Negocieri pentru Turceni 5: Ce vrea România de la CE
România poartă negocieri cu Comisia Europeană ca să nu rămână fără alte surse de energie. Secretarul de stat din Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a declarat joi seară la Antena 3 CNN că discută posibilitatea prelungirii termenului până la care poate fi menținut în funcțiune grupul 5 de la termocentrala Turceni. Întrebat, joi seara, la Antena 3 CNN, dacă există deschidere din partea Comisiei Europene pentru prelungirea termenului de 31 august 2026, până la care România trebuie să scoată din funcțiune anumite capacități pe cărbune, Cristian Bușoi a explicat că autoritățile poartă discuții pe mai multe paliere. Loading … „Cu Comisia Europeană am avut un dialog și o cerere de sprijin pe mai multe paliere”, a spus Cristian Bușoi. România pregătește măsuri pentru situații dificile în sectorul energetic Unul dintre subiectele discutate vizează creșterea capacității de interconectare electrică dintre România și Bulgaria, în contextul în care România se pregătește pentru eventuale situații dificile pe piața energiei. Secretarul de stat din Ministerul Energiei a vorbit și despre posibilitatea intervenției pe piața de echilibrare în cazul apariției unor creșteri speculative ale prețurilor, cu respectarea legislației europene și prin informarea Comisiei Europene. „Dacă vedem fenomene de speculă în piață, pe piața de echilibrare, fenomene pe care le-am văzut în 2022, prețuri de 15, 20, 100 de ori mai mari într-un mecanism pur speculativ, suntem pregătiți să intervenim pe mecanismele directivelor europene, dar trebuie să anunțăm Comisia Europeană”, a spus acesta. Soluția lui Cristian Bușoi ca să nu pierdem bani europeni Un alt punct important al discuțiilor îl reprezintă jalonul 119A din PNRR, care prevede retragerea unor capacități de producție pe cărbune. Potrivit lui Bușoi, din cei 710 MW care trebuiau scoși din funcțiune, 330 MW reprezintă grupul 5 de la Turceni. „Soluția este fie să rediscutăm și să se modifice acest jalon, fie atunci când depunem cererea de plată (…) să nu primim o penalitate pentru că nu am închis acest grup până în 31 august”, a afirmat Cristian Bușoi. Acesta a explicat că discuțiile cu privire la acest jalon sunt purtate în special cu Direcția Generală pentru Sprijinirea Reformelor Structurale (DG Reform), instituția europeană care gestionează aspecte legate de PNRR, în timp ce pe componenta energetică au existat discuții cu Direcția Generală Energie a Comisiei Europene. Guvernul urmează să anunțe momentul depunerii următoarei cereri de plată din PNRR, iar autoritățile încearcă să găsească o soluție pentru ca menținerea temporară a grupului Turceni 5 să nu ducă la aplicarea unei penalități.
Se poate ca pe Grindeanu să-l macine niște vinovăție. Miruță susține că un proiect coordonat de liderul PSD privind un debit mai mare de apă a fost ținut la sertar
Într-o intervenție telefonică realizată joi seara la B1 TV, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a vorbit despre oprirea celui de-al doilea reactor de la Cernavodă. „Diferența de la centrimetrii lui Miruță și inacțiunea lui Grindeanu este oprirea centralei de la Cernavodă astăzi, pentru că un proiect de la Ministerul transporturilor coordonat de domnul Glindeanu a fost ținut la sertar”, a declarat acesta. Întrebat la ce proiect face referire, ministrul a explicat că e vorba despre „proiectul de la Bala”. „Presupunea fix un debit mai mare de apă, care să ajungă la răcirea reactoarelor de la Cernavodă, și care era o soluție serioasă și sănătoasă, făcută din timp și gândită de specialiști și aprobată cu avize de la mediu. A fost băgat în sertar și încuiat acolo din aprilie 2024”, a explicat Miruță. El a precizat că „se poate ca pe domnul Grindeanu să-l macine niște vinovăție, având în vedere că vede ce se întâmplă astăzi. Cu toate că ceea ce ar fi trebuit să se întâmple acolo nu s-a întâmplat, în urma soluției propuse de cei de la Apele Române, s-a câștigat o săptămână de funcționare suplimentară a centralei de la Cernavodă”. „Avem o centrală oprită de la Cernavodă, pentru că proiectul care ar fi putut fi făcut după ce a trecut toate etapele de aprobare în 2024, și care era în responsabilitatea Ministerului Transporturilor, nu a fost inițiat cu toate că a depășit toată birocratia asta complicată din România, ci a fost blocată. Poate că astăzi, când știe că l-a lăsat să se depună praful pe el în sertar, se gândește că românii ar fi putut avea un reactor care să funcționeze”, a conchis Radu Miruță.
Nu am dat niciodată energie gratis Moldovei sau Ucrainei: Cristian Bușoi dezminte informația privind exportul gratis de electricitate
Invitat joi seara la Antena 3 CNN, secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Bușoi a vorbit despre criza din energie. Întrebat dacă România dă energie gratis Moldovei, Bușoi a răspuns că „nu am dat niciodată energie gratis Moldovei sau Ucrainei”. Energia, exportată „la prețul pieței” „Am dat energie la prețul pieței. Întotdeauna la prețul pieței”, a continuat el. Potrivit secretarului de stat în Ministerul Energiei, „lucrurile acestea s-au explicat și s-au spus de mult. Ele amplifică o anumită retorică din zona domnului Georgescu, din zona partidelor extremiste”. Bușoi dezminte „falsa propagandă” „Am mai avut ocazia să vorbesc de-a lungul momentelor tensionate ale anului 2024-2025. Și atunci, în preajma alegerilor prezidențiale, a fost această falsă propagandă că am dat electricitate gratis Ucrainei și Republicii Moldova. Nu, o dăm la prețurile pieței”, a adăugat el. De asemenea, „dacă, cumva am fi într-o situație de criză, chiar și la prețurile pieței, exporturile ar fi limitate sau chiar oprite. Știți prevederele din hotărârea de guvern. Lucrul acesta (n. r. – exportul de energie gratis) nu se întâmplă și, evident, nu se va întâmpla nici în continuare”, a conchis Cristian Bușoi.
Reactorul 2 Cernavodă se oprește joi din cauza secetei
După doar două săptămâni de la închiderea Unității 1 a Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă, a venit și confirmarea suspendării activității de la Unitatea 2. Conducerea Centralei a anunțat că oprirea controlată este programată joi, 13 august, de la ora 07:00. Așadar, creșterea cu 2, respectiv 8 centimetri a nivelului apei din Dunăre, de care Radu Miruță se declara extrem de mândru, s-a dovedit a fi doar o altă banală tehnică de manipulare a românilor. Loading … Radu Miruță, la Centrala de la Cernavodă Pe 27 iulie, Reactorul 1 de la Cernavodă a fost oprit din cauza faptului că debitul Dunării, care asigura nivelul necesar de apă pentru funcționarea optimă a sistemului de răcire, a ajuns la limita de siguranță. Unitatea 2 părea să aibă aceeași soartă, însă premierul demis, Ilie Bolojan, a anunțat că autoritățile caută, în regim de alertă, soluții pentru menținerea în funcțiune a celui de-al doilea reactor. Scenariul de avarie propus de Bolojan a implicat alocarea a 7 milioane de lei din Fondul Național de Rezervă pentru o intervenție la bifurcația dintre brațele Bala și Dunărea Veche. Pe data de 10 august, prim-ministrul interimar a decis alocarea a încă 5,2 milioane de lei, tot din Fondul de Rezervă, pentru continuarea lucrărilor de dragare. Centimetrii lui Miruță au intrat la apă. La propriu Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, și-a făcut intrarea în scenă pe ton acuzator. Mai întâi, a suținut, că actuala criză energetică ar fi putut fi evitată dacă proiectul de dragare a întregului braț Bala nu ar fi fost blocat în „sertarele” Ministerului Transporturilor timp de aproximativ trei ani și jumătate. „Trebuie să îți faci iarna car și vara sanie. Actuala situație este dovada nepăsării, a incorenței guvernamentale și a inconștienței”, spunea Miruță la începutul crizei. Mai apoi, ministrul interimar a început să joace la centimetru. Pe 4 august, Miruță declara că nivelul apei de la Cernavodă a crescut cu 2 centimetri față de ziua precedentă. După alte trei zile, odată cu debutul operațiunilor de scufundare a celor patru barje încărcate cu pietre, Radu Miruță anunța triumfător că „a mai câștigat 8 centimetri la Cernavodă”. În realitate, nivelul apei crescuse cu doar 4 centimetri, iar prognoza care indica o dublare a cifrei s-a dovedit a fi complet falsă. Buzoianu îl trezește la realitate pe Miruță Luni, 10 august, entuziasmul afișat de Radu Miruță a fost înmuiat de declarațiile ministrului interimar al Mediului și Apelor, Diana Buzoianu. Aceasta a afirmat că, pe traseul apei din Dunăre, s-a format un fel de „dâmb” – adică un obstacol care a determinat reorientarea debitului de apă. „Astăzi, suntem într-un prognostic mult mai sumbru decât cel ieri. Pe un traseu de 60 de kilometri, este imposibil să previzionezi exact unde se vor mai putea crea obstacole. S-a creat un obstacol, un dâmb, care a reorientat debitul de apă”, spunea Buzioanu. Prin urmare, chiar dacă a supraviețuit mai mult decât Unitatea 1, Unitatea 2 a Centralei de la Cernavodă va fi, la rândul ei, închisă. Ministerul Energiei, condus de același Ilie Bolojan, a anunțat că niciun consumator casnic nu va fi afectat de oprirea reactorului și că o eventuală măsură de limitare a consumului în cazul anumitor industrii se află abia la coada listei de priorități.
CTP îl atacă dur pe Bolojan după oprirea de la Cernavodă
Jurnalistul Cristian Tudor Popescu îi atacă direct pe cei doi miniștri responsabili de evitarea dezastrului de la Cernavodă. Lui Radu Miruță îi ironizează laudele la adresa autorităților, care s-au dovedit simple acțiuni de salvare a imaginii deja ridicole, iar pe Diana Buzoianu o vede ca pe „o zambilă care apare și dă vina pe un dâmb”. În intervenția la B1 TV, gazetarul nu îl iartă nici pe premierul demis, Ilie Bolojan, despre care afirmă că „a girat” declarațiile făcute de cei doi membri ai Guvernului său interimar. Facebook Radu Miruță „Al dracului dâmb” / „Cum e posibil ca lucruri atât de simple, până la oligofrenie, să nu fie prevăzute?” / „Doar dau din gură” După ce o ridiculizează pe ministra Mediului și a Apelor, Diana Buzoianu, pe care o numește „zambila care ne-a spus că vina dezastrului îi aparține unui dâmb, al dracului dâmb”, CTP nu se ferește să dea cărțile pe față cu privire la lipsa totală de responsabilitate a celor care conduc România. „Cum e posibil ca, în atâția ani, lucruri atât de simple, până la oligofrenie… cum adică să nu draghezi brațul ăla al Dunării, în atăția ani?! Cum să nu îți faci scenariul extrem de plauzibil, care s-a mai produs în România, chiar dacă nu la nivelul ăsta, al scăderii nivelului Dunări?! Cu ce te ocupi? Asta faci, dacă vrei să guvernezi și te interesează să faci ceva pentru țara asta, nu doar să dai din gură”, spune Cristian Tudor Popescu. „Ți se ridică părul în cap”, adaugă publicistul. Facebook Diana Buzoianu „Premierul Bolojan a girat aceste exprimări ridicole ale doi miniștri din Guvern” / „Era la mintea cocoșului ce se va întâmpla” Jurnalistul mai afirmă că prim-ministrul demis la începutul lunii mai este persoana responsabilă de declarațiile făcute de cei doi membri ai Guvernului interimar pe care îl conduce. Despre Radu Miruță, ministrul interimar al Transporturilor, CTP spune că toate intervențiile pe care le-a derulat s-au dovedit simple acțiuni de salvare a imaginii, însă care nu au avut niciun succes. Facebook Ilie Bolojan „Domnul Miruță îi mulțumește domnului prim-ministru pentru coordonare și sprijin, armatei pentru implicare, îi felicită pe toți cei care au venit cu soluții și așa mai departe. Totodată, premierul Bolojan a girat aceste exprimări ale doi miniștri din Guvern. De asemenea, domnul Bolojan a spus că mai rezistă reactorul încă vreo cinci zile, chiar dacă scade nivelul Dunării. Și-au asumat aceste declarații, chiar dacă era la mintea cocoșului ceea ce se va întâmpla”, explică Cristian Tudor Popescu. Centrala de la Cernavodă va fi închisă joi dimineață După doar două săptămâni de la oprirea Unității 1 a Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă, a venit și confirmarea închiderii controlate a celui de-al doilea reactor. Conducerea Centralei a confirmat data de joi, 13 august, ora 07:00. Ministerul Energiei, condus de același Ilie Bolojan, a anunțat că niciun consumator casnic nu va fi afectat de oprirea reactorului și că o eventuală măsură de limitare a consumului în cazul anumitor industrii se află abia la coada listei de priorități.
Planul de închidere de la Cernavodă merge mai departe
Planul de închidere al Unității 2 de la Cernavodă merge mai departe. Angajații Centralei au primit un mesaj intern în care se arată faptul că peste noapte, debitul Dunării a mai scăzut cu 4 centimetri, iar nivelul a atins valoarea de 1.81 metri. În consecință, închiderea controlată a Reactorului 2 va începe joi dimineață la ora 07:00. „Bună dimineața. La Cernavodă nivelul a atins valoarea de 1.81m. Am pierdut încă 4 cm. După cum am comunicat, mâine dimineață la ora 07:00 începem procedura de oprire controlată a Unității 2”, se arată în mesajul intern trimis la Cernavodă. Loading … Ministerul Energiei: Oprirea controlată a Unității 2 este așteptată în cursul acestei săptămâni Ministerul Energiei a anunțat, marți, că Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă a inițiat procedurile tehnice premergătoare opririi controlate a Unității 2, pe fondul debitului foarte scăzut al Dunării și al evoluției nivelului apei în zona de aspirație a pompelor de răcire. „Este vorba despre proceduri uzuale și preventive, specifice pregătirii în condiții de siguranță a opririi unei unități nucleare. Acestea nu indică existența unui incident la nivelul centralei, ci fac parte din măsurile tehnice aplicate atunci când parametrii de funcționare impun pregătirea pentru o oprire controlată. În condițiile în care prognoza privind debitul Dunării se menține nefavorabilă, oprirea controlată a Unității 2 este așteptată în cursul acestei săptămâni”, au precizat reprezentanții Ministerului Energiei. Grupul energetic Rovinari 4 al Complexului Energetic Oltenia va fi scos din rezervă Aceștia precizează că Ministerul Energiei și Dispecerul Energetic Național au pregătit măsurile necesare pentru compensarea energiei care nu va mai fi produsă de Unitatea 2 și pentru menținerea echilibrului Sistemului Electroenergetic Național. „Necesarul va fi acoperit prin utilizarea posibilităților de import din sistemele energetice regionale și europene, precum și prin activarea unor resurse suplimentare de producție la nivel național. În acest sens, grupul energetic Rovinari 4 al Complexului Energetic Oltenia va fi scos din rezervă și pus la dispoziția Sistemului Electroenergetic Național. De asemenea, va fi utilizată, în limitele tehnice și ale resursei de apă disponibile, capacitatea suplimentară de producție a Hidroelectrica”, mai arată Ministerul Energiei. Nuclearelectrica a activat mecanismul de forță majoră pentru contractele de vânzare a energiei De asemenea, Nuclearelectrica a anunțat că a activat mecanismul de forță majoră pentru contractele de vânzare a energiei. „S.N. Nuclearelectrica S.A. anunță acționarii și investitorii asupra emiterii, în data de 10 august 2026, a unei serii de Avize de Existența a Cazului de Forță Majoră, de către Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța (CCINA), aplicabile în cazul contractelor de livrare de energie electrică. Eliberarea Avizelor de Existența a Cazului de Forță Majoră pentru Nuclearelectrica a avut la baza seceta hidrologică severă manifestată în bazinul hidrografic al fluviului Dunărea, care a determinat scăderea excepțională a debitului și a nivelului fluviului sub valorile necesare asigurării, în condiții de securitate nucleară, a sursei de apă tehnologică și de răcire a CNE Cernavodă, conducând la oprirea controlată a Unității 1 CNE Cernavodă și implicit a imposibilității de executare integrală, din propria producție, a obligațiilor contractuale asumate față de partenerii contractuali, începând cu dată de 27.07.2026 și în continuare, pe perioada menținerii efectelor evenimentului de forță majoră și a consecințelor acestuia asupra executării obligațiilor contractuale. De asemenea, având în vedere prognozele INHGA privind scăderea fluviului Dunărea, există și posibilitatea opririi controlate a Unității 2 CNE Cernavodă. Nuclearelectrica va transmite către partenerii contractuali o estimare (în măsură în care aceasta este disponibilă la acest moment și fără că aceasta să fie limitată sau să oblige partea respectivă) cu privire la durata perioadei în care nu va putea să își îndeplinească obligațiile. Nuclearelectrica va depune toate eforturile rezonabile din punct de vedere comercial în vederea minimizării efectelor Cazului de Forță Majoră și, pe perioada în care acest Caz de Forță Majoră continuă, va oferi partenerilor contractuali informații actualizate în mod rezonabil, atunci când și dacă sunt disponibile, despre durata perioadei în care nu va putea să își îndeplinească obligațiile. Avizele de Existența a Cazului de Forță Majoră au fost eliberate la solicitarea Nuclearelectrica și acestea reprezintă acte constatatoare, emise în baza legii și în conformitate cu condițiile contractuale”, este anunțul publicat pe site-ul Bursei de Valori București. Ministerul Energiei mizează și pe responsabilitatea individuală a consumatorilor Totodată, autoritățile au transmis că reducerea voluntară a consumului de energie electrică de către orice utilizator casnic sau industrial este necesară pentru evitarea unor situații suplimentare de criză. „Ministerul Energiei reînnoieşte apelul către populaţie, instituţiile publice şi operatorii economici pentru un consum responsabil, în special în intervalul 19:00-23:00. Reducerea voluntară a consumului de energie electrică în această perioadă contribuie la diminuarea presiunii asupra Sistemului Electroenergetic Naţional”, au transmis oficialii din Energie.
Consum record de energie de peste 8.000 MW în România
Consumul de energie electrică al României a depășit marți seara 8.000 MW. La ora 19:48, consumul ajunsese la 8.183 MW, în timp ce producția internă era de numai 5.873 MW. Datele se găsesc mai jos, în articol. Diferența dintre consum și producția internă este acoperită prin importuri și schimburi de energie cu alte țări. România avea un deficit de producție de aproximativ 28% din consum. Acesta trebuia compensat prin mecanismele de echilibrare ale sistemului, notează Mediafax. Loading … Nou record de consum de energie în România, în plină alertă. A trecut de pragul de 8.000 MW, marți seară La ora 19:48 erau disponibile următoare date pentru România: Consum: 8.183 MW Producție: 5.873 MW Diferență: 2.310 MW Diferența dintre consum și producție a fost de aproximativ 2.190 MW. Necesarul a fost acoperit în principal prin importuri. Consumul de marți seara a depășit nivelurile din ultima lună. În perioada 12 iulie-11 august, consumul a fost în general sub 7.500-7.700 MW. Recordul depășește și estimările Transelectrica. La începutul verii, operatorul anticipa un vârf de circa 8.000 MW. Consum de peste 8.000 MW, în România, în această seară În jurul orei 19:25, consumul depășise 8.000 MW. Producția internă era de 5.873 MW, iar importurile ajungeau la circa 2.151 MW. Hidrocentralele produceau 1.483 MW, centralele pe hidrocarburi 1.371 MW, iar cărbunele 859 MW. Energia nucleară furniza aproximativ 684 MW. Vârful de consum a fost atins în intervalul 19:00-23:00. Este perioada în care Ministerul Energiei a cerut reducerea voluntară a consumului până la 31 august. Pe 7 august, Ministerul Energiei estima un consum maxim de 7.800-8.000 MW. Înaintea valului de caniculă, estimarea era de circa 7.000 MW. Consumul de marți seara a depășit și prognoza actualizată. Producția disponibilă este redusă. Unitatea 1 de la Cernavodă a fost oprită din cauza nivelului scăzut al Dunării. Autoritățile încearcă să mențină în funcțiune Unitatea 2. România se află în alertă energetică națională pentru 30 de zile. În situații critice, Transelectrica poate limita consumul unor mari consumatori industriali. Măsura nu vizează populația. Seara, scăderea producției solare pune presiune suplimentară pe sistem, iar deficitul este acoperit prin centrale, stocare și importuri. sursă foto: Shutterstock – imagini care au rol ilustrativ
Cernavodă: Reactorul 2 se închide. Cine asigură energia
Ministerul Energiei, condus interimar de premierul demis, Ilie Bolojan, a confirmat suspendarea activității Unității 2 a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă. Au fost deja inițiate procedurile premergătoare opririi controlate a celui de-al doilea reactor, pe fondul scăderii debitului Dunării sub limita admisă și a creșterii nivelului apei în zona de aspirație a pompelor de răcire. Dar rămân mai multe întrebări. Cea mai importantă este de unde va fi suplimentată carența de energie, în condițiile în care un reactor de la Cernavodă are o putere instalată de 700 MW și alimentează circa 10% din consumul de energie electrică al României. Loading … O sursă din minister a transmis că este vorba de „o oprire controlată, care implică proceduri uzuale și preventive, specifice pregătirii în condiții de siguranță a unității nucleare”, motiv pentru care nu există alte riscuri de alertă. Anunțul a venit la puțin timp după declarațiile făcute de Sorin Rândașu, directorul responsabil de situații de urgență din partea Apelor Române, care confirma că, odată cu atingerea pragului de -230 cm al Dunării în zona Cernavodă, vor fi declanșate procedurile de oprire a unității. Cum va fi suplimentat consumul de energie după închiderea Unității 2 de la Cernavodă? Aceeași sursă din partea ministerului Energiei a precizat că oprirea controlată a Reactorului 2 este așteptată în cursul acestei săptămâni. Ulterior, directorul Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă, Romeo Urjan, a confirmat ziua de joi, 13 august, ora 07:00. CONSTANTA, ROMANIA – AUGUST 4: A view of the Cernavoda Nuclear Power Plant as low flow rate of the Danube River has raised the risk of a shutdown of both operating reactors in Cernavoda, Constanta, Romania, on August 4, 2026. „Necesarul va fi acoperit prin utilizarea posibilităţilor de import din sistemele energetice regionale şi europene, precum şi prin activarea unor resurse suplimentare de producţie la nivel naţional. În acest sens, grupul energetic Rovinari 4 al Complexului Energetic Oltenia va fi scos din rezervă şi pus la dispoziţia Sistemului Electroenergetic Naţional. De asemenea, va fi utilizată, în limitele tehnice şi ale resursei de apă disponibile, capacitatea suplimentară de producţie a Hidroelectrica”, anunță reprezentanții Ministerului Energiei. „Oricât de optimiști vrem să fim, vom pierde foarte mult” Pe de altă parte, în cazul închiderii Unității 2 de la Cernavodă, menținerea unui nivel ridicat de consum va duce la importuri masive pe care autoritățile române trebuie să le facă pentru a asigura necesarul de energie. „Orice creștere a consumului energetic, într-un scenariu în care centrala de la Cernavodă operează fără cele două reactoare va genera fluctuații foarte mari, nesustenabile. Asta presupune, fără îndoială, importuri extrem de mari, la prețuri care depășesc pragul psihologic pe care ni-l imaginăm. Cu siguranță, trebuie să repornim capacitățile convenționale de alimentare, dar, indiferent cât de optimiști vrem să fim, vom pierde foarte mult”, afirmă Silviu Gurlui, expert în Energie. „Niciun consumator casnic nu va fi afectat de închiderea Unității 2 de la Cernavodă” Pentru a detensiona situația, ministerul Energiei a anunțat că toți consumatorii casnici sunt în afara oricărui pericol și că o eventuală măsură de limitare a consumului industrial reprezintă una dintre ultimele măsuri pe lista priorităților. „Limitarea în tranşe a consumului pentru anumiţi mari consumatori industriali, în intervalul 19:00-23:00, ar putea fi aplicată doar dacă evoluţia Sistemului Electroenergetic Naţional o va impune. Consumatorii casnici nu sunt vizaţi de mecanismul de limitare a consumului”, precizează reprezentanții ministerului. Ministerul Energiei mizează și pe responsabilitatea individuală a consumatorilor Totodată, autoritățile au transmis că reducerea voluntară a consumului de energie electrică de către orice utilizator casnic sau industrial este necesară pentru evitarea unor situații suplimentare de criză. „Ministerul Energiei reînnoieşte apelul către populaţie, instituţiile publice şi operatorii economici pentru un consum responsabil, în special în intervalul 19:00-23:00. Reducerea voluntară a consumului de energie electrică în această perioadă contribuie la diminuarea presiunii asupra Sistemului Electroenergetic Naţional”, transmit oficialii din Energie.
De ce energia este ieftină azi, dar va fi scumpă mâine
Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, analizează paradoxul generat de criza energetică anunțată oficial de Guvernul interimar la începutul lunii august. În opinia sa, nu este deloc îmbucurător faptul că prețurile Pieței pentru Ziua Următoare (PZU) sunt mai mici, deoarece ele reflectă doar situația de mâine și nu anticipează riscurile următoarelor 12 luni, care vin la pachet cu contractele bilaterale mult mai mari. Loading … De ce prețurile energiei de azi sunt de trei ori mai mici față de perioade în care România nu era criză? Chisăliță afirmă că PZU nu remunerează nici „gravitatea” crizei, nici starea de alertă declarată la nivel administrativ. PZU indică doar prețul marginal la intervale de 15 minute, în funcție de ultima ofertă necesară pentru acoperirea consumului prognozat în următoarea zi. De exemplu, pe data de 30 iunie 2026, PZU ajungea la 5.321 lei/MWh, cea mai mare cifră din istoria pieței de energie în România. O lună și jumătate mai târziu, Președintele AEI nu simte o criză comercială comparabilă cu cea de la finalul lunii iunie. Dumitru Chisăliță – Raport AEI pe criza energetică „PZU arată că am evitat azi deficitul” / „Bilateralele ne arată că problema revine mâine” Președintele AEI clarifică aparentul paradox dintre prețurile mai mici de azi și estimările mult mai mari pe următoarele 12 luni. Chisăliță spune că nu este vorba de o contradicție, ci de două piețe care evaluează realități diferite. „PZU reflectă situația de mâine, după reducerea consumului și folosirea măsurilor de urgență. Contractul bilateral reflectă riscul cumulat al următoarelor 12 luni, când consumul industrial ar trebui să revină, iar măsurile de avarie nu pot fi menținute permanent”, explică Dumitru Chisăliță. Dumitru Chisăliță crede că actualele prețuri la energie nu au valori sustenabile Mai mult decât atât, bilaterele includ și orele pe care media PZU le ascunde. Dacă vorbim de o cifră medie de aproximativ 600 lei/MWh, aceasta poate fi compusă din 200-300 lei la prânz, 700-1.000 lei noaptea, 1.500-2.500 lei seara și, ocazional, intervale de peste 5.000 de lei/MWh. „Criza energetică a fost prezentată exagerat, administrată netransparent și folosită politic, dar nu înseamnă că a fost fabricată de la zero” Chisăliță identifică trei niveluri ale crizei în care se află România. Pe de o parte, criza fizică este reală și reflectă întocmai situația prezentată: producție nucleară și hidro redusă, importuri mari și rezerve restrânse. Pe de altă parte, președintele AEI e de părere că a doua criză, cea comercială, a fost anticipată și că a treia criză, cea economică, a fost ascunsă prin reducerea consumului: fabricile și-au redus activitatea, iluminatul a fost limitat, iar consumul care ar fi împins prețul marginal la valori extreme a dispărut din piață. Facturile la curent ar putea crește cu până la 20% „Criza energetică din România a fost prezentată exagerat, administrată netransparent și folosită politic, fără ca aceasta să însemne că a fost fabricată de la zero. Datele privind debitele Dunării, indisponibilitatea unor capacități, reducerea producției hidro, situația Paks și importurile ridicate sunt elemente fizice verificabile. Acestea nu pot fi fabricate doar printr-un comunicat guvernamental”, afirmă Dumitru Chisăliță.
Reactorul 2 de la Cernavodă va fi oprit în următoarele 48 de ore. Sorin Rândașu, director Apele Române: Este inevitabil
Unitatea 2 de la Cernavodă va fi oprită în următoarele 48 de ore, a declarat Sorin Rândașu, director situații de urgență din Apele Române. La Cernavodă a fost atins pragul de -230cm, cel care conform procedurilor înseamnă oprirea unității a explicat Rândașu, la Digi24. „Este inevitabil”, spune Sorin Rândașu. Debitul Dunării la intrarea în țară a ajuns, marți dimineața, la 1.370mc/s la intrarea în țară. Loading … „La cum arată prognoza nu există soluții”, a spus el. Și nici veștile pentru următoarea perioadă nu sunt mai bune. „În următoarele cinci zile nu va ploua în bazinul Dunării”, a spus Sorin Rândașu. Ceea ce înseamnă că timp de 2 săptămâni situația nu se va îmbunătăți. „Va mai scădea cu încă 6 cm față de nivelul prag de funcționare al Centralei de la Cernavodă”, a mai spus Sorin Rândașu. Diana Buzoianu: „Estimarea este revizuită” Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, avertiza, luni seară, la Euronews, că estimările privind modificările în debitul Dunării variază extrem de rapid. „Estimarea este revizuită pentru că, în fața unor fenomene extreme, putem să dăm soluții, dar când vorbim de 60 de kilometri de parcurs al apei, evident că pot să apară inclusiv obstacole noi. Asta este ceea ce s-a întâmplat în cazul Dunării. Prin coborârea celor patru barje, prin stânca dislocată în zona de pe Dunăre, am reușit să creștem nivelul apei cu 8 centimetri în prima zi. Doar că apa respectivă, cărând aluviuni, creând anumite curente pe care noi nu mai puteam să le gestionăm pe un traseu de 60 de kilometri, este imposibil să previzionezi exact unde se vor mai putea crea obstacole. S-a creat un obstacol, un dâmb care a reorientat apa și astfel nu a mai ajuns direct pe canalul unde ar fi trebuit, pentru centrala de la Cernavodă. Astăzi suntem într-un pronostic mult mai sumbru decât ieri. În aceste momente au loc lucrări de dragare, care, și în momentul în care vor reveni ploile și va reveni debitul, vor ajuta ca, în cazul în care am avea o oprire a Unității 2, totuși să poată să repornească această unitate într-un termen mult mai rapid”, a spus Diana Buzoianu. Știre în curs de actualizare