Dan Dungaciu: Trump se duce în Alaska să susțină interesele americane, nu interesele Ucrainei sau europenilor
Într-o ediție transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, analist, sociolog și geopolitician a vorbit despre scenariile posibile în urma negocierilor dintre Donald Trump și Vladimir Putin. Analistul a explicat de ce propunerile de armistițiu vehiculate în spațiul public nu au legătură cu realitatea. Nu trebuie să ne așteptăm ca Trump să acționeze în favoarea Ucrainei sau Europei. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Armistițiul pe linia de contact e respins de ruși Dungaciu a spus că ideea de oprire a războiului pe linia de contact, urmată de negocieri, este deja depășită. Moscova a respins-o de mult timp. „Toate poveștile astea pe care le spun ei n-au nicio legătură cu realitatea și nu cred că cineva le va băga în seamă. Pentru că această idee cu armistițiu pe linia de contact, să oprim războiul și apoi să începem să negociem, asta a fost o idee pe care rușii au respins-o de mult. Și rușii au zis așa: facem o concesie. Oprim războiul, pleacă trupele din Donbas și apoi discutăm. Dacă se va întâmpla asta și pleacă din Donbas trupele, rușii se pun pe aliniamente, acum hai să negociem. Asta spune Trump.”, afirmă sociologul. Dan Dungaciu: „Trump merge la negocieri pentru interesele americane” Analistul a subliniat că liderul american nu se va duce la masa discuțiilor pentru a apăra interesele Kievului sau ale europenilor, ci exclusiv pe cele ale Statelor Unite. „Pentru că rușii, dacă era așa, nici n-ar fi venit în Alaska. Și Trump spune: uite, atâta s-a putut, am negociat cu rusul, trebuie să facem asta, trebuie să facem asta. Ucraina face schimb de teritorii și așa mai departe. Și pe urmă Trump pleacă de la negocieri și ce se întâmplă cu europenii? Nu se va întâmpla nimic, pentru că europenii vor fi martorii prăbușirii militare a Ucrainei. Ei pregătesc eventual acum un soi de atac concertat împotriva lui Trump, care a trădat interesele Ucrainei, interesele lumii libere, interesele Occidentului. Păi de ce să fie trădător? Pentru că toată lumea pleacă de la ipoteza care e absolut stupidă, că Trump se duce acolo la negocieri cu rușii ca să susțină interesele Ucrainei sau interesele europene. Nu. El se duce să susțină interesele americane. Că ăsta e mandatul lui.”, conchide Dungaciu.
Dan Dungaciu: România va rămâne în aceeași regiune, dar fără relații nici cu Washington, nici cu Moscova
Într-o ediție transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, analist, sociolog și geopolitician a comentat implicațiile întâlnirii dintre Vladimir Putin și Donald Trump. Potrivit acestuia, simplul fapt că liderul rus va sta din nou la masa negocierilor cu președintele SUA reprezintă deja o victorie strategică pentru Moscova, iar lipsa canalelor diplomatice directe lasă România într-o poziție de vulnerabilitate în regiune. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Dungaciu: „I-au pus pe toți să cânte aceeași partitură” Invitatul a subliniat că liderii europeni din Vest sunt într-o situație dificilă. Nu mai au alternative diplomatice și s-au aliniat complet unei singure viziuni. „I-au pus pe toți să cânte aceeași partitură, mai practic, au rămas și fără oameni…Pentru că dacă acelora le e dat să spună altceva, sunt necredibili, și alții nu mai ai, că pe alții i-ai izolat complet. Deci, ce vreau să spun este că, în momentul acesta, România este într-o situație și mai complicată decât situația dezastruoasă a liderilor europeni, și mă refer în special la cei din Vestul Europei, pentru că România va fi aici, în această regiune.”, a declarat Dan Dungaciu. Relațiile complicate dintre România și celelalte state Dungaciu a atras atenția că România se află într-o poziție mai complicată decât statele vestice. Statul nu și-a construit punți de comunicare în ambele direcții. „România va fi aici, în această regiune. Nu ai o relație cu Washington. Nu ai o relație cu Moscova. Ăia se întâlnesc. Ești aici într-o irelevanță strategică, de fapt. Dacă Trump, de pildă… Nu știu dacă o să aibă nevoie de soldați care să rămână în Europa. Dacă vor mai avea nevoie de niște oameni care să mai arunce o privire pe aici, poate că România poate să joace ceva. Dar necredibilitatea României în raport cu partenerii americani este acută. Când Franța a luat România și Republica Moldova și le gestionează strategic și politic, pentru că se zice că ar mai fi… Da, sigur că s-a negat chestiunea asta cu oameni din serviciile secrete franceze care au fost pe la București, pe la Chișinău. Din punctul ăsta de vedere, sigur că România are o problemă de așezare în spațiu.”, a concluzionat analistul.
Cornel Nistorescu: Ne întrebăm dacă România mai are parteneriat cu SUA
Într-o ediție transmisă live de Gândul, Cornel Nistorescu a criticat actuala conducere politică a României, pe care o consideră lipsită de experiență și viziune. El i-a nominalizat pe Oana Țoiu și pe Nicușor Dan, acuzându-i că nu pot exprima clar o poziție proprie a țării în plan internațional. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Nistorescu spune că, în afara mesajelor oficiale primite și redactate de alții, liderii actuali nu sunt capabili să formuleze idei proprii. În opinia sa, acest lucru este evident mai ales în privința poziției României față de Ucraina. Cornel Nistorescu: „Oana Țoiu și Nicușor Dan sunt oameni care nu pot să exprime singuri în fața unui microfon” „Sunt șocat că politica în România a încăput pe mâna unor amatori, a unor aerieni. Oana Țoiu și Nicușor Dan sunt oameni care nu pot să exprime singuri în fața unui microfon, a unui băț, o poziție clară a României. Suntem cu Ucraina, sprijin Ucraina să fie parte la negocieri. În rest, zero. Zero. Ei, altfel, în afara unor poziții legate de Ucraina pe care le-au primit, comandate, redactate, ei nu sunt în stare să gândească nimic.”, afirmă acesta. O nouă perspectivă în relația cu Statele Unite Jurnalistul crede că România se îndreaptă spre o redefinire a relațiilor cu Statele Unite, dar atrage atenția că lipsa unei poziții din partea statului român slăbește această legătură. „Cred că ne apropiem destul de vertiginos, destul de repede, de o delimitare a relațiilor noastre sau o lămurire, într-o nouă perspectivă, a relațiilor noastre cu Statele Unite. Statul român nu mai are nicio poziție față de Statele Unite. România a rămas la fel…”, spune Cornel Nistorescu. CITEȘTE ȘI: Dan Dungaciu: „Europa are o singură ȘANSĂ – să se alieze cu China” Dan Dungaciu: „Sper că în ROMÂNIA vor fi oameni suficient de lucizi ca să își asume rezultatul alegerilor”
Marian Munteanu: Iliescu ne-a băgat în organizația țărilor francofone, și acolo am rămas
Într-o ediție transmisă live de Gândul, Marian Munteanu a vorbit despre influența sovietică asupra României în perioada post-comunistă și despre modul în care fostul președinte Ion Iliescu a încercat să poziționeze țara în raport cu marile puteri ale vremii. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. La începutul discuției, Marian Munteanu a explicat că România a rămas multă vreme sub influența structurată a Uniunii Sovietice, chiar și după căderea acesteia. Potrivit lui, Ion Iliescu a preluat un model politic inspirat direct din sistemul sovietic. Marian Munteanu: „Domnul Iliescu, răposatul, a venit cu modelul sovietic” „Domnul Iliescu, răposatul, a venit cu modelul sovietic. Nu era modelul suedez. Am avut tratat cu URSS-ul, suntem ultimii. În 91, cred că a fost. Era ultimul tratat. Și după a căzut URSS-ul. Noi eram sub influența structurală a Uniunii Sovietice, care chiar dacă politica lui Ceaușescu a fost de o anumită, hai să spunem așa, o independență e mult spus. De o anumită poziționare. Totuși în societate erau structurate linii care răspundeau la comandă… Nu se putea altfel. Ei au construit statul comunist.”, afirmă invitatul. „N-am intrat noi în țările francofone?” Munteanu a continuat prin a aminti încercările lui Ion Iliescu de a plasa România în anumite alianțe strategice înainte de aderarea la Uniunea Europeană. Printre acestea, menționează aderarea la organizațiile francofone. „Ați făcut referire la președintele Iliescu. Ce a mai făcut președintele Iliescu înainte de intrarea în UE? Pe lângă tratatul cu URSS. N-am intrat noi în țările francofone? Vă amintiți? Noi cu Franța am avut o relație specială încă dinainte, nu?”, spune el. Marian Munteanu: „Curentul ruso-sovietic, ăla e aici, la doi pași” În final, Munteanu a subliniat că poziționarea României față de Rusia este inevitabil influențată de geografie. „Cred că a existat o încercare de poziționare în raport cu aceste curente semnificative. Sigur, curentul ruso-sovietic, ăla e aici, la doi pași, că n-ai ce să faci, că aici ne-am născut. Ei sunt vecini. Ei sunt vecini cu noi, vrem că nu vrem.”, conchide Marian Munteanu.
Ion Cristoiu: Uniunea Europeană, așa cum e gândită de Ursula, este o construcție falsă
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, Ion Cristoiu a vorbit cum a evoluat Uniunea Europeană de la începuturile sale și până la viziunea impusă de Ursula von der Leyen. Publicistul consideră că UE nu mai are la bază principiile economice și de egalitate care au stat la temelia proiectului european. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Ionuț Cristache. La început, Uniunea Europeană a fost o comunitate de țări egale din punct de vedere economic, unite pentru a facilita comerțul și circulația liberă. Cristoiu amintește de eliminarea vamelor și de dispariția granițelor între state democratice. Ion Cristoiu: „Uniunea Europeană, așa cum e gândită de Ursula, este o construcție falsă” „Uniunea Europeană, așa cum e gândită de Ursula, este o construcție falsă. Pentru că inițial Uniunea Europeană a fost o comunitate de țări egale economic și care s-au unit prima dată în putere economică. Adică, hai să desființăm vame, da? Și, în al doilea rând, au fost țări care au zis: ce rost are să ne mai avem granițe că și la voi e democrație și la noi e democrație. Plec de pe autostrada din Franța și intru pe autostrada din Germania. Extinzând și la România și la alta, de pe autostrada din Germania ajungi…. Și atunci s-a schimbat, e foarte important, conceptul de Uniunea Europeană și anume un concept politic.”, afirmă acesta. Tot țările mari hotărăsc Cristoiu spune că actualul model politic nu a fost dublat de o reală federalizare. „Numai că el nu a fost dublat de o federalizare, noi avem la Bruxelles o șefă cutare, dar n-are nicio putere pentru că, până la urmă, tot țările mari hoterăsc.”, spune scriitorul. Ion Cristoiu: „Trump nu-și poate permite un insucces” Discuția a ajuns și la contextul internațional. Cristoiu crede că viitorul unor decizii este deja stabilit, iar liderii precum Donald Trump nu își permit eșecuri. „Nu confundați Europa cu România. Și să ne întoarcem să ținem neapărat de poziția de ce se întâmplă cu noi. Să vedem situația noastră. Cum credeți că se va termina toată această discuție. Trump nu-și poate permite un insucces. Nu poate. Nu-și poate permite. La megalomania lui, la nevoia lui, nu-și poate permite. Astea sunt deja decise și așa cum a impus Uniunii Europene, taxele alea, va face în continuare.”, conchide Ion Cristoiu.
Alexandru Chirilă la Pastila Financiară: 45,3% din români nu ar putea supraviețui nici măcar o lună, dacă și-ar pierde principala sursă de venit
Invitat în emisiunea „Pastila Financiară” cu Adrian Artene, expertul financiar Alexandru Chirilă a discutat, în contextul impasului economic din țara noastră, despre cea mai sigură cale spre independența financiară, mai exact calcularea bugetului lunar. Expertul atenționează că o mare parte dintre români nu își calculează bugetul și adesea prioritizează dorințele în fața economiilor sau investițiilor. Urmăriți aici emisiunea integrală. Alexandru Chirilă trage un semnal de alarmă asupra lipsei de educație financiară în rândul românilor, dar și asupra riscurilor la care ne poate supune această lipsă de control asupra veniturilor noastre. El evidențiază, prin date statistice, faptul că peste jumătate dintre români au crescut în medii provocatoare din punct de vedere financiar, motiv pentru care, pe lângă faptul că nu știm cum să ne gestionăm veniturile, avem și numeroase preconcepții legate de conceptul de bani. „Ne sperie realitatea pe care am putea să o descoperim. Am făcut un studiu în 2023, la nivel național. Cifrele prezente acolo ne-au îngrozit de-a binelea. Situația în România vis-a-vis de relația noastră cu banii pare că este o relație toxică. 53,4% din populația țării a crescut într-un mediu provocator din punct de vedere financiar, cu multe lipsuri. 46,7% discutau foarte des despre probleme financiare și despre reducerea cheltuielilor în familie. 90% dintre familiile din România discută foarte frecvent despre venituri insuficiente. Încă mai credem în zicale și proverbe. 12% cred că banul e ochiul dracului. 14% că banii înstrăinează oamenii. 13% că băncile sunt cămătari cu acte. Într-un astfel de context, e clar că încă avem de lucru cu a înțelege profunzimea capitalismului. Ne este frică de ceea ce am putea descoperi, pentru că e ca și cum viața ne va scoate la tablă și ne va spune că, pentru modul în care ne menegeriem banii, suntem repetenți, și cred că imaginea asta nu ne place.” Alexandru Chirilă: „Aproape 75% din populație care nu poate trăi mai mult de trei luni de zile din resursele acumulate” Specialistul prezintă modul în care putem căpăta siguranță financiară și, pe viitor, chiar independență. Principalul lucru de făcut, spune acesta, este organizarea bugetului lunar, astfel încât să acoperim mai întâi nevoile, ulterior dorințele, în așa fel încât să știm că putem și economisi. O statistică îngrijorătoare este adusă în atenție de Alexandru Chirilă, care menționează că aproape 50% dintre români nu s-ar putea întreține dacă și-ar pierde principala sursă de venit. „Avem nevoie să împărțim modul în care ne consumăm banii între nevoi, dorințe și să știm că putem economisi. Fără această structură, este imposibil să ajungem la un fond de urgență. 45,3% din populația țării nu ar putea supraviețui nici măcar o lună, e o cifră îngrozitoare, dacă mâine și-ar pierde principala sursă de venit. 29,1% din populația țării ar putea supraviețui timp de trei luni de zile. Deci discutăm de aproape 75% din populație care nu poate trăi mai mult de trei luni de zile din resursele acumulate.”
Adrian Severin: Caracteristica neomarxismului este post-adevărul
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Adrian Severin, fost Ministru al Afacerilor Externe, a vorbit despre cenzura sistemului neomarxist. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Adrian Severin: „Afirmațiile mincinoase sunt mincinoase pentru că așa a decretat cel care deține puterea. ” Invitat la Marius Tucă Show, Adrian Severin a vorbit despre una dintre caracteristicile neomarxismului. În linii mari, acesta a descris o nouă formă de cenzură a corectului. Post-adevărul, căci despre el vorbește fostul ministru, este o dictare a unor adevăruri. Ceea ce se vede nu este adevărat. Nu sunt validate simțurile sau intuiția personală. Este adevărat ceea ce ți se spune că este adevărat, chiar dacă se opune vehement lucrurilor pe care le-ai analizat. Este corect doar ce intră într-un sistem de prejudecăți, de afirmații și enunțuri care sunt corecte politic. Ca exemplu, Severin spune că este corect politic să spui de un demnitar că e apt, deși toată lumea poate analiza că acesta nu este apt pentru funcția pe care o ocupă. Realitatea trebuie să fie conformă unui șablon ce ține de această corectitudine politică. Ceea ce se află în afara șablonului este o afirmație mincinoasă. Afirmațiile mincinoase, spune politicianul, sunt mincinoase pentru că cineva care deține puterea a decretat astfel. Ca idee de final, Severin spune că ne îndreptăm înspre o lume mai gravă decât distopia lui Orwell, și chiar mai strictă decât lumea comunismului de dinainte de ’89. Fostul ministru afirmă că i s-a sugerat să nu mai facă referire la guvern, ci să îmbrace criticile în metafore despre lumea animală. „O caracteristică a neomarxismului, neobolșevismului, este și post-adevărul. Post-adevărul ne spune că tot ceea ce vedem nu e adevărat. E adevărat cu totul altceva, ceea ce simțurile noastre nu percep și noi trebuie să raționăm și să ne comportăm în funcție de acele lucruri pe care noi nu le vedem, dar alții ni le spun sau nici nu ni le spun, ci intră într-un set de prejudecăți, de afirmații, de enunțuri corecte politic. E corect să credem că ăla care îndeplinește funcția de președinte este și apt pentru această funcție. Noi îl vedem că este inapt, dar trebuie să credem și să zicem că este apt și să trăim cu convingerea că este apt. Negând propriile noastre percepții, care se bazează până la urmă pe senzorii cu care ne-a înzestrat natura. Deci, de aceea realitatea trebuie să fie conformă unei liste de criterii corecte, declarate ca fiind corect. Noi nu mai avem probleme. Știm exact ce înseamnă afirmații corecte și ce înseamnă afirmații mincinoase. Problema este doar să închidem gura celor care fac afirmații mincinoase. Afirmațiile mincinoase sunt mincinoase pentru că așa a decretat cel care deține puterea. Vă dați seama înspre ce mergem? Nu numai spre un stat distopic, așa cum era descris de Orwell în romanul lui celebru, dar înspre un stat în care ajungem într-o situație mai rea decât cea pe care am cunoscut-o înainte de 1989. În anii ’80, într-adevăr, nu erai lăudat dacă spuneai lucruri neconforme discursului oficial. Dar nici nu se mai întâmplau, știu eu ce treburi teribile, cu tine. Nici nu era obligat să vorbești iar în fabule. Că cineva îmi spunea, domnule, dar exprimați lucrurile mai altfel. Mai dați exemple din viața fluturilor, din cum se întâmplă la animale, la viața omizilor. Nu vă mai referiți la guvern. Referiți-vă la ce se întâmplă cu iepurii și cu vulpile dumneavoastră. Cum să fac chestia asta? Asta ar însemna să mă înjosesc eu. Prefer să nu mai spun nimic, decât să încep acest joc ipocrit.”, a explicat politicianul.
Dan Dungaciu: Rețeaua europeană pe care a folosit-o Biden să bage Europa în război era deja construită
Într-o ediție transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a discutat despre felul în care Europa a fost angrenată în conflictul din Ucraina nu prin voință proprie, ci ca efect al presiunilor venite din partea administrației Biden. În opinia sa, statele europene au fost „convertite” ideologic. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Dungaciu: „Cum a reușit administrația Biden să apese pe butoanele europene” Dungaciu susține că președintele Joe Biden a reușit să angreneze liderii europeni în logica războiului. A fost, spune el, o convertire de profunzime. „Cum a reușit administrația Biden să apese pe butoanele europene în așa fel încât, în pofida europenilor, în pofida lui Macron, în pofida liderilor germani, să pună Europa în război. […] Când Biden a apăsat pe niște butoane… bine, au fost uluitoare butoanele alea.”, afirmă invitatul. Dan Dungaciu: „Când spun administrația Biden mă refer la toată” Dungaciu a fost de acord cu teoria lui Adrian Severin, reluată de Tucă, potrivit căreia deciziile nu au fost luate de Biden personal. Ele s-au decis în cadrul unei structuri formate din rețele vechi de influență. Numele lui Soros apare ca simbol. „Când spun administrația Biden mă refer la toată – la o zecime care se vede și la nouă zecimi care nu se văd. […] În spate era deja construită toată rețeaua. Și rețeaua se cheamă Soros. […] Soros, Biden, luați-o cum vreți. Niște valori deep state. Absolut. […] Europa, în pofida faptului că politicienii pe fond n-au vrut asta, s-a aliniat.”, spune geopoliticianul. Europa s-a convertit total. Orban a scăpat Analistul atrage atenția că liderii europeni nu doar că au acceptat direcția impusă de Washington, dar au ajuns să o susțină mai convingător decât inițiatorii. „Europa s-a aliniat. Toți. Începând de la Bruxelles până la șefii de state. […] Ăștia noi convertiți, ca să zic așa, la război… își asumă cauza mai mult decât inițiatorul ei. […] Orban nu a fost în siajul administrației Biden și chiar a fost un miracol că a reușit să scape.”, conchide Dan Dungaciu.
Florin Cîțu: România are inflație mai mare decât alte țări. E normal să ai un curs mai slab
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, Florin Cîțu, fost prim-ministru al României, a vorbit despre presiunile reale din piața valutară și despre faptul că leul este menținut artificial într-un curs stabil. Cîțu susține că un curs valutar flexibil ar fi mai benefic pe termen lung pentru economia românească. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Ionuț Cristache. Florin Cîțu: „Presiuni au existat în piață” Cîțu a confirmat că în piața valutară s-au resimțit presiuni semnificative. El a discutat cu jucători din domeniu și spune că tendința era clară: românii își mutau economiile în euro. „Presiuni au existat în piață, am vorbit cu oameni din piață, au existat presiuni. Voiau să iasă euro din piață. Deci lumea cumpăra euro și vindea lei.”, spune Florin Cîțu. „România are inflație mai mare decât alte țări. E normal să ai un curs mai slab” Întrebat la cât s-ar duce euro dacă BNR ar lăsa cursul valutar liber, Cîțu a estimat un nivel în jur de 5,20 lei. „Am spus că România ar trebui să aibă un curs liber. Ar fi fost în jur de 5,20, cred eu. Până acum, în ultimii ani era mai apreciat, pentru că avem dobândă mare. Dar România are inflație mai mare decât alte țări. E normal să ai un curs mai slab. Cam acolo ar trebui să se ducă, poate mai sus și ar trebui să fie un instrument pe care îl folosim pentru competivitatea internațională.”, afirmă Florin Cîțu. CITEȘTE ȘI: Dan Dungaciu: „Europa are o singură ȘANSĂ – să se alieze cu China” Dan Dungaciu: „Sper că în ROMÂNIA vor fi oameni suficient de lucizi ca să își asume rezultatul alegerilor”
Adrian Severin: Bucureștiul este un nod într-o rețea internațională a globalismului soroșist
Într-o ediție transmisă live de Gândul, Adrian Severin, fost ministru al Afacerilor Externe, a afirmat că România este condusă din afara granițelor de o rețea supranațională. Potrivit acestuia, adevărata putere nu se află la București. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Adrian Severin: „La noi nimeni nu vrea nici măcar să ne declare colonie” Severin a susținut că România funcționează deja ca o colonie, fără să existe o recunoaștere oficială a acestui statut. „La noi nimeni nu vrea nici măcar să ne declare colonie. Suntem o colonie nedeclarată. Acum, dacă mai bine de atât nu se poate, măcar și-ar asuma cineva răspunderea pentru colonizarea noastră.”, afirmă Adrian Severin. Adrian Severin: „Nu cred că e vorba de Franța, nu cred că e vorba de SUA, nu cred că e vorba de Germania” Severin a explicat că nu guvernele statelor occidentale sunt responsabile, ci rețelele de influență din spatele acestora. El a vorbit despre o structură de putere paralelă, supranațională, în care Bucureștiul este doar un nod. „Nu cred că e vorba de Franța, nu cred că e vorba de SUA, nu cred că e vorba de Germania, ci de statele subterane, de forțele subterane din aceste state. Până la urmă, Uniunea Europeană a ajuns să fie ca o caracatiță. Eu cred că nu putem vorbi despre puterea de la București. Puterea este în altă parte. Cei despre care vorbiți și îi acuzați de servilism sunt, de fapt, puși acolo. Iar noi știm, sau credem, sau avem suficiente indicii, că au fost persoane, în sensul generic, care își au sediul undeva în Franța, undeva la Bruxelles. Spun Bruxelles ca să nu se înțeleagă Belgia, să se înțeleagă Uniunea Europeană. În alte părți, chiar și statul acesta subteran, american, noi vorbim despre o rețea supranațională. Bucureștiul este un nod în această rețea.”, spune invitatul. „Terminăm și cu statul națiune. Terminăm și cu democrația” Fostul europarlamentar susține că partidele românești nu au nicio ideologie proprie și că ceea ce se aplică în România este de fapt o doctrină impusă din afară. O doctrină globalistă, care urmărește destructurarea națiunilor și slăbirea democrației. „Este un globalism soroșist. Deci nu vorbim de doctrina partidelor românești, sau nu știu, n-au nicio doctrină. E o doctrină. Doctrina soroșistă. Doctrina neobolșevică. Neomarxistă. Terminăm și cu proprietatea. Terminăm și cu statul națiune. Terminăm și cu democrația. Terminăm cu totul.”, avertizează Severin.