Etichetă: Educație

Țară, țară vrem profesori! 300 de posturi libere la licee cunoscute din București / Ce spune ISMB despre această situație într-un an școlar tensionat

Măsurile din învățământul românesc, revolta profesorilor la măsurile Legii Bolojan și starea de degringoladă totală a școlii românești își fac simțită prezența din plin, iar repercusiunile nu întârzie să apară. Inspectoratul Școlar al Municipiului București (ISMB) a publicat peste 300 de posturi didactice neocupate pentru ședința publică din data de 18 septembrie 2025. Demisia unor profesori, dar și renunțarea la ore, se numără motivele apariției posturilor libere la mai multe licee din București. Într-un an școlar tensionat și provocator, cursurile au început, oficial, pe 8 septembrie 2025, potrivit calendarului anului școlar 2025-2026. Din această toamna, norma didactică de predare a crescut, în medie, cu 2 ore, potrivit Legii nr. 141/2025. Inspectoratul Școlar al Municipiului București a motivat, conform documentului publicat, cauzele care au dus la apariția posturilor neocupate, potrivit informațiilor publicate de Edupedu.ro. Reorganizare catedră, cerere demisie, renunțare cadru didactic titular, finalizare plan școlarizare plan școlarizare, recalculare normă, renunțare plata cu ora de către titular și completarea normei sunt doar câteva dintre cauzele prin care este jusstificată de către ISMB o astfel de situație. Posturile didactice neocupate sunt la: Colegiul German Goethe, Școala Gimnazială „Titu Maiorescu”, Școala Gimnazială “Petre Ispirescu”, Colegiul Tehnologic „Viaceslav Harnaj”, Colegiul Național „Aurel Vlaicu”, Colegiul Tehnic Feroviar Mihai I, Colegiul Tehnic Media, Școala Gimnazială „Maica Domnului”, Colegiul National „Emil Racoviță”, Colegiul Național „Victor Babeș”, Colegiul Tehnic „Edmond Nicolau”, Liceul Teoretic „Ady Endre”, Liceul Tehnologic „Nikola Tesla”, Liceul Tehnologic „Elie Radu”, Școala Profesională Specială Sf.Nicolae, Colegiul Național de Arte „Dinu Lipatti”, Palatul Național al Copiilor din București, Şcoala Gimnazială „George Călinescu”. Pentru anul școlar 2025-2026, la nivelul municipiului București nu s-au mai susținut concursurile/testările pentru suplinitori, potrivit unui anunț al Inspectoratului Școlar al Municipiului București Sector 3. Conform sursei citate, „după data de 4 septembrie pentru posturile rămase disponibile se organizează concurs/testare la nivel de unitate, acolo unde aceste posturi au rămas neocupate.” Reamintim că, pe data de 1 septembrie, au fost atribuite orele vacante/rezervate în regim de plata cu ora, conform noului calendarului de mobilitate pentru anul școlar 2025-2026. Vorbim despre personalul didactic titular sau angajat pe durata viabilității postului didactic/catedrei la nivelul unităților de învățământ, personalul didactic asociat și personalul didactic pensionat, pe baza rezultatelor obținute la interviu, dacă este cazul. Revolta studenților față de Legea Bolojan continuă Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), cea mai mare federație studențească din țară, anunţă proteste la nivel național în 29 septembrie. Tinerii spun că măsurile de austeritate din educație și deciziile luate în continuare de guvernanți ignoră mesajele și nevoile lor. ANOSR arată că reducerile de la transport și tăierea burselor pun presiune directă pe traiul studenților, mulți dintre ei depinzând de aceste beneficii pentru a-și continua studiile. Organizația avertizează asupra faptului că, în acest context provocator, austeritatea în educație poate duce la un val și mai mare de abandon universitar, fenomen care oricum depășește 40%. Sursă foto: Gândul RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Școala românească are zilele numărate! Ziua a zecea de PROTESTE. Profesorii anunță „inaugurarea” anului școlar în fața Guvernului și la Cotroceni „De ce aș rămâne în România?” POVESTEA emoționantă a unui olimpic medaliat cu aur. Mesaj pentru Daniel David, după tăierea burselor de performanță Daniel David, mesaj pentru SINDICATELE din Educație: „O grevă în septembrie nu poate aduce nimic. Țara are probleme în general”

SPRIJIN educațional pentru elevii defavorizați. Ce valoare au tichetele sociale și cine poate beneficia de ele

Preşcolarii şi elevii defavorizaţi din învăţământul de stat primar şi gimnazial beneficiază și în anul școlar 2025-2026 de carduri educaționale în valoare de 500 de lei, acordate sub formă de tichete sociale pe suport electronic, potrivit OUG 83/2023. Părinții sau reprezentanții legali trebuie să depună cererile la unitățile de învățământ până la 2 octombrie 2025. Ulterior, școlile au obligația să introducă datele în Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România până la 7 octombrie 2025. Inspectoratul Școlar Județean Buzău a transmis o adresă către școli prin care precizează că nu se solicită documente justificative la depunerea cererii, iar întreaga responsabilitate pentru corectitudinea datelor revine directorului unității de învățământ. Model de cerere pentru acordarea sprijinului educațional în valoare de 500 de lei Sursa: Edupedu.ro Cine poate beneficia Preșcolarii (3–6 ani) din grădinițele de stat, proveniți din familii defavorizate conform Legii nr. 248/2015, care frecventează regulat cursurile; Elevii din învățământul primar și gimnazial de stat, aflați în întreținerea unor familii al căror venit mediu net lunar pe membru, realizat în luna iulie 2025, este de cel mult 50% din salariul minim brut pe țară. Începând cu 2024, la calcularea veniturilor se aplică noul venit minim de incluziune (VMI), care a înlocuit ajutorul social și alocația pentru susținerea familiei. Cardurile educaționale au valoarea de 500 de lei și sunt emise o singură dată pe an școlar, într-o tranșă unică. Ele pot fi folosite exclusiv pentru achiziția de rechizite școlare și articole de îmbrăcăminte. Acestea nu permit retragerea de numerar sau transformarea în bani și sunt valabile un an de zile de la emitere, doar pe teritoriul României, în unități afiliate. Câți elevi primesc sprijin Conform datelor din aplicația EduVouchers, actualizate la 31 iulie 2025, aproximativ 666.373 de elevi defavorizați vor primi sprijin în acest an școlar. Bugetul total alocat este de 333,1 milioane lei, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Dragoș Pîslaru. Sursa foto: Profimedia  AUTORUL RECOMANDĂ: Examenul de admitere la Facultatea de Ştiinţe Politice a SNSPA a fost AMÂNAT din cauza lucrărilor la șinele de tramvai După ce AUR l-a acuzat că „a pus educația pe butuci”, Daniel David anunță ore REMEDIALE pentru elevii din ciclul primar AUR îl ia în vizor pe Daniel David. MOȚIUNE simplă împotriva ministrului Educației: „Profesorii și elevii nu merită dispreț și austeritate”

Care este condiția pentru ca elevii şi studenţii să-și poată primi bursele înapoi. Ministrul Educației a făcut anunțul

Elevii şi studenţii şi-ar putea primi înapoi bursele de performanţă. Ministrul Educaţiei, Daniel David, promite că situaţia este pe lista lui de priorităţi anul viitor, dacă bugetul se va întrema. Până atunci, moţiunea de cenzură depusă împotriva lui va fi dezbătută şi votată de senatori luni, 15 septembrie. Bursele de performanţă şi de rezilienţă pentru elevi au fost tăiate de pe lista Ministerului Educaţiei, din acest an şcolar. Statul oferă doar alocaţie de merit, 450 de lei, pentru 15% dintre cei mai buni elevi ai unei clase cu medii peste 9. Bursele sociale, în valoare de 300 de lei, şi cele tehnologice se acordă în continuare. „Bursele nu reprezintă un moft pentru elevii care provin din familii vulnerabile reprezintă accesul la educatie pentru ziua de maine, iar pentru cei care fac performanta reprezintă un sprijin lunar si motivatia pentru a continua si a tinti mult mai sus”, a declarat Vlăduţ Marius Iordache, preşedintele Consiliului National al elevilor. Daniel David spune că va da banii înapoi, de anul viitor, dacă îi va permite bugetul. „Pentru cele de performanță nu am avut în acest an buget suficient, nici după toate măsurile luate pentru a le putea acoperi, dar în zona performanței am păstrat. Premiile, măcar, la Olimpiade”, a declarat ministrul Educaţiei. Sunt cele mai mari tăieri care au existat vreodată în fondul de burse şi pentru studenţi. „Diminuarea fondului de burse ar trebui să ajungă la 52% prin măsurile aprobate de guvern, nu s-ar mai acorda în perioada întregului an calendaristic studenții de la taxă nu mai sunt eligibili. Reprezintă un regres foarte mare pentru învățământul superior românesc”, a declarat Sergiu Covaci, preşedintele Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR). Ministrul Educaţiei a declarat pentru Observator TV că are de gând să dea banii înapoi chiar anul viitor. Daniel David a mai precizat că bugetul poate fi recalculat şi după al doilea semestru. „Dacă am fost primii, va trebui să fim tot primii care întoarcem unele măsuri. Iar printre măsurile pe care le întoarcem, da, bursele pentru performanță și în zona studenților, bursele sunt importante. Mie mi-ar plăcea să putem începe să gândim în bugetul de anul viitor”, a declarat Daniel David, ministrul Educaţiei. „În momentul de faţă, orice cuvinte si promisiuni sunt în zadar. Considerăm că ar trebui să vedem, de fapt, negru pe alb promisiuni asumate de către Guvernul României pentru a ne hotarî să oprim protestele care sunt programate”, a mai spus Sergiu Covaci, preşedintele ANOSR. Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România a retrimis analiza evoluţiei fondului de burse şi Administraţiei Prezidenţiale şi aşteaptă un răspuns de la Nicuşor Dan.

Statul Florida va monitoriza comportamentul profesorilor în legătură cu moartea lui Charlie Kirk

Anastasios Kamoutsas, comisarul pentru educație a cerut instituțiilor de învățământ să monitorizeze atent reacțiile profesorilor și să ia măsuri împotriva celor care publică mesaje prin care „celebrează” moartea lui Kirk.  Oficialul a subliniat că, deși libertatea de exprimare este un drept constituțional, cadrele didactice, ca funcționari publici, sunt ținute la „standarde mai înalte”.  Incidentul care a declanșat reacția oficială a avut loc în Clay County, unde un profesor a scris pe rețelele de socializare: „Nu este necrologul cu care speram cu toții să ne trezim, dar este o variantă aproape la fel de bună pentru mine”. Ulterior, profesorul a fost suspendat.  Postarea a atras critici, atât din partea lui Kamoutsas, dar și din partea senatoarei statale republicană Jennifer Bradley și a guvernatorului DeSantis.  Guvernatorul Ron DeSantis a salutat măsurile luate, afirmând că este „inacceptabil ca profesori să celebreze asasinarea unui tată de 31 de ani, cu doi copii mici”. La rândul lor, oficialii școlii din Clay County au condamnat comentariul și au precizat că acesta „nu reflectă valorile și principiile districtului”. 

Președintele României, despre reformele din educaţie: Schimbările reale din şcoală nu se pot face în două-trei luni

Sindicatele din educaţie au protestat luni, în faţa Guvernului, nemulţumite de mai multe măsuri propuse de ministerul Educaţiei. Reprezentanţii profesorilor susţin că schimbările vizează creşterea normei didactice de predare, coborârea pragului salarial pentru acordarea voucherelor de vacanţă şi a indemnizaţiei de hrană, precum şi eliminarea indemnizaţiei pentru titlul ştiinţific de doctor. Preşedintele României, Nicuşor Dan, a declarat că situaţia din educaţie rămâne tensionată, după protestul profesorilor în prima zi de şcoală. Acesta a avut, luni, o întâlnire cu reprezentanţii sindicatelor şi spune că poziţiile lor diferă de cele ale ministerului. „În primul rând, am ascultat şi trebuie să vă spun că, evident, opinia pe care reprezentanţii sindicatelor o au este diferită de opinia pe care ministerul o are. Am zis: am început anul şcolar, haideţi să vedem rezultatele după două luni, să ne întâlnim toţi, să avem cifrele pe masă şi, în timp, dacă sunt probleme şi lucruri de corectat, să le corectăm”, a afirmat şeful statului, într-un interrviu la TVR Info. Întrebat despre riscul unei greve generale, preşedintele a precizat că nu poate anticipa deciziile sindicatelor, dar speră ca şcoala să se desfăşoare în condiţii bune. „Îmi doresc, evident, ca fiecare dintre noi să punem interesul copiilor pe primul loc şi şcoala să se desfăşoare cât mai bine în acest an. Promisiunea mea a fost că vom evalua, cum am spus, cu cifrele pe masă şi cu opinia tuturor părţilor implicate, după două luni de la începerea anului şcolar”, a spus acesta. Referitor la calitatea educaţiei din România, Nicuşor Dan a recunoscut că nu este mulţumit de starea actuală a sistemului. „Nu, nu sunt deloc mulţumit. Numai că trebuie să împărţim lucrurile în două. Şi aici nu doar pe educaţie, ci şi pe reforma administraţiei în general”, a subliniat preşedintele. El a explicat că unele decizii au fost luate sub presiunea corectării deficitului bugetar şi a pieţelor financiare, însă acestea nu pot fi considerate o soluţie pe termen lung. „Trebuie să ţinem cont de faptul că aveam nişte presiuni de la pieţele financiare, de la oamenii care au împrumutat statul român de-a lungul timpului, şi că faţă de aceste presiuni trebuia să reacţionăm într-un timp foarte scurt. Este nerezonabil să te aştepţi să faci şi măsuri de corecţie. Şi, bineînţeles, ele, fiind luate în timp scurt, provoacă dezechilibre”, a explicat acesta. În opinia preşedintelui, direcţia reală de reformă în educaţie presupune pregătirea elevilor pentru viaţa reală şi pentru piaţa muncii, un proces care nu se poate realiza „în două-trei luni”.

Educația unui copil, disputată la CEDO de părinții divorțați. Tatăl vrea să-l ducă la Paradis, mama are încredere în Varlaam Mitropolitul

Un conflict între doi părinți din Iași, despărțiți de câțiva ani, a depășit granițele instanțelor românești și a ajuns până la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Miza: școala la care trebuie înscris minorul. Mama și tatăl exercită împreună autoritatea părintească, dar nu se înțeleg în privința educației potrivite pentru copil, scrie Ziarul de Iași. Ce vrea băiatul Concret, mama vrea ca băiatul să-și continue studiile la Școala „Varlaam Mitropolitul”, unde învață de mai mulți ani, dar tatăl insistă să-l mute la „Paradis International College”. Cum dialogul dintre cei doi părinți nu a dus la niciun rezultat, instanțele ieșene au fost chemate să decidă în locul lor. Băiatul, elev de gimnaziu, a fost audiat de judecători și a spus că el se simte bine integrat la „Varlaam Mitropolitul”, are prieteni, rezultate bune și nu percepe activitățile religioase ca pe o constrângere. La proces, și mama a insistat asupra faptului că dorința tatălui de a-l muta pe copil la o altă școală nu are fundament concret și ar însemna o nouă ruptură în viața minorului. Ea a subliniat că băiatul este bine adaptat și că rezultatele sale confirmă acest lucru. Citește aici despre decizia judecătorilor români și cum a ajuns cazul pe masa magistraților de la CEDO.

Premierul Ilie Bolojan, după ce prima zi de școală a fost marcată de protestele profesorilor: Economiile reprezintă cam 10% din bugetul educației

Premierul Ilie Bolojan a declarat luni seara, la TVR, că economiile realizate prin pachetul doi de măsuri reprezintă cam 10% din bugetul educației. „Vom da cifre exacte la o lună de zile”, a declarat Bolojan. Luni, în prima zi de an școlar, mii de profesori au protestat față de măsurile anunțate de Guvernul Bolojan în domeniul educației, dar premierul a anunțat că nu va ceda în fața presiunii sindicatelor din Educație. „Ce am decis este rezultatul unei analize a activității din învățământ”, a precizat el . De asemenea, el a explicat și de ce a fost majorată norma privind orele predate de profesori. „Am fost nevoiți să luăm măsuri de corecție bugetară (…) Norma a fost majorată cu două ore ceea ce a avut efecte în sistemul de învățământ. Avem aproximativ 230.000 de posturi ocupate de 160.000 de titulari, iar diferența este asigurată prin „posturi la plata cu ora și suplinitori”, a declarat prim-ministrul României. El a mai adăugat că majorarea normei de predare efectivă a redus la jumătate numărul de posturi la plata cu ora și că numeroși suplinitori vor fi înlocuiți de profesori titulari. „Norma de 20 de ore este la nivelul european, precum în Franța și Spania”, a fost remarca sa, recunoscând că nivelul salariilor nu este satisfăcător și a anunțat când ar putea avea loc majorarea veniturilor cadrelor didactice. „Nivelul de salarizare din educație nu este cel pe care eu personal îl doresc și nici uj dascăl nu îl consideră rezonabil. Așa este. Dar asta este ceea ce poate România în momentul de față”, a declarat premierul. Bolojan a precizat că salariile din educație nu au fost reduse, nivelul de salarizare rămânând același. El a anunțat că o analiză serioasă privind majorarea salariilor va fi posibilă după finalizarea perioadei de criză, estimată pentru sfârșitul anului 2026. „Ceea ce se poate face în anii următori este ca în momentul în care trecem de această perioadă de criză, finalul anului 2026, până când sunt plafonate salariile în tot sectorul public, să ne putem pune problema unei analize serioase legate de nivelul cu care se majorează aceste salarii”, a explicat premierul. Bolojan a subliniat că preferă să fie realist cu angajații din educație: „Eu nu sunt aici să le spun oamenilor lucruri care nu pot fi făcute, știind situația dificilă în care ne găsim. Sunt aici să le spun ceea ce se poate face în condițiile date”. FOTO – Mediafax Foto: Andreea Alexandru

Prima zi de școală, în stradă. De la Cotroceni, profesorii au cerut demisia lui David. Marea necunoscută: Începe școala sau vine GREVA GENERALĂ?

Prima zi de școală de anul acesta a fost marcată de proteste masive în învățământ, generate de reforma fiscală a guvernului Bolojan, care aduce într-o situație fără precedent un domeniu deja afectat de lipsa finanțărilor. Mii de cadre didactice alături de lideri sindicaliști au mărșăluit pe străzile Capitalei și au cerut demisia ministrului Daniel David. Președintele Nicușor Dan și-a dus fiica la școală, însă a refuzat să participe la festivitatea de începere a anului școlar din cauza „tensiunilor” existente.  Anul acesta, cadrele didactice au decis boicotarea anului școlar, după ce Guvernul a impus o serie de măsuri, despre care specialiștii în Educație cred că vor duce la colapsul unui sistem deja sever avariat. Printre măsurile care au scos în stradă mii de profesori se numără tăierea burselor pentru o parte dintre elevi, creșterea normei didactice cu două ore în cazul profesorilor, comasarea școlilor și creșterea numărului de elevi dintr-o clasă. Ziua de 8 septembrie se anunța a fi tensionată. Cadrele didactice urmau să se adune la ora 10:00 în Piața Victoriei, pentru a protesta în fața Guvernului și apoi să se îndrepte către Cotroceni. Nicușor Dan și-a dus fiica la școală, dar a evitat festivitatea de începere a anului școlar Președintele Nicușor Dan a fost ceva mai matinal și a fost surprins de presă la ora 8:00 în timp ce își ducea fetița la școală, însoțit de agenții SPP. Liderul de la Cotroceni nu a participat la festivitatea de deschidere a anului școlar, însă a anunțat că va avea o întâlnire cu liderii sindicali în decursul zilei. Solicitările și amploarea protestului nu l-au convins, însă, pe ministrul Daniel David să se prezinte la o discuție cu protestatarii. Mai mult, acesta refuzat să participe la orice festivitate de deschidere a anului școlar. Cadre didactice din alte zone ale țării, prezente la protest. Mii de manifestanți au scandat în fața Guvernului La protestul cadrelor didactice au participat și profesori din alte județe, pe lângă lideri sindicali care s-au strâns e pentru a-și exprima nemulțumirile în fața Guvernului împotriva reformelor lui Ilie Bolojan. Până la orele 12:00, în Piața Victoriei se adunaseră deja mii de manifestanți, cu pancarte și portavoci, iar zona devenise aproape neîncăpătoare. Situația a amintit de greva generală  profesorilor din 2023, când aproximativ 150.000 de profesori din întreaga țară au protestat împotriva salariilor mici și au solicitat o majorare cu 25%. Persoane striga lozinci in timpul unui mars de protest intre Piata Victoriei si Palatul Cotroceni, organizat de sindicatele din Invatamant, prin care cer cresteri salariale, in Bucuresti, marti, 30 mai 2023. De luni, 22 mai 2023, au intrat in greva peste 150.000 de profesori si peste 70.000 de angajati care fac parte din categoria personalului didactic auxiliar si nedidactic. ALEXANDRU DOBRE/ MEDIAFAX FOTO. Reprezentanții profesorilor i-au cerut lui Nicușor Dan demisia ministrului Educației Protestatarii alături de liderii sindicali s-au îndreptat, mai apoi spre Palatul Cotroceni, unde la ora 13:30, o delegație a profesorilor a avut o discuție cu președintele Nicușor Dan. Ajunși în fața Palatului Cotroceni, manifestanții l-au chemat pe președintele Nicușor Dam în mijlocul lor, ca să stea de vorbă. „Dane, hai afară! Suntem la Cotroceni, aici!” În cadrul întâlniri dintre reprezentanții profesorilor și președintele Nicușor Dan, au sindicaliștii au cerut demisia ministrului Daniel David, și abrogarea măsurilor adoptate pe Legea 141 din primul pachet de măsuri. Profesorii amenință cu greva generală Următoare discuție dintre profesori și șeful statului ar urma să aibă loc peste două luni. Cu toate acestea, cadrele didactice nu exclud greva generală. Ministrul Daniel David: „Școala continuă normal” Ministrul Daniel David a transmis în cele din urmă, întrebat despre ceea ce urmează în perioada următoare, că „școala va continua în mod normal”. „Ca ministru nu pot să spun decât că școala continuă normal. Bucuria mea e că în prima zi copiii au fost primiți în unitățile școlare. În perioadele de criză fiscal-bugetară, înțeleg de ce nu ar exista festivități. Mă gândesc că există profesori care vor intra la clase și vor sta cu copiii și nu vor face nimic”, a precizat ministrul Educației. FOTO/VIDEO: Gândul, Mediafax Eșecul ”României educate” din 2023, repetat în 2025. Profesorii cer din nou o revoluție în sistem. ”Dane, hai afară să vorbim de școală” Sindicatele din Învățământ, MESAJ pentru președintele Nicușor Dan: „Tăbărâm pe tot ce înseamnă putere în România”. Protestele continuă și în octombrie

Profesorul Mircea Miclea critică reformele din educație ale Guvernului Bolojan: Este cea mai tristă primă zi de școală din ultimii zeci de ani

Profesorul Mircea Miclea avertizează că măsurile luate de Guvernul Bolojan pentru reducerea deficitului bugetar, precum majorarea normei didactice și creșterea numărului de elevi în clasă, au transformat prima zi de școală într-un moment tensionat, cu costuri emoționale și sociale majore pentru profesori și elevi. Fondatorul Institutului de cercetare-dezvoltare Cognitrom și expert în reformele aplicate în Republica Moldova de președinta Maia Sandu, a analizat într-un interviu acordat pentru Edupedu impactul emoțional al noilor decizii asupra cadrelor didactice. „Este cea mai tensionată și probabil cea mai tristă primă zi de școală din ultimii zeci de ani. Pentru că deciziile care s-au luat în educație sunt un exemplu de manual de decizii proaste. Adică decizii care au vizat un câștig imediat, dar foarte mic financiar, 0,02% din PIB, însă cu consecințe negative uriașe. (…) Profesorii pensionați și frustrați intră în conflict unii cu alții pentru a-și completa norma de predare, ceea ce generează costuri socio-emoționale enorme,” a transmis profesorul. Miclea a explicat cum deciziile Guvernului afectează educația în mediul rural și accentuează diferențele dintre România și alte state europene. „Principalul segment afectat a fost învățământul rural. Acolo e foarte greu să mai găsești profesori dispuși să meargă și să facă naveta în trei sau patru școli ca să-și asigure normă. Și tot acolo s-au închis foarte multe școli, astfel încât, prin urmare, diferența dintre rural și urban care era până acum se va accentua și mai mult de acum încolo și mai ales trebuie să luăm în seamă faptul că din rural apare o mare parte din ceea ce se numește analfabetism funcțional și în loc să se remedieze situația, s-a înrăutățit. Pe de altă parte, crește inegalitatea dintre România, care în 2023 era pe penultimul loc în Europa la alocare bugetară în ceea ce privește educația, și celelalte state europene,” a mai precizat acesta. Profesorul a avertizat că măsurile adoptate de Guvernul Bolojan au redus semnificativ încrederea cetățenilor în politicieni. „Nu poți să mai crezi în clasa politică, dacă exact cei care au câștigat alegerile spunând că educația este importantă și acuzând faptul că deviațiile negative apar ca urmare a lipsei de educație acum sunt cei care lovesc în educație. Nu, nu poți să mai crezi în cei care vin și spun că o să fie dreptate socială și încep tăierile bugetare cu cei oropsiți, adică cu profesorii, în loc să înceapă cu cei privilegiați,” a menționat Miclea. În final, Mircea Miclea a subliniat complexitatea și dificultatea activității didactice, în comparație cu alte profesii și a transmis un mesaj clar autorităților privind protejarea și investiția ăn educație. „Mulți cred că profesorii muncesc puțin, dar realitatea este complet diferită. Este mult mai greu să lucrezi cu mințile oamenilor decât cu obiecte sau coduri. Profesorii depun eforturi enorme pentru a gestiona clase cu 30–40 de elevi, fără asistență, iar această muncă devine tot mai puțin atractivă. Țara trebuie să își apere educația. Investiția în educație trebuie să crească și deciziile greșite trebuie corectate imediat sau cel puțin din următorul an școlar. Numai așa putem asigura o școală funcțională și echitabilă,” a încheiat acesta. Mircea Miclea este cercetător, antreprenor, fondatorul Institutului de cercetare-dezvoltare Cognitrom, profesor de științe cognitive aplicate la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și fondatorul școlii cognitive în psihologia românească. Sursa foto: Mediafax Foto / Raul Stef AUTORUL RECOMANDĂ: George Simion avertizează în plen că nu va fi cvorum și îl ironizează pe Nicușor Dan: „Parcă aveam un președinte numit care e MATEMATICIAN” Parlamentarii, mai atenți la telefoane decât la moțiunea de cenzură. Ce se întâmplă ACUM în plen Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, acuză conferința medicilor antivacciniști de DEZINFORMARE și anunță că va sesiza Parchetul

Alexandru Chirilă, la Pastila Financiară: Românii nu prea au buget pentru EDUCAȚIE

În emisiunea „Pastila Financiară” cu Adrian Artene, Alexandru Chirilă, expert financiar, a discutat despre cum în România nu există un buget alocat special pentru educație. Urmăriți aici emisiunea integrală.  Alexandru Chirilă: „Suntem una dintre țările cu cea mai proastă rată de vânzare de cărți la nivel european” Invitat în emisiunea „Pastila Financiară”, Alexandru Chirilă a explicat câți bani cheltuie românii în plus după creșterea accizelor. S-a luat cazul unui tânăr, care locuiește singur și are ca venit unul de 5000 de lei lunar. Acest tânăr ar cheltui cam 1200 de lei pe alimente, plus încă vreo 400 pentru ieșiri în oraș la restaurante. 600 de lei s-ar duce pe utilități și alți 400 pe combustibil. Cu articole de îmbrăcat sau vreun gadget nou achiziționat, încă 600 de lei. Legat de cărți, spune antreprenorul, românii nu au cultura bugetului pentru educație. În sine, în rândul românilor nu există acest concept de a pune bani separați pentru educație. De asta, spune Chirilă, suntem una dintre țările din Europa care cumpără cele mai puține cărți. Românii consumă foarte puține cărți pe parcursul unui an. Apoi, expertul în finanțe a vorbit și despre costurile suplimentare care vin la pachet cu măsurile de austeritate. În sine, 1200 de lei vor fi banii cheltuiți în plus de o familie, pe parcursul unui an. „Avem exemplul unui tânăr singur cu un venit de 5000 de lei. Avem un tânăr care consumă pe alimente vreo 1200 lei, pe utilități, vreo 600 de lei, pe combustibil, vreo 400, mai mănâncă și în oraș de vreo 400 lei, își mai cumpără și ceva haine sau ceva gadget-uri în valoare de 600 lei, mai plătește un abonament la internet sau telefonie, 80 lei, mai cumpără și niște cărți… Apropo, aici avem o situație interesantă. Românii nu prea au buget pentru educație. Practic suntem una dintre țările cu cea mai proastă rată de vânzare de cărți la nivel european. Practic, românii consumă foarte puține cărți pe parcursul unui an de zile și vedem aici că doar din TVA am avea o creștere cu aproximativ 70 lei pe lună. Dacă mai punem și cu creșterea accizelor la combustibil, o să discutăm imediat și despre creștere accizelor la combustibil, am avea o creștere de vreo 86 lei. Este o creștere de peste 1200 de lei pentru o familie pe parcursul unui an. Aparent nu par niște cifre foarte mari, dar dacă ar fi să punem banii ăștia că s-ar fi dus în investiții, cu puterea dobânzii compuse învățată emisiunile precedente, deja am fi discutat despre niște bani care ne-ar fi rămas nouă, nu s-ar fi dus în consum.”, a explicat antreprenorul.