Sub președinția lui Trump, SUA au devenit cel mai mare exportator de petrol. Producem cât Rusia și Arabia Saudită la un loc
Statele Unite dețin pentru a treia lună consecutiv primul loc în topul exportatorilor de petrol. În fiecare zi, americanii au exportat 10,5 milioane de barili în luna mai. Federația Rusă a ocupat poziția a doua la nivel mondial, având o producție de 7 milioane de barili pe zi. Arabia Saudită, care în trecut a deținut primul loc, a căzut pe locul trei, având o producție de 5,9 milioane de barili. Producția petrolieră din Rusia și Arabia Saudită, grav afectată de războaie Potrivit Reuters, SUA au reușit să depășească Rusia datorită sancțiunilor economice impuse exporturilor Rusiei. Atacurile ucrainene tot mai frecvente asupra rafinăriilor petroliere ruse. Arabia Saudită și celelalte țări arabe producătoare de petrol au fost grav afectate de scăderea livrărilor de petrol din Orientul Mijlociu, pe fondul războiului dintre SUA și Iran. Ca ripostă la atacurile din 28 februarie, Iranul a bombardat sistematic infrastructura energetică a țărilor din golf și a închis strâmtoarea Ormuz. SUA n-au scăpat neafectate de blocajul iranian din strâmtoarea Ormuz, însă politica energetică a lui Trump bazată pe „Drill, baby, drill” a făcut America imună în fața celei mai mari crize petroliere de după 1979. Departamentul Energiei din SUA susține că SUA produc mai mult petrol decât Rusia și Arabia Saudită la un loc. Ascensiunea SUA În comparație, Arabia Saudită exportase 8,1 milioane de barili pe zi în 2025, SUA livrase 6,6 milioane, iar Rusia în jur de 5,8 milioane de barili, arată datele de pe Vortexa. Pentru o țară care a fost dependentă timp de câteva decenii și chiar a fost victima embargoului OPEC din 1973, ascensiunea SUA în vârful clasamentului este privită cu uimire. Succesul ar fi datorat deciziilor luate de către companiile private mânate de dorința de profit și care au dispus de multă libertate, spre deosrbire de Rusia și Arabia Saudită, unde guvernele au fost implicate în producție. SUA sunt impulsionate de politicile lui Trump, care au schimbat traiectoria țării de la tranziția către energiile verzi promovate intens de fostul președinte democrat Joe Biden, înapoi la combustibilii fosili. Tehnologia superioară americană ar fi un alt factor: boom-ul tehnologiilor de extracție a petrolului, de la fracturarea hidraulică la forajul orizontal care permite forarea puțurilor pe traiectorii curbate. Țările europene și asiatice, dependente de SUA Pe de altă parte, statele europene sunt dependente tot mai mult de SUA de când livrările de gaz rusesc au încetat după războiul din Ucraina. Continentul european importă 47% din petrolul american în 2026. În urmă cu 5 ani, a importat 37%. Și țările asiatice ajung să depindă tot mai mult de SUA, după ce au cumpărat 46% din exporturile de petrol ale SUA. În mai 2025, SUA au exportat 37% din petrol către țările asiatice. Sursa Foto: Profimedia/Shutterstock
Prețurile la petrol au crescut după reluarea războiului Israel-Iran. Investitorii vorbesc despre riscurile unui război total în Orientul Mijociu
Investitorii se tem că reluarea atacurilor reciproce dintre Israel și Iran ar putea escalada într-un nou „război total” în Orientul Mijociu, după ce în martie, întreaga planetă a fost lovită de șocul celei de-a patra crize energetice. Reamintim că după ce SUA au inițiat Operațiunea Epic Fury de bombardarea Iranului, iar Israel l-a ucis pe ayatollahul Ali Khamenei pe 28 februarie 2026, Iranul a blocat strâmtoarea Ormuz, calea navigabilă îngustă în care tranzitează o cincime din aprovizionarea globală de petrol, și a atacat cu rachete balistice și cu drone infrastructura energetică a țărilor arabe din Golful Persic. Actuala criză petrolieră este departe de a se încheia. Un nou val de scumpiri este așteptat după ce piețele internaționale au deschis pe roșu, ca urmare a reluarii ostilităților din Orientul Mijlociu. Iranul a atacat Israelul cu rachete balistice, iar Israel a bombardat Beirut, vizând ținte ale grupării teroriste Hezbollah, susținută de Iran. Prețurile la carburanți, din nou în creștere Țițeiul Brent a crescut cu 5%, ajungând la 97,85 de dolari pe baril. Și indicele West Texas a cresut cu 4,7%, ajungând la 94,80 de dolari. „Noile atacuri zguduie piețele petroliere și bursiere din optimismul lor profund și persistent că pacea este aproape și că ce-i mai rău a fost”, a declarat Bob McNally, președintele firmei de consultanță Rapidan Energy. Atacurile dintre Israel și Iran de seara trecută riscă să amenințe armistițiul fragil dintre Teheran și Washington și să arunce în aer negocierile de pace mediate de Pakistan. Iar potrivit Financial Times , strâmtoarea Ormuz, un culoar navigabil pentru 20% din tranzitul petrolier global, va rămâne in continuare închisă. Ce se întâmplă dacă erupe un război „total” în Orientul Mijlociu Investitorii se tem că din cauza atacurilor, conflictul dintre Tel Aviv și Teheran ar putea escalada într-un război „total” în Orientul Mijociu. Un astfel de scenariu spulberă speranțele că strâmtoarea Ormuz ar mai putea fi redeschisă în viitorul apropiat. După izbucnirea conflictului din 28 februarie 2026, prețul țițeiului Brent a ajuns la 126 de dolari pe baril. Aprovizionarea globală cu carburanți a ajuns să fie limitată. Prețurile la carburanți au crescut și economiile din întreaga lume au fost zguduite. Transportul aviatic și turismul sunt deja perturbate la nivel internațional. Pe măsură ce conflictul se prelungește, popularitatea lui Donald Trump se erodează în pragul alegerilor din noiembrie. Democrații au șanse crescute în a reveni în forță pe scena politică a Americii. Trump insistă asupra unui acord de pace cu Iranul Președintele american a insistat pentru încheierea unui acord de pace în ultimele săptămâni. Relația sa cu premierul israelian Benjamin Netanyahu a devenit tot mai tensionată. Pe de altă parte, președintele a declarat pentru Financial Times că atacurile nu vor avea niciun efect asupra acordului de pace cu Iran. Trump a mai spus duminică că Israelul „nu va avea altă opțiune decât să-l accepte”. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: Donald Trump se consideră unul dintre „cei mai buni intelectuali” din istoria SUA: „Am obținut scorul perfect”
Pregătirile la gaze pentru iarna viitoare în pericol
Gradul de pregătire al României pentru iarna viitoare poate fi afectat de lucrările de majorare a capacității de transport prin fostul coridor Transbalcanic din sectorul bulgar, care au diminuat drastic importurile în ultimele zile. De asemenea, lucrările pot afecta statele vecine. Potrivit unor surse din piață, citate de Profit.ro, lucrările din Bulgaria, efectuate la puntcul de interconectare Kardam (lângă Negru Vodă), vor fi derulate în două etape. Prima va dura 6 zile, la începutul lunii iunie, iar una similară se va efectua în septembrie. Însă în aceste perioade, importul va fi zero. De ținut cont că la finalul lunii mai erau importați peste 100 GWh/zi. Depozitele sunt aproape goale atât în România, cât și în UE Contextul este unul deosebit de problematic, ținând cont de gradul redus de umplere a depozitelor, atât din România, cât și la nivelul Uniunii Europene, blocul comunitar înregistrând cel mai mic nivel din ultimii 5 ani. O altă cauză a crizei se leagă de faptul că prin punctul de interconectare de la Negru Vodă intră inclusiv gazele destinate alimentării Republicii Moldova, Transnistriei, Ungariei și, mai recent, chiar Slovaciei. Depozite de gaze / Sursa FOTO: oradesibiu.ro Evoluția prețului gazelor pe BRM din ultima lună Evoluția importurilor via Bulgaria La finalizarea lucrărilor din sectorul bulgar, capacitatea de transport ar urma să crească de la 14 milioane mc/zi la 27 milioane mc/zi. Potrivit sursei citate, bulgarii estimaseră inițial că vor finaliza lucrările până la începutul următorului an gazier (noiembrie 2026). Însă recent, aceștia au informat autoritățile române că noua capacitate majorată va fi disponibilă de-abia la începutul noului an calendaristic (1 ianuarie 2027). Nivelul de consum din România ar trebui să crească în această iarnă De notat faptul că nivelul de consum din România ar trebui să crească în această iarnă, fiind programată intrarea în producție a mai multor centrale în cogenerare. Astfel de exemple sunt cele de la Constanța, Arad, Câmpia Turzii sau Mintia. Un aspect critic care va influența situația este acela că prețurile la gaze sunt aproape duble față de cele de anii trecuți, iar nivelul de depozitare unul extrem de redus. Prețul spot al gazelor pe piața liberă la începutul lunii iunie a ultimilor 6 ani Pe data de 5 iunie, România avea înmagazinați 13,25 TWh. Un nivel mai redus a fost înregistrat în ultimii 5 ani doar în mai 2022 (după începerea războiului din Ucraina), moment când în facilitățile de depozitare autohtone se aflai 11 TWh. Comparativ, în iunie 2023 România avea depozitați 20,2 TWh (59,7% din capacitatea totală). La aceeași dată a lui 2024 23 TWh (68%), iar în 2025 15 TWh (44,5% din capacitatea totală). Gradul de umplere a depozitelor din România și UE pe data de 5 iunie a ultimilor 5 ani AUTORUL RECOMANDĂ Realitate sau slogan electoral? Cu cât ar putea scădea prețul gazelor naturale după începerea exploatării gazelor din Marea Neagră Care este viitorul centralelor de apartament, în contextul în care țevile crapă, iar CET-urile iau foc. Radu Opaina, reprezentant Asociații de Proprietari: „Merg în continuare, este o propagandă mincinoasă”
Cu cât ar putea scădea prețul gazelor naturale
Prețul gazelor naturale după începerea exploatării gazelor din Marea Neagră ar putea scădea, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă (AEI). Astfel, modelele economice realizate pentru perioada 2027-2030 indică 3 scenarii posibile după intrarea în producție a Neptun Deep, cel mai mare proiect de gaze naturale și primul proiect offshore de mare adâncime din România. Însă, adevărata întrebare este cine va beneficia cu adevărat de resursele uriașe de gaze din Marea Neagră: Statul sau consumatorul român? E plauzibil ca, după începutul producției în proiectul Neptun Deep (începând cu 2027), să apară o presiune descendentă asupra prețului gazului în România. Mai ales pe partea de costuri şi ofertă internă. Totuşi, nu este garantat că preţul consumatorului final (gospodărie) va scădea. Acesta depinde de foarte mulți factori (cerere, reglementare, infrastructură, taxare, preţuri de import). O estimare care ia în considerare că cererea și/sau oferta nu explodează datorită altor motive, ar putea aduce o reducere moderată a preţurilor engross cu 5-20% faţă de nivelul din prezent, pe termen mediu (2027-2028). Există mai mulți factori care pot determina ca exploatarea gazelor naturale offshore în zona Marea Neagră, în special prin proiectul Neptun Deep (România), ar putea avea un impact asupra prețului gazelor după anul 2027 — dar și multe incertitudini care fac dificilă o predicție clară. De ce ar putea scădea prețul gazelor în România: 1. Creştere semnificativă a producţiei de gaze în România Se preconizează că Neptun Deep va începe producția în 2027 și va adăuga circa 8 mld mc/an; producția internă de gaze ar putea aproape să se dubleze până în anul 2030 în România, pe fondul unei cereri interne de gaze care va rămâne în jurul valorii de 10-11 mld mc/an; O ofertă mai mare de gaz intern poate, în teorie, să reducă dependența de importuri (care deseori sunt mai costisitoare). Și astfel să influențeze în jos prețurile pe piața internă. 2. Conectivitate și infrastructură bună România și a extins rețelele de gaz pentru a prelua volumul offshore de gaz; O piaţă mai integrată (cu export, concurenţă, posibil mai multe surse) reduce costurile logistice şi de tranzacţie, ceea ce poate contribui la preţuri mai competitive. De ce nu e garantat că prețul gazelor va scădea? 1. Cererea internă şi externă Dacă cererea internă în România crește (de exemplu prin noi centrale pe gaz, înlocuirea cărbunelui cu gaz în centralele existente), atunci o parte din producție va fi absorbită intern. Impactul asupra prețului poate fi mai mic. Dacă toate centralele pe gaze vor fi puse în funcțiune, se estimează o creștere a consumului de cca 25% până în 2030. Unde sunt folosite gazele naturale? Dacă exporturile devin importante, prețurile de referință pentru export pot seta nivelul intern. Dacă exportul primește prețul mai mare, internul poate rămâne la nivelurile impuse/fixate sau concurenţiale, arată studiul citat. 2. Politică fiscală și reglementare Taxele, redevențele, legislația offshore și modul în care este reglementată piața gazelor poate influența costul final al gazului Dacă statul continuă să impună alte taxe sau taxe mai mari pe gazul offshore, costul pentru producător crește, ceea ce poate menține prețul mai sus. 3. Piața globală / geopolitică Prețurile gazului sunt influențate de factori internaționali: aprovizionare, prețul gazului natural lichefiat (LNG), politica energetică a UE, etc. Chiar dacă costul local cu gazele este mic, dacă prețul de import este sus sau concurența redusă, prețul intern poate să nu scadă. 4. Impactul asupra consumatorului final Chiar dacă prețul en-gross scade, nu e automat ca prețul consumatorului final să scadă în mărime — reglementări, taxe, tarife de transport și distribuție, pot reduce impactul. După startul producției în proiectul Neptun Deep, sunt șanse mari ca prețul gazului românesc să scadă „Având în vedere datele disponibile e plauzibil ca, după începutul producției în proiectul Neptun Deep (începând cu 2027), să apară o presiune descendentă asupra prețului gazului în România — mai ales pe partea de ofertă internă”, spune Dumitru Chisăliță (foto), președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI). În scenariul optimist, prețul angro al gazului ar putea coborî spre 27-32 euro/MWh după intrarea în producție a Neptun Deep. Prețul final plătit de gospodării ar putea ajunge în jurul valorii de 280 lei/MWh, adică aproximativ cu 10% mai mic decât prețul plafonat pentru populație. Gazul extras din Marea Neagră va intra pe piața europeană și nu va fi vândut la un preț „patriotic” Totuși, gazul extras din Marea Neagră nu va fi rezervat exclusiv consumatorilor români și nici nu va fi vândut la un preț „patriotic”, avertizează specialistul. Gazul va intra într-o piață europeană integrată, unde producătorii vizeazăcel mai bun preț disponibil. Dacă Bulgaria, Ungaria sau alte piețe regionale oferă un preț mai mare, gazul va merge acolo. Un alt factor important în ecuație este acela că România se pregătește să consume mai mult gaz, nu mai puțin. Astfel, noile centrale electrice pe gaze construite pentru înlocuirea cărbunelui vor absorbi volume importante din producția suplimentară. Estimările arată că cererea internă ar putea crește cu aproximativ 25% până în 2030. Altfel spus, o bună parte din surplusul promis este deja „vândut” înainte să fie extras. Prețul gazului este doar o parte din factura plătită de consumator Există apoi un aspect pe care politicienii o minimizează constant: prețul gazului reprezintă doar o parte din factura plătită de consumator. Tarifele de transport și distribuție cresc, taxele se modifică, iar costurile impuse prin reglementări devin tot mai importante. Chiar dacă gazul ca marfă se ieftinește, factura finală poate rămâne la același nivel sau chiar poate crește. În scenariul optimist, prețul final ar putea fi cu 10% mai mic decât prețul plafonat pentru populație Modelele economice realizate pentru perioada 2027-2030 indică 3 scenarii posibile. În scenariul optimist, prețul angro al gazului ar putea coborî spre 27-32 euro/MWh după intrarea în producție a Neptun Deep. Prețul final plătit de gospodării ar putea ajunge în jurul valorii de 280 lei/MWh, adică aproximativ cu 10% mai mic decât prețul plafonat pentru populație. Așadar, realitatea din spatele discursului politic este că gazele din Marea Neagră nu garantează automat facturi mult mai mici. Ele oferă României mai multă siguranță
Semnal de alarmă. Cine apără platformele de gaze din Marea Neagră? România este vulnerabilă: Nu există un comandament unic dedicat securității energetice
În prezent, securitatea platformelor offshore și a viitoarelor instalații strategice din Marea Neagră este asigurată teoretic, indirect, printr-un ansamblu de instituții, fără să existe o structură unică responsabilă exclusiv pentru protecția acestora. Asociația Energia Inteligentă trage un puternic semnal de alarmă și transmite că există „actori principali”, identificați după atribuțiile prezentate în spațiul public. Operatorul (OMV Petrom) – securitate industrială, monitorizare tehnică și control acces. Paza platformei realizată de o Firmă de Securitate Privată – proceduri de securitate și echipe specializate. Forțele Navale Române – asigură supravegherea și prezența navală în zona maritimă de responsabilitate a României, inclusiv monitorizarea amenințărilor maritime. Forțele Aeriene Române – asigură supravegherea spațiului aerian și reacția la amenințări aeriene. Serviciul Român de Informații și Serviciul de Informații Externe – monitorizează riscurile și amenințările de securitate. Ministerul Afacerilor Interne și Poliția de Frontieră Română – au atribuții privind securitatea maritimă și controlul frontierelor. Autoritatea Navală Română – monitorizează traficul naval și siguranța navigației. „Respectiv cineva (nu se știe cu exactitate cine!!!) trebuie să încadreze juridic ce incident este și alt cineva (din nou nu se știe cu exactitate cine!!!) să sesizeze una sau mai multe din instituțiile amintite mai sus”, se arată pe site-ul Asociației Energia Inteligentă. „Neptun Deep nu se află în apele teritoriale ale României, ci în Zona Economică Exclusivă a României” Nu există nici o instituție care să aibă misiune principală și/sau exclusivă apărarea infrastructurilor energetice offshore și/sau onshore și coordonarea asigurării securității energetice a României. Cine coordonează răspunsul în primele 30 de minute după un incident? Cine are imaginea integrată asupra energiei, securității maritime, riscurilor cibernetice și amenințărilor hibride pentru infrastructura critică? Cine decide prioritățile dacă sunt afectate simultan platformele offshore, rețeaua electrică și aprovizionarea cu gaze? Acest lucru devine și mai important odată cu dezvoltarea proiectului Neptun Deep, care va reprezenta una dintre cele mai importante infrastructuri energetice ale României și ale Uniunii Europene, amplasată la aproximativ 170 km de țărm. Neptun Deep nu se află în apele teritoriale ale României, ci în Zona Economică Exclusivă a României. În apele teritoriale (12 mile marine de la coastă), România exercită suveranitate deplină, similar teritoriului național. În Zona Economică Exclusivă, România nu are suveranitate teritorială, ci drepturi suverane asupra resurselor și infrastructurilor economice, inclusiv asupra exploatărilor de hidrocarburi și a instalațiilor offshore.â Protecția unei astfel de infrastructuri este mult mai complicată Protecția unei astfel de infrastructuri este mult mai complicată din punct de vedere juridic și militar decât protecția unui obiectiv aflat pe teritoriul național. „Dacă mâine ar avea loc: un atac cu drone maritime; un sabotaj asupra conductelor submarine; un atac asupra platformelor de producție; o operațiune hibridă împotriva infrastructurii critice; un blackout, răspunsul teoretic ar implica simultan Forțele Navale, Forțele Aeriene, serviciile de informații, Ministerul Energiei, operatorii economici și alte structuri ale statului. În realitate probabil am avea o bâlbă colectivă”, atrage atenția Dumitru Chisăliță, Senior Consultant in domeniul gazelor si al energiei si președintele Asociației Energia Inteligentă. Dispeceratul Național de Securitate Energetică a rămas în faza de proiect Nu există însă un comandament unic dedicat securității energetice care să coordoneze permanent aceste capabilități. Din perspectiva securității naționale, odată cu intrarea în producție a Neptun Deep și dezvoltarea altor proiecte offshore, România va trebui probabil să treacă de la conceptul actual general de „supraveghere generală a spațiului maritim” la un concept pragmatic și de protecție permanentă a infrastructurilor energetice, similar modelelor utilizate de Norvegia sau Regatul Unit pentru platformele din Marea Nordului. De fapt, întrebarea „Cine apără platformele de gaze din Marea Neagră?” scoate în evidență vulnerabilitatea mare a României care poate să fie eliminată prin propunerea înaintată de Asociația Energie Inteligentă, Guvernului României încă din anul 2016, de constituire a Dispeceratul Național de Securitate Energetică, instituție independentă în coordonarea Guvernului. RECOMANDAREA AUTORULUI: Apple a încheiat un parteneriat cu SpaceX pentru a aduce mesajele text prin satelit pe iPhone-uri. Cum se activează Efectele moțiunii: „AUR poate ajunge la 50%, dar devine un risc peste acest prag”, afirmă directorul INSCOP. Ce spune despre popularitatea lui Bolojan KMG International, deținută de KazMunayGas, precizează că nava rusească Safeen Elona, staționată în Portul Midia, nu face parte din „flota fantomă” a Rusiei Cel mai lung pod suspendat din lume leagă două continente și a costat 2,5 miliarde de euro
Raționalizare voluntară a curentului electric din cauza AI în UE. Ce solicită Uniunea Europeană
O nouă lege din Uniunea Europeană visează reducerea consumului electric pentru a stimula industria inteligenței artificiale. Consumul mare de electricitate în Europa duce la riscul copleșirii rețelelor electrice necesare pentru centrele de date. Planu este parte a strategiei pentru digitalizare și inteligență artificială în sectorul energetic. A fost lansat miercuri, ca parte a pachetului de suveranitate tehnologică a Uniunii Europene . Centrele de date reprezintă deja 2,5% din consumul de energie al blocului european. Cerere tot mai mare pentru centrele de date Comisia Europeană dorește ca gospodăriile să consume mai puțină energie la orele de vârf, ca pregătire pentru explozia cererii de electricitate din partea centrelor de date. Cererea s-ar putea dubla în următorii patru ani, ceea ce va pune presiune tot mai mare asupra rețelei electrice europene care cu greu satisface cerințele tranziției către energiile verzi. Consumatorii au de câștigat, nu de pierdut Executivul UE a declarat miercuri că va propune o nouă lege la finalul acestui an pentru a accelera implementarea contoarelor bazate pe AI. Comisarul pentru energie, Dan Jørgensen, susține că implementarea contoarelor inteligente va avea impact pozitiv , afirmând că aceasta va ajuta gospodăriile să economisească bani la facturile de energie. Consumatorii vor avea mai mult control asupra utilizării electricității pentru a-și muta consumul la ore mai ieftine și a avea facturi mai reduse. Energia economisită s-ar îndrepte către centrele de date AI Potrivit Politico , consumatorii europeni trebuie să reducă consumul de energie electrică seara, când cererea este mai mare. Prin economisire la scară largă, va fi mai multă energie disponibilă pentru industrie, transport, centrele de date. Utilizarea mai inteligentă și dinamică a energiei electrice ar fi esențială pentru a valorifica la maximum rețelele existente într-un moment în care cererea de energie electrică – din partea centrelor de date, vehiculelor electrice, pompelor de căldură, electrolizoarelor de hidrogen și topitoriilor electrice – riscă să depășească cu mult aprovizionarea fiabilă din surse curate, cum ar fi energiile regenerabile și nucleare. Rolul contoarelor „inteligente” Contoarele inteligente pot „contribui la eficientizarea utilizării infrastructurii existente a rețelei de electricitate, inclusiv prin reducerea restricționării energiei regenerabile și facilitarea electrificării”. Comisia Europeană a renunțat la un plan anterior de a impune standarde obligatorii de eficiență energetică asupra centrelor de date până în 2030. De asemenea, a amânat planurile de lansare a unui sistem de etichetare care evaluează sustenabilitatea centrelor de date. „Horizon Europe”, fondul de cercetare și dezvoltare al UE, va oferi, de asemenea, 75 de milioane de euro pentru dezvoltarea de strategii de inteligență artificială eficiente din punct de vedere energetic. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: Bun venit într-o lume post-umană: vastul anonimat al centrelor de date în care omul este produsul, iar robotul este adevăratul consumator
Iarna viitoare vine cu blackout în România?
Pe lângă cele mai mari prețuri la electricitate din Europa, țara noastră se mai confruntă cu un risc semnificativ. Acum câteva zile, presa maghiară a atras atenția că România s-ar putea confrunta cu probleme mari la iarnă in domeniul energetic, citând un Raport Transelectrica. Asociația Energia Inteligentă atrage atenția cu privire la acest raport care ridică semne de întrebare serioase despre securitatea energetică a țării. Semne pe care decidenții preferă să le ignore. Studiul de Adecvanță al Transelectrica, publicat de curând, deși transmitea un mesaj dur privind riscurile in sistemul energetice, nu a avut ecou în România. Totuși, deși concluzia studiului este gravă, România nu riscă să rămână fără energie, cu condiția să ia urgent unelemă măsuri. Avertismentul ignorat de autorități. Lipsa capacităţii ferme disponibile în orele critice ale iernii. Ne așteaptă un blackout? România nu duce lipsă de capacităţi instalate „pe hârtie”. Însă, în practică, se confruntă cu o problemă mult mai serioasă. România nu duce lipsă de capacităţi instalate „pe hârtie”, însă în practică începe să apară o problemă mult mai gravă: lipsa capacităţii ferme disponibile exact în orele critice ale iernii, atunci când consumul atinge maximele, producţia solară este nulă, vântul poate lipsi, hidrocentralele sunt limitate, iar importurile devin incerte şi scumpe, atenţionează preşedintele Asociaţia Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă, într-o analiză publicată marţi. Atunci când consumul atinge maximele, producţia solară este nulă, vântul poate lipsi, hidrocentralele sunt limitate, iar importurile devin incerte şi scumpe, atenţionează preşedintele Asociaţia Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă, într-o analiză. Cea mai mare eroare care se face astăzi în dezbaterea energetică din România este confundarea energiei produse pe parcursul unui an cu securitatea reală a sistemului. Test crucial al sistemului energetic românesc. Câți MWh pot produce efectiv atunci când sistemul este sub presiune Studiul de Adecvanță al Transelectrica transmite un mesaj care ar trebui să preocupe deopotrivă atât autoritățile, cât și investitorii: Sistemul energetic românesc intră într-o perioadă în care succesul tranziției nu va mai fi determinat de câți MW noi sunt instalați, ci de câți MWh pot produce efectiv atunci când sistemul este sub presiune. Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță Studiul de Adecvanță al Transelectrica indică un deficit major de adecvanță, nu o simplă vulnerabilitate, arată analiza AEI. România începe să intre într-o situație în care eliminarea unor capacități convenționale este mai rapidă decât introducerea unor înlocuitori capabili să ofere aceeași siguranță operațională. Problema nu este lipsa regenerabilelor. Problema este lipsa capacităților care pot fi chemate să producă atunci când sistemul are nevoie urgentă de ele. Iarna 2026–2027 reprezintă primul test real pentru energia românească „Studiul de Adecvanţă al Transelectrica indică un deficit major de adecvanţă, nu o simplă vulnerabilitate. În scenariul central analizat pentru anul 2027, sistemul energetic naţional ajunge la un indicator LOLE de 143,55 ore (Loss of Load Expectation – numărul estimat de ore într-un an în care sistemul electric nu poate acoperi integral cererea de energie din resursele disponibile, inclusiv din import) şi la o energie nealimentată (ENS) de 36.070 MWh (cantitatea de energie pe care consumatorii ar fi dorit să o consume, dar pe care sistemul nu a putut să o livreze din cauza lipsei de capacitate disponibilă). Combinaţia celor două arată nu doar că deficitul apare des, ci şi că este semnificativ ca volum energetic”, a afirmat şeful AEI. Potrivit specialistului, iarna 2026–2027 reprezintă primul test real. Studiul de Adecvanță al Transelectrica arată că perioadele critice se concentrează în lunile ianuarie, februarie și decembrie, în special în intervalele de vârf de dimineață și seară. Acestea sunt exact orele în care: fotovoltaicul produce zero, consumul rezidențial explodează, pompele de căldură și încălzirea electrică cresc cererea, importurile regionale sunt solicitate simultan și orice indisponibilitate tehnică devine critică. În asemenea condiții, discursul bazat pe capacități instalate își pierde relevanța. Un MW solar instalat și indisponibil după apus nu are aceeași valoare sistemică precum un MW capabil să livreze energie în timpul unui vârf de consum. Aceasta este diferența dintre capacitate și adecvanță. Cărbunele rămâne indispensabil în iarna următoare Cărbunele rămâne indispensabil în iarna următoare, indiferent cât de incomod este acest lucru. Concluzia probabil cea mai neplăcută politic a raportului este că grupurile pe lignit încă au o valoare strategică majoră, arată studiul realizat de AEI. Menținerea unor unități la Rovinari și Turceni reduce dramatic riscul de adecvanță: LOLE scade de la 143,55 ore la 11,34 ore; ENS scade de la 36.070 MWh la 3.456 MWh. România nu poate elimina capacități convenționale înainte de a avea înlocuitori reali, securitari. Lignitul rezolvă o parte din problema securității, dar nu și problema costurilor. În scenariul respectiv, prețurile rămân ridicate. Ceea ce confirmă că lignitul poate funcționa ca plasă de siguranță în iarna 2026/2027, nu ca soluție durabilă pentru următorii ani. Asta impune însă deplasarea urgentă la Bruxeles și solicitarea eliminării opririi din funcționare a centralelor pe cărbune cât mai urgent. atrage atenția expertul în energie. Gazul natural este pilonul tranziției, dar și cea mai mare vulnerabilitate a acesteia Gazul natural este pilonul tranziției și cea mai mare vulnerabilitate a acesteia. Scenariile în care intră în exploatare noile centrale pe gaz modifică radical imaginea sistemului. Indicatorii de adecvanță se îmbunătățesc până aproape de niveluri acceptabile. România, în topul celor mai scumpe piețe UE de energie, după ce ambele reactoare ale centralei de la Cernavodă au fost oprite Problema este că întreaga strategie energetică începe să depindă de proiecte care trebuie finanțate, construite, conectate și puse în funcțiune la timp. Cu alte cuvinte, securitatea energetică a următorilor ani depinde de graficul respectat pentru proiectele esențiale. Centralele pe gaz sunt necesare pentru sistem, dar există riscul să nu funcționeze suficient de multe ore pentru a-și recupera investițiile exclusiv din piață. Stocarea este veriga lipsă a tranziției Stocarea este veriga lipsă a tranziției. Studiul de Adecvanță al Transelectrica estimează necesități de stocare de ordinul: 3.000 MW / 11.000 MWh până în 2027; 3.300 MW / 12.400 MWh până în 2030; 4.800 MW / 18.400 MWh până în 2035. Comparativ cu aceste valori, nivelul actual al stocării rămâne modest. Discuția publică este concentrată aproape
UE ia în considerare înghețarea temporară a plafonării prețului petrolului rusesc din cauza războiului SUA-Iran
Pragul actual al prețului la petrol este de 44,10 dolari pe baril și urmează să fie revizuit până la sfârșitul verii. Uniunea Europeană ia în considerare să înghețe temporar plafonarea prețului petrolului rusesc din cauza războiului dintre SUA și Iran. Prețurile la petrol au crescut vertiginos ca urmare a războiului dintre SUA și Iran și a închiderii Strâmtorii Ormuz. Uniunea Europeană își propune să finalizeze și să propună oficial un nou pachet de măsuri la începutul lunii iunie împotriva Kremlinului. Blocul european înăsprește și mai mult restricțiile asupra veniturilor energetice ale Rusiei și ar priva industria militară rusească de resurse esențiale. Ce entități și resurse sunt vizate Măsurile vizează băncile, comercianții de petrol și operatorii de criptomonede din Rusia. Vor fi impuse restricții comerciale pentru mineralele și metalele vitale din sectorul aerospațial al Rusiei, scrie Bloomberg, care susține că a primit informații de la persoane care au vorbit sub anonimat. Blocul european a adoptat un mecanism dinamic în ultimul an pentru a se asigura că plafonul este automat stabilit la un interval de 6 luni – cu 15% mai mic decât cursul mediu de piață pentru țițeiul rusesc. 20 de petroliere din „flota fantomă” a Rusiei ce au transportat petrol ar urma să fie sancționate. Sancțiunile s-ar putea extinde și la navele care transportă gaze naturale lichefiate, cu scopul de a limita capacitatea Kremlinului de a crea o „flotă fantomă” și pentru transportul de gaz natural lichefiat. Ursula von der Leyen, avertisment alarmant: „Europa suportă pierderi de 500 de milioane euro pe zi din cauza războiului din Orientul Mijlociu” Al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei Conform plafonului, UE le va interzice firmelor europene să mai furnizeze servicii (asigurări și transport) dacă implică petrol vândut peste prag. Următoarea revizuire a plafonului de preț din iulie ar duce la creșterea nivelului la cel puțin 65 de dolari, mai mare decât pragul anterior de 60 de dolari stabilit la nivel colectiv de Grupul celor Șapte (G7). Măsura ar putea fi parte din cel mai recent pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei, al 21-lea de la începerea invaziei ruse a Ucrainei. Reprezentanții statelor membre au fost informați despre planuri de săptămâna trecută. UE are în vedere și controalele exporturilor asupra mai multor firme din China, India, Turcia și alte țări din Asia Centrală, pe motiv că furnizează Rusiei bunuri restricționate ce pot fi folosite la fabricarea armelor. UE intenționează să mențină activele înghețate ale Rusiei până când Kremlinul decide să înceteze ostilitățile cu Kievul și va plăti despăgubiri statului ucrainean. Sursa Foto: Hepta/Shutterstock Autorul recomandă: Angela Merkel, fostul cancelar al Germaniei, face o previziune sumbră: „Războiul din Ucraina se va încheia peste 10 ani”
Un lanț german de magazine a lansat o baterie solară care costă 300 de euro
Cu războaiele din Ucraina și Iran în desfășurare, costurile vieții și prețurile la energie și carburanți sunt în continuă creștere. Consumul este în scădere și companiile ajung să aibă mai puțin profit. Un lanț german de magazine alimentare a propus o soluție care să fie pe placul mai multor clienți. Soluția vine de la Soare Potrivit Tech Radar , care citează PV Magazine, lanțul german de magazine alimentare a început să scoată la vânzare o baterie pentru balcon cu capacitatea de 2,24 kWh, cu o putere de intrare de 1.000 W și cu o putere de ieșire de 800 W. Dispozitivul este compatibil cu majoritatea sistemelor solare de balcon. Prosumatorii pot să le încarce cu energia provenită de la Soare pentru a nu mai primi facturi uriașe de la furnizorii electrici. Bateria măsoară 310 x 170 x 350 mm și cântărește în jur de 20 kg, făcând-o încăpătoare pentru balcoane. În plus, lanțul german de magazine alimentare a scos la vânzare și o versiune de dispozitiv care poate fi controlat prin intermediul unei aplicații pe telefon. Bateria costă numai 300 de euro și se găsește la vânzare în toate magazinele Lidl din Europa și Marea Britanie. Sursa Foto: Lidl Autorul recomandă:După ani de zile în care a încercat să o interzică, UE capitulează și face fix invers
Bolojan: Pentru a ne redresa economic, scăderea prețului energiei electrice este o condiție de bază. %
Scăderea prețului energiei electrice este o condiție de bază pentru redresarea economică, postează premierul interimat Ilie Bolojan. Creșterea prețurilor la energie în ultimii ani, dincolo de costul suplimentar pus pe bugetul familiilor, a afectat competitivitatea firmelor românești. Industriile cu valoare adăugată mai mică sau cele în care energia are o pondere mai mare în costurile totale au avut de suferit, recunoaște Bolojan. Acest lucru se vede în scăderea producției industriale din ultimii cinci ani subliniază Bolojan. Soluția lui Bolojan Pentru a ne redresa economic, scăderea preț este esențială, susține premierul. Costul energiei electrice este o condiție de bază. Vom reduce prețul energiei doar odată cu realizarea investițiilor în producția de energie, în stocare și în modernizarea rețelelor, precum și prin eliminarea întârzierilor la investițiile pentru care avem deja finanțarea asigurată. Cea mai mare finanțare o avem prin Fondul de Modernizare. România beneficiază de transferuri provenite din certificatele de emisii de gaze cu efect de seră. Sumele pot fi folosite doar pentru investiții în energie regenerabilă, eficiență energetică și modernizarea rețelelor. Din acest fond avem investiții aprobate, nerambursabile, de 12 miliarde de euro. Din această sumă, 7,7 miliarde de euro sunt alocate energiei, iar 2,7 miliarde de euro proiectelor de eficiență în transporturi etc. Fondurile sunt transferate, banii sunt în conturi, dar investițiile se realizează cu mare greutate. Investițiile alocate marilor companii de stat din domeniul energiei sunt cheia În afara complexității proiectelor și a întârzierilor legate de programe, evaluarea proiectelor și plăți, nefolosirea fondurilor este cauzată și de nerealizarea investițiilor alocate marilor companii de stat din domeniul energiei. Acestea au avut, în ultimii ani, un grad foarte scăzut de realizare a investițiilor, afectând dezvoltarea noilor capacități de producție și a rețelelor energetice. Această situație există deoarece, în contractele de mandat ale celor care conduc aceste companii, nu sunt incluși indicatori care să lege evaluarea lor de realizarea investițiilor, de utilizarea fondurilor disponibile și de respectarea termenelor asumate. Am analizat ieri, spre exemplu, situația investițiilor finanțate din Fondul de Modernizare, care trebuie finalizate cel târziu în 2030. Cu pixul pe FB Spre exemplificare, aveți mai jos gradul de realizare a investițiilor, de aproape 2 miliarde de euro, pentru trei companii, explică Bolojan pe FB: Complexul Energetic Oltenia are 11 investiții aprobate, în valoare de aproape 900 de milioane de euro, dintre care nouă au fost semnate în vara anului 2023 și două în 2024: parcuri fotovoltaice și centrale pe gaz. Lucrările decontate în toți acești ani reprezintă sub 10%, existând un risc mare ca centralele pe gaz să nu fie finalizate. Nefinalizarea acestora ne creează probleme serioase în îndeplinirea jaloanelor privind decarbonizarea și poate duce la pierderea fondurilor europene. Transelectrica are 11 contracte, în valoare totală de peste 530 de milioane de euro, nouă dintre ele semnate încă din toamna anului 2022: linii electrice noi, interconexiuni și retehnologizări de stații. Până acum, după patru ani, s-au decontat lucrări de aproape 20 de milioane de euro, adică sub 4%. Întârzierea asigurării accesului la rețele electrice și la interconexiuni generează pierderi pentru producători și distorsiuni în piața de energie. ELCEN București are trei contracte pentru modernizarea CET-urilor din București, semnate în toamna anului 2024, în valoare totală de peste 360 de milioane de euro. Cele trei proiecte sunt absolut necesare pentru asigurarea încălzirii locuințelor din Capitală. Din păcate, nu s-a decontat nimic până acum, proiectele fiind încă în licitație. Având în vedere uzura centralelor vechi, există oricând riscul apariției unor avarii și al întreruperii încălzirii. Nu mai putem continua în acest fel. Nu este normal să deții funcții de conducere în companii de stat de tip monopolist, să ai câștiguri mari, fără ca acestea să fie condiționate de realizări și performanță. Modificarea indicatorilor de performanță pentru toate companiile care nu își realizează investițiile Am convenit cu responsabilii din Energie să lucrăm la modificarea indicatorilor de performanță pentru toate companiile care nu își realizează investițiile. Nu mai putem accepta doar indicatori formali, de tipul unor obligații legale, cum ar fi elaborarea la timp a bugetului de venituri și cheltuieli. Performanța în companiile din energie este o condiție necesară pentru reducerea prețurilor la energie în economia României, afirmă Ilie Bolojan. Recomandarea autorului: Ilie Bolojan, detalii despre contractul de lobby de 565.000 de dolari pe lună pentru Nicușor Dan: a fost decis în coaliție, votat în CSAT prin corespondență