Criza apei în România: Restricții la Cernavodă
Seceta adâncește criza apei din România. Datele indică faptul că 277 de localități din țară sunt afectate de seceta hidrologică. Situația este monitorizată îndeaproape de Administrația Națională „Apele Române”, iar gradul de umplere al celor 40 de principale lacuri de acumulare ar putea scădea la aproximativ 66% până la finalul acestei luni. Altfel, Cernavodă se află în Treapta I de restricții. Seceta hidrologică se agravează în România. Gradul de umplere al principalelor lacuri de acumulare a ajuns la 70,63%, anunță Apele Române. În total, 277 de localități sunt afectate de deficitul de apă. La Cernavodă se aplică deja Treapta I de restricții, iar situația nu este îmbucurătoare în mai multe județe din țară. Loading … Seceta adâncește criza apei din România. Sursă foto: Facebook Apele Române Rezerva de apă din principalele 39 de lacuri de acumulare a ajuns la 70,63%. Volumul este de aproximativ 3,07 miliarde de metri cubi. Potrivit Apele Române, 181 de localități cu sisteme centralizate de alimentare sunt afectate de deficitul de apă. Comunicatul instituției poate fi vizualizat AICI. Situație nefavorabilă în mai multe județe din România La nivelul mai multor județe din țară, însă, situația nu este îmbucurătoare. La momentul actual, ANAR aplică restricții în zonele afectate de deficitul de apă. Pe râurile interioare, 9 sectoare sunt în faza de atenționare-avertizare. Alte 2 sectoare sunt în Treapta I de restricții, iar 7 au ajuns în Treapta III. Mai multe acumulări din Vaslui și Botoșani sunt afectate. Pe Dunăre și pe brațele fluviului, nu mai puțin de 21 de localități riverane sunt în faza de atenționare-avertizare. Alte 35 de localități se află în Treapta III de restricții. Măsurile afectează, în funcție de zonă, alimentarea populației, irigațiile, piscicultura, zootehnia, industria și transporturile. Cele mai afectate zone Printre cele mai afectate județe se numără Alba, Neamț și Bihor. În total, 181 de localități cu sisteme centralizate de alimentare sunt afectate de deficitul de apă. Alimentarea se face cu dificultate, cu restricții sau doar în anumite intervale orare. Județul Alba: 45 de localități afectate; Județul Neamț: 39 de localități afectate; Județul Bihor: 30 de localități afectate; Județul Galați: 11 localități afectate; Județul Maramureș: 10 localități afectate; Județul Vaslui: 8 localități afectate; Județul Argeș: 7 localități afectate; Județul Cluj: 7 localități afectate; Județul Iași: 6 localități afectate; Județul Vrancea: 5 localități afectate. Alte 96 de localități sunt afectate de seceta prelungită. Acestea nu au sisteme centralizate de alimentare cu apă sau le au doar parțial. În unele zone, fântânile au secat. Printre cele mai afectate județe: Județul Botoșani: 55 de localități afectate; Județul Neamț: 10 localități afectate; Județul Bacău: 6 localități afectate; Județul Iași: 5 localități afectate; Județul Argeș: 4 localități afectate; Județul Gorj: 4 localități afectate; Județul Vaslui: 4 localități afectate. Din cele 130 de secțiuni monitorizate pentru seceta hidrologică, 48 au debite sub nivelul minim necesar pentru asigurarea necesarului de apă. Pe Dunăre sunt afectate 10 secțiuni. Printre acestea se numără Oltenița, Chiciu, Vadu Oii, Gropeni, Brăila, Hârșova, Cernavodă și Isaccea. La Cernavodă se aplică deja Treapta I de restricții pentru centrala nucleară. Nivelul Dunării a ajuns la -2,27 metri. Sursă foto: Facebook Apele Române
Guvernul Bolojan ia noi măsuri pentru criza din energie. Peste 5 milioane de lei din Fondul de Rezervă sunt alocate pentru lucrări de dragare pe Dunăre
Peste 5 milioane de lei din Fondul de Rezerva urmează să fie alocate pentru lucrări de dragare pe Dunăre, pe fondul crizei din energie. Guvernul Bolojan urmează să adopte în ședința extraordinară de astăzi fonduri suplimentare pentru gestionarea debitul apei de pe Dunăre, care afectează centrala de la Cernavodă. Nivelul Dunării a crescut cu 8 centimetri în zona centralei nucleare de la Cernavodă după intervenţiile din zona Bala, iar Unitatea 2 poate funcţiona cel puţin încă nouă zile, potrivit declarațiilor lui Radu Miruță Update: Guvernul României a anunțat aprobarea alocării a 5,1 milioane de lei pentru continuarea lucrărilor urgente de dragaj pe fluviul Dunărea, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2026, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Transporturilor și Infrastructurii ”Guvernul României a aprobat, la propunerea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (MTI), alocarea a 5,1 milioane de lei pentru continuarea lucrărilor urgente de dragaj pe fluviul Dunărea, proiect realizat pentru a asigura debitul de apă necesar funcționării în siguranță a Centralei Nucleare de la Cernavodă, în contextul secetei hidrologice severe din această perioadă. Pentru un nivel optim al fluviului Dunărea, specialiștii au apreciat necesară redistribuirea temporară a debitului de apă la bifurcația brațelor Bala și Dunărea Veche. Suma de 5,1 milioane de lei, aprobată astăzi din Fondul de rezervă bugetară al Guvernului, va fi folosită exclusiv pentru lucrări de dragaj (adâncirea albiei fluviului) în două zone critice: Punctul critic Cochirleni (km fluvial 309–304): 2,55 milioane lei pentru extragerea a aproximativ 50.000 de metri cubi de material. Punctul critic Caragheorghe-Turcescu (km fluvial 345-342): 2,55 milioane lei pentru dragarea a încă 50.000 de metri cubi. Alocarea de astăzi reprezintă o completare a finanțării de 7 milioane de lei aprobată în ședința din 31 iulie 2026 pentru intervenția de redistribuire a debitelor la bifurcația Bala–Dunărea Veche, prin amplasarea etapizată a unor barje metalice. Banii aprobați astăzi vin în completarea acestui efort, asigurând continuitatea intervențiilor pe fluviu până la încetarea stării de alertă”, se arată în document. Loading … De menționat că Executivul a alocat până în prezent 7 milioane de lei din fondul de rezervă pentru lucrările menite de a crește nivelul Dunării. „PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN privind alocarea unor sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2026, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Transporturilor și Infrastructurii”, se arată pe ordinea de zi a ședinței extraordinare programată să înceapă la ora 16.00. Reamintim că premierul demis Ilie Bolojan a anunțat că în luna august va fi instituită stare de alertă la nivel național în sectorul energetic, pe fondul scăderii producției de energie electrică cauzate de secetă. El a făcut apel atât la autoritățile publice, cât și la populație să reducă voluntar consumul de energie în orele de vârf, în special seara. Bolojan a declarat la Palatul Victoria că este importantă și economisirea voluntară în orele de seară când există un deficit de energie. „Fac un apel către cetățeni, în special către companii, către autorități publice, să își facă planificări de reduceri voluntare. Noi am notificat principalii consumatori din România că există o posibilitate de a face acest lucru. Luni vom avea o întâlnire cu dânșii în așa fel încât să luăm în calcul și planificări în vederea reducerii consumului acestor consumatori industriali importanți pentru a asigura energia electrică către populație”, a declarat premierul demis. Patru barje au fost scufundate la Cernavodă Administraţia Naţională Apele Române a anunţat, sâmbătă seară, că operaţiunea de scufundare a ultimelor două barje pentru a limita scăderea nivelului apei în zona Centralei de la Cernavodă a fost finalizată după 7 ore. Administraţia Naţională „Apele Române” a transmis, într-o actualizare a situaţiei, că ultimele două barje sunt amplasate la 300 de metri, distanţa dintre cele două puncte de mijloc. Al doilea grup de barje este în amonte, mai înclinat pentru orientarea curentului către braţul Bala. ”Cele 4 barje scufundate prin inundare controlată vor acţiona ca două praguri artificiale menite să favorizeze redirecţionarea unei părţi de debit către braţul care alimentează centrala. Efectele operaţiunii se vor resimţi cel mai devreme mâine seara şi în cursul zilei de luni”, a transmis sursa citată.
Eșecul PNRR: Centrale pe cărbune închise, fără gaz în loc
România și-a închis centralele pe cărbune ca jalon din PNRR, o decizie care a contribuit la actuala stare de alertă energetică. În locul lor trebuia să construiască centrale pe gaze, însă acest lucru nu s-a mai întâmplat. Practic, am închis centralele pe cărbune înainte să realizăm înlocuitorii pe gaze, dar banii au fost cheltuiți. Documentele care arată unde au fost redirecționate sumele alocate inițial asigurării unor noi centrale în locul celor pe cărbune, considerate prea poluante. Statul și-a luat un agajament ferm în fața Comisiei Europene că va asigura noi capacități termoelectrice care să respecte normele UE. Însă, așa cum ne-a obișnuit în cazul fondurilor europene, banii s-au pierdut pe povara administrativă și birocratică a oamenilor conectați la resurse. 20 de milioane euro pentru politruci, studii de fezabilitate și birocrație Statul a cheltuit circa 20 de milioane de euro pe societăți de proiect, consilii de administrație populate cu politruci, directori, sedii, secretare, studii și hârtii care n-au produs niciun megawatt, arată un studiu al Asociației Energia Inteligentă (AEI). Loading … În prezent, confruntați cu cea mai gravă criză energetică de după 1989, decidenții cer salvarea vechilor grupuri de cărbune. Însă, așa cum arată datele oficiale, în locul tranziției energetice promise și asumate la Bruxelles, statul a construit o administrație completă și bine plătită în jurul unor centrale inexistente. PNRR a impus ca jalon asumat de Cristian Ghinea, fostul ministru al Proiectelor Europene, închiderea unităților pe cărbune. Însă nu a finanțat direct centralele pe gaze de la Turceni și Ișalnița. Ce capacități pe cărbune au fost dezafectate prin jalonul PNRR Comisia Europeană confirmă că România a raportat dezafectarea celor 1.695 MW în cadrul primei cereri de plată PNRR. Comisia Europeană – proiectele PNRR România. Minerii protestează în Piața Victoriei, 24 martie 2026. Potrivit asociației, cele 1.695 MW sunt identificate exact în documentația care a fundamentat OUG 108/2022: Turceni 3, Ișalnița 8 și 5 grupuri de la Mintia. De ce întârzie proiectele centralelor pe gaze de la Turceni și Ișalnița România și-a asumat, în egală măsură, înlocuirea termocentralelor care aveau cărbunele ca materie primă cu unele pe gaze, de ultimă generație. Iată planul la care s-a angajat guvernul la Bruxelles: După cum se poate constata analizând tabelul de mai sus, cu puține exceoții, centralele promise nu au mai fost construite. Doar centralele de la Ișalnița și Turceni au intrat în circuitul de licitare a lucrărilor, însă se invocă permanent motive pentru a fi blocate. Situația financiară reală de la Turceni și Ișalnița Contractul de finanțare pentru Turceni a fost semnat la 17 iulie 2023, grant de aproximativ 831,4 milioane lei, reprezentând aproximativ 50% din valoarea inițială de 1,66 miliarde lei. Pentru Ișalnița, contractul a fost semnat la 23 februarie 2024, grant de 1,259 miliarde lei, față de un cost inițial eligibil de aproximativ 2,51 miliarde lei. Ișalnița Comparația esențială: ce s-a închis și ce trebuia construit Proiectul adoptat de Senat la 4 august 2026 nu nominalizează anumite centrale. Amendamentul este redactat general: nicio capacitate pe lignit sau huilă nu poate fi retrasă înainte ca înlocuitorul să fie pus efectiv în funcțiune și să asigure aceeași putere disponibilă. Totuși, efectul imediat urmărit privește în principal două grupuri ale Complexului Energetic Oltenia, Grupul 6 Rovinari si Grupul 4 Turceni (care nu mai are licenta de functionare). Fiind redactată general, legea ar putea împiedica și închiderea celorlalte capacități pe cărbune atât timp cât nu există înlocuitori funcționali. Întârzierea ne mai costă aproape 2 miliarde de lei România a legat juridic și financiar închiderea a 3.780 MW pe cărbune de perspectiva construirii unor noi capacități. Însă cele două centrale pe gaze ale CE Oltenia însumează numai 1.325 MW. Nici acestea nu au fost construite. Însă ce este nai grav, atrag atenția specialiștii: PNRR a conținut obligații ferme și termene pentru închiderea cărbunelui; Înlocuitorii pe gaze au rămas proiecte separate, dependente de Fondul pentru Modernizare, contribuțiile partenerilor și credite; Statul a semnat scoaterea din funcțiune înainte să existe contracte ferme pentru echipamentele de înlocuire; Cele două societăți de proiect au fost constituite, conducerile au funcționat și contractele de finanțare au fost semnate; Până în 2026, nici Turceni, nici Ișalnița nu intraseră efectiv în construcție; Costul cumulat a crescut de la aproximativ 4,17 miliarde lei la peste 6,4 miliarde lei; Granturile europene au rămas la valorile inițiale, astfel încât asociații trebuie să găsească încă peste 2 miliarde lei numai pentru acoperirea scumpirilor. Așadar, România a avut în PNRR bani condiționați de închiderea cărbunelui, dar nu bani PNRR pentru construirea celor două centrale înlocuitoare. A închis capacitatea printr-un mecanism obligatoriu și a lăsat înlocuirea ei într-un mecanism financiar nesigur, întârziat și subfinanțat, conchide AEI.
Bulgaria face profituri record de pe urma crizei energetice din România
Ministrul energiei de la Sofia, Iva Petrova, a precizat în cadrul emisiunii „Bună ziua, Bulgaria” că, datorită crizei energetice generate de secetă și nivelurile scăzute ale Dunării, țara sa obține venituri suplimentare de milioane de euro, relatează publicația Fakti. În prezent, Bulgaria înregistrează exporturi record de energie electrică, cu un volum istoric de până la 32.000 – 33.000 MWh pe zi, ceea ce generează venituri suplimentare de milioane de euro. Loading … Iva Petrova, ministrul Energiei din Bulgaria Nivelul extrem de scăzut al apei pe Dunăre a redus drastic producția de energie din România, unde centrala nucleară de la Cernavodă este parțial afectată. În aceste condiții, pe timpul zilei, când cererea de energie la noi în țară este mică, se realizează un transfer masiv de curent electric către Bulgaria, acolo unde este stocat în baterii. Diferențele majore dintre profitul bulgarilor și pierderile masive ale României constau în viziunea pe termen lung a acestora privind infrastructura. Bulgaria a alocat circa 600 de milioane de euro prin PNRR pentru achiziția de baterii de stocare a energiei. În aceste condiții, vecinii noștri de la sud au devenit un pilon de stabilitate care poate să „salveze” regiunea de la un colaps energetic, dar profită din plin din punct de vedere financiar de vulnerabilitățile statelor din regiune. Mecanismul prin care Bulgaria cumpără energie ieftină din România și o vinde scump seara către noi se bazează pe o strategie de arbitraj comercial. În perioada prânzului, panourile fotovoltaice și prosumatorii din România generează o cantitate uriașă de energie electrică și, deoarece consumul național este relativ redus în această perioadă, oferta depășește masiv cererea. Prin urmare, prețul energiei pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) scade drastic, ajungând uneori și la 0 euro. Pentru că România nu are unde să stocheze acest surplus de energie de la amiază, acesta merge spre Bulgaria deoarece piețele sunt interconectate prin mecanismul de cuplare european, acolo unde traderii bulgari, precum cei care operează proiecte de baterii în Lovech, stochează această energie la prețuri derizorii sau uneori chiar pe gratis. Bulgarii, în loc să consume imediat această energie importată din România, o direcționează către sistemele sale masive de stocare a energiei. Unele raportări arată că dețin baterii care pot cumula și până la 6 GW de energie electrică. În aceste condiții, seara, când România intră în deficit de energie iar consumul din țară explodează, bulgarii deschid robinetul. Pentru că România nu mai produce destul și nu are energie stocată, prețul pe piață crește fulminant din cauza cererii foarte mari. Potrivit unei analize realizate de Gândul, de când România a intrat în criza energetică, țara noastră a exportat energie la prețuri de 2 lei MWh pe timpul zilei și a cumpărat-o înapoi seara cu prețuri de până la 1.100 de lei MWh. Paradoxal, ne răscumpărăm propria energie electrică pe care o producem ziua. Toate aceste venituri provin din oportunismul Bulgariei pentru că au avut viziunea de a investi în baterii de stocare pe care România nu le are. Compania Advance Green Energy AD este unul din marii câștigători din aceste tranzacții cu energie, fiind unul dintre pilonii principali ai industriei energetice din Bulgaria. Compania deținută de frații Kiril și Georgi Domuschiev a lansat în mai 2025 proiectul record de la Lovech, cu o instalație de tip BESS (baterii) operată în Parcul Industrial „Balkan” și finanțată parțial prin PNRR. Are o capacitate masivă de 124,1 MW / 496,4 MWh și este cel mai mare sistem independent de stocare în baterii din Uniunea Europeană. Bulgaria a devenit oficial piața cu cea mai rapidă creștere a sistemelor de stocare a energiei în baterii (BESS) din Uniunea Europeană. La începutul lui 2025 țara avea doar în jur de 200 MWh capacitate în baterii, dar investițiile masive private și schemele de finanțare din PNRR au catapultat vecinii de la sud de Dunăre pe locul 3 în UE ca volum total instalat.
PSD îl ironizează pe Bolojan pe tema termocentralelor
PSD îl ironizează pe premierul demis, Ilie Bolojan, într-o postare pe rețelele sociale, în care sugerează că acesta nu vrea să meargă la Bruxelles ca să negocieze deschiderea termocentralelor deoarece „a dat afară translatorii”. Mesajul vine în contextul disputei dintre social-democrați și șeful Executivului privind viitorul centralelor pe cărbune și al crizei energetice. În postarea publicată pe Facebook, social-democrații pornesc de la întrebarea „De ce nu merge Bolojan la Bruxelles să negocieze deschiderea termocentralelor?” și susțin că premierul demis ratează negocieri importante din cauza unor decizii administrative. PSD subliniază că aceste decizii nu mai au legătură cu eficiența statului, ci cu incompetența. Loading … „O întrebare care rămâne fără un răspuns clar: de ce nu merge Bolojan la Bruxelles să negocieze deschiderea termocentralelor? Când ajungi să ratezi negocieri importante din cauza unor decizii administrative, nu mai vorbim despre eficiență, ci despre incompetență”, a scris PSD Alba pe Facebook. PSD: „Reformele nu pot însemna doar presiune pusă pe umerii oamenilor” În continuarea mesajului, PSD extinde criticile dincolo de negocierile cu termocentralele și susține că reformele promovate de Guvernul Bolojan nu trebuie să pună presiune pe umerii românilor. Social-democrații susțin că Guvernul are obligația să protejeze interesele naționale, locurile de muncă și siguranța comunităților. „Românii au nevoie de decizii responsabile, de dialog și de apărarea intereselor naționale. Energia, locurile de muncă și siguranța comunităților nu ar trebui tratate cu indiferență. Reformele nu pot însemna doar presiune pusă pe umerii oamenilor. Este nevoie de soluții care să țină cont de cei care muncesc, de familii și de viitorul țării.” Grindeanu i-a cerut lui Bolojan să meargă de urgență la Bruxelles Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a anunţat luni, 3 august, că parlamentarii formaţiunii vor depune un proiect de lege care să prevadă că autorităţile nu vor mai putea închide capacităţi de producţie în sectorul energetic decât dacă există noi capacităţi care să suplinească energia pe care cele închise o produceau. Totodată, acesta i-a cerut public premierului demis, Ilie Bolojan, să meargă la Bruxelles pentru a negocia amânarea termenului de 31 august privind închiderea centralelor electrice pe bază de cărbune. „Îi cer public prim-ministrului demis Ilie Bolojan să meargă urgent la Bruxelles și să negocieze amânarea termenului de 31 august pentru oprirea centralelor electrice pe bază de cărbune”, a spus Sorin Grindeanu.
Aproape 9.000 de români au răspuns la întrebarea Gândul
În ciuda apelurilor lansate de premierul demis, Ilie Bolojan, și vicepremierul demis, Oana Gheorghiu, pentru reducerea voluntară a consumului de energie, pe fondul crizei din sistemul energetic, rezultatele unui nou sondaj lansat de Gândul arată că majoritatea românilor nu și-a schimbat obiceiurile de consum. Aproape 9.000 de oameni au răspuns la întrebare, iar 59% au declarat că nu și-au redus voluntar consumul de curent electric. Loading … Sondajul publicat pe site-ul ziarului a suscitat un interes ridicat. Aproape 9.000 de români au votat una dintre opțiuni. Vă invităm să vedeți mai jos rezultatele. Mai mult de jumătate dintre români nu au redus voluntar consumul de energie Rezultatul sondajului arată că majoritatea participanților nu și-a redus voluntar consumul de curent electric, în contextul crizei energetice și al apelurilor disperate ale premierului și vicepremierului demiși. Potrivit rezultatelor, 59% dintre respondenți, adică 5.164 de cititori, au răspuns „Nu” la întrebarea lansată de Gândul. Ce au răspuns ceilalți cititori la sondajul lansat de Gândul De cealaltă parte, 38% dintre votanți, respectiv 3.304 persoane, au declarat că au redus voluntar consumul de curent electric. Alți 295 de cititori, adică 3% din totalul voturilor, au ales varianta „Nu știu/Nu răspund”. Sondajul Gândul a înregistrat un total de 8.763 de voturi. Bolojan a făcut mai multe apeluri către cetățeni, în contextul crizei energetice Pe 29 iulie, premierul Ilie Bolojan a făcut primul apel public către consumatori să reducă voluntar consumul de energie electrică, în special în orele de seară, pe fondul deciziei referitoare la oprirea Unităţii 2 a Centralei Nucleare de la Cernavodă din cauza debitului scăzut al Dunării. „Fac un apel către cetățeni, în special către companii, către autorități publice, să își facă planificări de reduceri voluntare. Noi am notificat principalii consumatori din România că există o posibilitate de a face acest lucru. Luni vom avea o întâlnire cu dânșii în așa fel încât să luăm în calcul și planificări în vederea reducerii consumului acestor consumatori industriali importanți pentru a asigura energia electrică către populație”, a transmis Ilie Bolojan la sfârșitul lunii iulie. Pe 3 august premierul a reluat apelul la reducerea voluntară a consumului şi a spus că „două companii importante, mari consumatori, Dacia şi Ford, sunt cu producţia oprită până pe data de 19, ceea ce înseamnă o economie de aproximativ 200 MW”. Ulterior, premierul demis a revenit cu un nou apel, joi 6 august, într-o postare pe rețelele sociale. Acesta a anunțat că Executivul a aprobat hotărârea privind planurile de pregătire pentru riscuri în sectorul energetic și că pregătește măsuri care permit limitarea consumului de energie pentru anumite categorii de consumatori industriali, dacă situația o va impune. În finalul mesajului, Bolojan le-a mulțumit românilor, companiilor și autorităților locale care au redus voluntar consumul de energie în ultimele zile și a lansat un nou apel la reducerea consumului. „Acest efort a contribuit la echilibrarea sistemului și rămâne foarte important în perioada următoare. De aceea, fac în continuare apel la reducerea consumului, în special între orele 19:00 și 23:00, când cererea de energie este cea mai mare”, a transmis acesta joi seară. Oana Gheorghiu a continuat demersul lui Bolojan Vicepremierul demis Oana Gheorghiu a continuat apelurile disperate ale lui Bolojan pentru reducerea voluntară a consumului de energie și le-a cerut românilor să amâne pentru câteva ore pornirea mașinilor de spălat, a uscătoarelor și a altor aparate cu consum ridicat de energie. Aceasta a transmis că o reducere de aproximativ 400 MW poate fi obținută prin cumularea unor gesturi individuale aparent nesemnificative și i-a îndemnat pe consumatorii casnici să amâne pentru câteva ore folosirea aparatelor electrocasnice cu consum mare. „Realizările mari înseamnă uneori o mulțime de gesturi mici aduse împreună. România a ajuns aseară, la ora de vârf, la un consum de aproximativ 7.700 MW. Putem coborî în această seară la 7.300 MW? Dacă fiecare dintre noi amână pentru câteva ore pornirea mașinii de spălat, a uscătorului sau a altor consumatori mari de energie, diferența va fi semnificativă”, a scris Oana Gheorghiu pe Facebook.
Cum se va desfășura un festival muzical cu lumini în Ungaria fără a depinde de rețeaua publică, în ciuda crizei energetice
Muzica va fi dată la volum maxim și atmosfera se anunță la fel de electrizantă la festivalul Sziget de la Budapesta din acest an. Pe fondul crizei energetice cauzată de scăderea debitului Dunării, centrala nucleară Paks s-ar putea închide. Aeroportul din Budapesta implementează măsuri pentru economisire în contextul crizei energetice. Loading … Deși urmează zile critice, ungurii se vor distra la festival Guvernul condus de premierul Peter Magyar îndeamnă deja marile companii și consumatorii de rând să economisească după ce a anunțat că vor urma cinci zile „critice”. Pe de altă parte, organizatorii festivalului anual Sziget din Budapesta vor putea desfășura concertele muzicale în regim normal, grație generatoarelor electrice de urgență. „Festivalul nu depinde de rețeaua publică ungară și nu va pune presiune pe rețeaua electrică maghiară și nici nu va pune în pericol alimentarea națională cu eenrgie electrică”, au spus organizatorii. „În caz de urgență, energia necesară pentru eveniment este generată în întregime de propriul nostru sistem. Atât siguranța vizitatorilor noștri, cât și desfășurarea neîntreruptă a întregului program sunt garantate în orice moment”, au adăugat organizatorii festivalului. Tehnologia LED și generatoarele electrice fac organizarea festivalului posibilă în contextul celei mai grave crize energetice de după 1989 Marele eveniment muzical va avea loc între 11 și 15 august 2026, cu o infrastructură robustă bazată pe generatoare. În plus, consumul de energie a fost redus de la an la an după inovațiile tehnice din ultimii ani, în special tehnologia de luminare LED. Festivalul va dispune și de o aprovizionare cu apă independentă. Nici apa nu va fi irosită Nici măcar apa folosită pentru a curăța praful de pe poteci nu va fi irosită. Se va infiltra în stratul de pietriș natural al insulei Hajogyari pentru a se duce înapoi în fluviul Dunării. „În mai multe locuri vor fi stații de apă gratuită pentru a încuraja vizitatorii să folosească sticle reutilizabile, pentru a reduce deșeurile din plastic”, au spus organizatorii pe pagina lor oficială de Facebook, citează Hungary Today. În cazul unei pene de curent la nivel național sau al unei restricții, terenul festivalului care se va desfășura pe insula Hajogyari din Budapesta va fi complet deconectat de la rețeaua centrală, în caz că este necesar. Sursa Foto: Sziget Festival, Facebook
Unitatea 2 de la Cernavodă rămâne în funcțiune
Nuclearelectrica menține în funcțiune Unitatea 2 de la Cernavodă, la capacitate nominală. Totuși, riscul opririi unității rămâne. Compania precizează că sunt respectate toate normele și procedurile de securitate nucleară. Autoritatea de Supraveghere Financiară a transmis Bursei de Valori București că Unitatea 2 a Centralei Nucleare de la Cernavodă continuă să funcționeze la capacitate nominală. Măsurile luate de autorități au dus la creșterea nivelului Dunării în zona Cernavodă. Loading … Unitatea 2 de la Cernavodă funcționează la capacitate nominală „SN Nuclearelectrica SA anunță că Unitatea 2 a CNE Cernavodă continuă să funcționeze la capacitate nominală, cu respectarea tuturor normelor și marjelor de securitate nucleară, în baza procedurilor interne aplicabile în situații de secetă severă. Măsurile implementate de autoritățile române cu scopul creșterii nivelului Dunării la Cernavodă au determinat creșterea acestuia. Specialiștii CNE Cernavoda monitorizează în permanență parametrii de operare, marjele de siguranță și fiabilitatea echipamentelor. De asemenea, adițional monitorizării stării centralei, CNE Cernavodă analizează prognozele INHGA pentru perioada următoare. Deși, urmare a acțiunilor autorităților există o creștere de nivel, în condițiile menținerii unor prognoze negative privind scăderea nivelului în perioada următoare, încă rămâne valabilă posibilitatea opririi Unității 2. Unitatea 1 rămâne în continuare în stare oprită sigură. Nuclearelectrica va informa cu privire la orice evoluție a CNE Cernavodă”, se arată în anunțul postat pe BVB. Unitatea 1 rămâne oprită Marți, Radu Miruță anunța că nivelul apei la Cernavodă a crescut cu 2 centimetri. Evoluția vine după detonarea controlată a unei stânci de pe brațul Bala, menită să mărească debitul Dunării. Specialiștii de la Cernavodă monitorizează permanent funcționarea centralei și evoluția debitului Dunării. Totodată, sunt analizate prognozele hidrologice, care indică un debit de aproximativ 1.400 mc/s în următoarele zile. Deși nivelul Dunării a crescut, riscul opririi Unității 2 rămâne, pe fondul prognozelor nefavorabile. Unitatea 1 este în continuare oprită, iar Nuclearelectrica anunță că va informa public despre orice schimbare. Stânca Pârjoaia de pe Dunăre a fost dislocată printr-o nouă explozie controlată. Potrivit lui Radu Miruță, intervenția ar putea crește debitul Dunării spre Cernavodă. Peste 100 de militari și 16 mijloace tehnice au participat la operațiune.
Scufundarea barjelor pentru Cernavodă, amânată din nou
Operațiunile de scufundare a unor barje pentru a crește debitul Dunării spre Centrala Cernavodă, care urma să se desfășoare joi, au fost amânate pentru vineri, din motive de siguranță, anunță specialiștii de la Apele Române. „Operaţiunile de scufundare s-au amânat pentru mâine din condiţii de siguranţă”, au transmis joi seară, reprezentanţii Administraţiei Naţionale „Apele Române” (ANAR). Loading … Toate echipele şi barjele sunt pregătite, iar operaţiunile de scufundare se vor face una câte una, prin inundare controlată în condiţii de maximă siguranţă, durata unei scufundări fiind de 3-4 ore, a transmis sursa citată. De ce au fost amânate operațiunile de scufundare Autoritățile urmau să scufunde, joi după-amiază, două dintre barjele folosite pentru a crește debitul Dunării, urmând ca vineri să fie scufundate celelalte două barje. Directorul adjung al Administrației Naționale „Apele Române”, Sorin Rîndașu, a explicat că există „incertitudini” cu privire la operațiune, dar autoritățile se bazează pe experiența căpitanilor celor trei împingătoare care vor scufunda navele încărcate cu rocă. „Și aici există oarece incertitudini, pentru că manevrarea a două barje simultan nu este foarte ușoară. Ne bazăm însă pe experiența căpitanilor celor trei împingătoare. Am exclus varianta umplerii cu draga, umplerea se va face doar cu pompare, va dura mai mult, după amplasarea acestora prima barjă va fi destul de aproape de suprafață, s-ar putea chiar să se vadă partea metalică a acesteia și următoarele vor fi aproape complet scufundate, nu se vor mai vedea”, a explicat Rîndașu. Acesta spunea că, în funcție de modalitatea de amplasare, se va stabili dacă barjele vor fi ancorate pe mal. Alte două barje, în afara celor patru pregătite pentru scufundarea în apele fluviului, sunt „la dispoziție” pentru a fi folosite pentru ca cele patru barje să fie stabilizate și protejate „cât mai bine”. Aceste două barje nu vor fi scufundate, a precizat oficialul ANAR. Debitul Dunării a atins un nou minim istoric La intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, debitul Dunării a ajuns la 1.400 m³/s, valoare similară minimului istoric înregistrat în anul 1985 și mult sub media multianuală a lunii august, de aproximativ 3.900 m³/s. Pe fondul nivelului foarte scăzut al Dunării, Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă a fost oprită controlat și deconectată de la Sistemul Energetic Național (SEN) în data de 28 iulie 2026. Decizia a fost luată preventiv, cu respectarea procedurilor și standardelor de securitate nucleară, fără impact asupra populației, personalului centralei sau mediului.
Americanii de la NuScale vin la București
Proiectul reactoarelor modulare mici de la Doicești, cu tehnologie americană, este unul extrem de controversat, premierul Bolojan solicitând oprirea acestuia. Șefii companiei NuScale Power vor veni la București în cursul lunii august pentru a discuta cu viitorul Executiv despre continuarea proiectului cu reactoare modulare de la Doicești. „Noul guvern este numit chiar în timp ce vorbim” Subiectul României a figurat pe agenda conferinței organizate de NuScale pentru prezentarea rezultatelor financiare aferente celui de-al doilea trimestru al anului 2026, scrie profit.ro. Loading … Chestionat de un analist în legătură cu evoluția proiectului de la Doicești, CEO-ul NuScale, John Hopkins, a afirmat că el și directorul operațional al companiei, Carl Fisher, intenționează să vină la București până la sfârșitul lunii august. „Există un nou guvern care urmează să vină și care este numit chiar în timp ce vorbim. Eu și directorul nostru operațional plănuim să mergem la București pentru a ne întâlni cu acel guvern, probabil mai târziu în cursul acestei luni. Suntem pregătiți să mergem mai departe”, a declarat Hopkins. Americanii așteaptă „unda verde” „Așteptăm doar unda verde pentru a finaliza acordurile contractuale. După cum am spus, prima fază a decurs bine. Acum urmează să intrăm în ceea ce se numește etapa pre-EPC, care va continua până la notificarea finală de începere a lucrărilor, probabil peste aproximativ un an”, a mai spus CEO-ul NuScale. În scenariul optimist prezentat investitorilor americani, proiectul ar putea primi autorizarea contractuală pentru demararea efectivă a lucrărilor în a doua parte a anului 2027. Totuși, John Hopkins a recunoscut însă că proiectul este, în acest moment, blocat în etapa negocierilor contractuale și politice. NuScale: „Suntem cu toții într-o stare de așteptare” Primul pas trebuie să fie încheierea acordului dintre contractorul principal și clientul român, RoPower Nuclear. Apoi NuScale va începe negocierile cu viitorul contractor EPC. „Suntem cu toții oarecum într-o stare de așteptare, așteptăm ca lucrurile să progreseze. Acesta este unul dintre motivele pentru care mergem acolo, pentru a ne întâlni cu noul guvern și pentru a discuta care sunt pașii următori”, a mai declarat Hopkins. NuScale estimează că proiectul de la Doicești ar putea începe să îi genereze din nou venituri în 2027, cu condiția ca acordurile comerciale să fie semnate. Sursa FOTO: nuscalepower.com „Dacă punem contractul în aplicare, da, vom avea venituri anul viitor”, a afirmat CEO-ul companiei americane. Proiectul prevede construirea, pe amplasamentul fostei termocentrale pe cărbune de la Doicești, județul Dâmbovița, a unei centrale formate din 6 module NuScale, fiecare cu o putere de 77 MW. Puterea instalată totală ar urma să fie de 462 MW. NuScale susține că proiectul românesc este cel mai avansat proiect SMR din Europa. Compania lucrează împreună cu Nuclearelectrica și RoPower pentru îndeplinirea condițiilor impuse la aprobarea deciziei finale de investiție. „Premierul a contestat proiectul de reactoare modulare Doicești” Proiectul de la Doicești a devenit una dintre cele mai discutate investiții energetice din România. Ilie Bolojan, premier demis și interimar și ministru interimar al Energiei, a criticat public eficiența sa. Bolojan a estimat că investiția ar putea ajunge la 6–7 miliarde de dolari, pentru o capacitate instalată de numai 462 MW. El a mai declarat că Nuclearelectrica a cheltuit deja aproximativ 240 de milioane de dolari pentru proiect, avertizând că România riscă să rămână doar „cu un teren și niște hârtii” în cazul în care centrala nu va mai fi construită. În acest context, venirea șefilor NuScale la București pentru discuții cu viitorul guvern are o semnificație aparte. Compania americană are nevoie ca viitorul Cabinet să confirme continuarea proiectului, precum și formula de finanțare. Acționarii RoPower au respins acuzațiile Corpului de Control Controversele au fost amplificate de verificările Corpului de Control al prim-ministrulu. Acesta a identificat întârzieri și mai multe probleme legate de transferul amplasamentului. Prpblemele au vizat și derularea investiției și raporturile dintre Nuclearelectrica, Nova Power & Gas și RoPower Nuclear. Printre aspectele semnalate s-a numărat faptul că terenul fostei termocentrale nu a fost adus inițial ca aport la capitalul companiei de proiect, ci a fost vândut ulterior către RoPower Nuclear. Sursa foto: Facebook/Nuclearelectrica Atât Nuclearelectrica, cât și Nova Power & Gas au respins concluziile raportului. Nuclearelectrica a susținut că deciziile au fost adoptate cu respectarea legii și că nu a fost produs niciun prejudiciu cuantificabil. Termenele prevăzute în strategia proiectului aveau caracter estimativ, nu contractual. RoPower Nuclear este deținută în proporții egale de Nuclearelectrica și Nova Power & Gas. Nuclearelectrica este controlată de stat, prin Ministerul Energiei. Nova Power & Gas face parte din grupul E-INFRA, controlat de antreprenorii clujeni Teofil Mureșan, Simion Mureșan și Marian Pantazescu. Pierderile NuScale au crescut cu peste 42% Declarațiile optimiste despre România au fost făcute în contextul în care NuScale continuă să înregistreze pierderi semnificative. În primele 6 luni ale anului 2026, compania a raportat pierderi nete de 96,7 milioane de dolari, în creștere cu peste 42% față de perioada similară din 2025. Veniturile s-au prăbușit de la 21,4 milioane de dolari în primul semestru din 2025 la numai 640.000 de dolari în primele șase luni din 2026. În trimestrul al doilea, veniturile au fost de doar 75.000 de dolari. Compania explică scăderea prin faptul că, în anul 2025, a încasat venituri pentru activitatea desfășurată ca subcontractor al Fluor în cadrul studiului de inginerie FEED 2 pentru proiectul de la Doicești, activitate finalizată la sfârșitul anului trecut.