Guvernul francez pregătește reduceri bugetare de amploare
A venit rândul Franței să anunțe tăieri bugetare de 40 miliarde de euro pentru a opri creșterea deficitului, cu o excepție: bugetul apărării va crește. Opoziția amenință cu moțiune de cenzură. Premierul francez François Bayrou a anunțat marți un pachet de reduceri bugetare în valoare de 40 de miliarde de euro, ca măsură pentru deteriorarea finanțelor publice, într-o economie afectată de ani de crize și cheltuieli excesive. Pentru a recâștiga încrederea piețelor financiare și a agențiilor de rating, guvernul încearcă să limiteze acum cheltuielile, în condițiile în care dobânzile la datoria publică sunt în creștere și riscă să devină principala povară bugetară. Planul vizează scăderea deficitului bugetar de la 5,4% din PIB în 2024 la 4,6% până în 2026, cu obiectivul final de a atinge pragul de 3% impus de Uniunea Europeană până în 2029. Opoziția amenință cu o nouă moțiune de cenzură dacă măsurile vor fi prea dure, potrivit Reuters. Macron avertizează Parlamentul: fără moțiune de cenzură! „Este acum responsabilitatea guvernului să aloce fondurile necesare la timp, astfel încât să putem continua să inovăm mai rapid, să producem mai rapid”, a declarat președintele Emmanuel Macron, după ce a anunțat o nouă mărire a bugetului pentru apărare. El a avertizat parlamentarii să nu depună o nouă moțiune de cenzură, amintind că cea din decembrie a întârziat adoptarea bugetului și a afectat planurile de înzestrare militară. Bayrou, un centrist cu experiență, cunoscut pentru poziția sa strictă față de deficit, a transmis francezilor că „sacrificiile larg răspândite sunt inevitabile”. Deși bugetul apărării va crește, cele mai multe beneficii sociale vor fi înghețate, iar anumite scutiri fiscale vor fi plafonate. Pachetul de austeritate, contestat de opoziție Partidele de stânga critică dur reducerile de pe zona de asistență socială, în timp ce extrema dreaptă avertizează că o înghețare generalizată a cheltuielilor este nedreaptă față de cetățeni și riscă să provoace reacții puternice împotriva guvernului. Dacă nu va reuși să obțină sprijinul sau măcar toleranța unei părți a opoziției, premierul francez François Bayrou riscă să aibă aceeași soartă ca predecesorul său, înlăturat prin moțiune de cenzură în decembrie, în urma eșecului bugetului pentru 2025. Pentru Macron, aflat în ultimii doi ani ai celui de-al doilea mandat, situația actuală riscă să compromită moștenirea politică promisă încă din 2017, când a fost ales cu mesajul de a moderniza economia franceză și a pune capăt polarizării dintre stânga și dreapta. Însă realitatea a fost cu totul alta. Valul de crize, de la protestele sociale la pandemia COVID-19 și inflația accelerată – a subminat promisiunile de reformă și a menținut Franța pe drumul unei politici bugetare marcate de cheltuieli excesive.
Acord istoric: Noua Caledonie ar putea fi declarată stat, însă va rămâne teritoriu francez
Franța a anunțat un nou acord „istoric” cu Noua Caledonie, în cadrul căruia teritoriul de peste mări, zguduit de violențele separatiste de anul trecut, ar putea rămâne teritoriu francez, însă va fi declarat un nou stat, titrează The Gurardian. „Un Stat al Noii Caledonii în Republică: este un pariu de încredere”, se arată în mesajul scurt postat pe X sâmbătă de președintele Emmanuel Macron, salutând un acord „istoric”. Întâmpinându-i pe semnatari, președintele francez a precizat că după „două acorduri și trei referendumuri, Noua Caledonie, prin ceea ce ați semnat, deschide un nou capitol din viitor într-o relație de pace cu Franța”. Macron a făcut apel la negocieri pentru a depăși impasul dintre forțele loiale Franței și cele care doresc independența. Aleșii din Noua Caledonie, precum și liderii politici, economici și ai societății civile, s-au reunit aproape de Paris, pentru a elabora un cadru constituțional pentru grupul de insule. După zece zile de negocieri, partidele au ajuns la un acord Manuel Valls, ministrul teritoriului francez de peste mări a numit acordul „un compromis inteligent, care menține legăturile cu Franța și Noua Caledonie, însă conferă mai multă suveranitate argipelagului din Pacific. Prioritatea este, de acum, redresarea economică a Noii Caledonii. Costul violențelor de anul trecut, care au curmat viața a 14 persoane, este estimat la 2 miliarde de euro, reducând PIB-ul Noii Caledonii cu 10%, a precizat ministrul caledonian, Manuel Valls. Primul-ministru al Franței, Francois Bayrou, a precizat că acordul de sâmbătă, care încă are nevoie de aprobare de parlament și prin referendum are un impact istoric. Teritoriu francez de peste mări Noua Caledonie are o populație de 270.000 de persoane și se situează la aproape 17.000 de kilometri de Paris, fiind unul dintre teriroriile de peste mări care au rămas integral parte a Franței. Noua Caledonie a fost condusă de Franța încă din 1800, însă mulți indigeni Kanaci încă resping influența Franței, asupra insulelor și își doresc o autonomie mai deplină, dar și independență. Revoltele au izbucnit în mai 2024, după ce Parisul a intenționat să ofere drept de vot miilor de rezidenți non-indigeni care locuiesc în zonă de mai mult timp. Decizia a stârnit îngrijorări în rândul populației indigene din zonă, care riscă să rămână o minoritate, zdrobindu-le șansele de a câștiga independența. Ce se va schimba în Noua Caledonie? Ca parte a noului acord, locuitorii din Noua Caledonie vor avea drept de vot numai dacă au trăit în țară timp de zece ani. Acordul anunțat sâmbătă necesită o nouă creerea unei noi cetățenii a Noii Caledonii. Locuitorii au posibilitatea să opteze și pentru dublă cetățenie, caledoniană și franceză. Potrivit acrodului, „Statul Noua Caledonie” ar fi înscris în Constituția Franței și ar putea fi recunoscut și de alte țări. De asemenea, acordul prevede și un acord de redresare economică și financiară care ar putea include o reînnoire a capacităților de prelucrare a nichelului ale teritoriului. Parlamentul francez urmează să se reunească în al patrulea trimestru al acestui an pentru a vota aprobarea acordului, care va fi ulterior suspus unui referendum în Noua Caledonie în 2026.
Acrord istoric: Noua Caledonie ar putea fi declarată stat, însă va rămâne teritoriu francez
Franța a anunțat un nou acord „istoric” cu Noua Caledonie, în cadrul căruia teritoriul de peste mări, zguduit de violențele separatiste de anul trecut, ar putea rămâne teritoriu francez, însă va fi declarat un nou stat, titrează The Gurardian. „Un Stat al Noii Caledonii în Republică: este un pariu de încredere”, se arată în mesajul scurt postat pe X sâmbătă de președintele Emmanuel Macron, salutând un acord „istoric”. Întâmpinându-i pe semnatari, președintele francez a precizat că după „două acorduri și trei referendumuri, Noua Caledonie, prin ceea ce ați semnat, deschide un nou capitol din viitor într-o relație de pace cu Franța”. Macron a făcut apel la negocieri pentru a depăși impasul dintre forțele loiale Franței și cele care doresc independența. Aleșii din Noua Caledonie, precum și liderii politici, economici și ai societății civile, s-au reunit aproape de Paris, pentru a elabora un cadru constituțional pentru grupul de insule. După zece zile de negocieri, partidele au ajuns la un acord Manuel Valls, ministrul teritoriului francez de peste mări a numit acordul „un compromis inteligent, care menține legăturile cu Franța și Noua Caledonie, însă conferă mai multă suveranitate argipelagului din Pacific. Prioritatea este, de acum, redresarea economică a Noii Caledonii. Costul violențelor de anul trecut, care au curmat viața a 14 persoane, este estimat la 2 miliarde de euro, reducând PIB-ul Noii Caledonii cu 10%, a precizat ministrul caledonian, Manuel Valls. Primul-ministru al Franței, Francois Bayrou, a precizat că acordul de sâmbătă, care încă are nevoie de aprobare de parlament și prin referendum are un impact istoric. Teritoriu francez de peste mări Noua Caledonie are o populație de 270.000 de persoane și se situează la aproape 17.000 de kilometri de Paris, fiind unul dintre teriroriile de peste mări care au rămas integral parte a Franței. Noua Caledonie a fost condusă de Franța încă din 1800, însă mulți indigeni Kanaci încă resping influența Franței, asupra insulelor și își doresc o autonomie mai deplină, dar și independență. Revoltele au izbucnit în mai 2024, după ce Parisul a intenționat să ofere drept de vot miilor de rezidenți non-indigeni care locuiesc în zonă de mai mult timp. Decizia a stârnit îngrijorări în rândul populației indigene din zonă, care riscă să rămână o minoritate, zdrobindu-le șansele de a câștiga independența. Ce se va schimba în Noua Caledonie? Ca parte a noului acord, locuitorii din Noua Caledonie vor avea drept de vot numai dacă au trăit în țară timp de zece ani. Acordul anunțat sâmbătă necesită o nouă creerea unei noi cetățenii a Noii Caledonii. Locuitorii au posibilitatea să opteze și pentru dublă cetățenie, caledoniană și franceză. Potrivit acrodului, „Statul Noua Caledonie” ar fi înscris în Constituția Franței și ar putea fi recunoscut și de alte țări. De asemenea, acordul prevede și un acord de redresare economică și financiară care ar putea include o reînnoire a capacităților de prelucrare a nichelului ale teritoriului. Parlamentul francez urmează să se reunească în al patrulea trimestru al acestui an pentru a vota aprobarea acordului, care va fi ulterior suspus unui referendum în Noua Caledonie în 2026.
Emmanuel Macron merge marți în prima vizită oficială la Londra a unui președinte francez după Brexit
Vizita de trei zile a lui Macron este plină de întâlniri pe probleme economice și politice, dar prima zi este dedicată ceremoniilor, potrivit Reuters. Prințul William și soția sa, Kate, îi vor întâmpina pe Emmanuel Macron și pe soția sa, Brigitte, pe un aeroport militar din Londra. Apoi îi vor însoți la Windsor, unde vor fi întâmpinați oficial de Rege și Regină. La castel vor fi trase salve de tun. Ulterior, oaspeții și gazdele vor călători cu trăsura pe străzile din Windsor, vor participa la o paradă militară și vor lua prânzul la castel. Marți după-amiază, Macron se va întoarce la Londra pentru a se adresa parlamentarilor britanici. Ziua se va încheia cu o cină de stat la Castelul Windsor, care va include discursuri ale Regelui și ale lui Macron în fața a aproximativ 150 de invitați. Miercuri, premierul Keir Starmer îl va primi pe Macron la Downing Street Cei doi vor discuta, printre altele, despre cum să oprească fluxul de migranți din Canalul Mânecii. Joi, Starmer și Macron vor găzdui un summit Marea Britanie-Franța pentru a discuta alte probleme bilaterale și despre cum să sprijine Ucraina. Cele două părți ar putea anunța, de asemenea, o cooperare în domeniul nuclear. Programul foarte încărcat al vizitei subliniază dorința părților de a strânge legăturile. Precedenta vizită de stat în Marea Britanie a unui președinte francez a avut loc în 2008. Atunci, Nicolas Sarkozy a fost oaspetele Reginei Elisabeta.
Macron somează Iranul să renunțe la acuzațiile de spionaj împotriva a doi cetățeni francezi
Cei doi sunt oficial inculpați pentru spionaj în favoarea serviciului israelian Mossad, pentru „complot împotriva regimului” și „corupere pe pământ” – infracțiuni care, potrivit dreptului iranian, pot fi pedepsite cu moartea, au declarat surse diplomatice occidentale pentru AFP. „Aceste acuzații reprezintă o provocare la adresa Franței și o alegere inacceptabilă de agresivitate”, a denunțat Emmanuel Macron. „Aș putea spune că este o fantezie, dacă nu ar fi ceva de-a dreptul criminal”. Președintele francez a precizat că intenționează să discute direct cu omologul său iranian, Massoud Pezeshkian, despre acest caz. Ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a evocat posibilitatea reactivării mecanismului internațional de sancțiuni cunoscut sub numele de „snapback”, prevăzut în acordul nuclear din 2015, în cazul unei „abateri semnificative” din partea Iranului. Situația celor doi deținuți este considerată tot mai alarmantă. Potrivit surorii lui Cécile Kohler, aceasta a fost recent transferată din închisoarea Evin, afectată de bombardamente israeliene, în închisoarea Qarchak, apoi dusă într-o locație necunoscută, cu ochii legați. Jacques Paris ar fi fost și el transferat izolat într-un loc neprecizat.
Emmanuel Macron: „Taxele vamale sunt concepute de cei mai puternici și sunt adesea utilizate ca instrumente de șantaj”
Președintele francez Emmanuel Macron a denunțat din nou politica comercială a omologului său american Donald Trump, afirmând că relansarea războiului tarifar este „o aberație” și un instrument de „șantaj”. Fără a se referi în mod specific la Statele Unite sau la președintele american, Macron a declarat că taxele vamale percepute de țările puternice sunt adesea o formă de „șantaj” mai degrabă decât instrumente de reechilibrare a comerțului, conform Reuters. Comentariile sale au fost făcute în cadrul unui discurs susținut la cea de-a patra Conferință Internațională privind Finanțarea pentru Dezvoltare (FFD4), o inițiativă a ONU, care are loc la Sevilla, în Spania, în contextul în care Uniunea Europeană negociază un acord comercial cu Statele Unite. Emmanuel Macron a subliniat: „Trebuie să restabilim libertatea și echitatea din comerțului internațional, în locul barierelor și taxelor vamale, care sunt concepute de cei mai puternici și care sunt adesea utilizate ca instrumente de șantaj, nicidecum ca instrumente de reechilibrare”. De asemenea, Macron a îndemnat la sprijinirea – și regândirea – Organizației Mondiale a Comerțului pentru a o alinia la obiectivele de combatere a inegalității și a schimbărilor climatice. „Readucerea unui război comercial și a taxelor vamale în acest moment din viața planetei este o aberație, mai ales când văd taxele vamale care sunt impuse țărilor ale căror economii abia își încep decolarea”, a spus Macron. În aprilie, președintele SUA Donald Trump a dezvăluit un set de taxe vamale cuprinse între 10% și 50% pe importurile din mai multe state, deși ulterior a schimbat cursul și a redus în mare parte nivelul taxelor timp de 90 de zile. Conform agenției Națiunilor Unite pentru comerț, taxele vamale ar putea avea un impact catastrofal asupra țărilor în curs de dezvoltare, unele dintre cele mai puțin dezvoltate state din lume, cum ar fi Lesotho, Cambodgia, Laos, Madagascar și Myanmar, confruntându-se cu unele dintre cele mai mari taxe. Macron, un critic vocal al campaniei tarifare a Washingtonului, a spus, de asemenea, că este o aberație ca SUA să le ceară europenilor să cheltuiască mai mult pentru apărare în timp ce lansează un război comercial. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Datoria publică a Franței a crescut la 114% din PIB în primul trimestru din 2025. Pericolul RETROGRADĂRII ratingului Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Rusia îl acuză pe Macron că l-ar fi reținut pe fondatorul Telegram pentru a influența alegerile din România
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe a declarat că Pavel Durov, fondatorul aplicației de mesagerie Telegram, ar fi fost arestat de autoritățile franceze. Potrivit Rusiei, președintele Emmanuel Macron ar fi luat această măsură pentru a influența rezultatul alegerilor din România, motivând că altfel „candidatul dictaturii liberale” nu ar fi avut nicio șansă de succes într-un context legitim. Aceste acuzații fac parte dintr-un val mai amplu de retorici tensionate între Moscova și Occident, care se acutizează pe fondul conflictelor geopolitice și al crizei de încredere tot mai adânci între cele două blocuri. Rusia susține că această presupusă arestare are scopuri mai degrabă politice decât legale, acuzând Occidentul de interferențe în procese democratice străine. Telegram, în centrul unor controverse globale Platforma de mesagerie Telegram, cunoscută pentru politica sa de confidențialitate strictă și pentru evitarea cenzurii, a fost de-a lungul timpului în mijlocul mai multor dispute internaționale. Lansată de Pavel Durov, Telegram a devenit un instrument de comunicare esențial pentru activiști, organizații și utilizatori individuali care își doresc să transmită mesaje fără supraveghere. Cu toate acestea, liderii din mai multe țări și regiuni, inclusiv Uniunea Europeană, au exprimat îngrijorări cu privire la potențialul Telegram de a facilita propagarea dezinformării sau activismului ce contravine legislațiilor naționale. Așa-numita arestare a lui Durov alimentează presupunerea că platforma sa ar putea fi privită ca o amenințare la nivel politic în anumite contexte. Un joc al influenței și al retoricii Incidentul evidențiază semnificația tot mai mare a spațiului digital în jocurile de putere internaționale. Deși informațiile legate de reținerea lui Pavel Durov nu au fost confirmate de surse franceze independente, declarațiile Rusiei indică amplificarea tensiunilor dintre cele două tabere. Reacția comunității internaționale rămâne de urmărit, mai ales în contextul în care acuzațiile Kremlinului includ și referiri directe la alegerile din România. Dacă aceste afirmații sunt în întregime bazate pe fapte reale sau doar o strategie de propagandă rusească, rămâne un subiect deschis dezbaterii, dar accentuează complexitatea relațiilor dintre Moscova și guvernele occidentale.
Financial Times: Germania semnalează că nu va mai bloca eforturile Franței din domeniul energiei nucleare
Germania este pe cale să renunțe la opoziția față de eforturile Franței din domeniul energiei nucleare, în primul semn concret de apropiere de Franța a noului Guvern de la Berlin, condus de cancelarul conservator Friedrich Merz. Germania a semnalat Parisului că nu va mai bloca eforturile Franței de a se asigura că energia nucleară este tratată la egalitate cu energia regenerabilă în legislația UE, potrivit oficialilor francezi și germani, conform Financial Times. Decizia pune capăt unei dispute între cele două țări care a întârziat deciziile privind politica energetică a UE, inclusiv în timpul crizei care a urmat invadării Ucrainei de către Rusia. „Germanii ne spun: vom fi foarte pragmatici în problema energiei nucleare”, a declarat un diplomat francez de rang înalt implicat în discuții. Acest lucru înseamnă că „toate prejudecățile împotriva energiei nucleare, care încă rămân ici și colo în legislația UE, vor fi eliminate”. „Aceasta va fi o schimbare radicală de politică”, a declarat un oficial german. Decizia vine în timp ce Friedrich Merz încearcă să exploreze modalități prin care Germania să se alăture scutului nuclear al Franței ca un mijloc de descurajare împotriva viitoarei agresiuni rusești. „Acum suntem în sfârșit deschiși să discutăm cu Franța despre descurajarea nucleară pentru Europa. Mai bine mai târziu decât niciodată”, a spus oficialul german. „Este o apropiere binevenită care va face subiectul energiei mai ușor în UE”, a declarat Guntram Wolff, cercetător senior la institutul Bruegel. „Din punct de vedere politic, Merz se gândește și la umbrela nucleară”. Schimbarea abordării autorităților de la Berlin față de energia nucleară face parte din eforturile lui Merz de a revigora cooperarea franco-germană, o condiție prealabilă pentru deciziile majore la nivelul UE care au stagnat sub fostul cancelar Olaf Scholz. „Când Franța și Germania sunt de acord, este mult mai ușor pentru Europa să avanseze”, a declarat Lars-Hendrik Roller, profesor la școala de afaceri ESMT din Berlin și fost consilier economic șef al fostului cancelar Angela Merkel. „Deși rămân mai multe provocări, cred că această problemă va fi rezolvată”. Austria rămâne singurul stat UE care se opune strict energiei nucleare Merz a criticat decizia Germaniei de a renunța la energia nucleară în 2011, sub conducerea lui Angela Merkel, despre care a spus că privează Germania de electricitate ieftină și fiabilă. Merz l-a criticat, de asemenea, pe predecesorul său Scholz pentru închiderea ultimelor trei centrale nucleare ale Germaniei, chiar dacă țara se confrunta cu prețuri ridicate la energie. Deși nu intenționează să redeschidă centralele nucleare convenționale, el a promis să investească în noi tehnologii, inclusiv reactoare modulare mici și fuziune nucleară, care, spre deosebire de fisiune, nu produce deșeuri nucleare cu perioadă de viață lungă. Noua înțelegere franco-germană privind energia vine în contextul unui val de entuziasm pentru energia nucleară, după ce prețul gazului natural a atins niveluri record în urma războiului din Ucraina. Austria rămâne singurul stat UE care se opune strict energiei nucleare. Țări precum Olanda și Belgia și-au reluat angajamentul față de energia atomică, după ce se angajaseră anterior să închidă reactoarele. Miniștrii din 12 state membre cer o cale spre ajutorul de stat pentru proiectele nucleare Într-o scrisoare trimisă vineri Comisiei Europene, miniștrii din 12 state membre ale UE cu reactoare nucleare au declarat că este „imperativ” ca UE să recunoască „natura complementară a surselor de energie nucleară și regenerabile”. Ei au cerut o actualizare a unei analize a sectorului nuclear al blocului pentru a deschide calea pentru ca Guvernele să acorde ajutor de stat proiectelor de energie nucleară și să trimită un „semnal clar” companiilor și investitorilor cu privire la beneficiile energiei atomice. Germania, unde anul trecut mai mult de 60% din consumul de energie electrică a provenit din energia regenerabilă, s-a opus mult timp efortului Parisului de a eticheta energia atomică drept „verde”. Franța obține aproximativ 70% din energia electrică din energia atomică. Opoziția Berlinului provenea parțial din îngrijorările că industria franceză va obține un avantaj competitiv datorită celor 56 de reactoare, în timp ce industria germană încă se luptă cu impactul prețurilor ridicate la gaze după întreruperea combustibilului ieftin rusesc. În Germania, opoziția a fost și o problemă de ideologie, în contextul în care Partidul Verzilor – cu abordarea sa anti-nucleară – a făcut parte din Guvernul lui Scholz. Impasul a dus la lungi dezbateri cu privire la includerea cuvintelor „cu emisii reduse de carbon” – văzute ca sinonime cu energia nucleară – în textele legale ale UE, în special cele legate de energia regenerabilă și producția de hidrogen, pe care Berlinul îl vede ca un vector energetic critic pentru decarbonizarea industriei germane. „Pentru a ne asigura suveranitatea energetică, respectând în același timp alegerile naționale, cerem să se pună capăt oricărei discriminări la nivel european împotriva energiilor cu emisii scăzute de carbon, fie ele nucleare sau regenerabile”, a declarat președintele francez Emmanuel Macron în timpul vizitei lui Merz la Paris pe 7 mai. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Emmanuel Macron l-a felicitat pe Nicușor Dan pentru victoria din alegeri: Franța va fi alături de dumneavoastră
Emmanuel Macron, președintele Franței, l-a felicitat pe Nicușor Dan, câștigătorul alegerilor prezidențiale din România, pentru victoria de duminică seara. Oficialul francez a transmis pe platforma X că l-a sunat pe Nicușor Dan și i-a transmis că Franța îi va fi alături. „L-am sunat pe Nicușor Dan și l-am felicitat pentru alegerea sa în fruntea României. În pofida numeroaselor încercări de manipulare, românii au ales în această seară democrația, statul de drept și Uniunea Europeană. Franţa va fi alături de dumneavoastră pentru a consolida parteneriatul nostru și pentru a lucra împreună pentru o Europă mai puternică, mai suverană și mai independentă”, a scris Emmanuel Macron pe X. L-am sunat pe @NicusorDanRO și l-am felicitat pentru alegerea sa în fruntea României. În pofida numeroaselor încercări de manipulare, românii au ales în această seară democrația, statul de drept și Uniunea Europeană. Franţa va fi alături… — Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) May 18, 2025 La scurt timp, Nicușor Dan i-a mulțumit președintelui francez pentru felicitările sale. „Îi mulțumesc președintelui Emanuel Macron pentru apelul de felicitare din această noapte, una în care toată Europa a stat cu ochii pe alegerile din România. L-am asigurat pe președintele Macron că vom continua să fim parteneri de încredere în interiorul Uniunii Europene, și că în următoarele zile vom avea discuții consistente cu privire la viitorul nostru comun și securitatea Uniunii Europene”, a transmis Nicușor Dan. CITEȘTE ȘI: REZULTATE parțiale BEC. Nicușor Dan – 55,15 %, George Simion – 44,85 % după centralizarea a 99,98 % din procesele verbale Marcel Ciolacu îl felicită pe Nicușor Dan: Românii au dovedit din nou lumii că știu să stea uniți în fața pericolului Nicușor Dan, despre posibile acuzații de la AUR privind frauda electorală: „Dacă se întâmplă asta, oamenii au dreptul să protesteze” Alexandru Tudor a absolvit specializarea Jurnalism din cadrul Facultății de Litere a Universității Ovidius din Constanța în anul 2023. A lucrat mai apoi în presa locală, în Constanța și Călărași, … vezi toate articolele
Emmanuel Macron anunță că propunerea de încetare a focului în Ucraina este susținută de SUA. Reacția Kremlinului
Președintele Franței Emmanuel Macron a declarat că țările participante la „Coaliţia voluntarilor” au decis ”să propună un acord de încetare a focului de 30 de zile cu o supraveghere asigurată în principal de Statele Unite ale Americii”. Anunțul a fost făcut sâmbătă 10 mai, în cadrul unei conferințe de presă comune cu liderii din Ucraina, Germania, Polonia şi Regatul Unit. Liderul francez Emmanuel Macron a ameninţat Rusia cu sancţiuni ”masive şi coordonate” de Europa şi SUA, dacă Moscova ”încalcă” acordul de încetare a focului pentru 30 de zile, pe care aliaţii Kievului au propus-o, cu data începere din 12 mai, transmite France 24. ”În cazul încălcării acordului de încetare a focului, am agreat să fie pregătite şi coordonate între europeni şi americani sancţiuni masive”, a explicat Macron. Premierul britanic Keir Starmer a salutat ”unitatea absolută” între SUA, europeni şi Ucraina, cu privire la propunerea de încetare a focului pentru 30 de zile, adresată Rusiei. ”Decizia la care am ajuns astăzi a fost agreeată de mai multe țări din lume, inclusiv de SUA, cu privire la necesitatea unei încetări a focului necondiţionate pentru 30 de zile”, a spus Starmer în aceeaşi conferinţă de presă. De asemenea, premierul polonez Donald Tusk a subliniat unitatea alianţei occidentale în eforturile de a pune capăt războiului declanșat de forțele ruse în Ucraina. ‘‘Pentru prima dată după mult timp simţim că întreaga lume liberă este cu adevărat unită”, a spus Tusk. Acesta a subliniat că propunerea europeană de încetare a focului pentru 30 de zile în Ucraina are sprijinul preşedintelui american Donald Trump. ”Dacă Rusia respinge această iniţiativă, nu va exista niciun dubiu despre cine susţine pacea şi cine susţine războiul”, a mai spus şeful executivului polonez. Kremlinul ia în considerare propunerea de încetare a focului de 30 de zile în Ucraina Rusia va lua în considerare o propunere de încetare a focului de 30 de zile în Ucraina. Totodată, Moscova are propria poziție, referitor la acest subiect, a anunțat sâmbătă agenția de presă TASS, citând purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. FOTO: Profimedia Citește și: Volodimir Zelenski şi liderii europeni au purtat o discuţie telefonică cu Donald TRUMP în timpul reuniunii de la Kiev RĂZBOI în Ucraina, ziua 1.172. Macron, Starmer, Merz și Tusk îi cer lui Putin „să accepte un armistițiu complet și necondiționat pentru 30 de zile” Polonia și Franța semnează vineri un tratat de cooperare, privind ajutorul reciproc, în caz de amenințare militară Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, și-a început cariera în funcția de redactor la MEDIAFAX și Antena 3. A evoluat în poziția de editor și reporter în cadrul … vezi toate articolele