Educația unui copil, disputată la CEDO de părinții divorțați. Tatăl vrea să-l ducă la Paradis, mama are încredere în Varlaam Mitropolitul
Un conflict între doi părinți din Iași, despărțiți de câțiva ani, a depășit granițele instanțelor românești și a ajuns până la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Miza: școala la care trebuie înscris minorul. Mama și tatăl exercită împreună autoritatea părintească, dar nu se înțeleg în privința educației potrivite pentru copil, scrie Ziarul de Iași. Ce vrea băiatul Concret, mama vrea ca băiatul să-și continue studiile la Școala „Varlaam Mitropolitul”, unde învață de mai mulți ani, dar tatăl insistă să-l mute la „Paradis International College”. Cum dialogul dintre cei doi părinți nu a dus la niciun rezultat, instanțele ieșene au fost chemate să decidă în locul lor. Băiatul, elev de gimnaziu, a fost audiat de judecători și a spus că el se simte bine integrat la „Varlaam Mitropolitul”, are prieteni, rezultate bune și nu percepe activitățile religioase ca pe o constrângere. La proces, și mama a insistat asupra faptului că dorința tatălui de a-l muta pe copil la o altă școală nu are fundament concret și ar însemna o nouă ruptură în viața minorului. Ea a subliniat că băiatul este bine adaptat și că rezultatele sale confirmă acest lucru. Citește aici despre decizia judecătorilor români și cum a ajuns cazul pe masa magistraților de la CEDO.
Premierul Ilie Bolojan, după ce prima zi de școală a fost marcată de protestele profesorilor: Economiile reprezintă cam 10% din bugetul educației
Premierul Ilie Bolojan a declarat luni seara, la TVR, că economiile realizate prin pachetul doi de măsuri reprezintă cam 10% din bugetul educației. „Vom da cifre exacte la o lună de zile”, a declarat Bolojan. Luni, în prima zi de an școlar, mii de profesori au protestat față de măsurile anunțate de Guvernul Bolojan în domeniul educației, dar premierul a anunțat că nu va ceda în fața presiunii sindicatelor din Educație. „Ce am decis este rezultatul unei analize a activității din învățământ”, a precizat el . De asemenea, el a explicat și de ce a fost majorată norma privind orele predate de profesori. „Am fost nevoiți să luăm măsuri de corecție bugetară (…) Norma a fost majorată cu două ore ceea ce a avut efecte în sistemul de învățământ. Avem aproximativ 230.000 de posturi ocupate de 160.000 de titulari, iar diferența este asigurată prin „posturi la plata cu ora și suplinitori”, a declarat prim-ministrul României. El a mai adăugat că majorarea normei de predare efectivă a redus la jumătate numărul de posturi la plata cu ora și că numeroși suplinitori vor fi înlocuiți de profesori titulari. „Norma de 20 de ore este la nivelul european, precum în Franța și Spania”, a fost remarca sa, recunoscând că nivelul salariilor nu este satisfăcător și a anunțat când ar putea avea loc majorarea veniturilor cadrelor didactice. „Nivelul de salarizare din educație nu este cel pe care eu personal îl doresc și nici uj dascăl nu îl consideră rezonabil. Așa este. Dar asta este ceea ce poate România în momentul de față”, a declarat premierul. Bolojan a precizat că salariile din educație nu au fost reduse, nivelul de salarizare rămânând același. El a anunțat că o analiză serioasă privind majorarea salariilor va fi posibilă după finalizarea perioadei de criză, estimată pentru sfârșitul anului 2026. „Ceea ce se poate face în anii următori este ca în momentul în care trecem de această perioadă de criză, finalul anului 2026, până când sunt plafonate salariile în tot sectorul public, să ne putem pune problema unei analize serioase legate de nivelul cu care se majorează aceste salarii”, a explicat premierul. Bolojan a subliniat că preferă să fie realist cu angajații din educație: „Eu nu sunt aici să le spun oamenilor lucruri care nu pot fi făcute, știind situația dificilă în care ne găsim. Sunt aici să le spun ceea ce se poate face în condițiile date”. FOTO – Mediafax Foto: Andreea Alexandru
Prima zi de școală, în stradă. De la Cotroceni, profesorii au cerut demisia lui David. Marea necunoscută: Începe școala sau vine GREVA GENERALĂ?
Prima zi de școală de anul acesta a fost marcată de proteste masive în învățământ, generate de reforma fiscală a guvernului Bolojan, care aduce într-o situație fără precedent un domeniu deja afectat de lipsa finanțărilor. Mii de cadre didactice alături de lideri sindicaliști au mărșăluit pe străzile Capitalei și au cerut demisia ministrului Daniel David. Președintele Nicușor Dan și-a dus fiica la școală, însă a refuzat să participe la festivitatea de începere a anului școlar din cauza „tensiunilor” existente. Anul acesta, cadrele didactice au decis boicotarea anului școlar, după ce Guvernul a impus o serie de măsuri, despre care specialiștii în Educație cred că vor duce la colapsul unui sistem deja sever avariat. Printre măsurile care au scos în stradă mii de profesori se numără tăierea burselor pentru o parte dintre elevi, creșterea normei didactice cu două ore în cazul profesorilor, comasarea școlilor și creșterea numărului de elevi dintr-o clasă. Ziua de 8 septembrie se anunța a fi tensionată. Cadrele didactice urmau să se adune la ora 10:00 în Piața Victoriei, pentru a protesta în fața Guvernului și apoi să se îndrepte către Cotroceni. Nicușor Dan și-a dus fiica la școală, dar a evitat festivitatea de începere a anului școlar Președintele Nicușor Dan a fost ceva mai matinal și a fost surprins de presă la ora 8:00 în timp ce își ducea fetița la școală, însoțit de agenții SPP. Liderul de la Cotroceni nu a participat la festivitatea de deschidere a anului școlar, însă a anunțat că va avea o întâlnire cu liderii sindicali în decursul zilei. Solicitările și amploarea protestului nu l-au convins, însă, pe ministrul Daniel David să se prezinte la o discuție cu protestatarii. Mai mult, acesta refuzat să participe la orice festivitate de deschidere a anului școlar. Cadre didactice din alte zone ale țării, prezente la protest. Mii de manifestanți au scandat în fața Guvernului La protestul cadrelor didactice au participat și profesori din alte județe, pe lângă lideri sindicali care s-au strâns e pentru a-și exprima nemulțumirile în fața Guvernului împotriva reformelor lui Ilie Bolojan. Până la orele 12:00, în Piața Victoriei se adunaseră deja mii de manifestanți, cu pancarte și portavoci, iar zona devenise aproape neîncăpătoare. Situația a amintit de greva generală profesorilor din 2023, când aproximativ 150.000 de profesori din întreaga țară au protestat împotriva salariilor mici și au solicitat o majorare cu 25%. Persoane striga lozinci in timpul unui mars de protest intre Piata Victoriei si Palatul Cotroceni, organizat de sindicatele din Invatamant, prin care cer cresteri salariale, in Bucuresti, marti, 30 mai 2023. De luni, 22 mai 2023, au intrat in greva peste 150.000 de profesori si peste 70.000 de angajati care fac parte din categoria personalului didactic auxiliar si nedidactic. ALEXANDRU DOBRE/ MEDIAFAX FOTO. Reprezentanții profesorilor i-au cerut lui Nicușor Dan demisia ministrului Educației Protestatarii alături de liderii sindicali s-au îndreptat, mai apoi spre Palatul Cotroceni, unde la ora 13:30, o delegație a profesorilor a avut o discuție cu președintele Nicușor Dan. Ajunși în fața Palatului Cotroceni, manifestanții l-au chemat pe președintele Nicușor Dam în mijlocul lor, ca să stea de vorbă. „Dane, hai afară! Suntem la Cotroceni, aici!” În cadrul întâlniri dintre reprezentanții profesorilor și președintele Nicușor Dan, au sindicaliștii au cerut demisia ministrului Daniel David, și abrogarea măsurilor adoptate pe Legea 141 din primul pachet de măsuri. Profesorii amenință cu greva generală Următoare discuție dintre profesori și șeful statului ar urma să aibă loc peste două luni. Cu toate acestea, cadrele didactice nu exclud greva generală. Ministrul Daniel David: „Școala continuă normal” Ministrul Daniel David a transmis în cele din urmă, întrebat despre ceea ce urmează în perioada următoare, că „școala va continua în mod normal”. „Ca ministru nu pot să spun decât că școala continuă normal. Bucuria mea e că în prima zi copiii au fost primiți în unitățile școlare. În perioadele de criză fiscal-bugetară, înțeleg de ce nu ar exista festivități. Mă gândesc că există profesori care vor intra la clase și vor sta cu copiii și nu vor face nimic”, a precizat ministrul Educației. FOTO/VIDEO: Gândul, Mediafax Eșecul ”României educate” din 2023, repetat în 2025. Profesorii cer din nou o revoluție în sistem. ”Dane, hai afară să vorbim de școală” Sindicatele din Învățământ, MESAJ pentru președintele Nicușor Dan: „Tăbărâm pe tot ce înseamnă putere în România”. Protestele continuă și în octombrie
Profesorul Mircea Miclea critică reformele din educație ale Guvernului Bolojan: Este cea mai tristă primă zi de școală din ultimii zeci de ani
Profesorul Mircea Miclea avertizează că măsurile luate de Guvernul Bolojan pentru reducerea deficitului bugetar, precum majorarea normei didactice și creșterea numărului de elevi în clasă, au transformat prima zi de școală într-un moment tensionat, cu costuri emoționale și sociale majore pentru profesori și elevi. Fondatorul Institutului de cercetare-dezvoltare Cognitrom și expert în reformele aplicate în Republica Moldova de președinta Maia Sandu, a analizat într-un interviu acordat pentru Edupedu impactul emoțional al noilor decizii asupra cadrelor didactice. „Este cea mai tensionată și probabil cea mai tristă primă zi de școală din ultimii zeci de ani. Pentru că deciziile care s-au luat în educație sunt un exemplu de manual de decizii proaste. Adică decizii care au vizat un câștig imediat, dar foarte mic financiar, 0,02% din PIB, însă cu consecințe negative uriașe. (…) Profesorii pensionați și frustrați intră în conflict unii cu alții pentru a-și completa norma de predare, ceea ce generează costuri socio-emoționale enorme,” a transmis profesorul. Miclea a explicat cum deciziile Guvernului afectează educația în mediul rural și accentuează diferențele dintre România și alte state europene. „Principalul segment afectat a fost învățământul rural. Acolo e foarte greu să mai găsești profesori dispuși să meargă și să facă naveta în trei sau patru școli ca să-și asigure normă. Și tot acolo s-au închis foarte multe școli, astfel încât, prin urmare, diferența dintre rural și urban care era până acum se va accentua și mai mult de acum încolo și mai ales trebuie să luăm în seamă faptul că din rural apare o mare parte din ceea ce se numește analfabetism funcțional și în loc să se remedieze situația, s-a înrăutățit. Pe de altă parte, crește inegalitatea dintre România, care în 2023 era pe penultimul loc în Europa la alocare bugetară în ceea ce privește educația, și celelalte state europene,” a mai precizat acesta. Profesorul a avertizat că măsurile adoptate de Guvernul Bolojan au redus semnificativ încrederea cetățenilor în politicieni. „Nu poți să mai crezi în clasa politică, dacă exact cei care au câștigat alegerile spunând că educația este importantă și acuzând faptul că deviațiile negative apar ca urmare a lipsei de educație acum sunt cei care lovesc în educație. Nu, nu poți să mai crezi în cei care vin și spun că o să fie dreptate socială și încep tăierile bugetare cu cei oropsiți, adică cu profesorii, în loc să înceapă cu cei privilegiați,” a menționat Miclea. În final, Mircea Miclea a subliniat complexitatea și dificultatea activității didactice, în comparație cu alte profesii și a transmis un mesaj clar autorităților privind protejarea și investiția ăn educație. „Mulți cred că profesorii muncesc puțin, dar realitatea este complet diferită. Este mult mai greu să lucrezi cu mințile oamenilor decât cu obiecte sau coduri. Profesorii depun eforturi enorme pentru a gestiona clase cu 30–40 de elevi, fără asistență, iar această muncă devine tot mai puțin atractivă. Țara trebuie să își apere educația. Investiția în educație trebuie să crească și deciziile greșite trebuie corectate imediat sau cel puțin din următorul an școlar. Numai așa putem asigura o școală funcțională și echitabilă,” a încheiat acesta. Mircea Miclea este cercetător, antreprenor, fondatorul Institutului de cercetare-dezvoltare Cognitrom, profesor de științe cognitive aplicate la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și fondatorul școlii cognitive în psihologia românească. Sursa foto: Mediafax Foto / Raul Stef AUTORUL RECOMANDĂ: George Simion avertizează în plen că nu va fi cvorum și îl ironizează pe Nicușor Dan: „Parcă aveam un președinte numit care e MATEMATICIAN” Parlamentarii, mai atenți la telefoane decât la moțiunea de cenzură. Ce se întâmplă ACUM în plen Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, acuză conferința medicilor antivacciniști de DEZINFORMARE și anunță că va sesiza Parchetul
Alexandru Chirilă, la Pastila Financiară: Românii nu prea au buget pentru EDUCAȚIE
În emisiunea „Pastila Financiară” cu Adrian Artene, Alexandru Chirilă, expert financiar, a discutat despre cum în România nu există un buget alocat special pentru educație. Urmăriți aici emisiunea integrală. Alexandru Chirilă: „Suntem una dintre țările cu cea mai proastă rată de vânzare de cărți la nivel european” Invitat în emisiunea „Pastila Financiară”, Alexandru Chirilă a explicat câți bani cheltuie românii în plus după creșterea accizelor. S-a luat cazul unui tânăr, care locuiește singur și are ca venit unul de 5000 de lei lunar. Acest tânăr ar cheltui cam 1200 de lei pe alimente, plus încă vreo 400 pentru ieșiri în oraș la restaurante. 600 de lei s-ar duce pe utilități și alți 400 pe combustibil. Cu articole de îmbrăcat sau vreun gadget nou achiziționat, încă 600 de lei. Legat de cărți, spune antreprenorul, românii nu au cultura bugetului pentru educație. În sine, în rândul românilor nu există acest concept de a pune bani separați pentru educație. De asta, spune Chirilă, suntem una dintre țările din Europa care cumpără cele mai puține cărți. Românii consumă foarte puține cărți pe parcursul unui an. Apoi, expertul în finanțe a vorbit și despre costurile suplimentare care vin la pachet cu măsurile de austeritate. În sine, 1200 de lei vor fi banii cheltuiți în plus de o familie, pe parcursul unui an. „Avem exemplul unui tânăr singur cu un venit de 5000 de lei. Avem un tânăr care consumă pe alimente vreo 1200 lei, pe utilități, vreo 600 de lei, pe combustibil, vreo 400, mai mănâncă și în oraș de vreo 400 lei, își mai cumpără și ceva haine sau ceva gadget-uri în valoare de 600 lei, mai plătește un abonament la internet sau telefonie, 80 lei, mai cumpără și niște cărți… Apropo, aici avem o situație interesantă. Românii nu prea au buget pentru educație. Practic suntem una dintre țările cu cea mai proastă rată de vânzare de cărți la nivel european. Practic, românii consumă foarte puține cărți pe parcursul unui an de zile și vedem aici că doar din TVA am avea o creștere cu aproximativ 70 lei pe lună. Dacă mai punem și cu creșterea accizelor la combustibil, o să discutăm imediat și despre creștere accizelor la combustibil, am avea o creștere de vreo 86 lei. Este o creștere de peste 1200 de lei pentru o familie pe parcursul unui an. Aparent nu par niște cifre foarte mari, dar dacă ar fi să punem banii ăștia că s-ar fi dus în investiții, cu puterea dobânzii compuse învățată emisiunile precedente, deja am fi discutat despre niște bani care ne-ar fi rămas nouă, nu s-ar fi dus în consum.”, a explicat antreprenorul.
BLOCAJ total în educație. Studenții se alătură protestelor anunțate de profesori: Anul universitar nu poate începe așa
Nemulțumiți de măsurile de austeritate impuse de Guvernul Bolojan, studenții anunță că se alătură protestelor declanșate de profesori. Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) va fi în stradă pe 8 septembrie, la mitingul sindicaliștilor din educație. „Ne vom alătura protestului din data de 08.09.2025, în fața sediului Guvernului României, de la ora 9:00, și ulterior marșului până la Palatul Cotroceni, fapt pentru care facem apel la toți studenții să participe la această inițiativă”, se arată într-un comunicat al ANOSR. Ce revendicări au studenții Liderii studenților arată că, în ciuda demersurilor realizate, „factorii de decizie continuă să ignore solicitările, dând dovadă de lipsă de interes față de nevoile și realitățile cu care se confruntă sistemul de învățământ, dar și față de efectele negative pe care aceste măsuri le vor genera în educație”. ANOSR susține că, în pofida dezbaterii organizate pe 19 august la Timișoara, la care a participat ministrul Educației și Cercetării, în cadrul căreia studenții și-au exprimat nemulțumirile și îngrijorările cu privire la anul universitar care urmează să înceapă și în ciuda protestelor din țară, dar și de la granița țării, deschiderea pentru a retrage măsurile și interesul de a opri aplicarea acestor decizii injuste și dăunătoare educației lipsesc în continuare. ANOSR are următoarele solicitări: revenirea la alocarea fondului de burse pe toată durata anului calendaristic (12 luni); revenirea la acordarea burselor către studenți pe toată durata anului calendaristic (12 luni); creșterea procentului din salariul minim net prin care se calculează valoarea costului standard pentru constituirea fondului de burse de la 10% la 17,5%, pentru a reveni la o valoare a fondului de burse alocat similară cu cea din 2024, când valoarea costului standard reprezenta 10% din salariul minim brut; reintroducerea posibilității studenților înmatriculați pe locuri cu taxă de a beneficia de burse din fondurile de la bugetul de stat; diversificarea de către universități a formelor de sprijin pentru studenți, din venituri atrase de acestea, inclusiv prin proiecte instituțional; creșterea contribuției din fonduri proprii a instituțiilor de învățământ superior la fondul de burse, pentru a suplimenta numărul de burse acordate, îndeosebi în vederea acoperirii solicitărilor studenților eligibili pentru burse sociale; abrogarea prevederilor Ordonanței de Urgență nr. 156/2024 de la art. XXIX, alin. (1) care limitează dreptul studenților de a beneficia de facilitățile pentru transportul feroviar intern pe toate rutele. Studenții cer respect De asemenea, ANOSR se aliniază solicitărilor federațiilor sindicale din educație și elevilor, reiterând nevoia stringentă de a ține cont de cerințele celor afectați direct de aceste măsuri. „În acest context, considerăm absolut necesar un răspuns ferm din partea decidenților responsabili, prin care să arate că tratează educația ca pe o investiție în viitorul țării, nu ca pe o povară a statului”, transmite ANOSR. RECOMANDAREA AUTORULUI: Profesorii ies în stradă pe 8 septembrie, în ziua deschiderii noului an școlar. Marș de protest până la Palatul Cotroceni. „Vă rugăm să nu ne blamați” Reforma lui Daniel David a lăsat fără bani UNIVERSITATEA care l-a făcut rector. Anton Hadăr: „Domnul ministru nu ar fi trebuit să continue activitatea” Președintele i-a chemat pe șefii din Coaliție la Cotroceni. Posibile teme de discuție
Reforma lui Daniel David a lăsat fără bani universitatea care l-a făcut rector. Anton Hadăr: „Domnul ministru nu ar fi trebuit să continue activitatea”
Anton Hadăr, lider al Federației Naționale Sindicale Alma Mater, a vorbit, în exclusivitate pentru Gândul, despre „măsurile împotriva educației” luate de ministrul Daniel David, care au zdruncinat din temelii un sector deja subfinanțat, iar urmările se preconizează a fi dezastruoase. Liderul sindicatelor din învățământul superior a precizat că reforma implementată de Daniel David a afectată inclusiv Universitatea Babeș-Bolyai, unde oficialul a fost ales rector în 2020. Anton Hadăr atrage atenția că reforma impusă de ministrul Daniel David îi obligă pe profesori să predea discipline pentru care nu au niciun fel de pregătire, în scopul creșterii normei didactice. „Să ai, spre exemplu, un profesor de biologie care să predea fizică sau matematică”, a afirmat, cu stupoare, liderul sindical. „Gândiți-vă că s-a ajuns în situația în care să se completeze numărul de ore de la 16 sau de la 18 cu două sau patru ore, solicitându-le colegilor noștri să predea discipline pentru care nu au fost pregătiți. Așa ceva nu s-a mai întâmplat în istoria învățământului: să ai, spre exemplu, un profesor de biologie care să predea fizică sau matematică. În urma măsurilor luate împotriva educației, sau a măsurilor de austeritate, cum le numesc ei, o parte din cele două miliarde s-au recuperat din bursele elevilor”, a precizat liderul sindical. Liderul sindical Alma Mater este foarte neîncrezător în faptul că premierul Bolojan și-a asumate răspunderea pe pachetul de măsuri. De asemenea, Hadăr a precizat că ministrul Educației, Daniel David, ar fi trebuit să demisioneze din funcție încă de la 1 ianuarie, „atunci când a văzut care este bugetul alocat, dacă n-avea suma completă.”. „S-a bazat pe imposibilele rectificări bugetare”, a adăugat acesta. „Măsurile le vom vedea în timp. Atunci când îți asumi astfel de măsuri, trebuie să și răspunzi. Eu nu văd cine ar putea răspunde. Niciodată nu și-a asumat cineva, atunci când s-au făcut asemenea intervenții abrupte asupra unui sistem. Domnul ministru, după părerea mea, nu ar fi trebuit să continue activitatea la 1 ianuarie, atunci când a văzut care este bugetul alocat, dacă nu avea suma completă. S-a bazat pe ipoteticele, posibilele sau imposibilele, în cazul de față, rectificări bugetare. De aici a plecat totul”, a declarat Anton Hadăr. Reforma lui Daniel David a afectat și Universitatea Babeș-Bolyai, unde acesta a fost rector Anton Hadăr a afirmat că multe universități din România se confruntă cu mari probleme în ceea ce privește achitarea plăților pentru ultima lună, inclusiv Universitatea Babeș-Bolyai, unde Daniel David a fost rector. „În învățământul superior, am constatat că avem foarte multe universități care, pentru ultimele luni ale anului, nu au fondurile necesare, pentru că în cele două miliarde intrau și fonduri pentru învățământul superior, printre care se află și Universitatea Babeș-Bolyai, unde domnul ministru a fost rector”, a menționat Hadăr. „Am auzit că unii rectori au ajuns să împrumute bani de la bănci ca să plătească salariile” „De fapt cred că toate universitățile din România au nevoie de bani pentru finanțarea ultimei luni, pentru că nu au primit banii necesari. Bugetului alocat era doar pe hârtie, cele două miliarde. În aceste condiții am solicitat, în calitatea mea de lider național al Alma Mater, să ne lase să folosim soldurile, adică niște bani adunați de universități de-a lungul timpului pentru vremuri mai grele, din diverse activități: chirii, organizări de evenimente etc. Aceste sume sunt ținute în solduri, iar soldurile sunt cam greu de restituit, deși sunt banii noștri, pentru că ne spun că dăunează deficitului bugetar. Când cerem să ni-i restituie ne dau cu țărâita, greu de tot, pentru că banii sunt trecuți în buget. Atunci când iei banii e ca și cum faci o cheltuială în plus, dar ei sunt trecuți în bugetul educației. Am auzit că unii rectori au ajuns să împrumute bani de la bănci ca să plătească salariile”, a mai adăugat Hadăr. Redacția Gândul l-a contactat pe ministrul Educației Daniel David pentru un punct de vedere, însă acesta nu a răspuns până la ora publicării materialului. Recomandarea autorului: Ceremonia de deschidere a anului școlar va avea loc în fața Guvernului. Cele mai mari sindicate din învățământ vor boicota prima zi de școală și vor protesta în Piața Victoriei Profesorii ies în stradă pe 8 septembrie, în ziua deschiderii noului an școlar. Marș de protest până la Palatul Cotroceni. „Vă rugăm să nu ne blamați” Daniel David, pentru Gândul: Educația mai are nevoie de 2 miliarde lei / De ce dăm bani Republicii Moldova pentru cercetare. Explicația ministrului
Educație sub semnul crizei. Daniel David: Efectiv, nu sunt bani
„Eu sper să înceapă școala pe 8 septembrie”, afirmă ministrul Educației, Daniel David, la finalul a trei săptămâni de proteste în fața ministerului. Începutul anului școlar este marcat de criză. Sindicaliștii amenință cu un blocaj în sistem. Ministrul spune că îi aude, le răspunde și încearcă să ia măsuri. Totul, într-un context financiar dificil. Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Gândul, David recunoaște că are propriile nemulțumiri însă nu și-a dorit să fie un ministru al „crizei”. Cât despre începutul anului, important este ca elevii să fie în clase, și nu organizarea unor „festivitățile grandioase”. „Eu sper să înceapă școala pe 8 septembrie, pentru că eu înțeleg supărările, nici eu nu sunt un ministru mulțumit de ceea ce se întâmplă. Adică, nu mi-am propus să fiu ministru al crizei. Sigur că trebuie să începem școala într-o logică de criză. Sigur, cine dorește poate să facă festivități, ca să spun așa, mai grandioase, dar nu cred că e cazul într-o situație de criză. Poți să ai festivități decente, dacă nu vrei să ai festivități, nicio problemă. Ce este important? Copiii să fie în clasă și să ne ocupăm de ei”, este mesajul ministrului, cu o săptămână înaintea începerii anului școlar. Grevă după 9 septembrie? Șeful de la Educație le transmite sindicaliștilor că le aude nemulțumirile și îi îndeamnă la o atitudine „înțeleaptă”. „Protestele și nemulțumirile se aud. Eu le aud, încerc să le răspund, încerc să iau măsuri, încerc să ajut, dar cred că atitudinea înțeleaptă este pornind de la aceste nemulțumiri. Hai să încep. Încep să începem să construim pe termen mediu și lung. Avem de discutat bugetul pe 2026, să vedem ce schimbări dorim să implementăm, să trecem dincolo de logica de criză ce vrem de fapt de la sistemul acesta educațional și să folosim aceste nemulțumiri într-o logică funcțională”. Își mai permite educația un blocaj precum cel din 2023? Sindicaliștii anunță că vor lua o decizie cu privire la greva generală, pe 9 septembrie, a doua zi după începutul școlii. Își mai permite sistemul de învățământ un blocaj precum cel din mai – iunie 2023, care a dus la amânarea examenelor pentru clasa a VI-a și a examenelor orale de la sesiunea de bacalaureat? Ministrul David speră să nu se ajungă la grevă. „Eu cred că nu. Sper să nu se întâmple. Repet, mesajul meu este acesta, supărările sunt de înțeles. Nici eu nu sunt un ministru mulțumit de ce trebuie să facem și de măsurile de crize. Dar, hai să construim pe această supărare, că n-avem cu cine să ne luptăm. Da, faci proteste, ceri demisii, faci greve. Eu nu sunt un ministru încântat”. Șeful de la Educație și-ar da demisia, cerută insistent de către sindicaliști, dacă acest pas „ar rezolva criza și problemele” din sistemul de învățământ. „Nu sunt măsuri de reformă, sunt măsuri de criză” Însuși ministrul se declară nemulțumit de măsurile luate și amintește de Raportul QX, care conține 10 reforme, propuse de el, pentru sistemul de învățământ. Însă, în situația actuală educația se reduce la a găsi bani de salarii și burse. „Trebuie să fii absurd să spui, nu mai plătim profesorii, dar noi ne apucăm să facem schimbări”, declară ministrul. „Aproape nicio măsură de criză, dacă era o situație normală, eu n-aș fi luat-o. Sau n-aș fi luat-o așa sau n-aș fi luat-o în acest ritm. Nu uitați că eu am venit cu un program, QX, de reforme, am prezentat 10 reforme pentru sistemul nostru. M-am trezit că dintr-un ministru al reformelor am devenit un ministru al crizei, pentru că efectiv nu sunt bani, iar, ca ministru, prima mea prioritate este să mă asigur că până la sfârșitul anului avem bani de salarii și burse. (…) Trebuie să fii absurd să spui, domnule, nu mai plătim profesorii, nu mai dăm burse, dar noi ne apucăm să facem schimbări, reforme în sistem, sistemul se blochează”, explică David. David subliniază că măsurile luate de Guvernul Bolojan sunt „de criză”. Reforma vine abia după ce sistemul de stabilizează din punct de vedere fiscal bugetar. „Nu sunt măsuri de reformă, sunt măsuri de criză pentru a putea supraviețui financiar și pentru a putea avea salarii și burse până la sfârșitul anului. Reforma trebuie să vină după ce ieșim din logica de criză sau după ce ne stabilizăm fiscal-bugetar”. AUTORUL RECOMANDĂ:
Doru Pelivan, eduKiwi: M-am întors la visul din copilărie și am creat cea mai mare platformă educațională din țară
De la un blog, creat în urmă cu 14 ani, la cea mai mare platformă educațională din România – acesta este parcursul antreprenorului Doru Pelivan în online. Pandemia i-a fost de real ajutor, iar împreună cu adaptabilitatea au transformat agenția sa de marketing online în platformă educațională. Practic, i-a împlinit visul din copilărie. “Aventura mea în online începe acum aproximativ 14 ani. Eu am avut un blog pe internet acum 14 ani, unde a fost prima oară când am testat online-ul și cumva i-am simțit atât beneficiile, cât și lucrurile care creează, să zicem așa, dezavantaje. Deci sunt destul de vechi în lumea online și a business-ului online, deși am făcut și afaceri clasice, afaceri offline, în viața reală. Dar pandemia, într-adevăr, pe noi ne-a ajutat foarte mult, pentru că a obișnuit cumpărătorii cu foarte multe aspecte. Odată faptul că se pot întâlni online, să se întâmple un proces de vânzare-cumpărare, că se pot întâlni online să stabilească o strategie, obiective, nu trebuie neapărat să se întâlnească fizic. Și totodată, în cazul nostru, ca și companie educațională, a ajutat foarte mult faptul că se poate întâmpla un proces educațional în online. Nu trebuie neapărat să te întâlnești undeva în sală, iar asta a creat foarte multe beneficii de scalare. Totodată, de ce nu trebuie să și recunosc faptul că în momentul în care oamenii au fost oarecum prizonieri în propria casă, n-aveau ce să facă. Și atunci se uitau la filme, se uitau pe social media, dar la un moment dat se plictiseau și simțeau nevoia de utilitate. Hai să fac și ceva pentru mine. Deci , s-au întors mai mult către ei înșiși. Și atunci a fost și zona în care s-a gândit mă, poate ar fi bine să și învăț ceva. Hai să mă înscriu la un curs, hai să cumpăr un curs și atunci pe noi vă dați seama că schimbarea aceasta de comportament ne-a ajutat foarte mult să creștem”, a dezvăluit Doru Pelivan El a explicat și care a fost motivul pentru care a ales antreprenoriatul în educație. “În tinerețe mi-am dorit să mă educ. Am fost gen de om autodidact și pur și simplu am avut nevoia asta de mentor, să învăț de la alții, să mă inspir. Când vedeam că un om are succes, eu voiam să aflu de la el, dar parcă lipsea cumva contextul necesar în care să fac chestiunea aceasta. Mă uitam foarte mult către americani, dar nu ne înțelegeam atât de bine cultura și simțeam că există un neajuns în piață. În acest domeniu, dacă ne uităm acum 12 ani, eu nu cunoșteam nici măcar un om care să se fi înscris la un curs, dar să fie cineva care susține așa ceva și pur și simplu am văzut că este o oportunitate în piață care totodată se alinia sufletește cu ceea ce îmi doream eu și unde simțeam eu cam potential”, a explicat fondatorul eduKiwi. Iar dezvoltarea afacerii a venit natural pentru că un om de afaceri trebuie să cunoască și să fie la curent cu tot ce se întâmplă. “Un an antreprenor trebuie să fie multidisciplinar. Acesta este însă un lucru care și încurcă foarte mulți antreprenori. Trebuie să învețe și management, și strategie, și lider, și marketing, și vânzări, și branding, și PR, și contabilitate, și juridic. Sunt foarte multe lucruri și nu se pot învăța toate într-un an de zile. De aceea nu poți să fii un antreprenor de succes într-un an de zile, pentru că trebuie să ai timp să înveți toate aceste discipline, măcar la un nivel mediu, cât să te descurci. În cazul meu, în anii aceștia, business-ul pe care eu îl dezvolt s-a tot reiterat de la an la an, adică pur și simplu l-am schimbat. Echipa noastră a plecat acum 10 ani la drum cu premiza că suntem o agenție de marketing, că facem marketing în online, nicidecum cu viziunea aceasta educațională. Ulterior, după ce am lucrat cu mai mulți clienți, am văzut cum merge piața, am învățat mai multe lucruri. M-am întors cumva la visul din copilărie, la misiunea mea în zona asta educațională și pur și simplu am pivotat business-ul de pe o zonă de agenție de marketing către o platformă educațională care în timp a devenit cea mai mare platformă educațională din țară”, a completat Doru Pelivan. Întreaga emisiune GÂNDUL EXCLUSIV în care a fost invitat Doru Pelivan poate fi urmărită AICI:
Studenții își caută locuințe înainte de începerea anului universitar, deși chiriile au crescut cu 5% față de anul trecut
Până când vor începe cursurile de la 1 octombrie 2025, studenții își caută spații de cazare. Din păcate, chiriile din marile orașe au crescut cu 5% față de anul trecut, motiv pentru care mulți se mută la periferie. Alții își caută cazare în căminele studențești, dar nu sunt locuri pentru toți doritorii. Anul trecut erau înscriși 360.000 de studenți la licență la nivel național. Numai 90.000 au putut obținut locuri în căminele studențești. Studenții care au locuri de muncă preferă să își caute la căminele private. Pentru a locui într-o cameră triplă, prețul chiriei pornește de la 185 de euro și poate trece de 400 de euro în cazul unei singure camere cu toate utilitățile incluse. O cameră dublă are frigider, dulapuri, spațiu de depozitare, baie proprie, iar la fiecare etaj există sală de lectură sau bucătărie. Iar în zonele comune sunt spălătoriile și locurile destinate pentru sport și divertisment. Zonele Tineretului, Dristor, Titan, Unirii, Mihai Bravu, Timpuri Noi și Drumul Taberei sunt cele mai căutate de studenți. Unii studenți preferă să caute la marginea Capitalei, precum în cartierul Militari sau Berceni, prețurile sunt cu 20% mai mici. Bugetul rămâne în continuare principalul filtru pentru căutarea unei locuințe. Majoritatea cheltuiesc în jur de 300 de lei lunar pe chirie. În 2025, contează aceleași aspecte, însă apropierea de universitate nu mai este la fel de importantă din cauza prețurilor mari. Sursa Foto: Shutterstock/Envato Sursa Video: PRO TV Autorul recomandă: Închiriere locuințe în regim HOTELIER: Ce reguli trebuie să cunoști ca proprietar pentru a câștiga bani în mod legal