Adrian Severin: Victoria Nuland a intervenit pentru a integra cât mai repede Ucraina în NATO
Într-o ediție transmisă live de Gândul, Adrian Severin, fost ministru al Afacerilor Externe, a vorbit despre planul diplomatic inițial privind Ucraina și despre momentul în care echilibrul a fost rupt. Acesta a explicat cele trei direcții-cheie care ar fi putut duce la stabilitate în regiune: finlandizarea, federalizarea și europenizarea. Totul s-a năruit însă în momentul în care SUA a schimbat regulile jocului. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Adrian Severin: „Europenizarea, adică să o includem, să o aducem, să o tragem spre Uniunea Europeană” Adrian Severin a prezentat cele trei principii fundamentale care ar fi permis păstrarea Ucrainei într-o zonă de echilibru geopolitic. Prin neutralitate, flexibilitate internă și apropiere economică de Uniunea Europeană, Ucraina putea deveni un spațiu de cooperare. „A fost trei chestiuni importante. Am spus finlandizarea, adică neutralizarea. Doi, federalizarea, pentru că se dorea acasă și că era normal, că pentru o federalizare am fi putut, nu numai să rezolvăm niște probleme de interes pentru noi sau pentru alții, dar am fi dat anumită flexibilitate construcției statale ucrainene, ca să o facem mai rezistentă. Și trei, europenizarea. Și europenizarea, adică să o includem, să o aducem, să o tragem spre Uniunea Europeană, ceea ce i-ar fi adus și pe românii de acolo și mai aproape de noi, în condițiile în care lansaserăm, și am fost, am negociat, am conceput acest plan de data asta în Uniunea Europeană, în condițiile în care lansasem un parteneriat pentru dezvoltare cu Federația Rusă. Deci ideea era, cu cât relațiile dintre Uniunea Europeană și Federația Rusă erau mai bune, cu atât puteam aduce mai ușor Ucraina în Uniunea Europeană. Și invers, cu cât, sau complementar, cu cât relația dintre Ucraina și Rusia era mai bună, cu atât ne era mai ușor să aducem Ucraina în Uniunea Europeană. Și cu rușii căzuserăm de acord asupra acestei formule. Nu erau foarte fericiți, pentru că, sigur, au vrut mereu să aibă un control sau, mă rog, o influență majoră asupra Ucrainei, dar lucrurile, încet, cu pași mici, mergeau în această direcție. Nu mai vorbesc ce s-a întâmplat în 2014, doar atât să spun. Refuzul semnării acelui acord de asociere dintre Uniunea Europeană și Ucraina la Vilnius n-a fost vina Ucrainei, chiar dacă tehnic așa s-a întâmplat. Ucraina a fost împinsă în această direcție în primul rând de Germania. Germania n-a vrut Ucraina printre alte motive, fiindcă Ucraina era prea mare.”, spune Severin. „Ne-a spus-o cu aceste cuvinte: Va însemna dispariția Ucrainei sau dezmembrarea Ucrainei” Invitatul a rememorat momentul în care planul european a fost abandonat, iar SUA a intervenit decisiv. Victoria Nuland, adjunct al secretarului de stat american, ar fi transmis că SUA nu se mai mulțumește cu soluții de mijloc. „Ei, și în momentul ăsta, când totul părea că e în regulă, intervine stimata noastră secretar de stat adjunct Victoria Nuland. Și vine și spune: Nu noi, noi vrem totul. Vrem totul și totul însemna imediat Ucraina în NATO în condițiile în care fusesem preveniți cu toții cu ani de zile înainte de președintele Putin că orice încercare de a aduce Ucraina în NATO, de facto sau de iure… De a aduce NATO aproape de Ucraina, de a aduce NATO la granița cu Rusia, orice asemenea încercare, ne-a spus-o cu cuvintele astea, va însemna dispariția Ucrainei sau dezmembrarea Ucrainei.”, afirmă Severin.
Victor Ponta: Plecarea lui Iohannis a fost negociată intern, nu cu americanii. L-au ELIMINAT ai lui ca să-l promoveze pe Bolojan
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Victor Ponta, politician român, fost Prim-Ministru, a vorbit despre plecarea lui Iohannis din conducerea țării. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Victor Ponta: „Nicușor și Bolojan nu sunt genul care să aibă camaraderii” Invitat la Marius Tucă Show, Victor Ponta a vorbit despre plecarea lui Iohannis din funcția de președinte. După un mandat de 10 ani, Klaus Iohannis ar fi trebuit să plece din funcția de președinte la finalul anului 2024. Odată cu alegerea noului președinte, Iohannis ar fi trebuit să părăsească funcția. Din cauza anulării alegerilor din decembrie 2024, șeful statului și-a continuat mandatul pentru încă două luni. Decizia bruscă de a pleca din conducerea statului a fost corelată cu presiunile făcute de anumite partide. Ponta susține că această plecare a fost negociată pe plan intern. Deși speculațiile au fost multe legate de plecarea lui Iohannis, de la funcții de ambasador, la funcții importante în NATO, fostul președinte nu a primit nimic. Ponta susține că americanii nu au fost implicați în vreo negociere legată de plecarea lui Klaus Iohannis. Politicianul menționează și că cei din partid l-au zburat pe fostul președinte pentru a-l promova pe Ilie Bolojan. Întrebat de Marius Tucă, care crede că este relația dintre Ilie Bolojan și Nicușor Dan, mai ales acum după tensiunile media cu pachetele austerității, fostul premier a spus că niciunul dintre cei doi nu e capabil de „love”. Cei doi politicieni, spune Ponta, nu sunt capabili de camaraderie și nici de legături strânse de încredere sau ajutor. „Plecarea lui Iohannis a fost negociată aici, în interior, nu cu americanii. L-au zburat ca să îl promoveze pe Bolojan. Nu îi văd capabili de love pe niciunul dintre ei, nici pe Nicușor, nici pe Bolojan. Nu sunt genul care să aibă camaraderii.”, a explicat politicianul.
Natalia Morari: După logica Maiei Sandu, jumătate dintre oamenii din Republica Moldova sunt agenți ai Kremlinului
Într-o ediție transmisă live de Gândul, Natalia Morari a comentat acuzațiile indirecte aduse de președinta Maia Sandu primarului Ion Ceban. Ea a vorbit și despre presupusa listă cu cetățeni interziși în România. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Natalia Morari: „În capul meu îmi spuneam că această legătură s-a făcut cu siguranță în capul Maiei Sandu” Morari a vorbit despre momentul în care Maia Sandu a fost întrebată despre Ion Ceban și presupusele legături cu Federația Rusă. „Atunci când doamna a fost întrebată de Ion Ceban și de Federația Rusă, în capul meu îmi spuneam că această legătură s-a făcut cu siguranță în capul Maiei Sandu. Dacă e să urmăm logica ei, mai mult de jumătate de țară din Republica Moldova ar trebui să fie oamenii Kremlinului.”, spune invitata. „Trebuie să lăsăm la o parte informația despre faptul că și eu aș fi fost printre acei cetățeni care au fost interziși pe teritoriul României” În aceeași emisiune, Natalia Morari a făcut aluzie la informațiile potrivit cărora numele ei s-ar afla pe o presupusă listă de cetățeni interziși pe teritoriul României. Spune că momentul în care a fost informată coincide cu planurile sale de a ajunge la București. „Trebuie să lăsăm la o parte informația despre faptul că și eu aș fi fost printre acei cetățeni care au fost interziși pe teritoriul României. Eu nu comentez atât timp cât asta nu este o informație oficială. Domnule Tucă, probabil ei au cunoscut despre faptul că în zilele care urmează eu trebuia să ajung la București și noi urma să ne vedem. Probabil asta reprezintă pericol pentru siguranța națională…”, transmite Morari. Natalia Morari: „Deci ce vedem astăzi e acel schimb de servicii electorale” Natalia Morari a explicat că atacurile indirecte la adresa lui Ion Ceban au o motivație. Este vorba despre pregătirea alegerilor din 28 septembrie. „Trebuie să înțelegeți că în tot ce s-a întâmplat există o simplă explicație potrivit mie. În cadrul recentei vizite a lui Nicușor Dan, primei vizite oficiale a domnului Nicușor Dan în Republica Moldova, s-a discutat un lucru foarte interesant: schimb de servicii electorale. Domnul Nicușor Dan, în cadrul briefing-ului comun, conferință de presă, a mulțumit-o pe doamna Sandu pentru tot sprijinul pe care aceasta l-a avut în timpul campaniei electorale, campaniei prezidențiale. Și a promis că în cadrul alegerilor care vin în toamnă, pe 28 septembrie, va întoarce același sprijin, același serviciu pentru doamna Sandu și partidul ei. Deci asta s-a vorbit oficial la conferință de presă comună, organizată de către Maia Sandu și Nicușor Dan. Deci ce vedem astăzi e acel schimb de servicii electorale.”, spune Morari.
Dan Dungaciu: Ursula von der Leyen a avut o negociere ascunsă cu Pfizer și a refuzat desecretizarea documentelor
Într-o ediție transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a discutat despre controversa contractelor încheiate de Ursula von der Leyen cu gigantul farmaceutic Pfizer. Acesta susține că șefa Comisiei Europene refuză să desecretizeze negocierile din timpul pandemiei. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Dungaciu: „Pfizer, ce înseamnă Pfizer?” Invitatul a adus în discuție lipsa de transparență privind negocierile Uniunii Europene cu Pfizer. Potrivit acestuia, contractele semnate de Ursula von der Leyen nu au fost făcute publice. Cererile de desecretizare au fost complet ignorate. „Pfizer, ce înseamnă Pfizer? Pfizer înseamnă că dânsa a avut o negociere, ascunsă, nimeni n-a văzut. Desecretizează, că e vorba de 4 miliarde de acolo. Ce-i cu banii ăștia? N-a desecretizat nimic. Curtea de Justiție a spus: băi, desecretizează, trebuie să fie transparență. Doamna Kövesi, procurorul, a venit și a spus: Doamnă, începem cercetarea. Le-a tăiat 5 milioane, le-a anulat toate licențele, nu mai puteau folosi calculatoarele, adică nu mai puteau să lucreze. De ce? Ca să nu se apuce de dosarul lui von der Leyen.”, spune Dungaciu. Datele ascunse de Hillary Clinton Într-o paralelă directă cu situația lui Hillary Clinton, Dungaciu afirmă că Ursula von der Leyen ar fi ascuns documente și corespondențe legate de contractele Pfizer. „Și în momentul ăsta n-a spus nimic despre desecretizare. Un soi de Hillary Clinton, când a prins-o că a rulat în timpul lui Trump, vă aduceți aminte, informații clasificate pe calculatorul personal, a luat hardul și l-a spart cu ciocanul. A ascuns acele date, cred că le-a și șters. Ceea ce înseamnă, totuși, niște chestiuni cvasi penale, dacă ștergi probe sau ceva. Din punctul ăsta de vedere, n-a spus absolut nimic de ce e cu contractele alea, de ce le-a desecretizat, ca să nu mai spun cum au fost acceptate de alții, că ăsta este deja un alt subiect. Deci, a avut o corespondență, n-a spus nimic, nu vrea să spună nimic.”, afirmă Dan Dungaciu.
Liviu Dragnea: Știam că programul de guvernare suveranist – economic mă va duce la închisoare
Într-o ediție transmisă live de Gândul, Liviu Dragnea, fost lider al PSD, a povestit cum a decis, împreună cu familia, să meargă mai departe cu un program de guvernare suveranist, știind că va plăti scump pentru această alegere. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Liviu Dragnea: „Am avut o discuție cu copiii mei” Invitatul a relatat un episod din decembrie 2016, imediat după alegerile câștigate de PSD. El spune că, înainte de a pune în aplicare programul de guvernare, a avut o discuție sinceră cu copiii săi. „În 2016, în decembrie, după ce am câștigat, am avut o discuție cu copiii mei. Și le-am spus. Tot anul ăsta am avut acces la informații și pentru că le-am căutat să fac împreună cu un coleg la care țin mult programul de guvernare, un program caracterizat de un patriotism economic puternic. Suveranist, 100%. Și zic, dar ăsta mă va duce în pușcărie. Și le-am zis, care este părerea voastră? Adică o să îmi reproșați asta? Pentru că o să suferiți. Și nu au avut nicio ezitare.”, afirmă acesta. Multinaționalele și băncile trebuiau să lase bani în România Fostul lider PSD a descris pe larg măsurile incluse în acel program, spunând că ele vizau stoparea drenajului economic din România. „Poate nu, dar pentru că nu pot să încep să pun în practică acest program, decât așa cum e în totalitate. În care multinaționale care scot bani de aici pot să primească lovituri peste mâini, să lase bani aici. Acum vorbesc de motive. Faptul că multinaționalele în loc să scoată miliarde din țară le-au lăsat aici. Faptul că băncile au fost obligate, prin ordonanța 114 să adopte niște mecanisme care le făceau să dea dobânzi mai mici și să finațeze mediul de afaceri românesc, ceea ce era benefic și pentru ei.”, susține el. Liviu Dragnea: „Am fost căutat de ambasadorul SUA” Liviu Dragnea susține că tensiunile au crescut mai ales în momentul în care s-a implicat în gestionarea resurselor energetice ale României. „Am avut o discuție, o mare discuție despre gazele din Marea Neagră. Am fost sunat noaptea de la departamentul de stat. Am fost căutat și presat de ambasadorul SUA.”, afirmă Dragnea.
H. D. Hartmann: Regula deficitului de 3% e impusă de Uniunea Europeană, de Angela Merkel
Într-o ediție transmisă live de Gândul, H. D. Hartmann, profiler, analist și jurnalist, a denunțat măsurile fiscale adoptate de Guvern. El susține că sunt dictate de elitele financiare și evidențiază lipsa de reacție față de marile interese bancare. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Hartmann: „E populist să cerem dreptate celor care muncesc?” Invitatul a pus întrebări directe privind efectele anulării asigurărilor medicale pentru persoanele fără venituri, inclusiv părinți și mame casnice, care până acum beneficiau de contribuțiile altor membri ai familiei. El l-a acuzat pe Bolojan că vizează categoriile vulnerabile în numele reformei. „Domnul Bolojan, nu știu ce propuneri populiste… domnul Bolojan, atunci când bătrânii nu vor mai fi asigurați medical, pentru că acolo scrie părinții fără venituri, care erau asigurați prin asigurările copiilor, ce veți face cu ei? Cine îi va asigura? Cine o va asigura pe mama care stă acasă, care era asigurată de către soțul ei? Cine o va asigura pe femeia aia care are grijă de copii acasă? Adică, e populist să cerem dreptate celor care muncesc?”, întreabă Hartmann. „Este populist să ai doi vicepremieri care sunt șomeri?” În continuarea, Hartmann a acuzat o dublă măsură în politica fiscală: taxele ar fi eliminate acolo unde interesele financiare sunt puternice. El a respins acuzațiile de populism ca fiind o armă retorică folosită împotriva vocilor critice. „Este populist să cerem ca Ucraina să ne dea înapoi bisericile de limbă română furate? Este populist ca să cerem acestui regim nou venit pe cai albi? Să taxăm băncile? Că văd că la jocurile de noroc, văd că au redus. Gata. S-a terminat cu taxele. Și la bănci. Băncile ce i-au spus: Bă, bă, Bolojane, noi te-am pus, bă, noi este stăpânii tăi. Taci! Hai, valea cu taxele tale.”, spune analistul. El a mai acuzat Uniunea Europeană de dictarea măsurilor de austeritate. „Pe mine mă interesează, să știu, este populist să spun că ai doi vicepremieri care sunt șomeri? Că ai un Anastasiu care ne anunță că ne va sărăci timp de patru ani că așa vrea Uniunea Europeană, că așa vor ei, stăpânii? Păi da, vorbim de deficit. Știți cine a impus regula deficitului de 3%? Uniunea Europeană. Adică cine din Uniunea Europeană? Că nu oricine a impus. După criza datoriilor grecești, a venit una, Madame Merkel, una, cancelară, ca să belească cel mai bine – scuzați de expresie – să omoare cel mai bine, să omoare statele din Uniunea Europeană, le-a impus regula de fier a deficitului.”, conchide Hartmann. Alexandra Anton a studiat Topografie și Cartografie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și a absolvit cursurile de masterat în domeniul geomatică. În prezent, studiază Română-Spaniolă … vezi toate articolele
H. D. Hartmann: Marcel Ciolacu nu și-a inventat creșterea economică. UE a spus că situația economică a României era bună
Într-o ediție transmisă live de Gândul, H. D. Hartmann, profiler, analist și jurnalist, a pus sub semnul întrebării narativul austerității promovat de Ilie Bolojan. El a invocat cifre oficiale și declarații recente ale fostului premier Marcel Ciolacu. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Hartmann: „ A zis că este o minciună faptul că Bolojan zice că nu se mai puteau plăti salariile și pensiile” Invitatul a început prin a aminti că Marcel Ciolacu a dezmințit recent declarațiile lui Ilie Bolojan, potrivit cărora statul român nu mai putea plăti salariile și pensiile. „Pentru că mie, totuși Marcel Ciolacu, numai acum două luni, ce acum două luni? Acum trei zile, a zis că este o minciună faptul că Bolojan zice că nu se mai puteau plăti salariile și pensiile. Și omul a mai venit cu o chestie care a fost foarte interesantă. Ce, dom’le, unde este criza economică în România când ai avut 180.000 de locuri de muncă nou create? Dom’le, e o cifră pe care Statele Unite o folosesc lunar.”, afirmă profilerul. Hartmann: „Nu e primul care ia bani de la guvernul României și nu muncește. ” Într-un ton ironic, Hartmann a comparat practicile din România cu cele din Statele Unite, remarcând că în SUA crearea de noi locuri de muncă e un indicator clar de creștere economică. „Cifra locurilor noi de muncă. Cu cât numărul este mai mare, cu atât economia merge mai bine. Așa spun economiștii din Statele Unite. Mă, ori fi proști. Nu sunt Anastasiu ăla fără portofoliu din guvern. Fraierul care nu muncește și ia bani de la guvernul României. Dar să știți că nu e primul, da? Nu e primul care ia bani de la guvernul României și nu muncește. Sunt foarte mulți. Au fost foarte mulți în istorie și vor mai fi mulți în istorie.”, continuă invitatul. Susține că Ciolacu nu a inventat datele Analistul și-a încheiat intervenția cu o ironie la adresa lui Nicușor Dan, despre care spune că a apărut brusc cu măsuri dure. „Dar eu întreb un singur lucru. Marcel Ciolacu a dat câteva argumente care sunt foarte pozitive. Adică în Statele Unite alea erau constatate creștere economică. Astea sunt rapoartele. Eu nu cred că Marcel Ciolacu și-a inventat o creștere economică. Eu cred că Marcel Ciolacu a primit datele de la instituțiile care calculează așa ceva. Dar și UE a zis că România era bine. Și dintr-o dată ne trezim. Vine Nicușor. Cu banane, cu blugi, cu vacanțe externe, cu vacanțe luxoase. Cu city break-uri. Pe la Paris, pe la Viena.”, conchide Hartmann. Alexandra Anton a studiat Topografie și Cartografie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și a absolvit cursurile de masterat în domeniul geomatică. În prezent, studiază Română-Spaniolă … vezi toate articolele
În cat timp mergi de laA1laA2? Ionel Scrioșteanu: 26 de minute
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Cu Gândul la București”, Ionel Scrioșteanu, Secretar de Stat în Ministerul Transporturilor, a vorbit despre deschiderea unui nou lot de centură. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Nicolae Oprea. Ionel Scrioșteanu: „Au fost aplicate o serie de penalități” Invitat la emisiunea „Cu Gândul la București”, Ionel Scrioșteanu a vorbit despre timpul dintre A1 și A2. După deschiderea noului lot de centură traversarea este sub 30 de minute. Acesta a explicat că studiul de fezabilitate a fost făcut în 2004-2007 și că abia în 2020 au fost deblocate procedurile. Ținând cont de data studiului de fezabilitate, au apărut în prezent diverse probleme ce au cauzat întârzieri. Cu noul lot deschis, între A1 și A2 orice persoană va face 26 de minute. Astfel, traversarea Bucureștiului va fi una mult mai redusă în timpi. „Bineînțeles că n-am avut doar această prioritate, a fost unul dintre motive, dar se lucrează la multe lucruri. Au fost și multe exproprieri. Studiul de fezabilitate este făcut în 2004-2007 și abia în 2020 am deblocat toate procedurile și am început efectiv lucrările pe acest lot. Lucrările au început undeva noiembrie 2021, deci nu au început chiar din 2020. A fost și în pandemie. A început și conflictul și am avut un puseu inflaționist destul de mare pe zona infrastructurii care a creat ceva probleme, a trebuit să creăm niște mecanisme de compensare, să putem să ducem mai departe contractele. Am găsit soluții în așa fel încât să putem să sprijinim pe de o parte constructorii și să punem presiune pe cei care încă nu înțelegeau că lucrurile s-au schimbat și trebuie să meargă mai bine. A fost unul dintre loturile care ne-a creat ceva probleme, a avut întârzieri în partea de lucrări, inclusiv în partea de proiectare. Au fost aplicate o serie de penalități, care au fost penalități intermediare. Lotul trei pe care l-am dat în trafic astăzi, dar una peste alta, chiar am făcut o simulare, 26 de minute de la A1 până la A2 pe autostradă, deci ceea ce însemna câteodată ore bune parcurse pe Centura Capitalei. Cu 130 de km, eu am simulat pe o aplicație, de la Nodul rutier A0 – A1 și mi-a arătat că în 26 de minute ajung pe A2 spre Constanța. Deci dacă vii dinspre Pitești, durează 26 de minute să tranzitezi. Chiar de la momentul în care am deschis traficul, foarte multe mașini au intrat. Din luna iulie, chiar și de la Craiova vor ajunge până la Constanța, iar până la sfârșitul anului vom fi, dacă nu până la Bacău, chiar foarte aproape, ca și Bacăul să ajungă la Constanța, tot pe autostradă.”, a spus Ionel Scrioșteanu.
Dumitru Prunariu: Stația e garantată că funcționează până în 2030
Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii Realități Cosmice, Dumitru Prunariu, primul și singurul român care a zburat în spațiu, a vorbit despre misiunile de sondare existente pe Lună sau Marte. În dialogul purtat cu jurnalistul H.D. Hartmann, Prunariu a vorbit despre pierderile de aer de pe o stație spațială. Urmărește aici, integral, emisiunea lui HD Hartmann. Dumitru Prunariu: „Unele părți ale ei au ajuns la limita garanției. ” În dialog cu H.D. Hartmann, Prunariu a vorbit despre incidentul de pe o stație spațială unde a început o ușoară, dar accelerată depresurizare. „Stația aceasta spațială are deja o perioadă lungă de timp, peste 20-25 de ani de funcționare. Unele părți ale ei au ajuns la limita garanției. Practic toate modulele stației spațiale și sunt 8 module, sunt îmbinate prin joncțiuni, cauciuc, niște lacăte mecanice care le strâng una de alta. Unul din modulele rusești a început să piardă aer. Se pare că pierde aer pe la o astfel de joncțiune. Ceva s-a întâmplat… Și continuă să piardă. E alarmant în sensul că n-au reușit să-i dea de capăt. Însă desigur se compensează aerul din interior. Presiunea la bord este compensată din niște butelii sub presiune. Așa la vreo 360 de atmosfere se află aer în butelii ca să compenseze în mai multe cazuri. De regulă în cazurile standard se compensează când se iese în spațiul cosmic deschis. De regula astronauții îmbracă acel costum de scafandru cosmic pentru exterior, trec într-un anumit modul, un SAS. Acolo se închide o trapă spre stația orbitală și se deschide altă trapă spre spațiul cosmic. Tot aerul din interior se pierde prin ieșirea lor în spațiul cosmic. După ce-și termină treaba intră înapoi, se închide și are loc același sistem, dar invers. Se presurizează din butelii și interiorul, se deschide trapa spre stație și trec din nou în stația orbitală. Ei bine aceasta buteliile trebuie să fie folosite și pentru a compensa pierderea accidentală de aer printr-o astfel de joncțiune.”
Doru Bușcu, despre numirea lui Mihai Busuioc ca judecător la CCR: „S-ar putea să nu fie chiar PSD-ul cel care l-a vrut acolo”
Doru Bucșu a declarat la emisiunea „Ai aflat, cu Ionuț Cristache”, difuzată de Gândul, că Partidul Social Democrat și-a „negociat bine” funcțiile în noul Guvern, „pentru că au folosit oameni vechi la negociere, care au trecut prin prin multe încleștări.” Jurnalistul a comentat, de asemenea, și controversata numire a lui Mihai Busuioc în funcția de judecător la CCR. „Au negociat foarte bine, au și-au redobândit conștiința că totuși au câștigat alegerile și când sunt într-o poziție tare și au negociat bine, pentru că au folosit oameni vechi la negociere, care au trecut prin prin multe încleștări, s-au îmbrâncit de multe ori la masa negocierilor, știu cum se păcălească.”, a precizat Doru Bucșu. „PSD e condamnat să fie conservator” „Eu cred că PSD-ul își va redefini personalitatea. Se va arăta fața noului PSD după congres, dacă la congresul din toamnă iese o anumită configurație, va fi un PSD. Dacă este o configurație reformistă, ceea ce este exclus, aproape exclus, va fi alt PSD. PSD e condamnat să fie conservator. „, a mai adăugat jurnalistul. Referitor la numirea lui Matei Busuioc în funcția de judecător la Curtea Constituțională, jurnalistul a precizat că „s-ar putea să nu fie chiar PSD-ul cel care l-a vrut acolo.” „S-ar putea să nu fie chiar PSD-ul cel care l-a vrut pe Busuioc acolo. Partidele sunt infestate de servicii. Dacă o numire sau o avansare nu are o explicație politică, explicația este de cealaltă natură. „, a mai precizat Doru Bucșu. Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, și-a început cariera în funcția de redactor la MEDIAFAX și Antena 3. A evoluat în poziția de editor și reporter în cadrul … vezi toate articolele