şi trebuie să vă spun că, evident, opinia pe care reprezentanţii sindicatelor o au este diferită de opinia pe care ministerul o are. Am zis: am început anul şcolar, haideţi să vedem rezultatele după două luni, să ne întâlnim toţi, să avem cifrele pe masă şi, în timp, dacă sunt probleme şi lucruri de corectat, să le corectăm”, a afirmat şeful statului, într-un interrviu la TVR Info. Întrebat despre riscul unei greve generale, preşedintele a precizat că nu poate anticipa deciziile sindicatelor, dar speră ca şcoala să se desfăşoare în condiţii bune. „Îmi doresc, evident, ca fiecare dintre noi să punem interesul copiilor pe primul loc şi şcoala să se desfăşoare cât mai bine în acest an. Promisiunea mea a fost că vom evalua, cum am spus, cu cifrele pe masă şi cu opinia tuturor părţilor implicate, după două luni de la începerea anului şcolar”, a spus acesta. Referitor la calitatea educaţiei din România, Nicuşor Dan a recunoscut că nu este mulţumit de starea actuală a sistemului. „Nu, nu sunt deloc mulţumit. Numai că trebuie să împărţim lucrurile în două. Şi aici nu doar pe educaţie, ci şi pe reforma administraţiei în general”, a subliniat preşedintele. El a explicat că unele decizii au fost luate sub presiunea corectării deficitului bugetar şi a pieţelor financiare, însă acestea nu pot fi considerate o soluţie pe termen lung. „Trebuie să ţinem cont de faptul că aveam nişte presiuni de la pieţele financiare, de la oamenii care au împrumutat statul român de-a lungul timpului, şi că faţă de aceste presiuni trebuia să reacţionăm într-un timp foarte scurt. Este nerezonabil să te aştepţi să faci şi măsuri de corecţie. Şi, bineînţeles, ele, fiind luate în timp scurt, provoacă dezechilibre”, a explicat acesta. În opinia preşedintelui, direcţia reală de reformă în educaţie presupune pregătirea elevilor pentru viaţa reală şi pentru piaţa muncii, un proces care nu se poate realiza „în două-trei luni”.