Nicușor Dan, întâlnire cu președintele Consiliului de Administrație al Grupului ENGIE, la două zile după ce a primit vizita noului CEO de la OMV
Președintele României, Nicușor Dan, primește miercuri, 7 octombrie, la Palatul Cotroceni, vizita președintelui Consiliului de Administrație al Grupului ENGIE, Jean-Pierre Clamadieu, și a directorului general ENGIE România, Nicolas Richard. Evenimentul are loc la două zile după ce Nicușor Dan s-a întâlnit cu delegația OMV condusă de noul director executiv al companiei, irlandeza Emma Delaney. Pe agenda de lucru se află aspecte cheie legate de viitorul energetic al României, în contextul în care țara continuă să resimtă efectele crizei globale, mai ales în ceea ce privește creșterea prețurilor la carburanți. Inginer de profesie, Jean-Pierre Clamadieu este unul dintre cei mai influenți lideri de business din Franța, recunoscut la nivel internațional pentru expertiza sa în sectorul energetic și în cel chimic. În perioada 2012-2019, a ocupat funcția de CEO al grupului chimic belgian Solvay. De-a lungul carierei, a mai avut rolul importante în consiliile de administrație ale unor mari corporații precum Airbus sau AXA. Loading … Nicușor Dan și-a început săptămâna cu vizita la Cotroceni a noului director executiv care conduce gigantul OMV Cu două zile înainte de întâlnirea cu membrii din conducerea ENGIE, luni, 5 octombrie, președintele României a primit vizita CEO-ul OMV, Emma Delaney, într-un moment dificil pe care îl traversează sectorul energetic. Prețul unui litru de combustibil a depășit pragul de 10 lei în majoritatea benzinăriilor din țară, iar scumpirile încep să se resimtă din ce în ce mai puternic în buzunarele românilor. De asemenea, unul dintre cele mai importante subiecte despre care au discutat cei doi oficiali este proiectul Neptun Deep, care urmează să debuteze oficial în prima jumătate a anului 2027. Anunțul a fost făcut de reprezentanții OMV Petrom și Romgaz, cele două companii care dețin câte 50% din valoarea totală a proiectului. Directorul executiv al gigantului austriac OMV, Emma Delaney, a preluat mandatul la data de 1 septembrie 2026, pentru o perioadă de cel puțin trei ani. Este prima femeie care ocupă această funcție în istoria de 70 de ani a companiei.
ANRMPSG respinge prelungirea cerută de Lukoil Overseas a acordului de concesiune pentru perimetrul Trident din Marea Neagră
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG) a respins solicitările Lukoil Overseas privind prelungirea acordului de concesiune pentru perimetrul offshore Trident din Marea Neagră, potrivit Mediafax. Lukoil ceruse atât prelungirea cu trei ani a unei etape din perioada de evaluare, cât și prelungirea cu 15 ani a valabilității acordului de concesiune, potrivit informațiilor Mediafax. Loading … Acordul pentru perimetrul Trident expiră în 2041 Hotărârea nr. 1.055 din 19 octombrie 2011 privind aprobarea Acordului petrolier de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare petrolieră în perimetrul EX – 30 Trident, încheiat între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi Lukoil Overseas Atash B.V. împreună cu Vanco Internaţional Ltd., publicată în Monitorul Oficial pe 4 noiembrie 2011, are o valabilitate de 30 de ani, respectiv până în noiembrie 2041. Decizia ANRMPSG a fost transmisă vineri titularului concesiunii, iar confirmarea oficială a venit luni din partea Lukoil Overseas și a autorității de reglementare din domeniu. Perimetrul EX-30 Trident se află în zona economică exclusivă a României, la aproximativ 170 de kilometri de țărm. Lukoil deține aproximativ 88% din proiect, iar Romgaz este partenerul minoritar. Până în prezent, în perimetru nu au fost confirmate rezerve comerciale de gaze. „Rămânem deschiși cooperării cu autoritățile statului român și cu partenerul nostru” Lukoil spune că regretă decizia și că analizează argumentele ANRMPSG și implicațiile asupra proiectului. Compania susține că rămâne deschisă dialogului cu autoritățile române și cu partenerul lor în proiectul offshore EX-30 Trident, Romgaz. „LUKOIL Overseas Atash B.V. – Sucursala București a luat act de comunicarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon privind neaprobarea solicitărilor de prelungire aferente Acordului de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare petrolieră din perimetrul offshore EX-30 Trident. Compania regretă această decizie și analizează în prezent argumentele prezentate de autoritatea de reglementare și implicațiile acestora asupra proiectului. LUKOIL Overseas Atash respectă atribuțiile instituțiilor statului român și își menține disponibilitatea pentru un dialog deschis și constructiv cu autoritățile competente și cu partenerul român al proiectului. Compania consideră că o cooperare instituțională bazată pe transparență, predictibilitate și respectarea cadrului legal poate contribui la identificarea unor soluții care să permită valorificarea investițiilor realizate și evaluarea completă a potențialului perimetrului”, au declarat reprezentanții LUKOIL Overseas Atash B.V. – Sucursala București pentru Mediafax. Investiții de peste 700 de milioane de euro în proiect Potrivit companiei, investițiile realizate până acum în proiect depășesc 700 de milioane de euro. Lukoil a solicitat în iulie prelungirea acordului, invocând necesitatea continuării proiectului de explorare. Compania a invocat anterior și existența unui caz de forță majoră și a deschis o acțiune la Tribunalul București în acest sens. În paralel, Lukoil a negociat vânzarea activelor sale internaționale, în contextul sancțiunilor impuse după invazia Rusiei în Ucraina.
Cristian Bușoi lansează un avertisment pentru iarna și primăvăra lui 2027: Trebuie să ne pregătim pentru prețuri foarte mari la electricitate
Românii trebuie să se pregătească pentru prețuri foarte ridicate la electricitate în iarna și primăvara anului viitor, a avertizat marți Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, în cadrul unei conferințe organizate de InvesTenergy, sub patronajul Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Secretarul de stat în Ministerul Energiei: „Prognoza arată foarte îngrijorător” Cristian Bușoi a invocat oprirea ambelor reactoare de la Cernavodă, lipsa unei perspective clare de repornire și prețurile mari ale gazelor din Europa, dar a afirmat că sistemul energetic românesc s-a dovedit mai rezilient decât se anticipa. Loading … „Încă avem Reactoarele 1 și 2 de la Cernavodă închise și nu avem o perspectivă clară de redeschidere. Cel puțin pe următoarele zece zile prognoza arată foarte îngrijorător, ceea ce prelungește o situație care, cu fiecare zi care rămâne în felul acesta, înseamnă un risc de a crește prețul la electricitate în lunile următoare și care, evident, se adaugă situației generale din Europa, ce arată prețuri foarte ridicate la gaze”, a afirmat secretarul de stat, la o conferință de specialitate, citat de Agerpres. Bușoi a precizat că riscul unor prețuri ridicate la electricitate a fost discutat și la reuniunea informală a miniștrilor Energiei, desfășurată săptămâna trecută la Dublin, unde a reprezentat România: „Chestiunea discutată acolo a fost că trebuie să ne pregătim de o iarnă și de o primăvară 2027 cu prețuri foarte mari la electricitate. Nu avem încă direcția definitivă, dar unele lucruri le putem deja spune foarte clar. În primul rând, sistemul energetic din România s-a dovedit mai rezilient decât poate se așteptau foarte mulți”. Bușoi, despre investițiile din PNRR Potrivit lui Bușoi, una din principalele griji este găsirea unor mecanisme prin care prețurile să devină mai stabile. „Întreaga discuție este cum depășim această criză și cum reușim să generăm prețuri mai stabile pentru măcar marii consumatori industriali, energo-intensivi și marii furnizori”, a explicat Bușoi. Secretarul de stat a vorbit și despre investițiile în energie finanțate prin PNRR. Astfel, spune Bușoi, peste 800 de milioane de euro au fost absorbite pentru proiecte din sector. „Nu este o sumă mare dacă vorbim de peste zece miliarde, cât a însemnat tot PNRR-ul, dar este o sumă semnificativă care a cofinanțat capacități de producție din surse regenerabile, capacități de stocare în baterii, două CET-uri, la Arad și Constanța, care aduc un aport de electricitate, dar rezolvă și termoficarea în aceste două importante municipii, și patru capacități de producție de hidrogen”, a afirmat acesta. În ceea ce privește Fondul pentru Modernizare, oficialul a spus că aproximativ 10 miliarde de euro din totalul de 12 miliarde au fost deja angajate în diferite proiecte. Pentru următorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene, aferent perioadei 2028-2034, investițiile în energie ar trebui să rămână o prioritate, a susținut Bușoi. Printre direcțiile indicate se numără digitalizarea, securitatea cibernetică și continuarea contractelor pentru diferență, mecanism prin care producătorilor de energie li se oferă un preț de referință stabil pentru electricitatea livrată. „ Obiectivul este unul clar: să construim un sistem energetic mai modern” Cristian Bușoi a sumarizat interviul de la Invest Energy într-un mesaj pe contul său de Facebook. „În această dimineață, la Invest Energy, am vorbit despre una dintre lecțiile importante ale acestei veri: oprirea reactorului 2 de la Cernavodă ne-a arătat, încă o dată, cât de important este să pregătim sistemul energetic pentru provocările viitorului. Un astfel de moment ne arată cât de important este să privim investițiile energetice nu doar prin prisma nevoilor de astăzi, ci și a provocărilor pe care le poate aduce viitorul. De aceea, în cazul proiectelor Cernavodă 3 și 4, analizăm cu atenție soluțiile prin care noile unități pot fi proiectate și dezvoltate astfel încât să fie mai reziliente în fața perioadelor prelungite de secetă și a efectelor schimbărilor climatice. Sunt investiții strategice, care vor avea un rol important în sistemul energetic al României pentru multe decenii. Avem, așadar, responsabilitatea de a învăța din experiențele de astăzi și de a integra aceste lecții în proiectele pe care le pregătim pentru viitor. În paralel, continuăm investițiile care contribuie la diversificarea și consolidarea sistemului energetic. Am finalizat cu succes proiectele finanțate prin PNRR, prin care am cofinanțat capacități de stocare, centrale de cogenerare de înaltă eficiență la Arad și Constanța, precum și proiecte pentru producția de hidrogen. Obiectivul este unul clar: să construim un sistem energetic mai modern, mai flexibil și mai rezilient, capabil să răspundă atât provocărilor de astăzi, cât și celor pe care le vom avea în următoarele decenii. Securitatea energetică nu se construiește de pe o zi pe alta. Se construiește prin investiții, prin decizii bine fundamentate și prin capacitatea de a transforma experiențele de astăzi în soluții mai bune pentru viitor.”, a scris Bușoi.
Cum este irosită uriașă șansă Neptun Deep
România are în față o oportunitate strategică de care puține țări au parte, proiectul Neptun Deep. Însă începutul producției din Neptun Deep, anunțat recent de OMV Petrom, se suprapune cu eliminarea importurilor de gaze rusești din Uniunea Europeană. Prima extracție de gaze este preconizată pentru prima jumătate a anului 2027. Din păcate, statul se dovedește inabil în valorificarea șansei uriașe pe care o reprezintă Neptun Deep, arată experții în energie. România nu a construit o piață pentru gazele naturale care vor fi extrase, ci se va limita doar la exporturi. Consecința este ușor de intuit – scumpirea energiei se va regăsi, din nou, în facturile românilor. Importurile de gaze rusești, eliminate complet din 2027 Din anul 2027, începînd cu 1 ianuarie, UE închide gradual accesul GNL (gaz natural lichefiat) -ului rusesc și al gazelor rusești prin conducte. Acțiunea se va derula până la 30 septembrie, cu posibilitatea amânării până la 1 noiembrie în condițiile prevăzute pentru stocuri. În Uniunea Europeană, eliminarea completă a importurilor de gaze rusești este prevăzută pentru 2027, însă cu termene diferite. Neptun Deep ne putea aduce o poziție puternică în sud-estul Europei Astfel, în anul în care Europa trebuie să înlocuiască gazul rusesc după o serie de restricții, România începe să aducă pe piață gazele din Neptun Deep. Producția va crește treptat, dar fereastra strategică este evidentă, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă (AEI). Pentru un stat capabil să gândească dincolo de următoarea rectificare bugetară, aceasta ar trebui să fie o prioritate națională. Sursa FOTO: environmentamerica.org Concret, România își putea pregăti din timp o poziție puternică în sud-estul Europei, care să includă: producție proprie, un portofoliu competitiv de gaze americane, acces la terminale, capacități de transport și înmagazinare, contracte cu clienți regionali. Fiecare componentă trebuia negociată împreună cu celelalte, astfel încât riscurile și costurile să fie acoperite de o afacere viabilă, arată studiul citat. Statul nu a construit o piață pentru gazele Neptun Deep România a eșuat în a constru o piață pe măsura anvergurii proiectului, pe care o putea transforma în influență regională. Un portofoliu de GNL american are sens dacă permite României să deservească piețe externe, să ofere flexibilitate și să câștige dintr-o activitate competitivă. Dacă gazul este cumpărat fără clienți, fără capacități de transport asigurate și fără o evaluare serioasă a costului până la destinație, avem o obligație de plată în căutarea unui cumpărător. Colaj Gândul Chisăliță: Cum funcționează găinăria În lipsă de idei, statul constată (a câta oară) că cel mai comod cumpărător rămâne românul. El nu participă la negocieri, nu vede toate condițiile contractuale și află rezultatul când deschide factura. „De aici începe găinăria, entitățile statului român doreau să aducă gaz scump (furnizorul român fiind doar scos țap în locul adevărațiilor vinovați), să îl punem într-un portofoliu cu gaz românesc și prezentăm combinația drept mare succes energetic. Dar gazul românesc nu spală costul unei achiziții proaste. Costul rămâne și trebuie suportat de cineva. De cine? De populație, care ajunge să finanțeze experimentul comercial al celor care au semnat”,explică președintele AEI, expertul în energie Dumitru Chisăliță. Analistul Dumitru Chisăliță Este revoltător să invoci securitatea energetică pentru o operațiune a cărei justificare economică nu o explici, mai punctează acesta. Securitatea energetică trebuie demonstrată prin necesar, alternative, infrastructură și costuri. Folosită ca formulă solemnă care închide orice discuție, ea devine paravan pentru decizii slabe. Legea votată în Parlament a contribuit la dublarea prețului gazelor marfă La fel trebuie judecată preempțiunea statului asupra gazelor din Marea Neagră, aprobată prin legea 171/2026. Legea nu oferă fundament care să răspundă la întrebări esențiale: Pentru ce cumpărăm? Pentru rezerva strategică? Pentru industrie? Pentru echilibrarea pieței? La ce preț, în ce volume și cu ce bani? O lege votată în Parlament a contribuit la dublarea prețului gazelor marfă în România, mai arată evaluarea AEI. Astfel, statul transmite incertitudine într-o piață care taxează incertitudinea. Mecanismul de risc este clar: o intervenție prezentată ca protecție poate ajunge să coste chiar consumatorul pe care pretinde că îl apără. Interesul național nu include date concrete Nu este suficient să scrii „interes național” într-o lege. Trebuie să arăți cine beneficiază, cine plătește și ce problemă rezolvi. Mai gravă este micimea ambiției. România putea folosi contribuția sa la aprovizionarea regiunii pentru a negocia la Bruxelles finanțări pentru infrastructură, interconectări, investiții și susținerea unor proiecte industriale. Putea construi parteneriate în care gazele să fie legate de dezvoltarea economică a țării. Aceste avantaje trebuie cerute și negociate. Dacă ne prezentăm doar cu disponibilitatea de a vinde, vom obține prețul negociat pentru marfă. Dacă venim cu o strategie regională credibilă, putem negocia și locul României în acea strategie, mai arată analiza citată. Unde ar putea plusa statul Contractele pe termen lung trebuie să fie rentabile și să respecte regulile pieței. Tocmai de aceea, statul trebuie să își facă partea, infrastructură, diplomație, predictibilitate și dezvoltarea industriei. Companiile nu pot suplini absența unei politici naționale, iar bugetul nu ar trebui să înghită fiecare câștig fără să lase în urmă capacitate economică. Un dividend încasat astăzi nu justifică ratarea unei oportunități pentru următorii zece ani. Gazele pot aduce venituri din vânzare, dar pot susține și producție industrială, locuri de muncă și exporturi cu valoare adăugată. Un guvern competent urmărește toate aceste rezultate și explică alegerile făcute. O șansă ratată în facturile românilor „România riscă să rămână cu rolul cel mai prost: furnizor de gaze din Marea Neagră ieftine la export, cumpărător de gaze scumpe din import și colector de bani aaproape exclusiv din facturile propriilor cetățeni. Alții își construiesc poziții regionale. Noi ne felicităm că am mai semnat ceva și am mai alimentat bugetul. Când ai o oportunitate de asemenea dimensiune și o reduci la combinații de portofoliu, încasări imediate și costuri împinse spre populație, eșecul poartă semnătura decidenților”, mai observă Chisăliță. Românii plătesc mai mult la facturi. Curentul s-a scumpit cu 50%, iar tariful gazului s-a dublat. Ce ar putea să se întâmple în iarna 2026-2027 Românii au dreptul să ceară socoteală înainte să li se ceară bani, mai spune specialistul. Au dreptul să știe de ce se
Nicușor Dan se întâlnește la Cotroceni cu noul șef al OMV, înainte de negocieri cu partidele parlamentare
Președintele Nicușor Dan primește luni, 5 octombrie, la Palatul Cotroceni, delegația OMV condusă de noul director executiv al companiei, irlandeza Emma Delaney. Întâlnirea are loc de la ora 10:00 și pune în discuție aspecte cheie legate de viitorul energetic al României, în contextul în care țara continuă să resimtă efectele crizei globale, mai ales în ceea ce privește creșterea prețurilor la carburanți. Ulterior, de la ora 14:00, președintele va începe o nouă rundă de negocieri cu reprezentanții partidelor parlamentare, consultări care se vor încheia abia după ora 19:00. Mai apoi, președintele ar urma să facă încă o propunere de prim-ministru, la fix cinci luni de când Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură. Loading … Nicușor Dan, întâlnire critică pentru viitorul energetic al României cu noul CEO al gigantului OMV Președintele României primește vizita CEO-ul OMV, Emma Delaney, într-un moment dificil pe care îl traversează sectorul energetic. Prețul unui litru de combustibil a depășit pragul de 10 lei în majoritatea benzinăriilor din țară, iar scumpirile încep să se resimtă din ce în ce mai puternic în buzunarele românilor. De asemenea, unul dintre cele mai importante subiecte aflate pe agenda de lucru este proiectul Neptun Deep, care urmează să debuteze oficial în prima jumătate a anului 2027. Anunțul a fost făcut de reprezentanții OMV Petrom și Romgaz, cele două companii care dețin câte 50% din valoarea totală a proiectului. Directorul executiv al gigantului austriac OMV, Emma Delaney, a preluat mandatul la data de 1 septembrie 2026, pentru o perioadă de cel puțin trei ani. Este prima femeie care ocupă această funcție în istoria de 70 de ani a companiei. CEO-ul OMV, Emma Delaney După cinci luni de la demiterea lui Bolojan și trei încercări eșuate, Nicușor Dan începe noi consultări cu partidele pentru desemnarea unui nou premier La scurt timp după încheierea întâlnirii oficiale cu delegația OMV, președintele României va începe o nouă rundă de negocieri cu partidele parlamentare, în vederea desemnării unui nou candidat pentru funcția de prim-ministru. Dezbaterile de la Cotroceni au loc după trei nominalizări – Eugen Tomac, Adrian Veștea, respectiv Siegfried Mureșan – care au eșuat în încercarea de a forma următorul Executiv cu puteri depline. În același timp, luni, 5 octombrie, se împlinesc cinci luni de când Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură. Președintele României, Nicușor Dan Reprezentanții Administrației Prezidențiale au anunțat programul oficial al consultărilor pe care Nicușor Dan le va purta cu liderii partidelor parlamentare. Aceștia se vor prezenta, la Palatul Cotroceni, în următoarea ordine: Partidul Social Democrat – ora 14:00 Alianța pentru Unirea Românilor – ora 14:30 Partidul Național Liberal – ora 15:00 Uniunea Salvați România – ora 15:30 Uniunea Democrată Maghiară din România – ora 16:00 Grupul parlamentar al minorităților naționale – ora 16:30 Partidul S.O.S. România – ora 17:00 Partidul Oamenilor Tineri – ora 17:30 Grupul parlamentar Uniți pentru România – ora 18:00 Grupul parlamentar PACE – Întâi România – ora 18:30 Parlamentarii neafiliați – ora 19:00 Printre numele vehiculate pentru noua desemnare se află și cel al ministrului interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, membru PNL care beneficiază de susținerea PSD. În paralel, liderul social-democraților, Sorin Grindeanu, a declarat în repetate rânduri că partidul i-a încredințat mandatul de a prelua conducerea Guvernului și că așteaptă ca președintele Nicușor Dan să îl desemneze pentru această funcție. Mai multe informații sunt disponibile AICI.
România a importat mai multă energie decât a produs. Aproape 3.400 MW, sâmbătă seară
Importurile de energie electrică au depășit producția națională, sâmbătă seara, 3 octombrie, potrivit datelor Transelectrica. Sistemul energetic este afectat de producția hidro redusă, pe fondul secetei și al debitului scăzut al Dunării. Fără aportul energiei eoliene și solare, sistemul se apropie de limitele de import. Sâmbătă seara, România a importat aproape 3.400 MW. Sâmbătă seara, 3 octombrie, producția națională de energie electrică a fost de aproximativ 2.900 MW. Producția eoliană era aproape inexistentă, iar hidrocentralele și centralele pe cărbune produceau fiecare sub 1.000 MW. La aceeași oră, România importa aproape 3.400 MW de energie electrică, peste producția internă. Importurile s-au apropiat de limita maximă a interconexiunilor, de 4.000 MW, potrivit datelor Transelectrica, notează e-nergia.ro. Loading … România a importat mai multă energie decât a produs. Aproape 3.400 MW, sâmbătă seară. Sistemul energetic se apropie de limite. Foto: Shutterstock Importurile nu au fost preferate din cauza unui preț scăzut al energiei. În acel interval, prețul pe PZU depășea 1.900 de lei/MWh. Centralele pe gaze produceau circa 1.250 MW, iar cele pe cărbune sub 600 MW. Mai multe grupuri pe gaze erau oprite, iar unele centrale pe cărbune ar fi putut avea probleme cu aprovizionarea cu combustibil, mai notează sursa citată. Starea Sistemului Energetic Național (SEN) conform datelor Transelectrica de duminică seară De altfel, datele de pe site-ul Transelectrica, la ora curentă (22:55), arată starea Sistemului Energetic Național în timp real. La ora menționată, duminică, 4 octombrie, erau disponibile următoarele date: 44.29% Hidrocarburi: 1273 MW 22.65% Hidro: 651 MW 19.76% Cărbune: 568 MW 11.52% Eolian: 331 MW 2.02% Biomasa: 58 MW 0.24% Instalatii de stocare: 7 MW 0.00% Nuclear: 0 MW -0.49% Foto: -14 MW Foto: Transelectrica În contextul energetic actual, vă reamintim că un mare furnizor român de energie electrică și-a cerut insolvența, din cauza opririi centralei de la Cernavodă. Getica 95, al șaselea mare furnizor de energie de pe piața de retail, și-a cerut insolvența la Tribunalul Buzău, pe 1 octombrie. Compania invocă probleme financiare generate de oprirea centralei de la Cernavodă. Situația a dus la întreruperea furnizării de energie în baza contractelor cu Nuclearelectrica. De altfel, Centrala nucleară de la Cernavodă este oprită de mai bine de o lună și jumătate, pe fondul debitului scăzut al Dunării. Sursă foto: Shutterstock – imagini cu rol ilustrativ
Trump amenință Europa cu blocarea exporturilor de motorină
După amenințările lui Donald Trump privind motorina, Emmanuel Macron l-a sunat. Președintele francez i-a subliniat omologului său american necesitatea de „a acționa de comun acord, fără restricții la export”. Președintele american a amenințat Franța și Germania că va bloca exporturile de motorină din SUA către UE dacă nu eliberează din stocurile lor de urgență. Președintele american a reiterat miercuri că are în vedere în continuare o interdicție asupra exporturilor de motorină americană, pentru a tempera prețurile în Statele Unite înainte de alegerile de la jumătatea mandatului. Loading … Motorina bate record după record peste Oceanul Atlantic, unde a atins un maxim istoric de 6,53 dolari pe galon (3,78 litri) în medie în această săptămână, ceea ce pune o presiune uriașă pe transporturi și agricultură. Trump vrea să reducă prețurile la carburanți înainte de alegerile din SUA și amenință Europa cu blocarea exporturilor Donald Trump le sugerează europenilor să apeleze la rezervele lor strategice de motorină pentru a scade prețurile globale la carburanți chiar înainte de alegerile intermediare din 3 noiembrie, chiar în timp ce oficialii europeni avertizează că Rusia și-a intensificat campania de război hibrid împotriva NATO. Potrivit Reuters, Franța își propune totuși să elibereze 50 de milioane de barili de motorină în Europa și să ceară țărilor membre ale Agenției Internaționale de Energie să elibereze 50 de milioane de barili de țiței. Conform unei surse, orice acord de introducere pe piață a stocurilor ar trebui să includă un angajament al Statelor Unite de a nu sista exporturile de motorină. Sursa foto: Profimedia images Care ar putea fi consecințele pentru Europa dacă SUA încetează să mai exporte motorină Potrivit Reuters, Statele Unite au cerut Uniunii Europene să introducă pe piață 120 de milioane de barili de motorină în următoarele șase luni. Miza este uriașă pentru Europa, devenită mult mai dependentă de motorina americană după embargoul asupra produselor petroliere rusești și perturbările în aprovizionarea din Orientul Mijlociu cauzate de războiul împotriva Iranului. Franța consumă aproximativ 600.000 de barili de motorină pe zi și importă circa jumătate din această cantitate, a amintit Emmanuel Macron pe 21 septembrie. Statele Unite sunt în prezent cel mai mare exportator mondial de motorină, cu peste 1,5 milioane de barili exportați zilnic. Oprirea exporturilor de motorină ar reduce prețurile în SUA, dar ar risca să provoace o nouă explozie a prețurilor în Europa, potrivit BFMTV. Sursa Foto: Shutterstock
Ministerul Energiei a plătit 583 de milioane de euro pentru proiectele finanțate prin PNRR
Plățile pentru proiectele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) au ajuns la 583,04 milioane de euro, potrivit datelor publicate de Ministerul Energiei. Cea mai mare parte a plăților a fost făcută în acest an. Din totalul de 583,04 milioane de euro, 370,47 milioane de euro au fost achitate în 2026, ceea ce reprezintă aproximativ 63,5%. La finalul anului 2025, valoarea cumulată a plăților se ridica la 212,57 milioane de euro. Loading … Sursa: Ministerul Energiei Peste 3 milioane de euro, plătite într-o singură săptămână Datele publicate de Ministerul Energiei mai arată că între 25 septembrie și 2 octombrie 2026 au fost efectuate plăți în valoare de 3,09 milioane de euro. În același timp, ministerul analizează șapte cereri de transfer depuse în trimestrul al treilea al acestui an. Valoarea totală ajunge la aproximativ 47,18 milioane de euro. Sursa: Ministerul Energiei Situația publicată vineri de minister mai arată că au fost încetate sau reziliate contracte PNRR în valoare totală de 67,04 milioane de euro. Prin intermediul PNRR, Ministerul Energiei a susținut proiecte din sectorul energetic, de la producția de energie și cogenerare până la sisteme de încălzire centralizată și producția de hidrogen verde. Potrivit datelor Ministerului Energiei, nu mai sunt fonduri disponibile pentru noi solicitări de plată.
Sărăcirea energetică sau Europa cu două viteze
România se confruntă cu o nouă formă de sărăcie. Se numește sărăcirea energetică și înseamnă că într-o gospodărie cheltuielile cu energia depășesc 10% din venituri. România este lovită direct de politicile energetice deficitare, având cele mai mari facturi la energie de la nivelul blocului comunitar. Loading … Nu este sărăcia extremă, nu este lipsă totală de venit. Dar e momentul în care realizezi că marea ta grijă în lunile de iarnă nu sunt alimentele sau ratele. Ci facturile la curent, gaze sau costul lemnelor de foc. Și asta pentru că energia nu mai este un serviciu, ci o povară structurală, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă (AEI). Sărăcie energetică în România. Ce este și de ce ar trebui să ne preocupe În Europa, dacă folosim acest indicator simplu – peste 10% din venit merge pentru electricitate, gaz, energie termică și combustibili – realitatea este mai dură decât arată cifrele oficiale privind „incapacitatea de a încălzi locuința”. 17–22% dintre gospodăriile UE sunt afectate Estimările AEI arată că aproximativ 17–22% dintre gospodăriile din UE ar depăși acest prag. Vorbim de zeci de milioane de familii pentru care energia nu mai este un cost normal al traiului, ci o presiune constantă asupra bugetului. Diferențele sunt frapante. În estul și sud-estul Europei – Bulgaria, România, Grecia – între 30% și 40% dintre gospodării cheltuie mai mult de 10% din buget cu plata energiei. Aici, veniturile mici se combină cu locuințe slab izolate și sisteme de încălzire ineficiente. Energia poate ajunge chiar la 15–20% din venitul unei familii cu venit redus. În sudul Europei, precum Spania sau Portugalia, problema nu este doar venitul, ci și calitatea fondului locativ și volatilitatea prețurilor la electricitate. Aproximativ 20–25% dintre gospodării pot depăși pragul de 10% din buget folosit pentru plata energiei. În nordul și vestul Europei – Finlanda, Danemarca, Luxemburg – proporția scade la 5–10% . Dar nu pentru că energia ar fi ieftină. Din contră, prețurile sunt adesea mai mari. Diferența o fac veniturile ridicate, eficiența energetică a clădirilor și sistemele sociale solide. Aceasta nu mai este doar o diferență economică. Este o fractură structurală în interiorul Uniunii. Indicatorul care spune mai mult decât „locuința rece” Uniunea Europeană măsoară oficial sărăcia energetică prin indicatori bine definiți precum „incapacitatea de a menține locuința adecvată încălzită”. Dar acest indicator surprinde doar vârful aisbergului, explică expertul în energie Dumitru Chisăliță (foto), președintele AEI. Dumitru Chisalita, presedinte Asociatia Energia Inteligentă. ALEXANDRU DOBRE/ MEDIAFAX FOTO. Pragul de 10% din venit este mai incomod, pentru că arăta altceva: familii care încă plătesc facturi, dar sacrifică alte cheltuieli importante– hrană, sănătate, educație. Este sărăcia invizibilă a clasei medii inferioare. O gospodărie poate avea căldură, dar poate renunța la vacanțe, la economii sau la siguranță financiară. Pe termen lung, această presiune are efecte nefaste ca vulnerabilitatea economică și tensiunea socială. Criza energetică a fost un test Perioada 2022–2023 a arătat cât de cât fragil este echilibrul, continuă Chisăliță. În multe state europene, proporția gospodăriilor care au depășit pragul de 10% din buget cu plata energiei a crescut abrupt. Fără schemele de plafonare și sprijin public, cifrele ar fi fost semnificativ mai mari. Dar subvențiile nu sunt o soluție structurală. Ele cumpără timp, subliniază specialistul. Problema reală – venituri mici și clădiri ineficiente Sărăcia energetică nu este doar o problemă de preț, ci un cumul al mai multor factori. Potrivit analizei citate, ea este rezultatul interacțiunilor dintre: venituri insuficiente, stoc de locuințe vechi și ineficiente, dependență de combustibili volatili, inegalitate regională. Sursa FOTO – caracter ilustrativ: Pixabay În Europa Centrală și de Est, există un aspect particular, și anume că milioane de locuințe construite înainte de 1990 pierd căldură masivă. În sud, clădirile sunt nepregătite pentru extremele climatice. În vest, costul vieții ridicate erodează veniturile disponibile. O alegere politică, nu doar economică Pragul de 10% este mai mult decât o statistică. Este o linie morală, apreciază studiul AEI. El pune întrebarea: cât este acceptabil să plătească o familie pentru un serviciu esențial? Energia nu este un bun de lux. Fără ea, nu există locuire decentă, sănătate sau participare economică. Dacă un sfert din gospodăriile europene sunt aproape de acest prag sau îl depășesc, problema nu mai este marginală. Europa are două opțiuni: să trateze sărăcia energetică ca o consecință temporară a pieței, să fie o problemă masivă structurală o să considere investiții în eficiență energetică, renovare și protecție socială țintită. Rata riscului de sărăcie ar putea urca spre 23–25% Pragul de 10% din venit pentru energie este un barometru al echității economice în Europa. El arată o Uniune în care accesul la confortul termic și stabilitatea financiară depinde încă puternic de geografie. Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială este probabil să urce spre 23–25% în următorii ani, datorită inflației care rămâne peste creșterea salariilor reale, volatilitatea energiei și a productivității europene în stagnare. Colaj Gândul Sărăcia energetică duce la populism și criză politică O Europă cu 25% populație în risc de sărăcie devine mai fragmentată politică, mai polarizată ideologic și mai vulnerabilă la populism, este concluzia studiului AEI. Sărăcia energetică și presiunea costului vieții alimentează partide anti-sistem, eurosceptice sau naționaliste. În state din Est și Sud, unde povara energetică este mai mare, tensiunile pot crește chiar mai rapid. Așadar, UE devine mai greu de guvernat, iar consensul asupra politicilor externe (sancțiuni, extindere, apărare comună) devine mai fragil.
OMV Petrom anunță primele gaze din Marea Neagră
OMV Petrom, partener cu Romgaz în mega-proiectul Neptun Deep din Marea Neagră, anunță că primele gaze vor fi extrase în prima jumătate a anului 2027. OMV Petrom şi Romgaz, partenerii egali în proiectul Neptun Deep din Marea Neagră, apreciază că primele gaze vor intra în Sistemul Naţional de Transport (SNT) în prima jumătate a anului 2027, au anunţat luni seara companiile în rapoarte transmise Bursei de Valori Bucureşti. Compania OMV Petrom anunțase anterior că gazele din Marea Neagră vor începe să fie extrase în anul 2027, însă nu prezentase un interval mai restrâns. Acum, OMV precizează că acest lucru se va întâmpla în prima jumătate a anului 2027, notează ZF. Când se va atinge platoul de producție După instalarea platformei de producţie Neptun Alpha şi în urma progreselor recente, proiectul merge conform planului. Lucru care a permis stabilirea mai precisă a calendarului. După ce gazele ajung în punctul de intrare în SNT, urmează o perioadă de creştere treptată a producţiei şi de testare. Platoul ar urma să fie atins până la finalul trimestrului al treilea din 2027. În aprilie, CEO-ul companiei, Christina Verchere, declara că intervalul exact din 2027 în care va curge prima moleculă de gaz urmează să fie comunicat mai târziu în cursul acestui an, dacă toate piesele de puzzle ajung și sunt asamblate în timp util. „Nu am restrâns încă intervalul. Probabil vom începe să îl restrângem și să comunicăm asta mai târziu în cursul anului, cu privire la momentul din 2027. Sunt câteva lucruri de care trebuie să ne asigurăm cu adevărat că se întâmplă. Trebuie să urmărim platforma, să ne asigurăm că ajunge la timp, că ajunge jacket-ul, că toate piesele ajung, să vedem cum arată sondele, iar apoi vom putea oferi un interval de timp mai restrâns în 2027”, a explicat atunci Christina Verchere. S-a instalat platforma offshore de producție în Marea Neagră Între timp, în luna iulie, platforma offshore de producție din proiectul Neptun Deep a fost instalată în Marea Neagră. Acesta este unul dintre etapele cheie în dezvoltarea celui mai mare proiect de gaze naturale din România. Platforma va asigura procesarea gazelor naturale, precum și direcționarea acestora către infrastructura de transport care le va aduce la țărm. „Fiecare etapă importantă finalizată ne apropie de prima producţie de gaze”, a spus Răzvan Popescu, directorul general al Romgaz. Statul român este deținător majoritar al Neptun Deep Infrastructura de producție a proiectului Neptun Deep include: 10 sonde pe zăcămintele Pelican Sud și Domino, 3 sisteme de producție submarine, conducte colectoare asociate, o platformă offshore, conductă de gaze naturale către Tuzla și o stație de măsurare a gazelor. OMV Petrom şi Romgaz deţin câte 50% din Neptun Deep. OMV Petrom este operatorul, iar Romgaz participă prin Romgaz Black Sea Limited, fosta subsidiară ExxonMobil preluată în august 2022. De precizat că fiecare partener îşi vinde separat gazele. Statul român deţine 70% din Romgaz şi 20,7% din OMV Petrom.