Dosar mită: CEO-ul Waldevar, verificat intern de un an și jumătate
O persoană de cetățenie română și una de cetățenie slovenă au fost arestate preventiv pentru 30 de zile sâmbătă, 26 septembrie, într-un dosar de corupție înregistrat la Tribunalul București. După ce a studiat datele din dosar, Gândul a aflat că este vorba de Gregor Hudohmet, CEO-ul Gen-I Sonce, și de presupul complice român, Cristian Theodor Dragomir, omologul său de la Waldevar Energy SRL. Concret, procurorii DNA îl acuză pe sloven de luare de mită, întrucât a pretins suma de 450.000 de euro pentru un contract care vizează construirea unuia dintre cele mai mari sisteme de stocare a energiei în baterii din țară, în municipiul Gheorgheni din județul Harghita. Reprezentanții firmei din România au transmis că se delimitează ferm de faptele investigate și că, în urmă cu aproximativ un an și jumătate, Departamentul de Control Intern a început verificarea activității în cazul directorului executiv Cristian Dragomir, acum arestat preventiv. Loading … „Waldevar se delimitează categoric de orice act de corupție” / „Compania nu a participat la presupusa faptă” „Waldevar Energy se delimitează categoric de orice act de corupție, fraudă sau altă conduită contrară legii. Integritatea, corectitudinea și respectarea strictă a legii sunt principii fundamentale pe care Waldevar și-a construit activitatea și dezvoltarea în România și pe piețele internaționale. Aceste principii se aplică tuturor persoanelor din organizație, indiferent de funcție. Este important să facem de la început o distincție foarte clară. Fapta de corupție despre care presa a relatat în ultimele ore a fost identificată și documentată în cadrul investigației desfășurate de Direcția Națională Anticorupție, prin mijloacele și procedurile specifice unei anchete penale. Compania nu a participat la presupusa faptă de corupție și nu este beneficiara acesteia”, au transmis reprezentanții Waldevar printr-un comunicat. Cristian Theodor Dragomir, CEO Waldevar Energy SRL „În urmă verificărilor, compania a sesizat organele competente și a pus la dispoziția acestora informațiile și documentele relevante” Departamentul de Control Intern al Waldevar a început verificarea activității directorului executiv Cristian Theodor Dragomir în urmă cu un an și jumătate, după identificarea unor nereguli și suspiciuni cu privire la decizii și acțiuni care ar fi putut aduce prejudicii companiei. „Compania aplică principiul toleranței zero față de corupție, fraudă, prejudicierea companiei și orice altă conduită contrară legii. Pe măsura avansării verificărilor, compania a identificat elemente pe care a considerat necesar să le documenteze cu asistență juridică specializată. Demersul companiei a avut la bază neregulile identificate prin propriile mecanisme de control și suspiciunile privind posibile fapte săvârșite în detrimentul Waldevar. În urmă verificărilor și cu asistență juridică de specialitate, compania a sesizat organele competente prin instrumentele juridice corespunzătoare și a pus la dispoziția acestora informațiile și documentele relevante. Investigația internă Waldevar și activitățile de urmărire penală desfășurate ulterior de autoritățile competente trebuie, așadar, înțelese distinct. Fapta de corupție prezentată acum în presă a fost identificată și documentată în cadrul anchetei DNA. Waldevar Energy nu cunoaște toate detaliile investigației și, oricum, nu poate dezvălui datele cunoscute având în vedere caracterul nepublic al anchetei penale și respectarea prezumției de nevinovăție. ”, au mai precizat reprezentanții companiei. „Cristian Theodor Dragomir ar fi realizat presiuni, în mod repetat, asupra administratorului, în vederea achitării sumei solicitate” Reprezentanții Direcției Naționale Anticorupție (DNA), au transmis, printr-un comunicat de presă publicat duminică, 27 septembrie, că G.H. (n.r. – Gregor Hudohmet), ar fi solicitat, în perioada februarie – septembrie 2026, suma de 450.000 de euro către administratorul unei alte societăți comerciale (n.r. – Cristian Theodor Dragomir), într-un contract încheiat în luna iulie 2026. „În perioada februarie – septembrie 2026, inculpatul G.H., în calitate și în legătură cu atribuțiile sale de administrator al unei societăți comerciale, ar fi solicitat de la administratorul unei alte societăți comerciale, suma de 450.000 de euro, la care se adăuga TVA, reprezentând 2% din valoarea unui contract încheiat în luna iulie 2026 între cele două societăți. Contractul încheiat între cele două societăți avea ca obiect construirea unui sistem de stocare a energiei electrice în baterii cu o capacitate de 55 MW/220 MWh în municipiul Gheorgheni. În realizarea demersurilor infracționale, inculpatul G.H. ar fi beneficiat de sprijinul inculpatului D.C.T., angajat al societății comerciale care avea calitatea de prestator în contractul menționat anterior, și care ar fi realizat presiuni, în mod repetat, asupra administratorului, în vederea achitării sumei solicitate”, se arată în comunicatul DNA. Gregor Hudohmet, CEO Gen-I Sonce Cum a fost cerută mita de 450.000 de euro pentru noul sistem de stocare a energiei la Gheorgheni Potrivit datelor din dosar studiate de Gândul, banii ar fi fost ceruți pentru un contract încheiat cu doar câteva săptămâni în urmă, care vizează construirea unui sistem masiv de stocare a energiei electrice cu o capacitate de 55 MW / 220 MWh la Gheorgheni. Gregor Hudohmet, în calitate de administrator al firmei Energy 8 Gheorgheni SRL, ajutat de directorul executiv al Waldevar Energy SRL, Cristian Theodor Dragomir, a cerut suma de 450.000 de euro de la Leon Ion Arhire, administratorul Waldevar Energy SRL, în baza unui contract „de recomandare (referral) cu comision de succes”, întocmit la data de 24 august 2026. Această sumă ar fi reprezentat 2% din valoarea totală a contractului de construcție pentru centrul de stocare a energiei de la Gheorgheni. Suma trebuia să ajungă în contul unei a treia firme, numite SC Smart Green Design SRL, care e reprezentată de Adrian Frătean, printr-un contract de consultanță. În urma probatoriului administrat de DNA, cei doi suspecți au fost reținuți inițial pentru 24 de ore. Ulterior, aceștia au fost prezentați în fața unui judecător de drepturi și libertăți de la Tribunalul București, care a admis propunerea anchetatorilor și a emis mandate de arestare preventivă pentru 30 de zile pe numele amândurora. Proiectul privind construcția unei baterii de stocare de 220 MWh la Gheorgheni, anunțat în august 2026 GEN-I Sonce a început lucrările de construcție pentru proiectul de stocare a energiei din Gheorgheni, județul Harghita, după semnarea contractului EPC cu WALDEVAR Energy. Investiția viza o baterie cu o capacitate de 55 MW și 220 MWh, fiind cel mai mare proiect al companiei aflat în construcție pe piața românească, potrivit Mediafax. Proiectul de la Gheorgheni implică
Coridorul Verde, o himeră pentru România?
România are atuuri considerabile de a se impune în arealul Mării Negre, grație resurselor sale naturale. O poziție strategică ce ar fi putut-o susține în actuala criză energetică globală. Cea mai recentă oportunitate de asociere a țării noastre cu mari actori regionali și de a deveni chiar broker regional este Proiectul Caspian–Black Sea–European Green Energy Corridor sau, pe scurt, Coridorul Verde. Expertul în energie Cosmin Păcuraru a explicat, în exclusivitate pentru Gândul, care sunt, din punct de vedere al României. avantajele, dar și vulnerabilitățile acestui proiect amplu, demarat în cooperare de Turcia și Azerbaidjan. Europa de Est joacă un rol tot mai mare pentru securitatea energetică europeană. Pentru România, această evoluție creează oportunități strategice în domeniul energiei, al conectivității regionale și al securității Mării Negre. Loading … România ar putea juca un rol-cheie în arealul energetic Marea Neagră Context extrem de favorabil, pe care îl poate specula în avantajul său. Mai ales pornind de la premisa evidentă că Uniunea Europeană a fost devansată de marii poli energetici globali, suportând din plin criza energetică globală. Așadar, resursele alternative de energie au devenit o necesitate pentru toate țările europene. Deci și pentru țara noastră, care încearcă să-și pună în valoare poziția avantajoasă la Marea Neagră, unde în curând va demara extracțiile de gaz în cadrul Neptun Deep. Proiectul Neptun Deep Existența alternativelor este esențială Concret, Coridorul Verde vizează construirea de interconectări şi infrastructuri pentru transportul energiei electrice generate din surse regenerabile în regiunea Mării Caspice către Europa, prin Azerbaidjan, Georgia, România şi Ungaria. Pentru România, proiectul reprezintă o oportunitate de a diversifica rutele de aprovizionare și de a integra noi cantităţi de energie verde în sistemul european, contribuind astfel la securitatea energetică regională. Gândul a stat de vorbă cu Cosmin Păcuraru, expert în securitate energetică, pentru a afla mai multe despre viabilitatea proiectului. Spre deosebire de alte culoare energetice strategice din regiune, acesta are la bază conceptul de cablu electric submarin. „UE încearcă să-și diversifice sursele de aprovizionare cu energie, iar existența unor alternative este esențială. În acest context, în 2022 a fost lansat proiectul «Coridorul Verde Azerbaidjan–UE» — un cablu electric submarin în curent continuu, pe traseul Azerbaidjan–Georgia–Marea Neagră–România–Ungaria–piața europeană. Spre deosebire de rețelele electrice terestre europene, care transportă în principal curent alternativ, cablul submarin ar urma să utilizeze tehnologia de transport în curent continuu”. Este cu adevărat „verde” energia produsă în Azerbaidjan? Marea vulnerabilitate a proiectului, apreciază Cosmin Păcuraru, este deficitul de producție a energiei din surse regenerabile al co-inițiatorului său, Azerbaidjan. „Problema este că Azerbaidjanul nu dispune, în prezent, de o capacitate semnificativă de producție a energiei din surse regenerabile. Dintr-o capacitate totală instalată de 9.973 MW, aproximativ 7.903 MW provin din centrale pe gaze, 1.443,5 MW din hidrocentrale, 278,2 MW din centrale solare și 303,5 MW din centrale eoliene. În aceste condiții, este legitimă întrebarea dacă energia electrică exportată de Azerbaidjan poate fi considerată, în mod real, «verde»”, explică Păcuraru. Cosmin Păcuraru. Foto: Arhivă personală Specialistul atrage atenția că Azerbaidjanul și-a făcut mult lobby la Bruxelles pe această temă. „Din perspectiva mea, proiectul poate fi interpretat și ca o operațiune de «diplomație a caviarului», desfășurată de autoritățile azere la Bruxelles de mai mulți ani. Chiar și așa, proiectul continuă să fie promovat”. România se laudă că avansează în proiect Autoritățile asigură că fac eforturi susținute pentru cooptarea țării noastre în proiect. Secretarul de stat al Ministerului Energiei a întâlnit delegația azeră „pentru a consolida parteneriatul energetic și a promova dezvoltarea Coridorului Verde, care va lega producția regenerabilă a Mării Caspice de piața europeană. Secretarul de stat Cristian Silviu Bușoi (foto jos) a găzduit, marţi, 22 septembrie, delegaţia Republicii Azerbaidjan condusă de ministrul adjunct al Energiei, Orkhan Zeynalov, alături de ambasadorul Gudsi Osmanov. Întâlnirea a fost axată pe consolidarea cooperării energetice dintre cele două state şi pe evoluţia proiectului Coridorului Verde de energie, au transmis autoritățile. „România acordă o importanță deosebită parteneriatului energetic cu Azerbaidjanul și proiectelor care pot consolida conectivitatea dintre Marea Caspică și Europa”, a declarat Bușoi. Realitatea pare a fi alta Expertul în energie avertizează însă că România și-a pierdut atuurile diplomatice și o viziune energetice coerentă, ceea ce ar putea duce la neincluderea sa în Coridorul Verde. Sursa foto: Profimedia „Este posibil ca România să piardă teren în această competiție, în condițiile în care nu mai dispune de o diplomație energetică vizibilă și coerentă. În același timp, proiectul cablului submarin ar putea fi încetinit sau trecut în așteptare. O asemenea evoluție ar fi de înțeles, având în vedere că infrastructura energetică instalată sub Marea Neagră nu mai poate fi considerată complet sigură în contextul războiului dintre Ucraina și Federația Rusă”. O alternativă bună, dar nu suficient de „verde” O alternativă viabilă în regiune este inițiativa GETT, mai explică Păcuraru. Ea este una clasică și nu verde, de tip climatic, sustenabil cum spun politicile de mediu comunitare. „Am observat, de asemenea, apariția inițiativei «Green Electric Transmission and Trade» — GETT. Este vorba despre un proiect regional de transport și comercializare transfrontalieră a energiei electrice «verzi», în care Azerbaidjanul, Georgia, Turcia și Bulgaria ar ocupa poziții centrale. Spre deosebire de Coridorul Verde, GETT ar reprezenta, în principal, un coridor terestru. Potrivit informațiilor anunțate până acum, la COP31, care urmează să se desfășoare la sfârșitul lunii noiembrie, în Antalya, ar putea fi semnate o serie de acorduri privind proiectul Green Electric Transmission and Trade. Există însă un motiv de îngrijorare: atât COP29, desfășurat la Baku, cât și COP30, organizat în Brazilia, au oferit Chinei oportunități importante pentru semnarea unor acorduri comerciale și pentru consolidarea influenței sale energetice”. UE, prinsă în propria capcană a tranziției verzi Specialistul atrage atenția că toate negocierile internaționale ar putea lăsa din nou cale liberă Chinei, care ar prinde vânt în pupă pentru a se desprinde ca lider energetic global. Prima afectată ar fi UE, inaptă să-și contureze tranziția energetică ca avantaj, ba dimpotrivă, conchide Păcuraru. China avertizează UE Riscul este ca Uniunea Europeană să ajungă din nou dependentă de un monopol energetic — de această dată nu în ceea ce privește combustibilii,
Regatul Unit va furniza sprijin aeronavelor saudite pentru a contracara atacurile rebelilor houthi din Yemen
Marea Britanie va furniza sprijin militar limitar aviației de luptă a Arabiei Saudite împotriva atacurilor lansate de rebelii houthi din Yemen. Premierul britanic Andy Burnham a anunțat că regatul va furniza capacități de realimentare aer-aer aeronavelor de luptă saudite, printr-un avion de realimentare Voyager, care va fi trimis în regiune în următoarele zile. Loading … Regatul Unit va sprijini Arabia Saudită cu realimentarea aeronavelor Acordul este limitat la câteva săptămâni, însă ar putea fi reevaluat ulterior de autoritățile britanice în funcție de evoluția conflictului. „Am primit o solicitare din partea Arabiei Saudite pentru sprijin militar”, a spus premierul britanic Burnham, potrivit Reuters. Premierul britanic a argumentat că măsura este necesară pentru protejarea stabilității regionale și menținerea deschise a rutelor strategice pentru transporturile de petrol. Atacurile rebelilor houthi lasă rafinăriile europene fără petrol și amenință să blocheze încă o strâmtoare Houthi, o grupare teroristă susținută de Iran, a lansat atacuri cu rachete și drone asupra Arabiei Saudite, inclusiv asupra capitalei Riad și a instalațiilor petroliere. Rebelii au avansat în ultimele săptămâni de-a lungul coastei Mării Roșii și au ocupat portul Mokha și insulele strategice din regiune. Aceștia amenință să blocheze strâmtoarea Bab al-Mandab prin care tranzitează 12% din mărfurile globale. Pe 18 septembrie, Saudi Aramco a informat rafinăriile europene că nu vor primi petrol în octombrie după ce principala conductă de transport a regatului către Marea Roșie a fost atacată, potrivit The Guardian. Sursa Foto: RAF
Republica Moldova instituie stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic pentru 60 de zile. Aproape 60% din energia electrică va fi importată
Propunerea Guvernului care vizează o stare de urgență de 60 de zile urmează să fie înaintată Parlamentului Republicii Moldova pentru examinare și aprobare. Potrivit Guvernului, aproximativ 59% din necesarul de energie electrică al Republicii Moldova va trebui acoperit din import în această iarnă. În orele de vârf, necesarul este estimat la 400-450 MW, în condițiile în care aproximativ 360 MW reprezintă capacitate garantată. În ceea ce privește gazele naturale, peste 90% din necesarul pentru sezonul rece este deja contractat. Guvernul precizează că în prezent nu există riscul unei insuficiențe a volumelor, însă prețurile de pe piețele internaționale generează riscuri financiare și necesită resurse suplimentare pentru achiziții și completarea stocurilor obligatorii. Situația carburanților s-a îmbunătățit în ultimele săptămâni. Stocurile au crescut de la aproximativ 3,5 zile de consum la începutul lunii august la circa 10 zile în prezent, iar numărul stațiilor care raportează lipsuri a scăzut de la 109 la mai puțin de șapte. Cu toate acestea, autoritățile avertizează că riscurile se mențin, pe fondul perturbărilor de pe piețele regionale și internaționale. În sectorul hidrologic, Guvernul invocă deficitul sever de apă de pe râurile Nistru și Prut, care poate afecta capacitatea de captare și alimentarea populației cu apă potabilă. Sprijinirea populației, o prioritate Autoritățile subliniază că sectoarele energetic și hidrologic sunt interconectate: infrastructura de apă depinde de alimentarea cu energie electrică, în timp ce seceta afectează producția de energie hidro. Instituirea stării de urgență ar permite adoptarea unor măsuri pentru menținerea stocurilor și a importurilor, protejarea consumatorilor și a infrastructurii critice și prevenirea penuriilor și întreruperilor. Măsurile urmăresc asigurarea continuității furnizării energiei, căldurii, apei și carburanților. Premierul Vasile Tofan a subliniat că sprijinirea populației rămâne o prioritate, în condițiile presiunilor tot mai mari asupra gospodăriilor. „Anul trecut am acoperit 620 de mii de gospodării și, probabil, în acest an această cifră va fi chiar mai mare”, a declarat Vasile Tofan. Premierul a precizat anterior că Guvernul va trebui să suplimenteze fondurile destinate compensațiilor pentru sezonul rece, în condițiile creșterii prețurilor la energie și ale riscurilor de pe piețele internaționale.
Petru Ianc explică de ce am ajuns la criza energetică actuală
România traversează una dintre cele mai complicate crize din sectorul energetic din ultimele trei decenii. Ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite, țara se află în stare de alertă energetică, Dunărea a ajuns la un nivel critic, iar în anumite intervale ale zilei România produce mai multă energie decât poate consuma și o vinde la prețuri semnificativ mai mici peste graniță. Seara, când producția fotovoltaică dispare și consumul crește, ajunge să cumpere energie la prețuri de câteva ori mai mari. Situația actuală are cauze care merg dincolo de secetă, războiul din Ucraina sau creșterea prețurilor la energie din ultimii ani. În spatele crizei de astăzi se află transformări care au început în urmă cu mai bine de 30 de ani, iar doctorul inginer Petru Ianc, membru de onoare al Academiei de Științe Tehnice din România, a vorbit, în exclusivitate pentru Gândul, despre cum s-a ajuns aici, despre deciziile care au schimbat sistemul energetic românesc și despre legătura dintre declinul energetic și dezindustrializarea României. Loading … Cum a ajuns România să aibă energie când nu are nevoie și deficit exact atunci când consumul este mai mare Pentru a înțelege criza actuală, Petru Ianc se întoarce la momentul în care România avea un sistem energetic integrat. RENEL producea energie în bandă. Practic, până la restructurarea RENEL, energia hidro, nucleară și pe cărbune erau gestionate în cadrul aceleiași structuri, ceea ce permitea folosirea împreună a unor surse cu costuri și caracteristici diferite. După restructurarea RENEL din 1998, aceste surse au fost separate și introduse într-un model în care trebuiau să concureze, deși aveau roluri diferite în funcționarea sistemului energetic. „RENEL îngloba energie pe apă, pe cărbune și pe nuclear. Și se vindea energia la un preț mediu, o medie ponderată. Cât se producea la nuclear, cât se producea la apă, cât se producea la cărbune, se făcea o medie și se vindea energia. Le îngloba pe toate, se făcea o politică comună. Pentru că toate intrau în rețeaua electrică, toate energiile astea intrau în conductă, în autostrada rețelei electrice și se vindeau apoi în distribuție cu un singur preț, cu un preț mediu”. Problema ridicată de Petru Ianc este că această schimbare a coincis cu reducerea treptată a capacităților energetice clasice. În locul unei strategii care să urmărească simultan dezvoltarea nuclearului, hidroenergiei și a altor surse controlabile, România a început să închidă mine și centrale, în timp ce proiecte energetice importante au rămas nefinalizate. Acesta vorbește și despre proiectul inițial de la Cernavodă, despre care spune că prevedea cinci unități, fiecare cu o capacitate de aproximativ 700 MW, și susține că finalizarea tuturor ar fi însemnat aproximativ 3.500 MW de capacitate nucleară. „Noi aveam cinci unități la Cernavodă și trei n-au fost terminate niciodată. Cum vă explicați că România n-a fost încurajată niciodată să finalizeze cele cinci unități? Am fi avut 5 unități ori 700 MW, adică 3.500 MW am fi avut astăzi energie nucleară. Cum vă explicați că s-au pus piedici pentru finalizarea centralelor pe apă? Niciuna n-a fost finalizată. Piedici peste piedici. În felul acesta energia a devenit din ce în ce mai puțină și mai scumpă”. „Energia regenerabilă este degeaba pentru că e multă și nu poate fi consumată” Sursele de energie în bandă au început să fie înlocuite treptat de surse regenerabile, a căror producție este dependentă de condițiile meteorologice și de momentul zilei. În lipsa unor capacități suficiente de stocare și flexibilitate, această schimbare a adăugat noi dezechilibre sistemului energetic și a ridicat probleme de siguranță energetică. Pe de altă parte, oprirea simultană a celor două reactoare de la Cernavodă nu este doar o problemă tehnică punctuală. România se confruntă cu paradoxul energiei produse în timpul zilei. Extinderea producției fotovoltaice a creat intervale în care oferta depășește cererea internă, iar energia este exportată la prețuri foarte mici. Imediat ce apune soarele, producția scade rapid, consumul crește, iar sistemul este obligat să apeleze la alte surse și la importuri. Problema nu este că energia ajunge peste graniță, ci faptul că țara noastră nu are suficiente capacități de stocare și flexibilitate pentru a transforma surplusul de la prânz în energie disponibilă în orele cu consum ridicat. La nivel comparativ, Bulgaria a ajuns la aproximativ 2.500 MWh de capacitate de stocare, în timp ce România are în jur de 600 MWh. În acest sens, Petru Ianc remarcă una dintre problemele structurale ale politicii energetice românești. În opinia sa, regenerabilele au fost dezvoltate fără ca România să pună în paralel suficient accent pe sursele de energie în bandă și pe înmagazinare. „Au început politicile europene de energie regenerabilă. Care este o energie regenerabilă scumpă și dificilă. Energia regenerabilă produsă în timpul zilei este degeaba pentru că e multă și nu poate fi consumată și se vinde degeaba. Cum vă imaginați că politica energetică a României a fost atât de deficitară, încât nici într-un moment, nici într-o strategie nu s-a gândit la siguranța energetică a României? Adică au fost dezvoltate energiile regenerabile, închise energiile în bandă, adică cărbune, nedezvoltând energiile pe hidro, cu centrale nucleare fragile, care au dus la lipsa oricărei preocupări pentru înmagazinare.” Cum a ajuns energia scumpă să lovească exact industria care avea nevoie de energie ieftină Criza energetică nu poate fi însă desprinsă de dispariția industriei. Pentru o economie cu mari capacități industriale, energia scumpă este o problemă de competitivitate. Pentru România, care a pierdut deja o mare parte din industrie, energia scumpă poate fi și o explicație pentru dispariția ultimelor verigi ale marilor lanțuri de producție. Petru Ianc susține că energia era elementul comun al întregii industrii și că, în unele ramuri, ajungea la o pondere foarte mare în costul produsului. În această logică, creșterea continuă a prețului energiei nu a lovit doar în facturile consumatorilor, ci a decis efectiv dacă o fabrică mai poate concura cu un producător din vestul Europei. „Elementul comun al întregii industrii era energia. Și atunci, dacă făceai o politică prin care costurile energiei creșteau continuu, gradual, energia fiind un element de cost al industriei, în unele ramuri mergând până la 50-60%,
AfD vrea reluarea gazului rusesc în Germania. Liderii partidului pregătesc o întâlnire cu emisarul lui Putin pentru discuții despre Nord Stream
Discuțiile vizează o întâlnire care ar putea avea loc cel mai devreme în martie și evidențiază relațiile apropiate dintre Moscova și Alternativa pentru Germania (AfD), scrie Reuters. La întâlnire ar urma să participe Kirill Dmitriev, consilier apropiat al lui Putin și șeful fondului suveran de investiții al Rusiei, precum și copreședinții AfD Alice Weidel și Tino Chrupalla, a declarat una dintre surse, Înainte de sancțiunile impuse Rusiei după invadarea Ucrainei în 2022, peste o treime din petrolul importat de Germania și mai mult de jumătate din gazele naturale importate proveneau din Rusia. Discuții despre reluarea livrărilor de gaze rusești către Germania Întâlnirea ar urma să aibă loc doar dacă Rusia și Ucraina ajung mai întâi la un acord privind un cadru de pace. Organizatorii speră ca la discuții să participe reprezentanți ai AfD, Rusiei și Statelor Unite, a declarat una dintre surse. Printre variantele luate în calcul pentru găzduirea reuniunii se numără Israelul, Emiratele Arabe Unite și India. Într-un interviu acordat Reuters în luna iunie, Weidel a susținut încetarea boicotului asupra petrolului și gazelor rusești, argumentând că acest lucru ar putea sprijini economia germană aflată în dificultate. Dmitriev a participat luna aceasta, la Moscova, la o întâlnire cu reprezentanții americani Steve Witkoff și Jared Kushner. Organizatorii speră ca Witkoff și Kushner să participe și la discuțiile privind gazele rusești. Una dintre temele întâlnirii ar urma să fie posibila redeschidere a gazoductelor Nord Stream, potrivit sursei. Un înalt oficial american a declarat pentru Reuters că Witkoff și Kushner nu au fost informați despre summitul propus și nici nu au fost invitați. Orice astfel de întâlnire ar avea în principal o valoare simbolică, deoarece AfD nu se află la guvernare. Pregătirile pentru reuniune arată însă presiunea tot mai mare asupra sistemului politic german, în condițiile în care partidele tradiționale continuă să refuze colaborarea cu AfD, în timp ce formațiunea câștigă tot mai mult sprijin electoral. Germania a avut dificultăți în a depăși efectele opririi gazoductelor Nord Stream, grav avariate în exploziile din septembrie 2022. O eventuală reluare a importurilor de gaze rusești sau redeschiderea Nord Stream ar întâmpina însă o opoziție puternică atât în Germania, cât și în rândul aliaților săi, mai ales în Europa de Est. Critici din CDU față de reluarea importurilor de gaze rusești Roderich Kiesewetter, parlamentar CDU, partidul cancelarului Friedrich Merz, a declarat că o astfel de întâlnire ar putea încuraja și vocile din interiorul formațiunii sale care susțin reluarea achizițiilor de gaze din Rusia. „AfD este de partea Rusiei și este dispus să trădeze atât Ucraina, cât și Germania. Rusia folosește energia, în special Nord Stream, ca armă hibridă în scopuri militare. Redeschiderea Nord Stream ar fi un dezastru pentru securitatea europeană și ar izola Germania”, a spus Kiesewetter. Una dintre surse a declarat că AfD speră ca întâlnirea să arate că partidul poate juca un rol și în politica externă și, în același timp, să critice guvernul pentru lipsa unor măsuri suficiente împotriva prețurilor ridicate la energie. Relația cu Rusia are o importanță aparte în estul Germaniei, care s-a aflat sub influență sovietică până la căderea Zidului Berlinului. Mulți locuitori din est au o atitudine mai favorabilă față de Rusia și sunt mai critici față de Statele Unite, principalul garant militar al Germaniei.
Prețul gazelor în Europa depășește 1.000$ | Record din 2022
Pentru prima dată din decembrie 2022, prețul gazelor din Europa a depășit pragul de 1.000 de dolari pe 1.000 de metri cubi în tranzacțiile de luni, 14 septembrie, arată datele de la bursa ICE din Londra. Prețul futures pentru luna octombrie la hub-ul TTF din Țările de Jos a crescut la 1.004 dolari pe 1.000 de metri cubi (84,07 euro/MWh). Prețurile spot ale gazelor de la principalele hub-uri de tranzacționare din Europa au depășit 1.000 de dolari pe 1.000 de metri cubi încă de săptămâna trecută. Loading … Incertitudinea și războaiele duc la scumpirea masivă a gazelor în Europa The Wall Street Journal trage un semnal de alarmă că prețurile la gazele naturale în Europa sunt la cel mai crescut nivel de la prima parte a anului 2023, ca urmare a escaladării războiului din Orientul Mijlociu. Incertitudinea creată de impasul negocierilor dintre Rusia și Ucraina, precum și de reluarea atacurilor dintre SUA și Iran, este principalul factor care cauzează creșterile de prețuri la gaze. Depozitele din mai multe țări europene au ajuns mai goale decât anul trecut, iar perspectivele pentru la iarnă sunt la fel de sumbre ca-n Ucraina, a cărei infrastructură energetică este vizată de bombardamentele Rusiei. Cât de grav va fi afectată România Fluxurile de gaze devin din ce în ce mai „sugrumate” din cauza conflictelor desfășurate în regiunile Mării Baltice, a Mării Roșii și a Golfului Persic. România, interconectată la piața gazelor din Europa (prin hub-urile CEGH din Austria și TTF din Țările de Jos) va fi puternic afectată. Sunt așteptate scumpiri majore și pentru consumatorii casnici, pentru industria alimentară, transport și HoReCa. Șocul de preț extern, care se propagă rapid, influențează costurile de achiziție pentru furnizorii din România. La BRM, tranzacțiile cu gaze se fac la prețuri de 400-410 de lei/MWh, corespunzătoare unor tarife de 80 de euro/MWh, potrivit datelor ECONOMEDIA.RO. Și țările din Asia vor fi afectate, a declarat analistul Norman Liebke: „În Asia, se preconizează o iarnă mai rece din cauza fenomenului meteorologic El Nino, ceea ce ar putea însemna o cerere mai mare de GNL acolo. În Europa, unde nivelurile de umplere a depozitelor de gaze sunt scăzute, cererea de GNL va rămâne, de asemenea, ridicată, ceea ce va duce invariabil la preţuri mai mari”. Sursa Foto: Shutterstock/Profimedia
Prețul energiei electrice a explodat în Europa și România
Prețul energiei electrice a înregistrat luni creșteri puternice pe piețele spot din Europa, pe fondul unei producții eoliene sub așteptări în Germania și al presiunii tot mai mari asupra centralelor pe gaze. În România, energia electrică a ajuns să fie tranzacționată la un preț de aproape 3.500 de lei/MWh în intervalul de vârf, potrivit Profit.ro. Creșterile de pe piața românească vin într-un context european tensionat, în care cererea de energie este ridicată, iar disponibilitatea gazelor și a energiei eoliene pune presiune suplimentară asupra prețurilor. Prețul mediu zilnic al energiei furnizate luni în țara noastră a crescut la 238 euro/MWh, maximul zilei fiind de 656 euro/MWh, echivalentul a aproximativ 3.450 lei/MWh. Loading … La acea oră România va importa peste 2.000 de MWh din Bulgaria și va exporta peste 1.600 MWh în Ungaria. Datele indică faptul că presiunea asupra prețurilor nu este generată exclusiv de situația internă, ci este legată în principal de evoluțiile de pe piețele din Germania și Europa Centrală. Germania, în centrul exploziei prețurilor. Scumpiri și în nordul Europei Una dintre principalele explicații pentru scumpirea energiei este producția eoliană mai mică decât cea anticipată în mai multe state europene. În Germania, prețul energiei spot a crescut cu peste 70%, ajungând la 257 de euro/MWh. Prețul energiei electrice în Europa Totuși fenomenul nu s-a limitat la Germania sau la Europa Centrală și de Est. Și țările din nordul Europei au fost afectate de creșteri semnificative. În Suedia, în care de obicei prețurile sunt reduse, energia pentru ziua de luni s-a vândut la un preț mediu de 270 de euro/MWh. Creșteri extreme au fost raportate și în Finlanda și în statele baltice. În anumite zone, variațiile față de ziua precedentă au ajuns chiar la câteva sute de procente, în unele cazuri fiind menționate creșteri de până la 700%. Gazul pune presiune suplimentară pe piața energiei În cele mai multe dintre state, generarea eoliană a fost mai redusă decât așteptările, ceea ce a forțat o dependență mai mare de centralele pe gaze/combustibili fosili mai scumpi. Cotațiile de referință pentru Europa, stabilite pe piața olandeză TTF, se află la niveluri ridicate, în jurul valorii de 70-80 de euro/MWh sau chiar peste. De asemenea, evoluția prețurilor este influențată și de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu, inclusiv de conflictul legat de Iran și de situația din zona Strâmtorii Ormuz, o rută esențială pentru transporturile de gaze naturale lichefiate (GNL). În același timp, nivelul stocurilor europene de gaze este sub media ultimilor ani, în jur de 65-68%, iar competiția pentru transporturile de GNL dintre Europa și Asia menține presiunea asupra pieței.
Grupul de la Vișegrad blochează politicile de mediu de la Bruxelles, care au dus la scumpirea energiei
Politica energetică este un nou capitol la care România face notă separată față de țările din blocul estic, în special Polonia, Ungaria, Cehia și Republica Cehă. Săptămâna trecută, premierul polonez Donald Tusk a avertizat că Grupul de la Vișegrad (V4) care reunește aceste țări va căuta să blocheze prin orice mijloace legale politicile climatice decise de Uniunea Europeană care, în opinia acesor țări membre, scumpesc accelerat prețurile la energie, sărăcind cetățenii. La polul opus, România este în mod oficial țara membră UE cu cea mai scumpă energie și un exces de zel în implementarea programului Green Deal. care s-a soldat cu închiderea majorității centralelor pe cărbune și criza energetică de proporții din această vară. Grupul de la Visegrád (V4) reunește în mod tradițional 4 țări ale Europei Centrale și de Est care au făcut o politică disidentă încă din perioada Blocului sovietic. Este vorba de Polonia, Ungaria, Slovacia și Republica Cehă. Loading … În ultimele luni, Polonia și alte câteva state membre au făcut demersuri pentru „îmblânzirea” acordului privind emisiile de carbon sau EU Emissions Trading System (ETS), o schemă lansată în 2005 care le solicită poluatorilor o taxă pentru emisiile de carbon din sectoare ca generarea de electricitate și industria grea. În luna iulie, ministrul Mediului din Polonia, Paulina Hennig-Kloska, a reușit o primă victorie în acest sens. Kloska a creat o coaliție de 10 țări care au cerut la Bruxelles reforma ETS și o metodă mai realistă de reducere a emisiilor. Comisia Europeană a răspuns parțial pozitiv acestui demers. În cadrul unei conferințe de presă susținută la Bratislava alături de ceilalți premieri din grupul V4, precum și de premierul Irlandei, Micheál Martin, premierul polonez Donald Tusk a anunțat linii concrete de acțiune ale celor 4 țări prezente în grupul de la Vișegrad. Tusk, avertisment tranșant către Bruxelles Premierii celor 4 țări prezente la eveniment au reușit o amânare a introducerii taxei pe emisiile de carbon, care urmează să taxeze emisiile generate de transportul rutier și clădiri. “Indiferent că vorbim de ETS1, ETS2 sau de alte propuneri, tot ce va aduce un risde energie mai scumpă va fi blocat de noi”, a declarat Tusk joia trecută, la o conferință de presă susținută la Bratislava alături de ceilalți premieri din grupul V4, precum și de premierul Irlandei, Micheál Martin. Deși cunoscut ca un pro-european convins, Tusk a subliniat că aceste țări nu pot accepta politicile decise de la Bruxelles care slăbesc competitivitatea economică, în contextul în care țările membre se confruntă deja cu costuri foarte mari la electricitate și gaze, relatează publicația NotesfromPoland. “Polonia și (țările din) V4 nu vor permite nicio modificare sau propunere din partea instituțiilor europene sau a altor țări care ar putea înrăutăți situația energetică din țările noastre. Prețurile la energie în această regiune trebuie să scadă”, a completat acesta la reuniunea amintită. Tusk a argumentat că scumpirea energiei reprezintă o amenințare nu numai pentru economiile din Europa Centrală, ci și pentru starea economică a UE în ansamblu. “Putem uita de visele de a concura cu China sau Statele Unite dacă prețurile la energie rămân la nivelul de acuma”, a mai comentat Donald Tusk. Fico anunță lobby la instituțiile europene pentru ieftinirea energiei La rândul său, premierul slovac Robert Fico a punctat că țările din V4 sunt unite în abordarea lor comună privind sistemul de taxare a emisiilor poluante. Premierul slovac Robert Fico “Vom fi foarte activi și, de asemenea, ne vom angaja în discuții în afara întâlnirilor oficiale de la Consiliul Europen și Consiliul Europei pentru a discuta etapele prin care să ieftinim prețurile la energie”, a afirmat Fico la conferința de la Bratislava din 10 septembrie. Pe de altă parte, premierul Republicii Cehe, Andrej Babiš, a reamintit că Bruxelles-ul și-a încălcat angajamentul din cadrul politicilor climatice. “Toți din regiunea noastră industrială dăm foarte mulți bani pentru taxele pe emisii de carbon. Ce ne-a spus Comisia (Europeană) în 2020? Că prețul acestei taxe va fi în 2030 26.50 €. Ei bine, chiar acum este de 80€”, a punctat premieul ceh. România plătește cea mai scumpă energie din Europa, fiind urmată de Polonia Potrivit datelor Eurostat, gospodăriile poloneze au plătit 27.09 € per 100 kWh, inclusiv taxe și alte costuri pentru electricitate în a doua jumătate a lui 2025. Asta înseamnă al 11-lea cost din UE și sub media de 28.96 € din cadrul blocului umanitar. Totuși, raportat la puterea de cumpărare (PPS), care arată diferențele la nivelul costurilor vieții de zi cu zi, gospodăriile din Polonia se află pe locul 2 ca preț la energie, la 37.15 PPS per 100 kWh, fiind devansată de România (49.52 PPS) și Republica Cehă (39.16 PPS). Nawrocki a cerut referendum național pe energie Efectele taxei ETS asupra facturilor la electricitate s-au mutat chiar în centrul dezbaterii politice în acest an, după ce principalul partid de opoziție, național-conservatorii Lege și Justiție (PiS), a cerut ca Polonia să se retragă din sistemul european, reclamând că aceasta “transformă Polonia într-o mașină de cash pentru politica climatică absurdă a UE”. Karol Nawrocki, președintele Poloniei / Foto – Profimedia Images Inclusiv președintele conservator Karol Nawrocki a declarat că va convoca un referendum național pentru respingerea politicilor climatice ale UE, argumentând că acestea sunt prea scumpe pentru polonezi. În final, propunerea sa a fost respinsă de majoritatea guvernamentală din Parlament. Însă, deși guvernul de la Varșovia a respins ideea de retragere din acordul ETS – care ar fi venit cu amenzi mari contra Poloniei – Executivul a făcut demersuri pentru o serie de reforme în sistem. Bruxelles-ul a cedat parțial la solicitările Poloniei În iulie, Comisia Europeană a acceptat propunerile de ameliorare a taxei ETS, ca răspuns la presiunile venite din țări ca Polonia, permițând industriilor din aceste țări să continue emisiiile de CO2. De asemenea, Bruxelles-ul a promis mai mult sprijin financiar pentru investiții în tehnologii curate. Chiar înainte ca Bruxelles-ul să anunțe aprobarea propunerii poloneze, ministrul Mediului din această țară, Paulina Hennig-Kloska, a reușit să creeze o coaliție de 10 țări care au cerut reforma ETS și o metodă mai realistă de reducere
Ce se întâmplă cu facturile de curent și gaze în iarna 2026-2027. Scumpiri record pe bursă
În ultimul an, energia electrică s-a scumpit cu 57% pe piața spot a Operatorului Pieței de Energie Electrică și de gaze naturale din România (OPCOM). Gazele naturale au înregistrat o creștere de peste 100% la Bursa Română de Mărfuri (BRM). Scumpirile sunt alimentate de tensiunile geopolitice și problemele producției interne. Efectele se văd deja în costurile fabricilor și ajung treptat și la consumatorii casnici. În toamna anului trecut, prețurile energiei și gazelor au fost relativ stabile. Energia pe OPCOM s-a situat între 434 și 525 lei/MWh. Gazele pe BRM au fost cotate la circa 190-195 lei/MWh. Depozitele de gaze erau bine pregătite pentru iarnă, iar producția de energie era stabilă. Însă, situația s-a schimbat odată cu venirea iernii. Loading … Curentul s-a scumpit cu 50%, iar tariful gazului s-a dublat. Ce ar putea să se întâmple în iarna 2026-2027. Foto: Shutterstock Cererea mare de energie pentru încălzire a dus prețul mediu ponderat pe PZU (Piața pentru Ziua Următoare) la 716 lei/MWh în ianuarie. Pe piața gazelor, extracția accelerată și presiunile externe au împins prețurile spre 250 lei/MWh, arată Economedia. Primăvara lui 2026 a adus o scădere temporară a prețurilor la energie, până la 490-530 lei/MWh. Însă, gazele au continuat să se scumpească. Cotațiile au ajuns la 310 lei/MWh, pe fondul dificultăților de refacere a rezervelor. Ce ar putea să se întâmple iarna aceasta? Șocul major a venit în această vară, pe fondul secetei severe și al scăderii debitului Dunării. Situația a dus la oprirea Centralei Nucleare de la Cernavodă și la reducerea puternică a producției hidro. Aproximativ 20% din producția națională de energie în bandă a dispărut, iar prețurile au explodat pe piața românească. Iarna 2026-2027 ar putea aduce costuri energetice foarte mari pentru România. Prețurile gazelor sunt la niveluri ridicate, iar capacitățile de producție în bandă sunt insuficiente. Situația ar putea pune presiune pe bugetele primăriilor, subvențiile pentru încălzire și industria energofagă. Sursă foto: Shutterstock – imagini cu rol ilustrativ