Rareș Bogdan critică dur inițiativa lui Bolojan de a opri proiectul României cu SUA de la Doicești
„Proiectul Doicești, bazat pe tehnologia reactoarelor modulare mici (SMR), este nava-amiral a parteneriatului civil-nuclear româno-american. Răsturnarea de situație la care asistăm e o mișcare geopolitică de o duritate rară. SUA au interese strategice în regiune. Și noi avem, ca să zic așa, căci suntem lângă ruși. Care au intrat în Ucraina”, susține Rareș Bogdan. „Despre Republica Moldova ce să mai vorbim?”, se întreabă retoric europarlamentarul liberal. „Vreau să spun că Polonia tocmai a consolidat masiv un parteneriat cu SUA pentru construcția primei lor centrale nucleare. Dar Varșovia livrează, Bucureștiul trage frâna de mână. Cât timp România și Polonia sunt piloni ai flancului estic, situația mi se pare halucinantă. Va fi o undă de șoc în relația diplomatică? Costuri, am înțeles. Dar nu acesta e singurul criteriu prin care trebuie să privim. Securitatea noastră energetică, blindarea noastră strategică are costuri. Căci dacă privim prin prisma cheltuielilor, aș putea să vă demonstrez că aveam alternativă americană și la Rheinmetall. România-hub energetic este un proiect început de ceva vreme. Are foarte multe componente, planuri adiacente, proiecte care merg pe aceeași axă. Vă mai amintiți de Coridorul Constanța-Gdansk, susținut activ de SUA pentru mobilitatea flancului estic? În fine. Nuclearelectrica are experiență în operarea reactoarelor clasice, adică un avantaj major în operarea tehnologiei SMR. Putea deveni hub de tehnologie. Miza consolidării intereselor americane în zonă este enormă pentru securitatea noastră. Și încă mai avem cărți în mână: soluții de stocare de energie pe care România le are și ajută la eliberarea de litiul chinezesc (voi detalia cu altă ocazie), metale rare, muniția premium pe care o putem produce. Iar americanii vor parteneri. Parteneriatele government to government sunt soluția, pentru că ambele state câștigă în mod egal. Iar cel mai puternic și mai fair partener de securitate al României ar trebui să fie SUA”, arată liberalul. Rareș Bogdan crede că România va plăti pentru gesturile radicale ale premierului interimar Ilie Bolojan. „Notele de plată pentru astfel de gesturi radicale nu vin sub formă de facturi directe, ci sub formă de „răcire” strategică. România are nevoie de sprijinul S.U.A. pentru miliardele de dolari necesare Unităților 3 și 4 de la Cernavodă. Omiterea sau blocarea Doiceștiului ar putea face ca Washingtonul să devină mult mai rigid, mai birocratic sau mai puțin generos. În plus, o retragere atât de bruscă dintr-un proiect de o asemenea magnitudine transmite un semnal de impredictibilitate politică la nivel înalt„, a susținut Rareș Bodgan. Ilie Bolojan a declarat pentru B1tv că a informat ambasada SUA că proiectul Doicești – parte a parteneriatului strategic al României cu SUA în care SUA au făcut investiții – nu este fezabil.
Ilie Bolojan critică proiectul reactoarelor nucleare de la Doicești, pilon al parteneriatului strategic pe energie România SUA
După ce ani buni România a pus pe agenda parteneriatului strategic pe energie cu SUA proiectul reactoarelor nucleare de la Doicești, premierul interimar Ilie Bolojan susține că acesta nu este fezabil. „Dacă este vorba de aceste reactoare, din nou, trebuie să spunem lucrurile în mod corect. În anii trecuți, s-a gândit un proiect prin care România să fie un pionier în aceste reactoare, prin asocierea cu o companie din Statele Unite. Problema pe care o avem astăzi este că dintr-o sumă importantă de bani, care a fost pusă la dispoziție de Nuclearelectrica, peste 240 de milioane de dolari, avem un teren la dispoziție, achiziționat la o valoare destul de mare, avem o companie cu mulți angajați care au tocat destul de mulți bani și avem un studiu de fezabilitate, dar toate acestea cu niște sume imense de bani, în condițiile în care acest studiu de fezabilitate arată că, pentru a deveni realitate, avem nevoie de câteva miliarde de euro investiție pe care nu-i avem, iar analiza prețului de vânzare a energiei electrice produse în acest posibil reactor arată că ar fi un preț care este mai mare decât cel de piață, ceea ce pune probleme serioase vizavi de rentabilitatea unei astfel de proiect. Și gândiți-vă că degeaba ai o intenție bună dacă atunci când o derulezi, o derulezi prost sau ajungi într-o situație în care rămâi cu o grămadă de bani consumați și cu niște hârtii și ne întrebăm dacă a meritat”, a declarat premierul interimar Ilie Bolojan la B1 TV. Ilie Bolojan susține că a informat ambasada SUA despre problemele proiectului: „Dacă îl ridici pe agenda subiectelor comune la un anumit nivel, știind că are probleme…” „Chiar dacă asta s-a făcut, de exemplu, cu o companie americană, mie mi s-a părut responsabil că dacă îți respecți partenerii, să-i informezi. Așa cum am făcut eu cu Ambasada Statului Unite. Acest proiect are niște probleme, ar fi bine să-l analizăm cât se poate de atent, pentru că dacă îl ridici pe agenda de subiecte comune la un anumit nivel, știind că el are probleme serioase de fezabilitate, atunci înseamnă că nu-ți respecți partenerul. Ambasada a luat act de aceste date, sigur, în așa fel încât, verificând și ei datele, să poți să iei o decizie corectă. Un astfel de proiect îl ții pe agenda discuțiilor? Dacă e fezabil, trebuie ținut și mers mai departe. Așa se respectă partenerii între ei. Dacă nu este fezabil, e mult mai corect să spui: ”astea sunt problemele!” Dar, din nou, este un exemplu a modului în care sume importante de bani, în loc să fie direcționate către lucruri care generează dezvoltare, către proiecte care înseamnă un plus, au fost gestionați într-o manieră în care, v-am spus, rămâi cu un teren, rămâi cu niște documentații, nu rămâi cu drepturi de autor, pentru că ele au fost cedate altora, cu patente și așa mai departe și, în felul acesta, riscul să recuperezi acești bani vreodată scade, adică este foarte mare să nu mai recuperăm, iar șansa de a duce proiectul până la capăt este mică datorită aspectelor care țin de găsirea unei finanțări și de prețurile la care s-ar putea face o astfel de investiție, cel puțin cu partenerii inițiali cu care am făcut acest lucru. Deci aici e vorba de responsabilitate, de respect pentru banii țării și respect pentru partenerii cu care vrem să construim relație de încredere pe termen lung”, a spus Bolojan. Ilie Bolojan: Nuclearelectrica este de vină Premierul interimar Bolojan consideră conducerea Nuclearelectrica responsabilă pentru eșecul proiectului: „Pentru că trebuiau să se asigure că tot proiectul și toate sumele care sunt alocate acolo au un rezultat, că acele contracte care au fost făcute și modul în care s-au derulat sunt în bună regulă”. Proiectul reactoarelor nucleare modulare mici (SMR) de la Doicești (Dâmbovița) a reprezentat un pilon central al parteneriatului strategic dintre România și SUA. Acesta viza construirea primei centrale de acest tip din Europa, în locul fostei termocentrale pe cărbune. Proiectul de la Doicești vizează construcția primei centrale cu reactoare nucleare mici modulare (SMR) din Europa, dezvoltată în parteneriat strategic cu Statele Unite și susținută de administrația Joe Biden. Centrala va folosi tehnologie americană NuScale și va avea o capacitate instalată de 462 MWe În februarie 2026, acționarii Nuclearelectrica au aprobat decizia finală de investiție. Proiectul beneficiază de sprijin financiar și tehnic din partea SUA, cu fonduri alocate pentru dezvoltare și intenții de susținere majoră prin instituții precum US Exim Bank. Proiectul urma să genereze până la 4.000 de locuri de muncă (în construcții și operare) și va asigura energia curată necesară pentru aproximativ 50.000 de locuințe. Statele Unite, prin intermediul președintelui Joe Biden, au anunțat pregătirea unui pachet financiar de 4 miliarde de dolari (sub formă de împrumuturi și sprijin guvernamental). Banii sunt destinați dezvoltării primului proiect de reactoare nucleare mici (SMR) din Europa, amplasat pe fosta platformă a termocentralei din Doicești (județul Dâmbovița, România). Această finanțare istorică include angajamente de sprijin din partea mai multor instituții financiare americane și internaționale, având ca scop consolidarea independenței energetice a României și susținerea tranziției către o energie curată.
Sondaj NYTimes: 64% dintre americani cred războiul împotriva Iranului a fost o greșeală
Majoritatea alegătorilor consideră că președintele Trump a luat decizia greșită de a intra în război cu Iranul, conform unui sondaj New York Times/Siena , ceea ce a plasat Partidul Republican pe o poziție politică precară în perspectiva alegerilor de la jumătatea mandatului, pe măsură ce rata sa de aprobare scade, iar îngrijorările economice cresc. Sondaj NYTimes Majoritatea alegătorilor au spus că războiul nu merită costurile și au avut opinii profund pesimiste despre economie. Rata de aprobare a lui Donald Trump – un indicator istoric cheie al performanței partidului unui președinte în alegeri – a scăzut la un minim al celui de-al doilea mandat în sondajele Times/Siena, de 37%, pe fondul conflictului extrem de nepopular din Orientul Mijlociu, anunță NYTimes. Aproape două treimi dintre alegători au declarat că intrarea în război a fost o decizie greșită, inclusiv aproape trei sferturi dintre independenții importanți din punct de vedere politic. Mai puțin de un sfert dintre toți alegătorii au considerat că războiul a meritat costurile. Republicanii au aprobat în general performanța lui Trump în funcție și războiul. Însă majoritatea celorlalți alegători au arătat un scepticism serios față de conducerea sa în alte probleme importante, inclusiv economia și costul vieții. 64% dintre toți alegătorii au dezaprobat modul în care gestionează economia, un punct forte al său de mult timp, iar majoritățile și-au exprimat opinii negative cu privire la modul în care gestionează costul vieții, imigrația și conflictul israeliano-palestinian. În special, alegătorii independenți au devenit mai nemulțumiți de Trump. Șaizeci și nouă la sută au dezaprobat performanța sa în funcție, în creștere față de 62% într -un sondaj Times/Siena din ianuarie. Patruzeci și șapte la sută dintre independenți au spus că politicile sale i-au afectat, în creștere față de 41% în toamna anului 2025 . Per total, 44% dintre alegători au declarat că politicile lui Trump i-au afectat personal, față de 36% toamna trecută. Liderii republicani au încă unele avantaje electorale. Partidul a câștigat un avantaj structural pe harta Camerei Reprezentanților prin eforturile sale de a redesena hărțile Congresului în statele republicane, oferind republicanilor un avantaj de aproximativ șase până la zece districte noi favorabile . Și, deși mediul politic s-a înrăutățit pentru președinte și partidul său, democrații nu au reușit încă să-i convingă pe alegători că oferă o alternativă convingătoare. Sondajul a indicat că democrații nu și-au îmbunătățit imaginea politică, nici măcar după mai bine de un an în care au încercat să demonstreze că înțeleg preocupările alegătorilor și că se pot opune lui Donald Trump. Doar 26% dintre alegători s-au declarat mulțumiți de Partidul Democrat.
Gândul: Nr. 2 în stat, Mircea Abrudean, ar fi făcut nuntă după 7 ani de căsnicie, cu participarea lui Ilie Bolojan. Locația, deținută de băieții deștepți din energie
Președintele Senatului, Mircea Abrudean, ar fi organizat în acest weekend o nuntă, în ciuda faptului că este căsătorit de aproximativ șapte ani cu Adina Abrudean, director în cadrul Curții de Conturi, potrivit informațiilor publicate de Gândul și confirmate de surse din interiorul Partidului Național Liberal. Potrivit acelorași surse, momentul ales nu ar fi fost întâmplător. Un liberal, sub protecția anonimatului, a declarat pentru Gândul că organizarea evenimentului ar avea legătură cu poziția actuală a lui Abrudean în stat: „Acum are funcție. Și poate încasa mai mult. Simplu”. Evenimentul ar fi avut loc la un resort de lux din Cluj, detinut de „băieții deștepți din energie” Nunta ar fi avut loc la Issa Resort, un complex de lux din Turda, județul Cluj, cunoscut inclusiv pentru herghelia de cai. Conform informațiilor citate de Gândul, locația este frecvent utilizată pentru întâlniri ale unor grupuri politice și de interese din zonă. De asemenea, resortul este deținut de frații Simion și Teofil Mureșan, descriși în presa din România drept „băieți deștepți din energie” și, pe care, Bolojan i-a semnalat în repetate rânduri. În altă ordine de idei, invitații ar fi avut acces la facilitățile complexului, inclusiv la zona de agrement și la herghelia de cai. La eveniment ar fi participat și Ilie Bolojan, președintele PNL și premier interimar, care, potrivit Gândul, ar fi ajuns la nuntă după ce a aterizat pe aeroportul din Oradea. Context politic și posibile aspirații În vârstă de 41 de ani, Mircea Abrudean ocupă în prezent funcția de președinte al Senatului, fiind considerat al doilea om în stat. În trecut, a fost șef al cancelariei premierului Nicolae Ciucă. Potrivit informațiilor Gândul, Abrudean ar viza funcții importante în stat, inclusiv poziția de prim-ministru sau conducerea Serviciului Român de Informații (SRI), rămasă vacantă după demisia lui Eduard Hellvig. În acest context, sursele citate susțin că ar fi încercat să obțină sprijin inclusiv din zona instituțională și religioasă, fiind menționat numele Patriarhul Daniel ca posibil intermediar în relația cu președintele Nicușor Dan. Informațiile privind organizarea evenimentului, participanții și contextul acestuia sunt bazate pe relatările și sursele citate de Gândul. Până în acest moment, nu există o reacție oficială din partea lui Mircea Abrudean.
Ilie Bolojan critică proiectul minireactoarelor nucleare de la Doicești: Vom rămâne cu un teren și niște hârtii. Culmea, miniștrii PNL s-au ocupat de dezastrul care azi îl scandalizează pe premierul demis
„Iată că România are astăzi șansa de a aduce omenirii prima centrală nuclearoelectrică bazată pe reactoare modulare de mici dimensiuni. Unde? Aici, la Doicești, în România”. Declarația îi aparține lui Sebastian Burduja, ministrul PNL al Energiei, și a fost făcută în data de 18 martie 2023. De asemenea și Virgil Popescu, un alt ministru liberal al Energiei susținea că proiectul va „genera prosperitate continuă.” Acum, Ilie Bolojan, premierul demis, își contrazice colegii de partid și dă de pământ cu proiectul de la Doicești: „Vom rămâne cu un teren și niște hârtii” În câțiva ani, România urma să devină prima țară din Europa unde aveau să fie construite mini-reactoare nucleare. Compania NuScale din SUA – care deținea și dezvolta tehnologia reactoarelor nucleare modulare mici (SMR) – încheiase un acord cu țara noastră pentru construirea unei centrale de producție de energie electrică în locul fostei termocentrale pe cărbune de la Doicești. În luna septembrie a anului 2023, tot ministrul Sebastian Burduja anunța că Guvernul României va declara minireactoarele nucleare americane de „importanță strategică” pentru România. (informații detaliate AICI) În Statele Unite NU, în România DA! Numai că, în luna noiembrie a anului 2023, a căzut și „bomba”. Compania NuScale a anunțat anularea proiectului său similar din Statele Unite, Carbon Free Power Project (CFPP) din statul Idaho. (mai multe detalii AICI) Motivul oficial ar fi fost „angajamentele de achiziție insuficiente”. Totuși, după ce proiectul din SUA a picat, același Sebastian Burduja, ministrul PNL al Energiei, a rămas cu optimismul la purtător. Ce n-a fost bun în SUA putea fi bun în România. „Credem cu tărie că implementarea cu succes în România, până în următorul deceniu, a tehnologiilor SMR este importantă pentru securitatea energetică și pentru atingerea obiectivelor noastre climatice prin înlocuirea treptată a centralelor bazate pe cărbune cu SMR”, s-a transmis printr-un comunicat al Ministerului Energiei. Ilie Bolojan a „uitat” cine a condus Ministerul Energiei în perioada noiembrie 2019 – iunie 2025 De-a lungul ultimilor ani, la Ministerul Energiei au ținut „frâiele” doi miniștri liberali. Proiectul de la Doicești a fost implementat în timpul mandatului lui Virgil Popescu și continuat în mandatul lui Sebastian Burduja. Virgil Popescu a condus ministerul în guvernele conduse de Ludovic Orban, Florin Cîțu și Nicolae Ciucă, în perioada noiembrie 2019 – iunie 2023. Liberalul Virgil Popescu, ministru al Energiei în perioada noiembrie 2019 – iunie 2023 / Foto – Mediafax Sebastian Burduja a ocupat funcția de Ministru al Energiei din luna iunie 2023 până în iunie 2025, în cadrul guvernului de coaliție condus de Marcel Ciolacu. Liberalul Sebastian Burduja, ministru al Energiei în perioada iunie 2023 – iunie 2025 După ce miniștrii PSD și-au prezentat demisiile, chiar Ilie Bolojan a preluat interimatul la Ministerul Energiei. Brusc, liderul PNL și premierul demis al României pare că a „uitat” subit cine conducea Ministerul Energiei în perioada în care proiectul minireactoarelor nucleare (reactoare nucleare modulare mici – SMR) era lăudat cu surle și trâmbițe în fiecare intervenție televizată. După ce a preluat și interimatul la Energie, premierul demis Bolojan „înfierează” proiectul minireactoarelor nucleare americane, atât de lăudat de miniștrii… PNL Acum, Bolojan aruncă „pisica” în curtea adversarilor politici și critică proiectul minireactoarelor nucleare de la Doicești. Vineri, 15 mai, în timpul unui interviu acordat Hotnews, premierul demis a „înfierat” proiectul. L-a etichetat ca fiind o pierdere uriașă de bani pentru România. Din perspectiva lui Bolojan, România va rămâne cu un „teren”, cu „hârtii” și cu bani pierduți. „Unul din proiectele de care s-a vorbit în acești ani a fost SMR de la Doicești. Știți cât a consumat Nuclearelectrica? 240 de milioane de dolari. Vom rămâne cu un teren și niște hârtii. Merita asta? În loc să facem investiții cu cap și să negociem clar contractele pentru a investi în nuclear cu adevărat în așa fel încât să avem dezvoltare în anii următori”, a spus „premierul austerității”. Ilie Bolojan vede o „pierdere” majoră din cauza unui proiect pe care chiar miniștrii liberali de la Energie l-au girat, lăudat și aplaudat. Ilie Bolojan, premierul „austerității” / Foto – Mediafax Experimentul „Doicești” În luna februarie a acestui an, Adunarea Generală a Acționarilor Nuclearelectrica a votat, cu o majoritate de 90%, pentru adoptarea deciziei finale de investiție în minireactoarele nucleare (SMR) NuScale de la Doicești. Numai că, după ce nu a fost aprobate în SUA, România va construi un doar un singur reactor. Va fi un fel de experiment, iar achiziționarea celorlalte cinci reactoare va depinde de buna funcționare a primului. Un singur reactor costă 1 miliard de dolari, pentru că nu este vorba doar despre costul de achiziție, ci și de cel de engineering. Proiectul centralei de la Doicești / Foto – Nuclearelectrica Temă pentru Bolojan. Cum lăudau chiar miniștrii liberali proiectul de la Doicești: „Se ridică această minune”/ „Va genera prosperitate continuă” Ilie Bolojan transmite, în luna mai a anului 2026, că s-au pierdut 240 de milioane cu proiectul SMR de la Doicești. Trece cu vederea, însă, cât de lăudat era acest proiect chiar de miniștrii liberali ai Energiei. Sebastian Burduja, ministrul PNL al Energiei în perioada iunie 2023 – iunie 2025 Pentru Sebastian Burduja, proiectul de la Doicești reprezenta o „minune” ridicată din „praf”, iar tehnologia NuScale – care nu a avut succes în SUA – era „singura tehnologie certificată de cel mai strict reglementator din lume”. „Avem aici la Doicești unul dintre cele mai importante, de tradiție, locuri în sistemul energetic național. Am văzut cum o centrală care era bazată pe arderea cărbunelui se transformă și din praful rezultat de pe urma curățării acestui loc și pregătirii acestui loc se ridică această minune. (…) Al doilea element de încredere este tehnologia NuScale. Oricât de mult ar dori unii să ne abată sau să pună sub semnul întrebării, dacă sunt onești, dacă respectă parcursul occidental al României, vor fi corecți în a spune că este singura tehnologie certificată de cel mai strict reglementator din lume”, spunea Sebastian Burduja, ministru liberal al Energiei, în luna martie a anului 2024. „Această investiție are potențialul de a transforma România într-un centru global de inovare
Fostul manager al CE Oltenia acuză Ministerul Energiei. România are cele mai mari prețuri din UE
Laurențiu Ciurel, fostul manager al Complexului Energetic Oltenia, susține că România are cel mai mare preț al energiei electrice din UE din cauza modului greșit în care a fost gestionat sistemul energetic național, în ultimii 10 ani, de către Ministerul Energiei. Laurențiu Ciurel consideră că ultimii 10 ani au fost catastrofali din cauza oficialilor din Ministerul Energiei și Economiei care nu înțeleg nimic despre piața energiei. În opinia sa, aceștia sunt oameni lipsiți de cunoștințe tehnice și economice și spune că doar Dumnezeu a ferit România de un blackout. Laurențiu Ciurel „România are cel mai mare preț al energiei din UE. De ce? Din cauza proastei gestiuni a situației la Ministerul Energiei, în ultimii 10 ani. A fost catastrofal, în ultimii 10 ani. Greșelile au început mult mai demult, cu mult timp înainte, atunci când energia regenerabilă a fost puternic subvenționată cu câte opt certificate, că nu mai era interesul să produci energie, ci să încasezi certificate. Dar ultimii 10 ani a fost catastrofali, pentru că aproape niciunul dintre miniștri sau conducători de prin Ministerul Energiei, Ministerul Economiei, nu înțeleg nimic din ce înseamnă piața de energie. Efectiv, sunt oameni de pe stradă, fără niciun fel de cunoștințe economice, fără niciun fel de cunoștințe tehnice și s-a ajuns cum s-a ajuns. Încă n-am ajuns la fundul sacului, pentru că măcar, până acum, ne-a ferit Dumnezeu de un blackout”. „Pe vremuri produceam 13.000 de MW. Acum nu putem face 6.000” De asemenea, fostul manager al CEO se minunează de faptul că la un consum de 6000 de MW, România a ajuns să importe 2700, în condițiile în care, la un moment dat, țara noastră producea și 13.000 MW. „Însă, când vezi că la producții de 6000, repet, 6000 de megawați, importăm 2700, ce să mai comentezi? Eu îmi aduc aminte de vremurile când produceam 13.000 de megawați, iar acum, în perioada asta așa, pe la începutul lui iunie, eram mobilizați nenorocire, pentru că trebuia să apară în plus în sistem, prin anii ’80, vă spun eu, să apară 3300 de megawați pentru Balta Brăilei și pentru sistemul de irigații. Iar acum nu putem face 6000.” Prețul mare al energiei electrice a dus inflația la un nivel record Laurențiu Ciurel mai spune că inflația record din România, 10,7%, se datorează în mare parte din cauza prețului energiei electrice. Fostul manager al Complexului Energetic Oltenia acuză fostele conduceri liberale ale Ministerului Energiei pentru situația actuală și subliniază că prețul mare al energiei este, în proporție de 90%, cauzat de închiderea cărbunelui. „Avem inflație de 10,7%. Însă, astea sunt date oficiale. Probabil că e mai rău. De multe ori, statisticile internaționale au fost mai necruțătoare decât astea interne. Să știți că din ăștia 10,7%, cel puțin 5% sunt din cauza energiei. Inflația e datorată energiei. Fiind considerat, tot timpul, de PSD un minister complicat, pentru că nu înțelegeau nimic cum e cu piața, cu energia, l-au dat cui a vrut să-l ia. În general, l-au avut liberalii. Din păcate, procesul este ireversibil. Am spus că 5% cel puțin din inflație e din cauza energiei, iar prețul mare al energiei în proporție de 90% este mare din cauza închiderii cărbunelui”. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Bolojan, despre PNRR la Ministerul Energiei: Întârzierile sunt mari
Premierul Ilie Bolojan, care a preluat interimar și portofoliul Energiei, anunță pe Facebook întârzieri în ceea ce privește PNRR. Bolojan susține că după preluarea mandatului de ministru interimar al Energiei a cerut o situație a proiectelor de investiții. „Să putem lua măsuri pentru a termina investițiile până în august și să nu pierdem banii europeni. Am văzut că avem bani, avem proiecte, dar avem blocaje și probleme care întârzie lucrările”, a scris pe Facebook Bolojan. „Avem blocaje și probleme care întârzie lucrările” Premierul subliniază că, în primele patru luni ale acestui an, pe PNRR, s-au făcut plăți de 60 milioane de euro. Încă 135 de milioane de euro sunt solicitați la plată, în 82 de cereri neprocesate, „multe depuse de luni de zile”. Conform lui Bolojan, cea mai mare parte a acestora sunt depuse de anul trecut, dar există și câteva și din 2024. Patru luni până la termenul limită „Mai avem 4 luni pentru a putea termina lucrările și a face plăți. Am mai avea de achitat peste 400 milioane euro, fără cererile depuse și nerezolvate. Întârzierile sunt mari, iar concluzia este simplă: nu este suficient să avem finanțare. Trebuie să avem organizare, procesare rapidă și plăți făcute la timp. Altfel, lucrările nu se vor termina și putem pierde fondurile europene”, a mai scris ministrul interimar al Energiei pe rețeaua de socializare. Soluțiile pe ultima sută de metri Premierul a anunțat și o parte dintre măsurile dispuse: mai mulți oameni la verificare și plăți, din minister, norma de avizare crescută pentru cei implicați în procesul de verificare, schimbarea modului de lucru cu experții Băncii Europene (BEI), pentru reducerea timpului de verificare a plăților sprijin (cu personal) din partea Ministerului Justiției și a Ministerului Proiectelor Europene, pentru a debloca avizarea juridică și verificarea cererilor. Sporurilor pentru cei care lucrează pe fonduri europene, la control Bolojan anunță că în această săptămână va fi verificat și modul de acordare a sporurilor pentru cei care lucrează pe fonduri europene. „Până acum, aceste sporuri nu se acordau după realizări, ci în funcție de calificativul anual obținut pentru anul trecut. Sporul se acorda la maximum, pentru că aproape toți au calificativul . Vom introduce evaluări lunare, iar sporul va fi legat de livrabile: dosare soluționate plăți deblocate termene respectate Nu eliminăm stimulentele pentru colegii care muncesc. Eliminăm plata lor din oficiu. Cine livrează trebuie recompensat. Cine nu livrează nu poate primi aceleași beneficii doar pentru că, pe hârtie, totul arată ”, mai transmite Ilie Bolojan. Acesta anunță că în următoarele două săptămâni se vor face plăți de peste 60 de milioane de euro, încheie premierul. Recomandarea autorului: A patra zi consecutivă de scădere a euro. Cursul se stabilizează
Bolojan, propuneri pentru scăderea prețului la energie: Deschiderea accesului în sistem, creșterea producției și a stocării
„Nu vom putea avea o energie mai ieftină în anii următori, dacă nu vom deschide accesul în sistem, dacă nu vom avea o producție mai mare și mai ales o stocare mult mai mare față de ceea ce avem”, a declarat Ilie Bolojan. Acesta a precizat că, spre exemplu, energia care se produce de primăvara și până toamna într-un parc fotovoltaic, care, în intervalul de la prânz este o energie care se vinde la prețuri foarte mici, precizând că este „risipită”. Bolojan a afirmat că ea poate fi stocată iar seara, când prețul energiei este foarte mare, această energie stocată să poată fi livrată. Bolojan a precizat că miza blocajului accesului la rețelele energetice este una „foarte mare”. „Când cineva vrea să facă o investiție și se duce la Transelectrica, o investiție mare, nu mai poate primi astăzi un aviz tehnic de racordare, pentru că practic rețelele sunt blocate și s-a schimbat procedura și atunci are două posibilități, să aștepte mult timp sau să primească un semnal din piață de la cei care au hârtii gata făcute, că îi se poate vinde un astfel de proiect, adică îi se dă hârtia și avizul, fără altceva, ceea ce înseamnă niște sume imense”, a declarat Bolojan. Premierul interimar a acuzat că există o responsabilitate în zona de decizie: „(…) este clar că acest sistem a fost pervertit în totalitate, este evident asta și faptul că am ajuns în această situație arată că este o doză de iresponsabilitate în zonele astea de decizie, pentru că permiți, practic, să-ți blochezi accesul în sistem”, a declarat Bolojan. Premierul interimar a acuzat încă din aprilie că speculatorii au obținut avize tehnice de racordare cu mult peste capacitatea rețelelor, iar astfel proiectele „investitorilor serioși”, nu mai pot fi implementate.
Reforma anti-speculă din energie, măsură propusă de Guvernul Bolojan, a fost blocată. Ce se întâmplă cu ordonanța privind ATR-urile
Reforma anti-speculă din energie, măsură propusă de Guvernul Bolojan, a fost blocată. Prin această măsură, guvernul urmărea să reducă specula cu avizele tehnice de racordare (ATR) din sectorul energetic. Această ordonanță, însă, nu se mai aplică, potrivit președintelui AEI, Dumitru Chisăliţă. La momentul actual, România ar avea emise ATR-uri pentru peste 80.000 MW. În țară, sunt emise, la momentul actual, ATR-uri pentru peste 80.000 MW. Cu mult peste necesarul actual de putere, care se află la pragul de circa 9.000 MW. Dumitru Chisăliță „Datele dure sunt acestea: într-un eşantion de 722 de firme cu circa 72.000 MW capacitate aprobată, 76% aveau cifră de afaceri zero, 78% nu aveau niciun angajat, iar peste jumătate aveau capital social sub 10.000 lei. O mare parte din piaţa ATR nu este piaţă de investiţii, ci piaţă de opţiuni speculative pe capacitate de reţea”, se arată în analiză. Guvernul ar fi impus garanții financiare Autorul analizei a susținut că măsurile propuse de Guvern ar fi impus garanții financiare de 30 euro/kW instalat aferente proiectelor energetice. Acestora li s-ar fi adăugat alte garanții necesare pentru participarea la licitațiile de capacitate. În aceste condiții, costurile estimate ar fi fost de 60.000-90.000 de euro pentru un proiect de 1 MW și de 6-9 milioane de euro pentru unul de 100 MW. În acest sens, autorul analizei consideră că măsurile ar fi rcondus la eliminarea proiectelor speculative. În același timp, ar fi eliberat capacitatea blocată în rețea. Ar fi putut crea dificultăți și pentru investitorii reali, mai ales în cazul întârzierilor cauzate de instituțiile statului român. „Într-un sistem corect, în OUG ar fi trebuit să existe reguli explicite: suspendarea termenelor dacă întârzierea este cauzată de o autoritate publică; dovada diligenţei investitorului (cereri depuse, completări trimise, notificări făcute); interdicţia executării garanţiei dacă blocajul este exclusiv administrativ; mecanism de contestaţie rapidă, nu proces de 3-5 ani; fond separat/cont escrow pentru garanţii executate, nu venit la operator. Fără aceste protecţii, ordonanţa putea deveni un instrument brutal: corectă contra speculanţilor, nedreaptă contra investitorilor reali”, se mai precizează în document. „O abordare optimă ar trebui să integreze un set coerent de măsuri” „Deşi intervenţia în soluţionarea ATR este mai mult decât justificată, instrumentele propuse nu trebuie să ridice probleme de echitate şi eficienţă. În consecinţă, o abordare optimă ar trebui să integreze un set coerent de măsuri: instituirea unor garanţii financiare substanţiale pentru proiectele noi, stabilirea unor termene procedurale clare şi previzibile, introducerea unor mecanisme explicite de protecţie pentru întârzieri neimputabile investitorilor, crearea unui cont separat sau a unui fond dedicat pentru gestionarea garanţiilor executate, precum şi asigurarea unui cadru de monitorizare şi audit public sub coordonarea ANRE. În absenţa acestor elemente de echilibru, există riscul ca intervenţia normativă să îşi atingă obiectivul de reducere a speculaţiei, dar, simultan, să afecteze negativ exact acele investiţii reale şi necesare pentru dezvoltarea sistemului energetic”, a mai scris Dumitru Chisăliţă, arată Stirileprotv.ro. Ce declarase Ilie Bolojan la moțiunea de cenzură Vă reamintim că, în cursul zilei de marți, 5 mai, când a avut loc moțiunea de cenzură, Guvernul adoptase într-o ședință extraordinară o ordonanță de urgență prin intermediul căreia se impun garanții ferme pentru eliberarea de avize tehnice de racordare (ATR). Acest aspect a fost anunțat de Ilie Bolojan, în timpul discursului din Plenul Reunit. „Am zis că nu plec din Guvern până când în această dimineață am venit cu o ordonanță să impun garanții ferme ca să terminăm cu aceste ATR-uri (Avize tehnice de recordare) în bătaie de joc. Am eliberat mai multe autorizații decât capacitatea totală a rețelei și am blocat tot. Am permis unor băieți deștepți, o parte speculativi, să facă hârtii și am blocat accesul în sistemul energetic. V-ați gândit că dacă veniți repede cu moțiunea nu mai putem corecta ce este de corectat. Poate nu știți cine este director la Transelectrica. Vrem energie ieftină, mai multă producție. Dar avem 19.000 MW capacitate totală, din care sunt ocupați 9.000 MW, am eliberat ATR pentru 80.000 MW și încă 30.000 MW sunt în lucru”, a declarat Ilie Bolojan, în discursul din timpul moțiunii de cenzură. Autorul recomandă: Criza carburantului va provoca reacții în lanț. Avertismentul unui economist: România riscă o retrogradare în sărăcia anilor 90 Investiție de 255 de milioane de euro lângă România. Bulgaria a inaugurat un parc solar uriaș, aproape dublu față de cel mai mare de la noi din țară Rompetrol Energy a generat 180.000 de MWh de energie electrică, în 4 luni. Motivul pentru care România are tot mai multă nevoie de centralele pe gaz România are cel mai scump curent electric din Europa, o arată cifrele oficiale. De departe! Sursă foto: Shutterstock – imagini cu rol ilustrativ; Mediafax Foto
România își consolidează vocea energetică la Bruxelles: investiții, cooperare și tranziție pragmatică în centrul dezbaterilor Gândul Energy Now
În această săptămână a avut loc, la Bruxelles, a patra ediție a evenimentului Gândul Energy Now, din seria Europa Connect, care-și propune să aducă laolaltă actori importanți din industria românească – companii din energie, autorități de la București – cu decidenții de la nivel european. La evenimentul desfășurat la sediul din Bruxelles al Parlamentului European au fost prezenți reprezentanți ai companiilor din energie, parteneri ai proiectului Gândul Energy Now, la invitația europarlamentarului Dan Nica, coordonatorului grupului S&D din Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE). De altfel, companiile din România au fost reprezentate la cel mai înalt nivel – Alexandru Chiriță (CEO Electrica), George Agafiței (director Departamentul Afaceri Instituționale și Reglementări, PPC), Ondrej Safar (CEO Evryo), Frank Hajdinjak (vicepreședinte Adrem), Giacomo Bili (CEO Alive Capital), Cristian Todea (deputy CEO Nova Power & Gas ). La dezbateri a luat parte și un număr important de europarlamentari din regiunea central și est europeană, dar nu numai, precum și reprezentanți ai unor asociații europene de profil. Printre membrii Parlamentului European din țara noastră s-au regăsit Vasile Dîncu, Andi Cristea, Maria Grapini, dar și Tudor Constantinescu de la DG Ener (Comisia Europeană). Discuțiile s-au concentrat pe nevoia de investiții în sistemul energetic din România, la fel cum nevoia de invesții în Uniunea Europeană este una dintre prioritățile majore. De asemenea, s-a discutat despre reducerea poverii administrative, reducerea birocrației, simplificarea procedurilor prin care proiectele în energie și investiile în energie pot să beneficieze. Nu în ultimul rând s-a discutat și despre o mai bună coordonare la nivel regional, o abordare mai pragmatică a tranziției prin folosirea tuturor surselor de energie. Un alt aspect importat scos în evidență a fost nevoia de a ne folosi de toate sursele de energie, de a fi pragmatici, focusul și prioritatea rămânând pe zona de regenerabile, soluții cu emisii zero sau emisii scăzute. Concluzia generală a evenimentului a fost că este nevoie de o complementaritate eficientă între decarbonizare și securitatea energetică, cu dimensiunea securității energetice și asigurarea de prețuri mai bune la energie pentru a păstra competitivitatea industriei româneti și europene. “Conectarea mai bună a companiilor și decidenților din Romînia cu zonele de decizie eurpeane trebuie să reprezinte o prioritate și în perioda următoare și toate aceste proiecte de facilitare a dialogului și de înțelegere mai bună a oportunităților la nivel european sunt absolut necesare”, a concluzionat la finele evenimentului secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București și Bruxelles. RECOMANDAREA AUTORULUI: Cristian Bușoi la conferința Gândul „ENERGY NOW 2026”, ediția a IV-a:”Mizele europene ale României sunt mai importante ca niciodată” Sebastian Burduja la conferința Gândul „ENERGY NOW 2026”, ediția a IV-a: „România este într-o poziție mult mai bună decât acum câțiva ani” Liviu Gavrilă, vicepreședinte RWEA, la Gândul Energy Now: „Trebuie să accelerăm investițiile pe întreg lanțul”