MIPE: Investiții de peste 270 de milioane de euro pentru tineri și energie verde
„Am lansat două noi finanțări foarte importante din fonduri europene: 102 milioane Euro pentru tineri, în special cei care nu sunt nici la școală, nici în câmpul muncii;170 milioane Euro pentru energie verde și crearea de comunități de energie”, se arată în mesajul publicat vineri de ministrul Pîslaru. Acesta a spus că fondurile pentru tineri vor fi utilizate pentru tinerii care nu sunt nici înscriși într-o formă de educație, nici angajați pe piața muncii. Pîslaru a notat că finanțarea vizează dezvoltarea rețelelor de servicii pentru tineret și a centrelor de tineret, întrucât, „România nu își mai poate permite să piardă nicio generație „pe drum”. Termenul limită pentru depunerea proiectelor dedicate tinerilor este 8 aprilie 2026. Finanțările pentru energie verde sunt destinate dezvoltării comunităților de energie, în special în județele Gorj, Hunedoara, Dolj, Galați, Prahova și Mureș din Programul Tranziție Justă. „Finanțăm panouri fotovoltaice, soluții eoliene, stocare, pompe de căldură și alte surse regenerabile pentru clădiri publice și gospodării, în vederea creării de comunități de energie. Beneficiari sunt UAT-urile, care vor primi puncte suplimentare dacă încorporează în proiectul pe care îl depun gospodării interesate să intre într-o comunitate de energie alături de UAT-ul beneficiar”, se arată în mesajul publicat de Pîslaru. Acesta a mai spus că astfel de comunități „sunt esențiale pentru viitorul României”, punctând că ele reduc costurile pentru consumatori, cresc independența față de fluctuațiile pieței și păstrează resurse financiare în economia locală. Proiectele pentru energie verde pot fi depuse în perioada 25 februarie – 26 august. „Toate informațiile detaliate sunt disponibile acum pe mfe.gov.ro, site-ul oficial al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene”, se arată în încheierea postării.
Meta pregătește o aprovizionare masivă cu energie nucleară pentru centrele de date cu inteligență artificială
Meta a anunțat în iulie Prometheus, un cluster de 1 gigawatt care se va întinde pe mai multe clădiri de centre de date. Se preconizează că va fi operațional în acest an. Termenii financiari ai acordurilor cu TerraPower, Oklo și Vistra nu au fost dezvăluiți, conform AP. Meta, condusă de Mark Zuckerberg, a declarat vineri într-un comunicat că cele trei acorduri vor susține până la 6,6 gigawați de energie curată, nouă și existentă, până în 2035. Un singur gigawatt, conform unui standard general al industriei pentru utilități, poate alimenta aproximativ 750.000 de locuințe. „Aceste proiecte adaugă energie fiabilă și stabilă rețelei, consolidează lanțul de aprovizionare nuclear al Americii și susțin locuri de muncă noi și existente pentru construirea și operarea centralelor electrice americane”, a declarat compania. Meta a declarat că acordul său cu TerraPower va oferi finanțare care susține dezvoltarea a două noi unități Natrium capabile să genereze până la 690 de megawați de energie fermă, cu livrare încă din 2032. Acordul oferă, de asemenea, Meta drepturi pentru energie de la până la șase alte unități Natrium capabile să producă 2,1 gigawați și care urmează să fie livrate până în 2035.
Donald Trump anunță că este deschis pentru afaceri cu Rusia și China după ce a preluat tot petrolul Venezuelei
În cea mai recentă conferință de presă a Casei Albe, președintele Donald Trump a declarat că este „deschis” să facă afaceri cu Rusia și China după ce a preluat tot petrolul Venezuelei, cu toate că atât Moscova și Beijingul au denunțat capturarea dictatorului Nicolas Maduro. SUA controlează țara cu cele mai mari rezerve de PETROL din lume Trump recunoaște că rezervele de petrol ale Venezuelei sunt cele mai mari din lume, o cantitate estimată la 300 de miliarde de barili. „Acestea sunt rezerve extraordinare, printre cele mai mari din lume. Unii spun că sunt cele mai mari din lume. Și vom colabora cu Venezuela. Vom lua decizia cu privire la companiile petroliere pe care le vom permite să intre”. Președintele SUA, Donald Trump, susține că Maduro a ucis „mulți oameni, milioane de oameni, de fapt”. Președintele SUA anunță că giganții petrolului american vor investi cel puțin 100 de miliarde de dolari din banii lor, nu din banii guvernului, în Venezuela: „Nu au nevoie de bani guvernamentali, dar au nevoie de protecție și securitate guvernamentală” Trump: SUA, NU VENEZUELA Trump le spune directorilor din industria petrolului și gazelor că SUA controlează resursele Venezuelei: „Aveți de-a face direct cu noi, nu aveți de-a face cu Venezuela. Nu vrem să aveți de-a face cu Venezuela”. Donald Trump anunță facturi mai mici pentru americani după preluarea petrolului Venezuelei: „Unul dintre lucrurile pe care Statele Unite le vor câștiga din această situație sunt prețurile și mai mici la energie. Acum avem oameni care primesc benzină pentru 1,99 dolari, 1,96 dolari, 1,95 dolari — 1,92 dolari ieri…”. Donald Trump anunță că Venezuela a fost de acord ca Statele Unite să înceapă imediat rafinarea și vânzarea a până la 50 de milioane de barili de țiței venezuelean, iar acest lucru va continua pe termen nelimitat. „Suntem gata să facem acest lucru.Țițeiul venezuelean este un petrol greu – un petrol foarte bun, un petrol excelent. Este fantastic pentru anumite utilizări, cum ar fi drumurile asfaltate”. Trump: Dacă nu o făcea America, Venezuela ajungea la China sau Rusia „Dacă nu am fi făcut noi asta, ar fi făcut-o China sau Rusia”, a avertizat președintele. Trump: „SUNTEM DESCHIȘI PENTRU AFACERI CU RUSIA ȘI CHINA”. Donald Trump anunță că este deschis pentru afaceri cu Rusia și China: „Suntem deschiși pentru afaceri. China poate cumpăra tot petrolul pe care îl dorește de la noi – fie acolo, fie în Statele Unite. Rusia poate obține și ea tot petrolul de care are nevoie de la noi. China, Rusia și toți ceilalți sunt bineveniți să vină și să facă afaceri. Vom fi deschiși”. Sursa Foto: White House Autorul recomandă: Donald Trump anunță că SUA va vinde petrolul confiscat de pe nava Olina, capturată de autoritățile americane în Caraibe
Companie controlată de Gabriel Comănescu a intrat în insolvență
Compania Grup Servicii Petroliere (GSP), controlată de omul de afaceri constănțean Gabriel Comănescu, a intrat în insolvență la cererea proprie, încuviințată acum de instanța de judecată. În vara anului trecut, compania figura pe lista celor mai mari datornici ai statului. Ea a fost dată în judecată de OMV Petrom la marile curți europene. Decizia de intrare în insolvență suspendă de drept toate acțiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra averii Grup Servicii Petroliere (GSP), scrie Profit.ro. În 2025, antreprenorul din Constanța a schimbat forma juridică de organizare a Grup Servicii Petroliere, ultima intrată în insolvență, din societate pe acțiuni în societate cu răspundere limitată. Conglomeratul de firme al omului de afaceri a intrat în colaps. GSP a terminat 2024 cu un profit net de 286 milioane de lei Pe lângă GSP, din conglomeratul de firme al lui Gabriel Comănescu au mai intrat în insolvență GSP Offshore, Vega Turism și Grup Servicii Petroliere Shipyard. Grup Servicii Petroliere Engineering, Grup Servicii Petroliere Catering și Petromar Resources au ajuns în faliment. Grup Servicii Petroliere, înființată în 2004, a terminat anul 2024 cu venituri totale de aproape 300 milioane lei, profit net de 286,6 milioane lei și 5 salariați. Cifra de afaceri a fost însă de numai 12,6 milioane lei, potrivit datelor raportate Ministerului Finanțelor. La finalul lui 2024, Grup Servicii Petroliere consemna capitaluri negative, de -102,3 milioane lei, și datorii totale de 168,3 milioane lei, fără a avea restanțe la bugetele statului. GSP este co-garant al unui credit de peste 85 milioane lei, contractat în 2019, de la banca de stat Exim Banca Românească (fosta Eximbank), de către GSP Offshore, Aceasta din urmă, cea mai importantă companie din grupul lui Comănescu, aflată în insolvență din vara trecută, are în tabelul preliminar de creanțe datorii totale admise de peste 4,8 miliarde lei. GSP Offshore are creanțe de 825 milioane lei, inclusiv către OMV Petrom Grup Servicii Petroliere (GSP), holding înființat de Gabriel Comănescu la începutul anilor 2000, este unul dintre marii datornici la stat, conform datelor fiscale. Datele indică restanțe fiscale de peste 100 de milioane de euro, însă suma totală nu ar apărea pe platforma ANAF, scrie presa economică. Foto: OMV Petrom Cel mai mare creditor este banca de stat Exim Banca Românească, controlată de Ministerul Finanțelor, cu creanțe acceptate însumate de 2,07 miliarde lei (43%). Fiscul are de recuperat de la GSP Offshore creanțe admise cu drept de vot de 825,7 milioane lei. Alți creditori mari sunt BCR, compania petrolieră greacă Energean Oil&Gas SA și OMV Petrom. GSP Offshore a atacat intrarea în insolvență, motivând că și-a plătit restanțele salarile către angajați În decembrie a fost programat primul termen în procesul în care GSP Offshore solicită, prin calea de atac extraordinară a revizuirii, rejudecarea procesului în urma căruia s-a decis intrarea sa în insolvență. În cererea de revizuire, compania mai spune că a plătit toate restanțele salariale către angajații cu creanțe peste valoarea-prag prevăzută de Legea insolvenței, de 45.402 lei/salariat, care dă dreptul la solicitarea intrării în insolvență. În total, peste 600 de salariați au cerut acest lucru. În prezent, dosarul se judecă la CJUE (Curtea de Justiție a Uniunii Europene). În vara acestui an, speța a fost trimisă la CJUE, dar instanța nu s-a pronunțat încă. Disputa dintre OMV Petrom și GSP Offshore face și obiectul unei proceduri de arbitraj comercial, aflată pe rolul Curții internaționale de profil de la Paris. GSP Offshore a terminat anul 2024 cu pierderi de 144,7 milioane lei, venituri de 443,7 milioane lei, 163 de salariați și datorii totale de 2,32 miliarde lei. De-a lungul timpului, GSP Offshore a lucrat cu platforme petroliere maritime în Marea Neagră românească, pentru proiectele de extracție de hidrocarburi ale OMV Petrom, ExxonMobil, Lukoil și Black Sea Oil&Gas, cât și în Grecia, Turcia sau în sectorul rusesc al Mării Arctice. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Bolojan a prelungit faza de explorare a Neptune Deep în ședință de urgență. OMV Petrom renunţă la procesul de la Curtea de Arbitraj din Paris În timp ce Eximbank se duce de râpă, directorul prosperă. Datoriile neîncasate riscă să adâncească deficitul bugetar al țării
Complexul Energetic Oltenia trimite acasă 154 de salariați ai Minprest Serv. Lider de sindicat:”Sunt consecințele unui management defectuos”
Complexul Energetic Oltenia a notificat, la sfârșitul anului 2025, Minprest Serv că reduce bugetul alocat serviciilor acestei subunități. 154 de salariați își vor pierde, luna aceasta, locurile de muncă. Anul trecut, alți peste 80 de oameni au rămas fără serviciu. Sindicatul Liber Alfa Minprest anunță că reducerile de posturi din societate se datorează închiderii unor cariere miniere și punerii în aplicare a planului de restructurare al CEO. „Se taie de la cei care muncesc, dar se mențin privilegii și funcții inutile în CEO” Liderul de sindicat, Cosmin Bivolaru, susține că aceste decizii sunt consecințele directe ale unui management defectuos. „Sunt consecințele directe ale unui management defectuos și a unor politici publice aplicate fără discernământ social, în care se taie de la cei care muncesc, dar se mențin privilegii și funcții inutile în CEO. Un exemplu clar este menținerea pensionarilor TESA pe posturi bine remunerate în companie. Sindicatul a făcut nenumărate propuneri, adrese și întâlniri atât la CEO cât și la Ministerul Energiei pentru luarea măsurilor de diminuare a numărului de salariați TESA pentru care angajații Minprest pleacă acasă”, a precizat Cosmin Bivolaru. Sursă foto: gorjonline.ro Concret, 102 salariați Minprest vor primi preavizele pentru încetarea contractelor lor de muncă, în timp ce alți 52 au rămas deja fără serviciul avut la Minprest Serv. Sindicatul Liber Alfa Minprest anunță proteste, în perioada imediat următoare. RECOMANDAREA AUTORULUI: Sindicaliștii pregătesc proteste masive împotriva Guvernului Bolojan, după anunțul premierului despre concedieri: „Nu dorește o reformă reală” Economistul Cristian Socol avertisment pe final de an și previziuni sumbre pentru 2026: România implementează cea mai dură austeritate din UE O „moștenire” grea pentru copii și nepoți. Datoria publică a României a spart toate barierele și a depășit 1.000 de miliarde de lei, adică 200 de miliarde de euro. Cine deține datoria României Un celebru economist face recensământul creșterilor de taxe ale Guvernului Bolojan: „Nu este o avalanșă cu creșteri de taxe. Este o operațiune specială a Guvernului”
Cele 2 electrocasnice care te vor rupe la bani în 2026. Vei plăti 260 lei lunar pentru ele
Cele 2 electrocasnice care te vor rupe la bani în 2026. Vei plăti 260 lei lunar pentru ele. Chiar dacă tehnologia avansează cu pași repezi și mizează pe economisirea de energie, în 2026, factura la curent va fi „umflată” în mare parte de două aparate „vampir”, care funcționează fie pe baza unei puteri brute imense, fie prin utilizare continuă. Cei doi „vinovați” sunt boilerul electric și aparatul de aer condiționat (utilizat frecvent vara pentru răcire sau iarna pentru încălzire). Pentru ambele electrocasnice, calculul de consum și plata lunare, pentru un tarif mediu de 1,10 lei/kWh, nu pare încurajator. BOILER ELECTRIC – putere medie: 2.000 W = 2 kW – timp de functionare: 2 ore pe zi – consum zilnic: 2 kw x 2 ore = 4 kWh – consum lunar: 4 kWh x 30 zile = 120 kWh – cost lunar: 120 x 1.10 lei = 132 lei AER CONDITIONAT – putere medie: 800 W = 0.8 kW – timp de functionare: 5 ore pe zi – consum zilnic: 0.8 kw x 5 ore = 4 kWh – consum lunar: 4 kWh x 30 zile = 120 kWh – cost lunar: 120 x 1.10 lei = 132 lei TOTAL 132 + 132 = 264 lei / lună pentru ambele aparate electrocasnice Autorul recomandă:
Zeci de mii de consumatori din județul Alba sunt în continuare fără electricitate. Viscolul a provocat avarii semnificative
Zeci de mii de consumatori din județul Alba sunt în continuare fără electricitate. Viscolul a provocat avarii semnificative. Echipele de specialişti lucrează pentru remedierea lor. Generatoare de mare putere au fost puse la dispoziţie de ISU Alba şi de inspectoratele din alte cinci judeţe pentru a deservi infrastructura critică din Abrud, puncte de transformare sau staţii de pompare a apei. ”Ca urmare a informării transmise de reprezentantii operatorului de distribuţie DEER – Sucursala Alba, prezenţi în CJCCI, situaţia pentru remedierea avariilor la liniile de înaltă, medie şi joasă tensiune se prezintă astfel: la această oră, peste 72 de specialişti intervin neîntrerupt pentru remedierea defecţiunilor din reţea. Din totalul iniţial de 43.531 de consumatori afectaţi, eforturile concentrate au dus la realimentarea unei mari părţi din reţea, la acest moment mai fiind nealimentaţi un număr de 29.583 consumatori. Pentru a accelera reparaţiile la liniile de tensiune afectate, s-a solicitat sprijinul a 2 echipaje cu 8 specialişti din judeţele limitrofe”, au anunţat, sâmbătă după-amiază, autorităţile din Alba. ISU Alba a dislocat două generatoare pentru asigurarea alimentării cu energie în localitatea Abrud. Alte cinci generatoate de mare capacitate au fost puse la dispoziție de IGSU. ”Rugăm cetăţenii din localităţile afectate să dea dovadă de înţelegere în ceea ce priveşte timpul necesar remedierii acestor avarii complexe. Forţele de intervenţie, de la pompieri militari până la echipe tehnice ale distribuitorului de energie electrica, drumuri nationale şi judeţene, autorităţi publice locale şi judeţene, sunt în teren, în condiţii meteorologice dificile, şi acţionează neîncetat pentru revenirea la starea de normalitate în cel mai scurt timp posibil. Vă mulţumim pentru răbdare şi cooperare. Monitorizarea situaţiei continuă prin Centrul Judeţean de Conducere şi Coordonare a Intervenţiei, toate instituţiile implicate fiind în alertă permanentă”, a arătat sursa citată. RECOMANDAREA AUTORULUI: ANM a emis o prognoză specială pentru București, valabilă până pe 5 ianuarie. Cum va fi vremea în Capitală înainte de Bobotează Avertismentul meteorologilor Accuweather: Pe ce dată vine „iarna secolului” în București
Ucrainenii și-au furat singuri și energia electrică. Ce au descoperit procurorii de la Kiev
În Ucraina, trei funcționari sunt bănuiți că s-au implicat într-un caz de furt foarte grav de energie electrică printr-o schemă frauduloasă. PSJC ”NEC” Ukrenergo a suferit pagube în valoare de 168 de milioane de grivne, a comunicat Biroul Procurorului General. Sunt vizați directorul unei întreprinderi comerciale și fostul director al unui furnizor de energie electrică, acuzați de deturnare de fonduri ale SA „NEC «Ukrenergo»”. Un funcționar responsabil al SA „NEC «Ukrenergo» este acuzat de abuz de serviciu în scopul obținerii de beneficii necuvenite pentru o altă persoană juridică. Conform anchetei, funcționarul a omis în mod deliberat să aplice măsurile prevăzute de lege față de furnizorul de energie electrică. Au acaparat energie electrică cât pentru un oraș mediu, timp de un an Cei trei inculpați au consumat o cantitate de peste 82.000 MWh de energie electrică timp de un an, fără să trezească suspiciuni din partea furnizorilor. Cantitatea de energie electrică este echivalentă cu cea consumată de un oraș mediu. Polițiștii au efectuat percheziții și au fost confiscate documente, potrivit UNN. „Ancheta a stabilit că oficialii întreprinderii industriale au inițiat încheierea unui acord de furnizare a energiei electrice cu un furnizor controlat, deși, de fapt, nu intenționau să plătească pentru volumul de energie consumat”, a declarat procurorul general luni pe Telegram. „Ca urmare, conform anchetei, peste 82.000 MWh de energie electrică au fost consumați fără motiv, al căror cost total depășește 168 de milioane de grivne, ceea ce a cauzat pagube materiale operatorului Ukrenergo și a dus la consecințe grave”, se arată în mesaj. „Sub îndrumarea procedurală a procurorilor Parchetului General, cei trei funcționari implicați la schema de acaparare a energiei electrice fără plată au fost notificați cu privire la suspiciuni”, se arată în comunicatul Parchetului General. Potrivit investigației, cei trei funcționari au încălcat legislația privind furnizarea de energie electrică. Într-un caz similar, un fost funcționar de la Ukrenergo a fost condamnat la șase ani de închisoare. În Zaporojie, un grup de indivizi au furat gaz natural din conducte de țevi. Sursa Foto: Poliția ucraineană Autorul recomandă: Financial Times, dezvăluiri despre scandalul de corupție din jurul președintelui ucrainean: „Saci de bani și o toaletă de aur: criza corupției devorează guvernul lui Zelenski”
Presiunea fiscală lovește Rompetrol. Grupul ia în calcul oprirea rafinăriilor Petromidia și Vega din februarie. Petrobrazi, singura unitate activă
Grupul Rompetrol ar putea suspenda temporar activitatea rafinăriilor Petromidia Năvodari și Vega Ploiești, începând din luna februarie, pentru o perioadă de 30 de zile. Decizia, aflată încă la nivel de analiză, este pusă pe seama presiunii fiscale crescute și ar putea avea un impact devastator asupra pieței carburanților și securității energetice a României. Potrivit surselor Mediafax din industrie, oficialii Rompetrol ar fi decis deja suspendarea temporară a procesului de rafinare la Petromidia și Vega, pentru o perioadă de aproximativ 30 de zile, începând din februarie 2026, fără a fi stabilită, deocamdată, o dată exactă. Informațiile apar în contextul în care compania a reclamat public, în ultimele luni, o povară fiscală considerată excesivă, cu efecte directe asupra sustenabilității activității. „Pentru Rompetrol Rafinare, consecinţele regimului fiscal introdus în decembrie 2022, prin măsuri de suprataxare (de solidaritate) şi continuat cu noi taxe pe cifra de afaceri (ICAS – impozitul suplimentar din activitatea de petrol şi gaze şi IMCA – impozitul minim pe cifra de afaceri), începând cu anul 2024, sunt existenţiale. Spre exemplu, IMCA aplică impozitare în lanţ, taxând acelaşi litru de combustibil de mai multe ori, în fiecare verigă a lanţului de distribuţie (rafinare, distribuţie carburanţi, retail) – ducând rata efectivă de impozitare la peste 100%”, avertizau oficialii companiei în noiembrie. Aceștia subliniau și rolul strategic al companiei: „În calitate de operator al 46% din capacitatea de rafinare a României, acoperind 30% din cererea naţională de carburanţi, principal furnizor de combustibil pentru aviaţia de apărare, unic producător de bitum şi polimeri şi furnizorul principal de carburanţi pentru Republica Moldova, riscul discontinuităţii activităţii companiei ar pune în pericol securitatea energetică a României, stabilitatea financiară, veniturile bugetare şi credibilitatea strategică a ţării în regiune”. Costuri fiscale de sute de milioane de dolari Calculele preliminare indicau că Rompetrol Rafinare ar fi urmat să plătească, doar în 2026, aproximativ 120 de milioane de dolari din impozitul minim pe cifra de afaceri, calculat la un nivel de 1%. Chiar și în cazul reducerii cotei la 0,5%, costurile din industria petrolieră ar rămâne extrem de ridicate. În acest context, Federația Patronală a Energiei, organizație care reprezintă circa 95% din industria de petrol și gaze din România a criticat modul de elaborare a noii „ordonanțe-trenuleț”, acuzând lipsa consultării mediului de afaceri și impactul major asupra companiilor din sector. „Compania reiterează nevoia stringentă enunțată de mediul de business ca inițiative fiscale precum impozitul minim pe cifra de afaceri să fie abrogate și înlocuite cu soluții sustenabile, completate cu stimulente pentru investiții în domenii strategice, obiectivul companiei fiind să își mențină rolul în stabilitatea domeniului energetic și, ulterior, să-și diversifice și dezvolte operațiunile”, se arată într-un comunicat recent al Rompetrol, publicat odată cu rezultatele financiare după primele trei trimestre din 2025. În perioada ianuarie- septembrie 2025, rafinăria Petromidia Năvodari a procesat peste 4,3 milioane de tone de materii prime, obținând aproximativ 1,25 milioane de tone de benzină și 2,28 milioane de tone de motorină și Jet A1. Circa 60% din vânzările de carburanți au fost direcționate către piața internă. De cealaltă parte, rafinăria Vega, singurul producător intern de bitum și hexan, a procesat aproximativ 281.000 de tone de materie primă în primele nouă luni din 2025, nivel determinat direct de cantitățile livrate de Petromidia. Per total, Rompetrol Rafinare a procesat 4,61 milioane de tone de materii prime în cele două rafinării, cu un flux stabil asigurat de KazMunayGas. Producția totală de carburanți s-a ridicat la 3,52 milioane de tone, iar cifra de afaceri brută a ajuns la 4,44 miliarde de dolari. EBITDA a fost de 175 milioane de dolari, în timp ce rezultatul net a rămas negativ, la -20 milioane de dolari, pe fondul volatilității pieței și al cadrului fiscal. Petrobrazi, posibil singura rafinărie funcțională din România În afară de Petromidia și Vega, în România mai funcționează rafinăria Petrotel, deținută de Lukoil, aflată în prezent în revizie, și rafinăria Petrobrazi, deținută de OMV Petrom. Astfel, din februarie anul viitor, Petrobrazi ar putea rămâne singura rafinărie operațională din România. Inaugurată în 1934 și modernizată masiv după privatizarea OMV Petrom din 2004, rafinăria a beneficiat de investiții de peste 2 miliarde de euro, este amplasată pe o suprafață de 400 de hectare și are o capacitate anuală de 4,5 milioane de tone. Aceasta asigură procesarea întregii producții interne de țiței și acoperă aproximativ o treime din cererea națională de combustibil.
Terenurile degradate ale statului vor fi folosite pentru investiții în energie regenerabilă
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția Domeniilor Statului (ADS), derulează un proiect finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Componenta C16 – REPowerEU, care are ca scop folosirea terenurilor statului degradate, neproductive sau cu potențial agricol redus pentru dezvoltarea investițiilor în energie regenerabilă, anunță MADR. Proiectul urmărește crearea unui cadru juridic și tehnic care să permită transformarea acestor suprafețe în zone de accelerare pentru investiții în surse regenerabile de energie. Prin această inițiativă se dorește sprijinirea tranziției energetice, reducerea emisiilor de carbon și o administrare mai eficientă a patrimoniului statului. Termenul-limită pentru îndeplinirea indicatorilor asumați este 31 august 2026. În cadrul proiectului au fost stabilite patru jaloane principale: modernizarea echipamentelor ADS, cu termen de realizare trimestrul II 2026; modificarea cadrului legislativ, prin completarea Legii nr. 268/2001, cu termen estimat trimestrul II 2026; realizarea registrului național unic al terenurilor statului, care va include suprafețele adecvate pentru investiții în energie regenerabilă, cu finalizare în trimestrul I 2026; semnarea contractelor de concesiune pentru terenurile incluse în zonele de accelerare, programată pentru trimestrul II 2026. Până în prezent, Agenția Domeniilor Statului a recepționat studiile pedologice și agrochimice pentru terenuri agricole încadrate în clasele de calitate IV și V, precum și pentru terenuri degradate sau neproductive care nu pot fi utilizate în scop agricol. Aceste analize reprezintă baza tehnică necesară pentru identificarea suprafețelor ce pot fi valorificate în cadrul proiectelor de energie regenerabilă. În acest moment, proiectul înregistrează progrese atât din punct de vedere tehnic, cât și legislativ. Procedura de achiziție a echipamentelor a fost inițiată, lucrările pentru realizarea registrului național sunt în desfășurare, iar demersurile pentru modificarea cadrului legal au început. Implementarea proiectului va permite valorificarea terenurilor neproductive aflate în proprietatea statului și va crea condițiile necesare pentru atragerea investițiilor în energie regenerabilă, fără a afecta suprafețele agricole productive.