Etichetă: energie

Ungaria repornește un reactor al centralei Paks

Operatorii centralei nucleare de la Paks vor reporni unul din cele trei reactoare nucleare închise din cauza scăderii debitului Dunării la nivel record ca urmare a secetei.  Ungaria încearcă acum să se redreseze după criza energetică fără precedent. Peter Magyar a anunțat că autoritățile vor reporni blocul numărul 3 de la centrala nucleară Paks sâmbătă seară.  Loading … Guvernul Magyar anunță criza energetică încheiată Premierul susține că Dunărea își revine la debitul normal după ce au fost întreprinse eforturi pentru construirea unei bariere subacvatice. Valurile de căldură din această vară au secat căile navigabile din Europa, afectând grav debitul Dunării și împiedicând sistemele de răcire ale celor patru reactoare nucleare să funcționeze. Criza energetică a pus presiune pe rețelele electrice, forțând Ungaria să importe masiv energie electrică și să solicite gospodăriilor și fabricilor să reducă consumul de energie voluntar. Peter Magyar a mulțumit guvernului, companiilor maghiare și societății civile pentru efortul comun depus de a împiedica oprirea totală a singurului reactor de la Paks rămas în funcțiune. Cea mai gravă criză energetică din istoria modernă a Ungariei Potrivit Bloomberg, fiecare centimetru al Dunării contează pentru centrala nucleară de la Paks, care generează aproximativ 40% din producția de energie electrică a Ungariei. Ungaria înregistrat o scădere a producției la doar o zecime din capacitatea sa de 2.000 de megawați la un moment dat. Doar unul din cele patru reactoare ale centralei a funcționat. În prezent, produce 481 de megawați. Calendarul repornirii: Centrala Paks revine la capacitate maximă în timp record Ungaria nu va mai fi nevoită să importe energie scumpă după ce Peter Magyar a anunțat într-o transmisiune live de Ziua Națională că de săptămâna viitoare, toate cele patru reactoare nucleare ale centralei de la Paks vor produce electricitate. Potrivit premierului Magyar, Ungaria a evitat scenariul sumbru: oprirea completă a centralei nucleare după ce a fost construit un prag de fund de râu amplasat pe fundul fluviului, ceea ce a dus la ridicarea apei cu până la un metru Sursa Foto: Hepta

Cum a evitat Ungaria criza energetică de pe Dunăre

În seara zilei de miercuri, 19 august, chiar înainte ca maghiarii să înceapă sărbătoarea Zilei Naționale, premierul Péter Magyar a anunțat, printr-o postare pe pagina personală de Facebook, că Ungaria a scăpat de amenințarea crizei energetice provocate de scăderea nivelului apei din Dunăre. Magyar a confirmat că nivelul apei a crescut cu 15-20 de centimetri, ceea ce înseamnă că nu se impune închiderea celor două turbine rămase active în Centrala Nucleară Paks și că, mai mult, aceasta va produce energie la capacitate maximă de la finalul săptămânii următoare. Pe de altă parte, România continuă să se confrunte cu efectele crizei energetice declanșate după închiderea celor două reactoare ale Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă, urmare a încercărilor repetate făcute de Guvernul demis al lui Ilie Bolojan să salveze situația. Nu pe gratis, bineînțeles. Tentativele eșuate de a menține ridicat nivelul apei din Dunăre le-au adus românilor o notă de plată de peste 12 milioane de lei, bani pe care Bolojan i-a alocat din fondul de rezervă. Sursa foto: Mediafax Ce strategie a adoptat Guvernul din Ungaria pentru a preveni dezastrul energetic pe care nu l-au putut evita Bolojan, Miruță și Buzoianu Săptămâna trecută, autoritățile maghiare anunțau că încep lucrările de construire a unui prag în albia Dunării – un fel de baraj transversal pe fundul fluviului – de la care așteaptă creșterea nivelului apei cu aproximativ un metru. Totuși, este vorba de un proiect al cărui termen de finalizare se extinde la cel puțin câteva săptămâni. De aceea, ca soluție pe termen scurt, autoritățile au decis scufundarea controlată a două barje în Dunăre, fiecare dintre ele de aproximativ 80 de metri lungime, cu scopul de a ridica rapid nivelul apei în apropierea Centralei Nucleare de la Paks și de a evita scenariul opririi ultimelor două turbine rămase în funcțiune. La acea vreme, prim-ministrul Péter Magyar declara că „autoritățile depun eforturi supraomenești” pentru a menține centrala în funcțiune. În cazul în care operațiunea ar fi fost un eșec, Ungaria s-ar fi confruntat, cel mai probabil, cu o criză energetică similară celei din România. Totuși, altfel au stat lucrurile în țara vecină. Scufundarea celor două barje – spre deosebire de cele patru pe care le-au pus la bătaie autoritățile române – și-a îndeplinit scopul, iar Magyar a anunțat victoria chiar înainte ca poporul pe care îl reprezintă să înceapă celebrarea Zilei Naționale, prilejuită de sărbătoarea Sfântului Ștefan în calendarul maghiar. Premierul Ungariei, Peter Magyar În România, Dunărea are un debit mai mare decât în Ungaria / Cum au eșuat autoritățile române să crească nivelul apei Interesant este că, spre deosebire de Ungaria, Dunărea este alimentată de mai mulți afluenți în România, ceea ce generează un debit mai mare al apei. De exemplu, în zona Centralei Nucleare de la Paks, debitul mediu anual al fluviului ajunge – în condiții obișnuite – la 5.200 de metri cubi pe secundă, în vreme ce, la Cernavodă, acesta sare de 6.200 de metri cubi pe secundă. Totuși, în cazul a două centrale nuclearelectrice, ale căror sisteme de răcire depind de nivelul apei din Dunăre, un debit mai mare nu garantează funcționarea optimă a acestora. Exact asta este diferența dintre situația de la Paks și cea de la Cernavodă. În Ungaria, autoritățile au reușit să crească nivelul apei, deși aveau la dispoziție „mai puțină apă”, în vreme ce, la Cernavodă, unde era „mai multă apă”, toate intervențiile de evitare a dezastrului au eșuat lamentabil. Într-adevăr, pe brațul Dunărea Veche, unde se află Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă, debitul apei este mai mic, în urma bifurcației cu brațul Bala, însă asta nu explică de ce intervenția autorităților române, prin scufundarea celor patru barje, a fost un eșec absolut. Sursa foto: Mediafax Cum s-au acoperit de ridicol miniștrii din Guvernul demis al lui Bolojan în încercarea de a evita închiderea reactoarelor de la Cernavodă La începutul lunii august, ministrul interimar al Transporturilor și, în același timp, al Apărării, Radu Miruță, critica „iresponsabilitatea și inconștiența” predecesorilor săi și anunța că autoritățile fac tot ce le stă în putință pentru a găsi, în regim de alertă, soluții pentru evitarea dezastrului. Spre deosebire de Magyar, Miruță s-a lăudat ulterior cu o creștere de 8 centimetri a nivelului apei din Dunăre, însă „măreața reușită” s-a dovedit a fi un alt banal exercițiu de imagine. Explicația a venit, la scurt timp, din partea ministrului interimar al Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, care a găsit principalul vinovat al întregii povești: un dâmb care a uitat să își anunțe prezența atunci când s-a pus în calea valurilor mult prea mici ale fluviului.

Peter Magyar anunță de ziua națională a Ungariei că criza energetică este încheiată

În timp ce în România guvernată de premierul demis Ilie Bolojan încă se confruntă cu scenariul decuplării marilor consumatori, guvernul lui Peter Magyar își celebrează triumful în fața crizei energetice. Chiar de ziua națională, premierul a anunțat oficial încheierea crizei energetice provocată de canicula extremă care secase Dunărea până la cote minime istorice. Pe fondul veștilor excelente privind revenirea debitului fluviului și repornirea completă a Centralei Nucleare de la Paks, Budapesta a marcat momentul cu un fast deosebit, oferind publicului un spectacol grandios de drone și lumini în onoarea Sfântului Rege Ștefan al Ungariei.  Peter Magyar a anunțat miercuri seară pe pagina sa de socializare că începând de duminică, 23 august, turbinele oprite ale centralei nucleare Paks vor fi reconectate. În a doua jumătate a săptămânii viitoare, Centrala Nucleară de la Paks va putea funcționa la capacitate maximă de 2.000 de megawați, potrivit Magyar Hang.  Loading … Calendarul repornirii: Centrala Paks revine la capacitate maximă în timp record Ungaria nu va mai fi nevoită să importe energie scumpă după ce Peter Magyar a anunțat într-o transmisiune live de Ziua Națională că de săptămâna viitoare, toate cele patru reactoare nucleare ale centralei de la Paks vor produce electricitate. Dunărea începe să crească: Ultimele date hidrologice aduc vești excelente pentru sistemul energetic Autoritățile din Ungaria au înregistrat o creștere semnificativă a nivelului Dunării în Ungaria. La centrala nucleară de la Paks, fluviul era cu 4 cm mai sus față de cum era miercuri. La Budapesta, nivelul apei este cu 24 de cm mai mare, iar la Komarom, cu 44 cm raportat cu nivelul înregistrat miercuri. Direcția Națională a Apelor susține că problema va continua să se amelioreze în zilele următoare. În prezent, numai două din cele opt turbine ale centralei nucleare Paks funcționează.  Mobilizare națională de succes: Peter Magyar mulțumește celor care au evitat dezastrul Potrivit premierului Magyar, Ungaria a evitat scenariul sumbru: oprirea completă a centralei nucleare după ce a fost construit un prag de fund de râu amplasat pe fundul fluviului, ceea ce a dus la ridicarea apei cu până la un metru. Peter Magyar a mulțumit guvernului, companiilor maghiare și societății civile pentru efortul comun depus de a împiedica oprirea totală a singurului reactor de la Paks rămas în funcțiune. Cotele Dunării au atins minime istorice, dar după intervenția de urgență pentru construirea unui prag pe fundul Dunării, se așteaptă la creșterea debitului.Pompele centralei nucleare vor primi suficientă cantitate de apă pentru răcirea sistemelor. Sursa Foto: Facebook, Peter Magyar

Bogdan Ivan revine în scandalul energiei, după ce Bolojan l-a acuzat de iresponsabilitate: Mai mulți mari consumatori au primit și astăzi notificări

Ivan susține, într-o postare publicată vineri pe Facebook, că mai mulți mari consumatori industriali au primit și astăzi notificări prin care sunt avertizați că ar putea ajunge în situația de a-și limita consumul de energie. „Așa cum am arătat încă de ieri, mai mulți mari consumatori industriali au primit și astăzi notificări prin care sunt avertizați că ar putea ajunge în situația de a-și limita consumul de energie”, a transmis Bogdan Ivan. Notificarea provoacă îngrijorare Potrivit fostului ministru, notificările ar fi generat îngrijorare în rândul angajaților și conducerilor unor fabrici, deoarece ar fi fost transmise fără o explicație publică prealabilă. Ivan afirmă că a fost contactat de reprezentanți ai mai multor companii care au vrut să afle ce urmează și dacă există riscul ca activitatea lor să fie afectată. „Oamenii au nevoie de răspunsuri clare, nu de hârtii seci care ridică mai multe întrebări decât lămuresc”, a scris Ivan. Fostul ministru îl critică din nou pe premierul interimar Ilie Bolojan și susține că lipsa comunicării publice alimentează temerile din industrie. „Vedeți, domnule Bolojan, așa se întâmplă când lucrurile sunt ținute departe de ochii publicului și comunicate abia în ultimul moment”, a transmis Bogdan Ivan. Mesajul vine după un schimb dur de replici între Bogdan Ivan și Ilie Bolojan pe tema situației energetice. În urmă cu două zile, Bolojan l-a criticat pe fostul ministru după ce acesta a avertizat public asupra unei posibile crize energetice și a situației marilor consumatori. Premierul interimar a susținut că o eventuală limitare a consumului nu înseamnă că România se îndreaptă spre un blackout și a calificat mesajul lui Ivan drept „iresponsabil”. Potrivit explicațiilor oferite de autorități, notificările adresate marilor consumatori țin de procedurile existente pentru situațiile în care sistemul energetic ar ajunge într-un punct critic. O eventuală reducere a consumului nu reprezintă automat o deconectare a companiilor. Deocamdată, Bogdan Ivan susține însă că notificările continuă să fie transmise și că reprezentanții companiilor sunt îngrijorați de posibilitatea ca activitatea industrială să fie afectată.

Gândul publică lista companiilor care riscă să rămână fără curent

Gândul a obținut celebra Anexa 3 – documentul care cuprinde toate companiile – circa 300 –  cărora le-ar putea fi tăiat curentul în cazul în care criza energetică se adâncește și sistemul nu mai poate livra la capacitate maximă. Guvernul a făcut o listă completă care include companii din metalurgie, construcția de mașini, industria lemnului, a materialelor de construcții. Mai mult decât atât, sunt vizate și industria chimică, electrotehnică, textilă, agricultura și chiar industria de apărare.  Vezi documentul integral AICI Anexa 3 este practic lista completă invocată de notificările pe care distribuitorii de energie electrică le-au trimis către companiile vizate, în cadrul căreia firmele sunt anunțate că figurează pe această listă și că ar putea fi deconectate de la alimentarea cu energie, în cazul în care situația devine critică din cauza crizei energetice.  Notificarea a iscat o dispută aprinsă, miercuri, după ce fostul ministru Bogdan Ivan a publicat-o pe o rețea socială. Coloșii industriali care pot rămâne fără energie electrică Conform anexei consultate de Gândul, oțelăria Silcotub Călărași ar urma să aibă cea mai mare tăiere de energie. Guvernul a estimat că poate tăia 45 de MW din consumul acesteia. Uzina de aluminiu Alro Slatina e a doua pe listă pentru tăieri. De aici, statul vrea să economisească 39 de MW. Donalam SRL din Târgoviște, care produce bare de oțel laminat, va pierde și ea 23 MW de energie, la nevoie. Nu scapă de tăieri nici fabrica de ciment Holcim sau Șantierul Naval Constanța, care e în top 5 consumatori pe lista guvernului. Unele grupuri apar de mai multe ori, cu puncte de lucru diferite: ALRO (Slatina + Alum Tulcea + prelucrare Al Olt), ARTROM/TMK (Reșița + Slatina + Caraș-Severin), Dedeman (Bacău, Cluj, Bistrița), Kronospan (Sebeș + Brașov), Romcim (Medgidia + Hoghiz), HeidelbergCement (Neamț + Dâmbovița), ICCO Energ (4 parcuri în Brașov). Este vorba a aproximativ 300 de companii în total și circa 320 de puncte de lucru. Peste 100 de companii pot rămâne complet fără curent În lista făcută de Guvern există peste 100 de companii care au putere minimă tehnologică 0, iar asta înseamnă că lor li se poate tăia complet curentul. În categoria asta se încadrează fabrici mici și mijlocii de textile, prelucrarea lemnului sau încălțăminte. Fără curent pot să mai rămână și marile centre comerciale, clădirile de birouri, parcurile industriale și logistice. Guvernul speră la o economie de 673 MW în cazul unui colaps energetic Scenariul elaborat de Guvern împreună cu Sistemul Electroenergetic Național ar urma să ducă la o economie de 673 MW făcută prin tăierea curentului de la toate companiile din listă, în timp ce 434 de MW ar trebui să rămână distribuiți în continuare către firmele, fabricile și uzinele care nu își pot opri complet activitatea. Aceste limitări ale livrării de energie electrică sunt valabile până la 31 august, conform documentului publicat de Gândul. Bogdan Ivan și Ilie Bolojan, contre pe notificările despre tăierea curentului trimise către companii Fostul ministru PSD, Bogdan Ivan, l-a tras la răspundere pe premierul demis, Ilie Bolojan, pentru faptul că fabricile au primit notificări de reducere a consumului de energie, în condițiile în care li se cere competitivitate și stabilitate. În acest context, de limitare a curentului electric, Ivan a anticipat cel mai negru scenariu pe care l-a numit „un atentat la siguranța economică a României.” Ministerul Energiei a reacționat și a transmis că documentul la care face referire Bogdan Ivan este de fapt un normativ prin care companiile sunt informate de eventuale limitări.

Transelectrica: Cablul submarin nu aduce facturi mai mari

Transelectrica estimează că cetățenii români nu vor suporta direct, prin facturi, costurile majore ale proiectului energetic dintre Caucaz și UE. Investiția include cablul submarin Georgia-România, care trece prin Marea Neagră, și extinderea interconexiunii către Azerbaidjan și Ungaria. Practic, proiectul Green Energy Corridor conectează patru ţări prin Marea Neagră. Cablul submarin România-Georgia se află într-un stadiu mai avansat, dar proiectul nu a ajuns încă la o decizie finală de investiție. Transelectrica analizează în continuare modul de finanțare și recuperare a costurilor, explică Adrian Șuța, directorul de Reglementare al Transelectrica. În mod obișnuit, investițiile operatorilor de transport sunt recuperate prin tarifele reglementate. Aceste costuri sunt suportate de consumatori și apar în facturile de energie.  Loading … Transelectrica: Românii nu vor plăti, cel mai probabil, costurile proiectului energetic Caucaz-UE Investiția în coridorul energetic ar putea depăși 10 miliarde de euro, iar costurile ar fi prea mari pentru operatorii de transport implicați. Autoritățile de reglementare ar putea evita includerea întregului proiect în tarifele naționale. „Consider însă că putem afirma cu certitudine că necesarul de finanțare pentru acest proiect depășește capacitatea operatorilor de transport și sistem (OTS) implicați – cei din Ungaria, România, Georgia și Azerbaidjan. Este evident că o astfel de investiție depășește posibilitățile lor financiare. De asemenea, autoritățile naționale de reglementare din cele patru țări – cele două din Caucaz și cele două europene, România și Ungaria – vor fi probabil reticente în a include acest proiect masiv de infrastructură într-un regim complet reglementat, întrucât acesta ar exercita o presiune semnificativă asupra tarifelor naționale de transport din fiecare țară”, a spus Adrian Șuța, arată Profit.ro. Care ar fi a doua variantă? A doua variantă este modelul comercial, cunoscut și drept „Merchant Model”, susține acesta. Varianta presupune o investiție privată, fără includerea costurilor în tarifele reglementate. Investitorul și-ar recupera banii din tranzitul energiei și veniturile obținute din capacitatea transfrontalieră. Potrivit Transelectrica, aceasta ar putea fi opțiunea preferată de autoritățile din România, Ungaria, Georgia și Azerbaidjan. A treia variantă ar fi o combinație între regimul reglementat și cel comercial A treia variantă ar combina cele două modele. Și anume, cel reglementat și cel comercial. Această variantă este încă analizată de autorități. Scopul este găsirea unui echilibru între cele 2 modele. Deocamdată, nu a fost stabilit modul de recuperare a costurilor proiectului. „Această variantă este în prezent analizată și examinată cu atenție, pentru a se găsi echilibrul optim între un regim reglementat și unul complet comercial sau de piață. Procesul este încă în desfășurare; toate opțiunile rămân pe masă și sunt supuse unei analize riguroase. Proiectul nu a avansat încă până în punctul în care să fie definit în cele din urmă acest aspect specific – această temă extrem de importantă a proiectului – și anume modul în care acesta va fi integrat din perspectiva modelului de afaceri și a celei de recuperare a costurilor”, a conchis Adrian Șuța. A fost organizat un workshop tehnic Transelectrica a organizat, recent, un workshop tehnic dedicat proiectului cablului submarin Georgia-România. Investiția este considerată un proiect strategic de infrastructură energetică al UE în regiunea Mării Negre. Workshopul a reunit reprezentanți ai Transelectrica, ai Georgian State Electrosystem – GSE și ai mai multor instituții implicate în proiect. Participanții au analizat stadiul investiției și pașii următori. Discuțiile au vizat traseul cablului, studiile din Marea Neagră, autorizarea și costurile proiectului. Reuniunea a analizat și componenta românească a proiectului. Discuțiile au vizat traseul cablului, autorizarea și integrarea în rețeaua națională. Sunt necesare investiții pentru preluarea unei capacități de 1.300 MW în zona Constanța. Cablul submarin Georgia-România este un proiect energetic strategic al celor două state. Investiția presupune o interconexiune electrică de înaltă tensiune. Legătura va fi realizată printr-un cablu submarin în Marea Neagră. Studiul preliminar recomandă o interconexiune de 1.300 MW, la ±525 kV. Cablul ar urma să aibă aproximativ 1.155 de kilometri. Din această lungime, circa 1.115 kilometri ar fi pe traseul submarin. Interconectorul ar urma să lege Topraisar, în România, de Anaklia, în Georgia. Unele porțiuni ale cablului vor fi amplasate la peste 2.500 de metri adâncime. Proiectul este considerat unul dintre cele mai complexe de acest tip din Europa. A fost semnat și un Memorandum de Înțelegere între Transelectrica și GSE, la începutul acestui an. Sursă foto: Mediafax Foto, Shutterstock

Dezinformare Radu Miruță: Centralele închise prin PNRR

Radu Miruță își reia seria de atacuri cu iz dezinformator la adresa PSD și îi acuză pe social-democrați de oprirea unor capacități de producție energetică de 1.635 MW la Combinatul Energetic Oltenia. În aceeași postare, publicată pe Facebook, ministrul interimar al Transporturilor și al Apărării, invocă închiderea altor 4 capabilități de producție energetică de la Rovinari, Tureni și Ișalnița, care însumau 1305 MW. În toate situațiile, unicul vinovat, pe care Miruță îl invocă, este PSD-ul condus de Marcel Ciolacu. Miruță aruncă vina pe trecut și se ferește de prezent. El omite să spună că, în mai puțin de un de mandat, premierul Ilie Bolojan a închis definitiv capacități de producție de 930 de MW. De altminteri, Cristian Ghinea, artizanul PNRR și ministru USR la vremea respectivă, a „pus” în plan dezafectarea centralelor pe cărbune, însă fără o obligație ca acestea să fie înlocuite cu capacități de producție de energie din alte surse. Închiderea termocentralelor pe cărbune a fost inițiată tocmai de USR prin „asumările” lipsite de transparență din PNRR. Măsurile luate în timpul guvernării lui Marcel Ciolacu au presupus respectarea normelor impuse prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Dacă PSD nu ar fi adoptat deciziile pe care, astăzi, Miruță le critică cu vehemență, tot USR ar fi răbufnit, pe motiv că PSD nu respectă normele din PNRR. „Acum, când de 3 luni nu mai sunt la butoane, brusc se miră că nu mai e cărbunele, care a fost închis de ei când erau la decizie. Fără jenă încearcă să meargă printre oameni, dar, pe bună dreptate, oamenii îi huiduie”, susține Radu Miruță, în postarea sa. Deși PSD se afla „la butoane”, decizia de oprire și scoatere din funcțiune a capabilităților de producție energetică a venit, însă, din partea colegilor săi. Guvernul Bolojan a îcnhis definitiv, nu a trecut în rezervă, două termocentrale pe cărbune. 24 noiembrie 2025: Grupul 7 Turceni – 330 MW + Grupul 7 Ișalnița – 315 MW, total 645 MW 27 martie 2026: Grupul 4 Turceni – 285 MW, scos definitiv din operare Gândul a documentat dezinformările promovate de Radu Miruță Reprezentantul USR se mândrește cu inițierea unui proiect de lege, menit să inhibe dreptul la liberă exprimare, sub pretextul „nobil” al combaterii dezinformării. „Am depus în Parlament o iniţiativă acum un an de zile. Pe teme majore de interes naţional, care pot fi foarte uşot mapate, atunci când în spaţiul online apare o astfel de informaţie care poate fi verificată oficial, nu să dai jos automat conţinutul ăla, ci să pui o notiţă pe care să scrii că e potenţial ştire falsă”, a declarat Miruţă, la Digi24. Plasarea etichetelor a devenit o condiție „sine qua non” pentru USR-iști, care vor să transforme obiceiul într-o regulă scrisă, pe care să o transpună în mediul online. Pentru cineva care pretinde a fi un apărător al democrației, propunerea este, cel puțin aparent, una deplasată. 1. Spune că România ar putea trimite trupe în Groenlanda, apoi dezminte că ar fi zis așa ceva; 2. Recunoaște că ar fi semnat ceva legat de PSD, dar nu adeziunea la partid; 3. A susținut că a publicat înregistrarea completă dintr-o emisiune, dar a publicat doar un fragment convenabil; 4.Fostul şef al Autorităţii pentru Reformă Feroviară demontează un Fake News marca Miruţă. Trenurile găsite și filmate de USR-ist nu zac de pomană; Recent, şi vicepreședintele ANCOM, Pavel Popescu, îl acuză pe ministrul Apărării, Radu Miruță, de fake news și îi cere sa plece acasă. Într-un comentariu la postarea lui Miruță, vicepreședintele ANCOM îl acuză pe ministru, printre altele, că a „dezinformat și promovat din bani publici cheltuiți de USR pe social media”. „Domnule ministru, simultan cu acțiunea în instanță, treceți rapid și legea aceea a dumneavoastră prin care orice postare poate fi dată jos de govern în 15 minute. Era o soluție minune de a cenzura presa, nu? Cu ocazia aceasta, ne-ați dat și nouă o idee: oare să vă dea toți angajații ANCOM în judecată pentru că ați diseminat, dezinformat și promovat din bani publici cheltuiți de USR pe social media faptul că instituția își plătește specialiștii cu 30.000 de euro net pe lună și nu cu 2.400 de euro, așa cum e cazul? Sau pentru toate campaniile de defăimare și de dezinformare la adresa mai multor instituții din România pe care le-ați promovat alături de colegii dumneavoastră, cu o sete nebună de a distruge și de a câștiga like-uri pentru dumneavoastră și partid? Este irelevant unde v-ați făcut vacanța și cât costă. Dumneavoastră ați fost concediat acum 3 luni de zile de Parlamentul României și democrație, și cu toate acestea, aveți în continuare tupeul incredibil de a vă exprima aici. Hai: acasă!”, îi transmite şeful ANCOM lui Radu Miruţă. Alături de colega sa de partid, Diana Buzoianu, Radu Miruţă este cel de-al doilea membru USR care acuză publicaţia noastră de fake-news, în mod nejustificat şi public, deşi spusele le-au fost demontate cu probe, de fiecare dată. Miruță, Buzoianu și USR pretind însă că duc o luptă împotriva dezinformării pe care, așa cum a demonstrat un lung șir de documente sau imagii, o practică chiar ei.

Cristian Bușoi anunță că Grupul 4 de la Rovinari va fi redeschis

Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a declarat la Digi24 că Grupul 4 de la termocentrala pe cărbune Rovinari va intra în funcțiune pentru a reduce importurile de energie, în contextul temperaturilor ridicate și al consumului crescut. Acesta a subliniat că aproape 300 de megawați vor intra în Sistemul Energetic Național, iar stocurile de cărbune sunt suficiente pentru această săptămână. Referitor la situația energetică a României din ultimele zile, Cristian Bușoi a spus că în weekend aceasta „a fost stabilă”, cu vârfuri de consum sub 6.000 de megawați și importuri care nu au fost foarte ridicate. El a explicat că producția eoliană a fost bună, în timp ce energia fotovoltaică nu poate acoperi consumul din orele de vârf.  Loading … „Producția fotovoltaică a fost foarte bună, dar, după cum bine știți, din păcate, pe partea de fotovoltaice nu ne putem baza pentru orele de vârf decât într-o mică măsură, pentru că capacitățile noastre de stocare sunt scăzute”, a spus secretarul de stat. Bușoi spune că reluarea activității Grupului 4 de la Rovinari este necesară Cristian Bușoi a mai spus că reluarea activității Grupului 4 de la Rovinari este necesară în condițiile în care consumul este estimat să crească în această săptămână, atât în zona casnică, cât și în industrie, din cauza temperaturilor ridicate.  „În zona industrială se reiau o parte din activitățile industriale. Un consum mai ridicat, aproape de 7.000 de megawați estimăm vârful din această seară. Pentru a reduce cantitatea de electricitate importată și, în acest fel, și impactul pe prețurile viitoare, s-a decis intrarea în funcțiune a Grupului de rezervă 4 de la Rovinari”. Termocentrala Rovinari Acesta susține că Grupul 4 va adăuga aproape 300 MW în Sistemul Energetic Național și va reduce cantitatea de electricitate importată, mai ales în orele de vârf. „Sunt aproape 300 de megawați care vor intra în Sistemul Energetic Național și lucrul acesta va fi de ajutor, pe de o parte, pentru a consolida securitatea aprovizionării și, așa cum spuneam, pentru a reduce cantitatea de electricitate importată, mai ales în orele de vârf, generând astfel o reducere a impactului pe prețuri”. Grupul 4 Rovinari are cărbune pentru această săptămână În privința stocurilor de cărbune, Bușoi a precizat că, potrivit informațiilor primite de la Complexul Energetic Oltenia, acestea sunt suficiente pentru perioada imediat următoare. „Din informațiile pe care le avem de la colegii de la Complexul Energetic Oltenia, cel puțin pentru această săptămână suntem acoperiți de stocuri de cărbune. Evident că ele pot fi refăcute în caz de nevoie”, a afirmat acesta. Unitatea 2 de la Cernavodă rămâne oprită din cauza debitului scăzut al Dunării Cristian Bușoi a avertizat că seceta și debitul scăzut al Dunării mențin închisă Unitatea 2 de la Cernavodă și a explicat că Ministerul Energiei trebuie să gestioneze atent rezervele disponibile. „Din păcate, seceta continuă, debitul Dunării rămâne scăzut și vom rămâne cu unitățile 1 și 2 închise și pe perioada următoare. De aceea trebuie să facem o organizare judicioasă a rezervelor pe care le avem”, a spus secretarul de stat. Unitatea 2 de la Cernavodă Secretarul de stat a precizat că prognozele meteo pe termen lung oferă mai puțină certitudine, însă în acest moment, perspectiva repornirii Unității 2 nu este favorabilă. „Pe următoarele 10 zile pare că e puțin probabil, chiar exclus, să putem să redeschidem unitatea 2 de la Cernavodă”.

Criză energetică: Trei pensionari reangajați la Rovinari

Închiderea Unității 2 a Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă, la doar două săptămâni după suspendarea activității de la Unitatea 1, a dus la punerea completă în funcțiune a Termocentralei Rovinari din Complexul Energetic Oltenia, astfel încât să fie asigurat necesarul de energie la nivel național. Trei pensionari au fost chemați de acasă pentru a se asigura că centrala din județul Gorj operează, în parametri optimi, la capacitate maximă. Gândul a luat legătura cu președintele executiv al Sindicatului Mine Energie Oltenia (SMEO), Jan Popescu, și a aflat detalii exclusive despre procedura de suplimentare a energiei cu ajutorul centralelor pe cărbune. Centrala de la Rovinari funcționează cu toate cele trei grupuri energetice pentru prima dată în istorie Președintele executiv al sindicatului din Oltenia spune că, la momentul actual, sucursala Electrocentralei Rovinari are toate cele trei grupuri energetice în funcțiune. Este vorba de o premieră în istoria centralei, care, de obicei, în funcție de directivele pe care le primește de la Dispeceratul Energetic Național, operează fie cu unul, fie cu două grupuri energertice. „Până acum, Electrocentrala Rovinari nu a funcționat niciodată cu trei grupuri energetice simultan. Din momentul în care am aflat că vom fi nevoiți să funcționăm cu trei, am decis să aducem de la pensie trei colegi care au o calificare mai bună decât meseriile clasice de lăcătuș, electrician, sudor și așa mai departe. Li s-au făcut contracte pe o perioadă determinată de 30 de zile”, spune Jan Popescu. „Doar trei colegi au răspuns invitației, din respect și bun simț față de cel care i-a chemat” „Am luat legătura cu mai mulți dintre foștii colegi cu care am lucrat. Din ce am înțeles, unii nu au vrut să vină. Până la urmă, trei colegi au fost de acord să ne dea o mână de ajutor în privința asta. Totul s-a bazat pe bunul simț față de cel care i-a chemat, domnul inginer-șef. Cu dumnealui au lucrat 20-30 de ani și, bineînțeles, au un respect deosebit față de persoana sa”, explică directorul executiv SMEO. Cu ce se ocupă un „tablotar”? / „Are un salariu mai mare decât salariul mediu net” Directorul executiv SMEO a refuzat să dezvăluie identitatea celor trei pensionari care au fost nevoiți să se întoarcă la muncă, fără acordul preliminar al acestora. Totuși, a confirmat că este vorba de trei persoane, cu vârste cuprinse între 52 și 55 de ani. „Un tablotar este un operator de comandă. Așa îi spunem noi, în breaslă. Practic, el gestionează activitatea din mijlocul centralei. Este o muncă grea, foarte solicitantă, într-un mediu toxic. Din acest motiv, persoanele care ocupă o astfel de funcție ies la pensie foarte devreme. În general, au salarii mari. Mai mari decât salariul mediu net în România”, afirmă Jan Popescu.

Bulgaria, lider mondial la stocarea energiei în baterii

Bulgaria a urcat pe primul loc la nivel mondial după capacitatea noilor baterii de a muta energia solară din orele de zi către intervalele în care soarele nu mai produce electricitate. Potrivit celui mai recent raport Ember, noile sisteme instalate în 2025 ar putea transfera, teoretic, 77% din producția solară suplimentară către alte ore ale zilei. Bulgaria a ajuns de la zero la 8,6 GWh în câțiva ani Dezvoltarea sistemelor de stocare a energiei a avut loc într-un ritm rapid. În 2024, Bulgaria nu dispunea practic de capacități de acest tip. În 2025, în țară au fost instalați aproximativ 3 GWh de capacitate de stocare. Până în mai 2026, capacitatea instalată a ajuns la 8,6 GWh, potrivit raportului Ember. Think tank internațional specializat în analiza sectorului energetic a atribuit această evoluție finanțărilor acordate de stat și procedurilor mai simple pentru autorizarea proiectelor. Extinderea capacității de stocare ar urma să continue până în 2030. Potrivit raportului, Bulgaria poate transfera către alte intervale orare aproximativ 77% din noua producție solară zilnică. Chile ajunge la 76%, iar Australia la aproximativ 60%. Energia produsă ziua ajunge la consumatori și după apus În prima jumătate a anului 2023, energia solară nu contribuia la acoperirea consumului de electricitate în timpul serii. Trei ani mai târziu, energia solară stocată în baterii a asigurat, în medie, 24% din necesarul de electricitate al Bulgariei între orele 19:00 și 21:00. Pentru intervalul 19:00-07:00, energia solară stocată și livrată ulterior a reprezentat aproximativ 10% din consum. Potrivit Ember, dintre piețele analizate, Bulgaria a trecut prin cea mai amplă transformare. O parte importantă din creșterea producției fotovoltaice poate fi folosită acum și după apus. Kostantsa Rangelova, analist al piețelor globale de electricitate în cadrul Ember și autoarea raportului, susține că energia solară ieftină produsă în timpul zilei schimbă rețelele electrice din întreaga lume. Bateriile au devenit suficient de ieftine și performante pentru a permite o nouă etapă de dezvoltare a energiei solare, potrivit știripesurse. California și Chile folosesc tot mai mult energia solară după lăsarea serii  În California, combinația dintre producția solară și baterii a asigurat peste 25% din necesarul de electricitate între orele 19:00 și 21:00, în prima jumătate a anului. În perioada corespunzătoare din 2023, procentul era de numai 6,8%. În Chile, sistemele de stocare permit energiei solare să asigure peste 10% din consumul de electricitate în timpul serii și până aproape de miezul nopții. Uniunea Europeană rămâne sub media mondială La nivelul Uniunii Europene, dezvoltarea bateriilor nu ține încă pasul cu piețele aflate în fruntea clasamentului. Statele membre au instalat în 2025 o capacitate de stocare de 27 GWh, suficientă pentru transferul către alte ore a aproximativ 16% din noua producție solară zilnică. Media mondială este de 18%. Perspectivele indică o creștere a capacităților în următorii ani. Scenariile operatorilor europeni de transport al electricității arată că, între 2025 și 2030, capacitatea de stocare în baterii instalată în Uniunea Europeană ar putea deveni de patru ori mai mare. România își crește producția de energie regenerabilă, dar stocarea rămâne o provocare-cheie pentru sistemul energetic În timp ce Bulgaria a accelerat investițiile în baterii pentru stocarea energiei, România a înregistrat o creștere a producției de energie din surse regenerabile, însă dezvoltarea capacităților de stocare rămâne o etapă importantă pentru echilibrarea și flexibilizarea sistemului energetic. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, instalațiile fotovoltaice din România au produs 2,212 miliarde kWh în primele cinci luni din 2026, cu 584,3 milioane kWh mai mult față de aceeași perioadă din 2025. Și producția centralelor eoliene a crescut. Acestea au furnizat aproximativ 3,019 miliarde kWh, cu 402,2 milioane kWh peste nivelul raportat în perioada ianuarie–mai 2025. În total, resursele de energie electrică ale României au ajuns la 29,207 miliarde kWh în primele cinci luni din 2026, în creștere cu 1,4% față de aceeași perioadă a anului trecut. Datele arată o contribuție tot mai importantă a surselor regenerabile la sistemul energetic, în timp ce extinderea capacităților de stocare rămâne esențială pentru integrarea eficientă a producției variabile din surse solare și eoliene.  Loading …