Riscă România să intre în colaps energetic?
Într-una din cele mai grele ierni din ultimii ani, cu temperaturi chiar și de -20 de grade în anumite regiuni ale țării, România a importat o cantitate impresionantă de gaze naturale. Consecința: pentru luna ianuarie vom avea de plată facturi cu minimum 30% mai mari față de iarna trecută. În exclusivitate pentru Gândul, Tudor Turcu, director în cadrul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, a dat detalii în legătură cu situația reală a rezervelor de gaze ale României. Oficialul a subliniat că rezerva de gaze naturale a țării este în grafic, iar importurile din luna ianuarie au suplinit deficitul energetic pe care l-au produs temperaturile foarte scăzute și gerul din multe zile ale acestei luni. România are gaze în depozite cu peste 10% în plus față de media europeană Potrivit lui Tudor Turcu (foto jos), România nu numai că nu se află în pericol de a intra în colaps, ci are chiar un surplus de gaze față de media țărilor europene. Acesta a prezentat și cifrele exacte privind rezervele din depozitele de gaze ale țării noastre. Tudor Turcu, Ministerul Cercetării ”Nu există nicio șansă ca sistemul energetic să intre în colaps. Nu există niciun risc să rămânem în frig iarna asta. Totalul rezervei de gaze la nivel național este de peste 56 milioane de metri cubi. Avem o producție internă de 23,3 milioane de metri cubi, undeva la 20 de milioane extrase în depozite. Asta înseamnă cu 15% mai puțin decât în perioadele de maxim ger pe care l-am avut săptămâna trecută. Lucrurile sunt cât se poate de sub control Mai mult decât atât, pe zona de depozite suntem la aproape 50%, peste 10% față de media europeană. Acesta e un nivel foarte corect pentru perioada pe care o avem acum. Practic nu mai e foarte mult timp până iarna e gata și noi avem 50% (rezervă de gaze în depozite)”. Exporturi de 7 milioane de metri cubi în Republica Moldova și Ucraina În aceeași intervenție, oficialul a precizat și valorile de export ale țării noastre, dintre care se detașează Republica Moldova (care tocmai a ieșit dintr-un blackout energetic) și Ucraina, țara vecină care, pe lângă război, se confruntă și cu cea mai grea iarnă de la al Doilea Război Mondial încoace. ”Avem importuri de 12,6 milioane de metri cubi și exporturi de aproape 7 milioane de metri cubi, respectiv în Republica Moldova 5,5 milioane și în Ucraina 1,4 milioane metri cubi. Facturi mai mari cu 30% în luna ianuarie, deși statul continuă să plafoneze prețul pentru consumatorii casnici Chestionat de ce facturile la gaze vor fi mai mari cu 30% față de lunile anterioare, Tudor Turcu a precizat că scumpirea nu se datorează importului mai scump, ci consumului cantitativ mai mare al românilor în luna ianuarie, lună extrem de friguroasă, care a venit cu multe zile cu temperaturi sub zero grade. ”E un preț al oamenilor care au consumat mai mult cu 30% decât anul trecut. Prețul e același de anul trecut, e plafonat la gaze și la consumatori casnici și la consumatori non-casnici. Ideea e că a fost cea mai friguroasă iarnă din ultimii 5 ani. A fost mult mai frig, automat a crescut și consumul. Scumpirea vine din creșterea de consum, nu din prețul de import. Dacă creșterea consumului a fost de 30%, automat și facturile sunt mai mari cu 30%”, a completat Tudor Turcu. AEI: Autoritățile au importat gaze mai scumpe cu 83% față de prețul stabilit administrativ pentru producția internă Totuși, explicația oficialului de la Ministerul Cercetării este contrazisă de Asociația pentru Energie Inteligentă (AEI). Potrivit acesteia, gazele din depozitele de gaze au fost principala sursă care a acoperit consumul în ziua cu cel mai mare consum de gaze din anul 2026. În fapt, situația din România a fost salvată de gazele din import, cu o creștere de aproape 500% față de media lunii, respectiv față de 14% flexibilitatea gazelor din înmagazinare și de 0,1% a gazelor din producția internă. Facturile la gaze vor crește cu până la 30% în ianuarie 2026, pe fondul unui consum mai mare cu 18%, arată analiza AEI. „Astfel, creşterea facturii la gaze în luna ianuarie la clienţii casnici se va datora în proporţie de circa 20% de creşterea cantităţii de gaze consumate şi circa 5% se va datora creşterii de preţ al gazelor, ca urmare a gazelor scumpe achiziţionate din import în ianuarie 2026 pentru a salva România în timpul gerului (preţurile gazelor achiziţionate din import în ianuarie 2026 au fost cu până la 83% mai mari decât preţul stabilit administrativ pentru gazele din producţia internă)”, explică președintele AEI, Dumitru Chisăliță. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Voucherele la gaze prevestesc un șoc psihologic iminent. De la 1 aprilie 2026, românii rămân fără plafonare. Scenariul de la energie electrică, unde plătim cele mai mari facturi din Europa, se poate repeta și la gaze La câte grade să setezi centrala termică, dimineață, înainte să pleci de acasă. Cum să eviți consumul inutil de gaze Cu cât se scumpesc gazele de la 1 aprilie. Furnizorii au început să afișeze ofertele
Trump a îndemnat Europa să fie foarte precaută din cauza problemelor grave legate de migrație și energia verde
Donald Trump a declarat că Europa „ar trebui să fie foarte precaută”, deoarece se află într-o fază critică din cauza „problemelor grave legate de imigrație și energie”. Președintele SUA a răspuns astfel la întrebarea de ce Washingtonul, conform noii Strategii, va oferi un sprijin limitat Europei în domeniul apărării. „Avem relații foarte bune cu Europa. Adevărat. Nu uitați că eu sunt cel care a crescut nivelul cheltuielilor pentru PIB de la 2% la 5%. Nimeni nu credea că acst lucru este posibil. Și ei ne alocă o parte semnificativă din acești bani. Ei, la fel ca noi, au cele mai bune echipamente militare. Le vindem NATO. Dar, în general, am relații foarte bune cu Europa. Cu toate acestea, Europa trebuie să fie precaută, deoarece există cei care spun că devine de nerecunoscut – atât din cauza imigrației, cât și a energiei. Potențialul este uriaș. În Marea Britanie, de exemplu, există petrol din Marea Nordului. Și ei, practic, au închis această industrie. Iar apoi cumpără energie din Norvegia, care extrage petrol din Marea Nordului. Ei bine, rezolvați asta. Iar Norvegia are trilioane de dolari. Ei, de asemenea, trebuie să fie precauți.Aveți nevoie de energie și nu vă puteți baza pe turbinele eoliene… Așadar, sunt foarte dezamăgit. Ascultați, iubesc Europa. Iubesc poporul european. Dar ei trebuie să fie foarte precauți. Sunt într-o fază critică. Au probleme uriașe cu imigrația și probleme uriașe cu energia. Este o combinație foarte proastă”, a spus el într-o conferință de presă de la Casa Albă. Sursa Foto: Mediafax Foto
De ce plătesc românii cea mai scumpă energie electrică din Europa?
Confruntați cu facturi tot mai usturătoare la energie electrică – mai ales după eliminarea, din 1 iulie 2025, a plafonării oferite de stat -, mulți români se întreabă de ce avem cel mai scump curent din Europa, în condițiile în care țara noastră este producător de gaze și energie electrică. Unele cauze sunt evidente: nu avem capacități de stocare, ca restul europenilor, și dăm în rețea când avem surplus. În schimb, când avem consum mare, cumpărăm la preț exagerat. Alte motive țin de politica fiscală a Guvernului, începând cu TVA-ul mărit de pachetele Bolojan în vara trecută și terminând cu diferite taxe ascunse în facturi. O contribuție o are și contextul energetic internațional, care afectează prețul de tranzacționare a energiei, dar și lăcomia furnizorilor. Gândul a stat de vorbă cu Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, pentru a afla ce pot face românii, pe cât posibil, pentru a nu mai fi ruinați de plata facturilor la lumină. România, campioana UE la distrugerea resursei energetice clasice În primul rând, trebuie observat că, în ultimii 10 ani, spre deosebire de majoritatea țărilor europene, care au făcut noi investiții în producția proprie, România a pierdut peste 20% din capacitatea sa de producție și și-a redus cu 56% capacitatea de producție de energie de bandă. În consecință, importăm peste 20% din energie la costuri foarte mari. România este campioana politicii energetice a Uniunii Europene, închizându-și integral termocentralele și unitățile pe cărbune, cele care susțineau inclusiv producția de energie electrică. În timp ce, în ultimul deceniu, aproape toate statele din Europa au investit în producția de energie, România a trecut fără ezitare la închiderea pe bandă rulantă de unități de producție, mai ales termocentrale și mine pe cărbune. Mai mult, țara noastră nu a făcut suficiente investiții care să suplinească acest deficit. În orice caz, noile unități inaugurate nu le-au compensat integral pe cele desființate. Deși companiile de stat din energie au făcut profituri uriașe în urma creșterii TVA și a prețului la energie, aceste câștiguri nu s-au regăsit în facturile clienților. Pe lângă trecerea la euro, Bulgaria ne ia fața și cu cea mai ieftină energie electrică din Europa În context trebuie amintit și exemplul Bulgariei, țară care, deși nu este atât de prosperă economic ca România, se laudă în prezent cu cea mai ieftină energie electrică. După ce ne-a luat-o înainte la moneda euro, aderând la moneda unică de la 1 ianuarie 2026, Bulgaria ne dă lecții și în materie de energie, căci oferă cel mai scăzut preț din Europa (detalii AICI). Țara de la sud de Dunăre este un bun exemplu despre modul cum poate fi administrat sistemul energetic – prețuri mici, capacități de producție/stocare. Noi doar ne lăudăm cu proiecte pe hârtie, susține Asociația Energia Inteligentă (AEI). Din iulie 2025, România a intrat într-o piață de energie reliberalizată, însă schimbarea a fost făcută brusc și comunicată insuficient. Astfel, după ani de plafonări și intervenții, statul a retras protecția, fără să ofere cetățenilor instrumente de tranziție. AEI afirmă că rezultatul a fost o creștere medie a prețului la electricitate de peste 60% în câteva luni, fără să existe o reformă reală. O anomalie păguboasă – ziua avem surplus pe care îl dăm gratis, seara importăm energie de 1.000 de ori mai scumpă În opinia ministrului de resort, Bogdan Ivan, prețurile exagerate pe care le achită românii au legătură cu o situație care îngreunează piața: România are surplus de energie pe timpul zilei, pe care o dă practic în rețea. Seara, importăm energie de 1.000 de ori mai scumpă. Bogdan Ivan, ministrul Energiei La scurtă vreme după preluarea mandatului său, ministrul Bogdan Ivan a anunțat următoarele măsuri: Schimbarea legii 23 – simplificarea procedurilor pentru instalarea capacităților de stocare (baterii) Deschiderea termocentralelor de la Mintia și Iernut Proiecte de interconectare electrică cu țările vecine Accent pe noi investiții. ”Este necesar să demarăm investiții puternice în rețele. Să diversificăm resursele, nu doar în zona regenerabilelor”, declara ministrul. Atragerea de fonduri UE pentru a finanța energia nucleară. România produce mult atunci când nu există cerere. Nu avem suficiente capacități de stocare Dumitru Chisăliță a explicat, în exclusivitate pentru Gândul, cumulul de factori care au ca efect facturile uriașe la energie electrică. În opinia sa, prețul mare are legătură directă cu cotația mare a PZU (n.r. – prețul mediu al pieței pentru ziua următoare) în România, cu lipsa bateriilor de stocare, dar și cu o anomalie de producție. ”Într-adevăr, sunt mai multe cauze care au făcut că prețul să fie mare în România. Discutăm atât prețul pe PZU, cât și prețul la consumatorul final. Pe PZU au fost câteva cauze de natură internă. PZU fiind în creștere, cumva a tras după el și contractele forward, care au crescut în ultimii ani. Acum, întorcându-ne la PZU, avem următoarea situație. Cauzele interne sunt generate în special de situația sistemului energetic românesc. Noi, chiar dacă ne-am dezvoltat capacități, care au crescut în ultimii 2 ani. Însă toate aceste capacități au fost dezvoltate fără a li se asigura și o bază de stocare a energiei electrice. Chiar dacă avem, de exemplu, situații în care avem foarte multă energie electrică produsă la un moment dat, la momentul producerii există și cerere. Neexistând cerere, practic această energie fiind abundentă, atât în interior, cât și în afara țării, ajunge să fie exportată între alte zone, sau chiar ajunge să se oprească acele capacități. Dumittru Chisăliță | Foto: Facebook După care, noi avem nevoie de această energie în general dimineața și iarna, sunt cele două vârfuri de consum caracteristice României. Aceste vârfuri de consum vin într-o situație în care, în general, energia ieftină și abundentă lipsește. Ca atare, suntem puși de foarte multe ori în situația fie de a importa, fie de a achiziționa acea energie la prețuri cu bani, nu noi, ci furnizorii. Dacă furnizorii își recuperează banii de la noi, adică avem situația în care noi, chiar dacă producem mult în anumite momente, producem atunci când nu există cerere”, a comentat Dumitru Chisăliță. Furnizorii cumpără când cererea este foarte mare. Automat cresc și prețurile Așadar, în tot
Cel mai ieftin curent electric din Europa, lecția Bulgariei pentru România
Bulgaria are unele dintre cele mai mici prețuri la energia electrică pentru gospodării din Europa. Pe de altă parte, în ultimii 10 ani, România a pierdut peste 20% din producţia de energie, caz UNIC la nivel european. Rezultatul? Prin scumpirea impresionantă a energiei din ultimii ani, românii ajung să suporte practic cele mai mari facturi din Europa. La costurile mari a contribuit și liberalizarea haotică a energiei, care a avantajat băieții deștepți din sistem, așa cum a scris Gândul (detalii AICI), dar și lipsa investițiilor în sistemul energetic. Potrivit agenției de presă Novinite, Bulgaria continuă să aibă unele dintre cele mai reduse costuri ale energiei electrice din Europa. Ministrul Energiei din țara vecină, Zhecho Stankov, afirmă că țara sa continuă să aibă unele dintre cele mai mici costuri ale energiei electrice din Europa. Bulgaria și Ungaria se laudă cu facturi foarte mici la curent electric Prețurile energiei electrice pentru gospodării din Bulgaria concurează doar cu Malta și Ungaria pentru cele mai scăzute niveluri de pe continent. „În comparație cu Germania, Belgia și Danemarca, energia noastră electrică este de aproximativ 4 ori mai ieftină”, a remarcat ministrul Stankov, subliniind poziția favorabilă a Bulgariei în acest clasament, în ciuda crizei guvernamentale și protestelor de la Sofia, care s-au soldat cu căderea Guvernului odată cu demisia premierului Jeliazkov, la finalul lui 2025, dar și cu demisia președintelui Rumen Radev pe 20 ianuarie. Proteste în Bulgaria. Foto: Twitter Petinka98. Comparând creșterile de prețuri sub diferite administrații, Stankov a remarcat că, în timpul actualului guvern de la Sofia, facturile la energie electrică au crescut cu doar 2,58%, în timp ce, în timpul mandatului lui Vassilev ca ministru al finanțelor, creșterile cumulate au ajuns la 12,2%. El a criticat, de asemenea, angajamentele anterioare față de Comisia Europeană, explicând că, dacă acestea ar fi fost puse în aplicare, gospodăriile ar fi fost confruntate cu o creștere a prețurilor de 61% până în decembrie. De exemplu, o gospodărie care plătea 200 de leva (aproximativ 102 euro) ar fi trebuit să plătească 320 de leva (aproximativ 163 euro). În ceea ce privește centralele electrice pe cărbune din Stara Zagora, Stankov a subliniat că, în conformitate cu Planul de redresare și durabilitate semnat de Vassilev, aceste centrale urmau să își înceteze activitatea în această iarnă, ceea ce ar fi pus în pericol 10 000 de locuri de muncă directe și peste 40 000 de locuri de muncă indirecte. Datorită renegocierilor, centralele continuă să funcționeze, asigurând locuri de muncă și aprovizionarea cu energie. Cum a ajuns România una dintre cele mai scumpe pieţe de energie din Europa Din nefericire, România este fruntașă în spectrul opus al topului, din perioada 2020-2021, odată cu liberalizarea pieței de energie, ocupând constant unul din primele locuri și uneori chiar primul loc la nivelul Europei. La prețul uriaș al energiei contribuie cumulat mai mulți factori. Mai mult, Bucureştiul este cea mai scumpă capitală europeană din 33 de capitale la preţul electricităţii raportat la puterea de cumpărare. 1. Am închis mai multe unități de producție decât am inaugurat În timp ce în ultimul deceniu, aproape toate statele din Europa au investit în producția de energie, România a trecut la închiderea în serie de unități de producție. Noile unități inaugurate nu le-au suplinit pe cele desființate. 2. Lipsa investițiilor Pe cale de consecință, România a ajuns una dintre cele mai scumpe pieţe de energie europene, unul din motive fiind, arată ZF, acela că nu s-a investit în producţie, deși companiile de stat din energie au făcut profituri uriașe în urma scumpirilor, creşterea preţului fiind alimentată chiar de lipsa de investiţii. 3. Liberalizarea haotică și ”cu dedicație” a pieței, din care au avut de câștigat enorm anumite firme (detalii AICI) În 2015, preţul spot al energiei pe piaţa din România era de 36,39 euro/MWh, una dintre pieţele de energie ieftină la nivel european. În 2025, media locală a fost de 108 euro/MWh, România devenind una dintre cele mai scumpe pieţe de energie din Europa. Mai mult, de când a lovit cu adevărat iarna, România îşi menţine acest record nedorit, în contextul în care importul de energie este una dintre principalele 3 surse pentru acoperirea cererii interne. Prin lipsa investițiilor, România a pierdut 24% din capacitatea de producție în ultimii 10 ani, caz UNIC în Europa Prima şi cea mai importantă explicaţie pentru prețul mare al energiei este lipsa investiţiilor majore în sistemul de producţie, investiţii care pot asigura un flux continuu de energie. Sursa foto: Pexels Potrivit portalului energy-charts.info, un agregator de informaţii susţinut de Institutul pentru Sisteme Energetice Solare Fraunhofer, Germania, în perioada 2015-2025, majoritatea statelor europene au adăugat unităţi de producție la capacitatea proprie. De exemplu, Franţa a crescut cu 35% capacitatea sa de producţie și a devenit cel mai mare exportator de electricitate din lume. Polonia, Ungaria, Germania, Austria au lucrat intens pentru a-şi creşte capacitatea de producţie. În schimb, România și-a închis termocentralele pe cărbuni. Datele energy-charts.info atestă că în perioada 2015-2025, România a pierdut 24% din capacitatea sa de producţie de energie, un record negativ la nivel european. Astfel, de la 23 GW de putere, România a ajuns la numai 17,4 GW de capacitate de producţie de energie. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Liberalizarea energiei, adevărata cauză a crizei economice. „Vaca de muls” România a îmbogățit „băieții deștepți”. Economist: Liberalizarea este o glumă bună, dar proastă
Proiectul reactoarelor 3 și 4 Cernavodă intră în linie dreaptă. Va fi cea mai mare investiție energetică din ultimii 35 de ani
Proiectul reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă avansează în faza finală a lucrărilor. EnergoNuclear, care în prezent așteaptă avizul tehnic de racordare la SEN, solicită oferte pentru materiale și pregătește finanțarea și autorizațiile necesare construcției. Filiala EnergoNuclear a companiei de stat Nuclearelectrica, responsabilă de dezvoltarea proiectului reactoarelor 3 și 4 de la Centrala Nucleară Cernavodă, se află într-un moment-cheie al procesului investițional. Compania așteaptă emiterea avizului tehnic de racordare (ATR) la sistemul energetic național pentru noile unități nucleare, scrie Profit.ro. Cererea de ATR a fost depusă anul trecut la operatorul de transport și sistem Transelectrica. În paralel, EnergoNuclear a demarat solicitarea de cotații de preț de la potențiali contractori pentru materialele, echipamentele și manopera necesare implementării proiectului. Proiectul, în etapa lucrărilor preliminare În prezent, reactoarele 3 și 4 se află în etapa a doua de dezvoltare, cea a lucrărilor preliminare. Aceasta include elaborarea ingineriei necesare definirii proiectului, structurarea și contractarea finanțării, precum și obținerea autorizației de securitate nucleară pentru etapa a treia – faza de construcție. Termenul-limită actual pentru adoptarea deciziei finale de investiție este stabilit pentru jumătatea anului viitor. Costul total al proiectului este estimat în prezent la aproximativ 7 miliarde de euro. O parte semnificativă a finanțării, circa 3 miliarde de dolari (peste 2,5 miliarde de euro), ar putea proveni dintr-un credit acordat de banca de stat americană ExIm US, destinat finanțării exporturilor de servicii de inginerie și management de proiect din Statele Unite. „Au fost recepționate primele pachete de inginerie asociate cu echipamentele și/sau materialele care au un impact relevant asupra bugetului sau duratei de finalizare a unităților 3 și 4 (vasul Calandria, turbogeneratorul etc). Aceste pachete conțin proiectele echipamentelor și vor fi trimise în anul 2026 către diverși fabricanți naționali și internaționali în vederea obținerii cotațiilor de preț”, se arată într-un document analizat. Totodată, EnergoNuclear a finalizat strategia de estimare a costurilor, care definește structura datelor, ipotezele utilizate și modul de colectare a informațiilor din piață. În prezent, se finalizează centralizarea cantităților de materiale necesare, pentru obținerea de cotații de preț atât din piața locală, cât și din cea internațională. „În ceea ce privește echipamentele, sunt în curs de finalizare pachetele de cerere de ofertă (EQR) care urmează să fie transmise în piață pentru cotații de preț începând cu luna ianuarie 2026”, se mai precizează în document. Procesul de consultare a pieței este în plină desfășurare și vizează evaluarea capacităților, disponibilității și apetitului de risc al contractorilor și furnizorilor relevanți, atât din sectorul nuclear, cât și non-nuclear. „Consultarea pieței reprezintă o etapă critică pentru reducerea riscurilor, optimizarea strategiei de implementare și alinierea proiectului cu capacitățile industriei la nivel național și internațional”, se arată în document. Anul trecut, cu sprijinul consultantului extern Deloitte, EnergoNuclear a pregătit draftul documentației de notificare a ajutorului de stat pentru proiect, în vederea transmiterii acesteia către Comisia Europeană – Directoratul General pentru Competiție (DG Comp). Strategia de construcție și organizarea de șantier sunt în curs de rafinare. Au fost definite primele opțiuni privind amplasarea organizării de șantier, având în vedere necesarul ridicat de spații și interacțiunea cu proiectele deja existente pe amplasamentul centralei. Echipele de proiect au efectuat mai multe deplasări în zona limitrofă CNE Cernavodă și au demarat discuții cu Primăria Cernavodă pentru utilizarea unor terenuri aflate în proprietatea municipalității. Pe partea de autorizare, au fost depuse documentații către CNCAN pentru obținerea autorizației de securitate nucleară pentru faza de construcții-montaj, a fost reînnoit avizul de gospodărire a apelor și au avut loc consultări cu mai multe instituții, inclusiv MApN, IGSU Dobrogea, DSP Constanța, MAI și SRI. „S-au făcut demersurile necesare obținerii derogărilor de la unele prevederi legislative ale Ordinului nr 275/M.57/2018 pentru stabilirea limitelor zonei interzise LRP2, pentru desfășurarea activităților de survol cu drona, pentru scanarea structurilor existente ale unităților 3 și 4 CNE Cernavodă″, se mai arată în document. RECOMANDAREA AUTORULUI Retehnologizarea Unității 1 de la CERNAVODĂ a trecut de o nouă etapă. Mai urmează votul în AGA Nuclearelectrica și aprobarea Guvernului Canadei S-a semnat contractul pentru REACTOARELE 3 și 4. S. Burduja: „Este cel mai important proiect pentru sectorul energetic românesc din ultimele decenii”
Cât plătește șeful ANRE la energie, după ce și-a schimbat furnizorul. Procesul a fost foarte simplu
George Niculescu, șeful ANRE, a menționat faptul că și-a schimbat furnizorul de energie și a spus despre proces că a fost „foarte simplu”. De altfel, și alți peste 650.000 de consumatori de energie eletrică au ales să se porteze. Gândul.ro v-a arătat aici cum poate fi schimbat furnizorul de gaze sau de energie electrică, în 2026. În cadrul unui interviu pentru Antena 3 CNN, George Niculescu, șeful ANRE, a precizat faptul că și-a schimbat furnizorul de energie, la două luni distanță după ce s-a alăturat instituției. Șeful Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei a mai susținut că peste 650.000 de consumatori de energie electrică au ales să se porteze la alt furnizor. În decembrie 2025, peste 98.000 de cetățeni au ales să își schimbe furnizorul de energie electrică. „În anul 2025 am avut un număr substanțial de mutări de la un furnizor la altul. Din informațiile pe care le avem, peste 650.000 de consumatori de energie electrică s-au portat. Lunile cu cel mai mare număr au fost luna iulie, unde aproximativ 110.000 de consumatori de energie electrică și-au schimbat furnizorul, și, surprinzător, și luna decembrie a fost o lună în care românii și-au schimbat furnizorul de energie electrică, peste 98.000 apelând la acest serviciu de portare de la un furnizor la altul”, a declarat George Niculescu la Antena 3 CNN. Cât plătește șeful ANRE, George Niculescu, la energie / foto: Shutterstock George Niculescu: „Din experiență proprie vă spun că procesul a fost foarte simplu” A dorit să vadă cum se desfășoară procesul de schimbare a furnizorului. „Eu mi-am schimbat furnizorul la două luni după ce am venit în Autoritatea de Reglementare în domeniul Energiei. După ce am primit din partea Parlamentului mandatul de președinte, am vrut să verific personal cum se desfășoară acest proces”, a continuat șeful ANRE. A explicat procesul, pas cu pas, menționând că a dorit să experimenteze singur acest proces, fără să apeleze la ajutor. Șeful ANRE a susținut, la final, că „a fost foarte simplu, foarte ușor”. Prețul de contract este de 1,07 lei/kWh. „Am intrat pe calculator, am intrat pe site, mi-am completat singur aplicația și am vrut să experimentez singur, fără să sun pe cineva să spun că vreau să fac lucrul acesta, să mă ajute, ca să văd cât de simplu este pentru un utilizator normal. Nu sunt un specialist în IT. Un utilizator normal, cu cunoștințe normale, poate să facă lucrul acesta. Din experiență proprie vă spun că procesul a fost foarte simplu, foarte ușor. Acum, prețul de contract este de 1,07 lei/kWh”, a mai precizat George Niculescu. Autorul recomandă: Bogdan Ivan, ministrul Energiei, a anunțat că vor fi oferite ajutoare de până la 50 și 100 de lei, lunar, pentru consumatorii vulnerabili. Ce condiții trebuie să îndeplinească beneficiarii Cum îți poți schimba furnizorul de gaze sau de energie electrică în 2026 Termoenergetica anunță cum sunt facturați românii, chiar dacă nu au apă caldă și căldură. Câte blocuri sunt afectate în prezent Calorifere aproape reci, dar facturi mari la întreținere. Mulți bucureșteni ar putea plăti chiar și 1.000-1.200 de lei pe căldura care nu prea există Ce preț are un metru cub de gaz în România în anul 2026 Sursă foto: Mediafax Foto
Șeful unei mari companii din energie din România trage un semnal de alarmă: Bucureștiul are cea mai scumpă energie: Nu Berlin. Nu Budapesta. Nu Sofia. București
Șef peste una dintre cele mai mari companii de energie din România, Alexandru Chiriță, CEO Electrica, dezvăluie care este principala explicaţie pentru scumpirea energiei în România. În opinia sa, cei 7.000 MW de capacitate de producţie de energie scoşi din funcţiune în ultimii 10 ani sunt cauza acestei situații. De altfel, într-o postare pe rețeaua LinkedIn, Chiriță trage un semnal de alarmă: Bucureștiul are cea mai scumpă energie, raportată la puterea de cumpărare: „nu Berlin, nu Budapesta, nu Sofia”. Ce soluții întrevede CEO Electrica Dată fiind situația, CEO-ul Electrica este de părere că investiţiile în capacitate rămân singura soluţie pentru a duce preţurile mai jos. Electrica este unul dintre cei mai importanţi jucători din sistemul energetic local, după cum notează și Ziarul Financiar. În decembrie 2025, Bucureşti a devenit cea mai scumpă capitală la prețul energiei plătite de consumatorul casnic, potrivit unei statistici realizate de Household Energy Price Index (HEPI). Au fost analizate 33 de orașe, iar capitala României s-a situat pe primul loc. Cu alte cuvinte, bucureștenii plătesc cea mai scumpă energie, mult mai mult decât o fac parizienii sau nemții. În postarea sa, Alexandru Chiriţă menționează această statistică și detaliază: „Decembrie 2025. Bucureşti e pe locul 1 din 33 de capitale din Europa la preţul electricităţii raportat la puterea de cumpărare. Nu Berlin. Nu Budapesta. Nu Sofia. Bucureşti. Datele sunt publice. HEPI, decembrie 2025. 33 de capitale. Germania plăteşte 39 de cenţi pe kilowatt. Noi plătim 28. Pare că e mai bine, nu? Doar că un german câştigă de 3-5 ori mai mult decât un român. El plăteşte mai mult. Simte mai puţin. Noi plătim mai puţin. Simţim cel mai mult din Europa. Asta e realitatea. Acum, putem să facem ce fac şi alţii. Să dăm vina pe cei dinainte. Pe sistem. Pe UE. Pe război. Pe criză. Poate toate sunt adevărate. Parţial”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bolojan a discutat cu E.ON și ambasadoarea Germaniei despre întârzierile plăților din schema de plafonare a prețurilor la energie Scăderea prețului la energia electrică nu a fost introdusă în ședința CSAT pentru că Ilie Bolojan nu a dat „un aviz formal”/ Ministrul Energiei: Propunerea a ajuns și la Nicușor Dan
Prețurile la petrol au crescut din cauza situației turbulente din Iran și a amenințărilor lui Trump cu războiul. Risc mai mare decât în Venezuela
Prețurile petrolului raportează o creștere bruscă în ultima săptămână din cauza situației din Iran și a amenințărilor lui Donald Trump cu bombardarea. La începutul anului 2026, forțele SUA l-au capturat pe dictatorul Nicolas Maduro și au preluat controlul asupra industriei petroliere din Venezuela, țara cu cele mai mari rezerve de petrol din lume (300 de miliarde de barili). Analiștii speculează că prețurile la petrol ar putea crește cu încă 15-20 de dolari pe baril, ceea ce contravine planurilor președintelui SUA, care a pledat pentru prețuri mai mici. Trump plănuiește să bombardeze 50 de ținte din Iran pentru a susține protestele a peste unui milion de manifestanți împotriva regimului clerical condus de liderul suprem ayaollahul Ali Khamenei. Prețurile la petrol ar putea sări în aer dacă Trump bombardează Iranul Kommersant reamintește că Trump a promis în timpul mitingurilor sale electorale din 2024 că va înjumătăți prețurile la energie prin agenda „Drill, Baby, Drill!” și va elimina politicile pentru tranziția la energiilor verzi în SUA. El chiar a solicitat OPEC să crească producția pentru a reduce prețurile la benzină. Trump presupune că prețul mai mic la petrol va facilita reducerea ratelor dobândilor de către Rezerva Federală a SUA. Cu toate că lumea este pe deplin aprovizionată cu petrol, publicația londoneză Capital Economics avertizează că perturbarea producției petroliere din Iran ar putea însemna prețuri crescute cu 15-20 de dolari, la aceeași valoare după creșterea înregistrată pe durata Războiului de 12 zile dintre Iran și Israel de anul trecut. „Iranul este un producător de petrol mai mare decât Venezuela, ceea ce înseamnă că situația de la Teheran reprezintă un risc mult mai mare pentru piața globală a petrolului decât evenimentele de la începutul anului din Venezuela”, scrie Capital Economics, făcând referire și la capturarea lui Maduro. Trump a devenit la fel de imprevizibil ca războaiele, însă apare întrebarea dacă teama sa de prețurile ridicate la petrol i-ar mai putea domoli dorința de a pedepsi Iranul. Creșterea prețurilor la petrol ar putea avea un impact la fel de catastrofal precum a fost criza petrolieră din anii 1970 asupra SUA. Avertismentele economiștilor și consultanților financiari Jose Torres, economist senior la Interactive Brokers, spune că „dacă prețul țițeiului ajunge la 80 de dolari pe baril, va fi semnalat un șoc petrolier, iar obligațiunile și acțiunile vor scădea simultan din cauza prețurilor mari la energie care vor stimula inflația și vor avea impact negativ asupra economiei”. El mai spune că o „inflație mai mare” va însemna că Rezerva Federală va avea mai puțină libertate de mișcare pentru a reduce ratele dobânzilor în viitor. Piețele petroliere deja se pregătsc pentru o situație haotică, scăpată total de sub control din cauza incertitudinilor globale și relațiilor internaționale tensionate. Traderii se grăbesc să se protejeze de creșterile bruște la petrol dup escaladarea tensiunilor dintre SUA și marile țări producătoare de petrol, precum Iran și Venezuela, a avertizat directorul executiv al companiei de consultanță financiară deVere Group, Nigel Green. „Traderii de petrol pariază practic pe haos. Goana de a-și proteja pozițiile este similară cu un referendum privind stabilitatea geopolitică, iar verdictul este unul dur”, a avertizat el. Căderea regimului iranian ar fi totuși o veste bună pentru petroliștii americani Așteptările privind ameliorarea situației globale după ce Trump a crezut că obținerea controlului asupra industriei petroliere din Venezuela par din ce în ce mai nerealiste după ce marile companii petroliere au refuzat să investească. În schimb, mulți producători americani de petrol au promis că vor ajuta la stabilizarea Iranului dacă regimul lui Khamenei se va prăbuși. Producătorii americnai sunt pregătiți să devină o forță stabilizatoare în Iran dacă regimul cade, chiar dacă rămân sceptici cu privire la revenirea Venezuelei de după capturarea lui Nicolas Maduro. „Este o veste bună că poporuk iranian își recapătă libertatea cu propriile forțe”, a declarat Mike Sommers, președintele Institului American al Petrolului. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Trump a emis un decret pentru a proteja fondurile obținute din vânzarea de petrol venezuelean
Germania și India își consolidează cooperarea în securitate pentru a reduce dependența de Rusia
În cadrul vizitei, cele două state au semnat un memorandum de înțelegere privind cooperarea în securitate, precum și acorduri suplimentare în domenii-cheie precum mineralele critice, sănătatea și înființarea unui centru de inovare în inteligență artificială, scrie Reuters. Scopul declarat este consolidarea lanțurilor de aprovizionare sigure, reziliente și de încredere între Germania și India. Germania și India urmăresc lanțuri de aprovizionare sigure și reziliente „India și Germania colaborează pentru a construi lanțuri de aprovizionare sigure, de încredere și reziliente. Memorandumurile semnate astăzi vor oferi un nou impuls și vor consolida cooperarea noastră”, a declarat premierul Narendra Modi în cadrul conferinței de presă comune. Cooperarea vizează în special reducerea vulnerabilităților economice și strategice, în contextul în care India continuă să se bazeze pe Rusia pentru o mare parte din echipamentele sale militare și este unul dintre cei mai mari importatori de petrol și gaze rusești, alături de China. Presiuni pentru reducerea legăturilor cu Rusia Cancelarul Merz a subliniat că Germania depune eforturi pentru a se asigura că autoritățile indiene împiedică firmele locale să eludeze sancțiunile impuse Rusiei și pentru a încuraja reducerea importurilor de energie din această țară. Până în prezent, guvernul de la New Delhi a respins aceste solicitări, menținând o poziție pragmatică în raport cu Moscova. Germania și India susțin accelerarea acordului de liber schimb UE-India Pe lângă componenta de securitate, Merz a făcut apel la India și Uniunea Europeană să finalizeze negocierile pentru acordul de liber schimb, exprimându-și dorința ca acesta să fie încheiat până la sfârșitul lunii ianuarie. Vizita sa are ca obiectiv principal oferirea unui impuls politic negocierilor stagnante. „Trăim o renaștere a protecționismului, iar acest lucru dăunează atât Germaniei, cât și Indiei”, a avertizat cancelarul german.
Ce i-au spus directorii companiilor petroliere lui Trump despre investiții în Venezuela
La o săptămână după ce SUA l-au capturat pe dictatorul Nicolas Maduro și au obținut control asupra rezervelor de petrol , directorii celor mai mari companii petroliere i-au transmis președintelui american Donald Trump un avertisment: Venezuela are nevoie urgentă de reforme majore pentru a atrage investiții. Cu toate că Trump a declarat la conferința de vineri că industria petrolieră americană va investi 100 de miliarde de dolari pentru a reclădi sectorul energetic al Venezuelei, directorii executivi ai companiilor ca ExxonMobil și Conoco Philips au transmis că nu au de gând să intre imediat în joc. În urma naționalizării din 2007, regimul lui Hugo Chavez a confiscat activele companiilor Exxon și Conoco. După aproape 20 de ani, Caracas le datorează celor două companii câteva miliarde de dolari. Recomandarea șefului Trezoreriei SUA Șeful Trezoreriei SUA Scott Bessent a indicat joi că SUA s-ar putea baza, mai degrabă, pe mai multe companii petroliere mici decât pe cele mari pentru a investi în Venezuela. Companiile mari care se mișcă încet, care au consilii corporative, nu sunt interesate. Vă pot spune că indivizii și companii petroliere independente, exploratorii petrolieri (prospectori neautorizați/ilegal-exploratori) – ne-au înroșit liniile telefonice. Ei vor de ieri să se ducă în Venezuela, a precizat Scott Bessent. ExxonMobil ezită să investească în Venezuela în viitorul apropiat Directorul executiv Darren Woods al companiei Exxon descrie Venezuela drept o țară nefezabilă economic pentru a atrage investiții în situația actuală, informează CNBC. Iar directorul executiv al ConocoPhillips, Ryan Lance, s-a plâns că sistemul energetic al Venezuelei trebuie să fie restructurat. Am avut activele noastre confiscate de două ori și pentru a-ți imagina să ne implicăm pentru a treia oară ar necesita niște mici schimbări semnificative față de ce am văzut aici în trecut. Dacă ne uităm la fundamentele legale și comerciale și la cadrul în care se plasează Venezuela astăzi, este nefezabil, i-a spus Darren Woods lui Trump la Casa Albă. Șeful Exxon a declarat că este dispus totuși să trimită o echipă tehnică pentru a evalua situația curentă a industriei petroliere a Venezuelei, precum și activele. ConocoPhillips solicită restructurări și refacerea infrastructurii Venezuelei Ryan Lance l-a felicitat în numele companiei ConocoPhillips pe Donald Trump pentru că l-a înlăturat pe Maduro de la putere. A spus totuși că sectorul bancar trebuie să ajute la restructurarea datoriei Venezuelei și să furnizeze miliarde de dolari pentru a finanța restaurarea infrastructurii țării după aproape trei decenii de socialism. El a solicitat și restructurarea companiei petroliere de stat Petroleos de Venezuela (PDSVA). Întrucât ne gândim la lucruri mărețe și îndrăznețe, cred că avem nevoie să ne gâdim și la restructurarea întregului sector energetic al Venezuelei, inclusiv a PDSVA, a spus directorul companiei. Trump i-a specificat directorului Conoco că guvernul SUA nu este preocupat de recuperarea activelor companiei ce au fost pierdute în urma naționalizării din 2007. Nu ne uităm în trecut precum fac oamenii pierduți în trecut pentru că este vina lor. A fost un președinte diferit. Voi o să faceți foarte mulți bani, dar nu o să ne uităm înapoi în trecut, a spus Trump. Chevron este dispus să investească Chevron a fost singura companie petrolieră majoră care s-a arătat dispusă să investească. Vice-președintele companiei Mark Nelson a declarat că Chevron va înainta rapid producția petrolieră, care în prezent este la 240.000 de barili de petrol pe zi. Vom înainta aici în scurt timp pentru a ne crește veniturile din participația cu 100%. Suntem capabili să creștem producția prin investiția noastră prin scheme bine planificate cu 50% în următoarele 18-24 luni, a spus vicepreședintele companiei Chevron. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă:Donald Trump anunță că este deschis pentru afaceri cu Rusia și China după ce a preluat tot petrolul Venezuelei