Etichetă: energie

Bolojan, despre PNRR la Ministerul Energiei: Întârzierile sunt mari

Premierul Ilie Bolojan, care a preluat interimar și portofoliul Energiei, anunță pe Facebook întârzieri în ceea ce privește PNRR. Bolojan susține că după preluarea mandatului de ministru interimar al Energiei a cerut o situație a proiectelor de investiții. „Să putem lua măsuri pentru a termina investițiile până în august și să nu pierdem banii europeni. Am văzut că avem bani, avem proiecte, dar avem blocaje și probleme care întârzie lucrările”, a scris pe Facebook Bolojan. „Avem blocaje și probleme care întârzie lucrările” Premierul subliniază că, în primele patru luni ale acestui an, pe PNRR, s-au făcut plăți de 60 milioane de euro. Încă 135 de milioane de euro sunt solicitați la plată, în 82 de cereri neprocesate, „multe depuse de luni de zile”. Conform lui Bolojan, cea mai mare parte a acestora sunt depuse de anul trecut, dar există și câteva și din 2024. Patru luni până la termenul limită „Mai avem 4 luni pentru a putea termina lucrările și a face plăți. Am mai avea de achitat peste 400 milioane euro, fără cererile depuse și nerezolvate. Întârzierile sunt mari, iar concluzia este simplă: nu este suficient să avem finanțare. Trebuie să avem organizare, procesare rapidă și plăți făcute la timp. Altfel, lucrările nu se vor termina și putem pierde fondurile europene”, a mai scris ministrul interimar al Energiei pe rețeaua de socializare. Soluțiile pe ultima sută de metri Premierul a anunțat și o parte dintre măsurile dispuse: mai mulți oameni la verificare și plăți, din minister, norma de avizare crescută pentru cei implicați în procesul de verificare, schimbarea modului de lucru cu experții Băncii Europene (BEI), pentru reducerea timpului de verificare a plăților sprijin (cu personal) din partea Ministerului Justiției și a Ministerului Proiectelor Europene, pentru a debloca avizarea juridică și verificarea cererilor. Sporurilor pentru cei care lucrează pe fonduri europene, la control Bolojan anunță că în această săptămână va fi verificat și modul de acordare a sporurilor pentru cei care lucrează pe fonduri europene. „Până acum, aceste sporuri nu se acordau după realizări, ci în funcție de calificativul anual obținut pentru anul trecut. Sporul se acorda la maximum, pentru că aproape toți au calificativul . Vom introduce evaluări lunare, iar sporul va fi legat de livrabile: dosare soluționate plăți deblocate termene respectate Nu eliminăm stimulentele pentru colegii care muncesc. Eliminăm plata lor din oficiu. Cine livrează trebuie recompensat. Cine nu livrează nu poate primi aceleași beneficii doar pentru că, pe hârtie, totul arată ”, mai transmite Ilie Bolojan. Acesta anunță că în următoarele două săptămâni se vor face plăți de peste 60 de milioane de euro, încheie premierul. Recomandarea autorului: A patra zi consecutivă de scădere a euro. Cursul se stabilizează

Bolojan, propuneri pentru scăderea prețului la energie: Deschiderea accesului în sistem, creșterea producției și a stocării

„Nu vom putea avea o energie mai ieftină în anii următori, dacă nu vom deschide accesul în sistem, dacă nu vom avea o producție mai mare și mai ales o stocare mult mai mare față de ceea ce avem”, a declarat Ilie Bolojan.  Acesta a precizat că, spre exemplu, energia care se produce de primăvara și până toamna într-un parc fotovoltaic, care, în intervalul de la prânz este o energie care se vinde la prețuri foarte mici, precizând că este „risipită”. Bolojan a afirmat că ea poate fi stocată iar seara, când prețul energiei este foarte mare, această energie stocată să poată fi livrată. Bolojan a precizat că miza blocajului accesului la rețelele energetice este una „foarte mare”. „Când cineva vrea să facă o investiție și se duce la Transelectrica, o investiție mare, nu mai poate primi astăzi un aviz tehnic de racordare, pentru că practic rețelele sunt blocate și s-a schimbat procedura și atunci are două posibilități, să aștepte mult timp sau să primească un semnal din piață de la cei care au hârtii gata făcute, că îi se poate vinde un astfel de proiect, adică îi se dă hârtia și avizul, fără altceva, ceea ce înseamnă niște sume imense”, a declarat Bolojan.  Premierul interimar a acuzat că există o responsabilitate în zona de decizie: „(…) este clar că acest sistem a fost pervertit în totalitate, este evident asta și faptul că am ajuns în această situație arată că este o doză de iresponsabilitate în zonele astea de decizie, pentru că permiți, practic, să-ți blochezi accesul în sistem”, a declarat Bolojan.  Premierul interimar a acuzat încă din aprilie că speculatorii au obținut avize tehnice de racordare cu mult peste capacitatea rețelelor, iar astfel proiectele „investitorilor serioși”, nu mai pot fi implementate.

Reforma anti-speculă din energie, măsură propusă de Guvernul Bolojan, a fost blocată. Ce se întâmplă cu ordonanța privind ATR-urile

Reforma anti-speculă din energie, măsură propusă de Guvernul Bolojan, a fost blocată. Prin această măsură, guvernul urmărea să reducă specula cu avizele tehnice de racordare (ATR) din sectorul energetic. Această ordonanță, însă, nu se mai aplică, potrivit președintelui AEI, Dumitru Chisăliţă. La momentul actual, România ar avea emise ATR-uri pentru peste 80.000 MW. În țară, sunt emise, la momentul actual, ATR-uri pentru peste 80.000 MW. Cu mult peste necesarul actual de putere, care se află la pragul de circa 9.000 MW. Dumitru Chisăliță „Datele dure sunt acestea: într-un eşantion de 722 de firme cu circa 72.000 MW capacitate aprobată, 76% aveau cifră de afaceri zero, 78% nu aveau niciun angajat, iar peste jumătate aveau capital social sub 10.000 lei. O mare parte din piaţa ATR nu este piaţă de investiţii, ci piaţă de opţiuni speculative pe capacitate de reţea”, se arată în analiză. Guvernul ar fi impus garanții financiare Autorul analizei a susținut că măsurile propuse de Guvern ar fi impus garanții financiare de 30 euro/kW instalat aferente proiectelor energetice. Acestora li s-ar fi adăugat alte garanții necesare pentru participarea la licitațiile de capacitate. În aceste condiții, costurile estimate ar fi fost de 60.000-90.000 de euro pentru un proiect de 1 MW și de 6-9 milioane de euro pentru unul de 100 MW. În acest sens, autorul analizei consideră că măsurile ar fi rcondus la eliminarea proiectelor speculative. În același timp, ar fi eliberat capacitatea blocată în rețea. Ar fi putut crea dificultăți și pentru investitorii reali, mai ales în cazul întârzierilor cauzate de instituțiile statului român. „Într-un sistem corect, în OUG ar fi trebuit să existe reguli explicite: suspendarea termenelor dacă întârzierea este cauzată de o autoritate publică; dovada diligenţei investitorului (cereri depuse, completări trimise, notificări făcute); interdicţia executării garanţiei dacă blocajul este exclusiv administrativ; mecanism de contestaţie rapidă, nu proces de 3-5 ani; fond separat/cont escrow pentru garanţii executate, nu venit la operator. Fără aceste protecţii, ordonanţa putea deveni un instrument brutal: corectă contra speculanţilor, nedreaptă contra investitorilor reali”, se mai precizează în document. „O abordare optimă ar trebui să integreze un set coerent de măsuri” „Deşi intervenţia în soluţionarea ATR este mai mult decât justificată, instrumentele propuse nu trebuie să ridice probleme de echitate şi eficienţă. În consecinţă, o abordare optimă ar trebui să integreze un set coerent de măsuri: instituirea unor garanţii financiare substanţiale pentru proiectele noi, stabilirea unor termene procedurale clare şi previzibile, introducerea unor mecanisme explicite de protecţie pentru întârzieri neimputabile investitorilor, crearea unui cont separat sau a unui fond dedicat pentru gestionarea garanţiilor executate, precum şi asigurarea unui cadru de monitorizare şi audit public sub coordonarea ANRE. În absenţa acestor elemente de echilibru, există riscul ca intervenţia normativă să îşi atingă obiectivul de reducere a speculaţiei, dar, simultan, să afecteze negativ exact acele investiţii reale şi necesare pentru dezvoltarea sistemului energetic”, a mai scris Dumitru Chisăliţă, arată Stirileprotv.ro. Ce declarase Ilie Bolojan la moțiunea de cenzură Vă reamintim că, în cursul zilei de marți, 5 mai, când a avut loc moțiunea de cenzură, Guvernul adoptase într-o ședință extraordinară o ordonanță de urgență prin intermediul căreia se impun garanții ferme pentru eliberarea de avize tehnice de racordare (ATR). Acest aspect a fost anunțat de Ilie Bolojan, în timpul discursului din Plenul Reunit. „Am zis că nu plec din Guvern până când în această dimineață am venit cu o ordonanță să impun garanții ferme ca să terminăm cu aceste ATR-uri (Avize tehnice de recordare) în bătaie de joc. Am eliberat mai multe autorizații decât capacitatea totală a rețelei și am blocat tot. Am permis unor băieți deștepți, o parte speculativi, să facă hârtii și am blocat accesul în sistemul energetic. V-ați gândit că dacă veniți repede cu moțiunea nu mai putem corecta ce este de corectat. Poate nu știți cine este director la Transelectrica. Vrem energie ieftină, mai multă producție. Dar avem 19.000 MW capacitate totală, din care sunt ocupați 9.000 MW, am eliberat ATR pentru 80.000 MW și încă 30.000 MW sunt în lucru”, a declarat Ilie Bolojan, în discursul din timpul moțiunii de cenzură. Autorul recomandă: Criza carburantului va provoca reacții în lanț. Avertismentul unui economist: România riscă o retrogradare în sărăcia anilor 90 Investiție de 255 de milioane de euro lângă România. Bulgaria a inaugurat un parc solar uriaș, aproape dublu față de cel mai mare de la noi din țară Rompetrol Energy a generat 180.000 de MWh de energie electrică, în 4 luni. Motivul pentru care România are tot mai multă nevoie de centralele pe gaz România are cel mai scump curent electric din Europa, o arată cifrele oficiale. De departe! Sursă foto: Shutterstock – imagini cu rol ilustrativ; Mediafax Foto

România își consolidează vocea energetică la Bruxelles: investiții, cooperare și tranziție pragmatică în centrul dezbaterilor Gândul Energy Now

În această săptămână a avut loc, la Bruxelles, a patra ediție a evenimentului Gândul Energy Now, din seria Europa Connect, care-și propune să aducă laolaltă actori importanți din industria românească – companii din energie, autorități de la București – cu decidenții de la nivel european. La evenimentul desfășurat la sediul din Bruxelles al Parlamentului European au fost prezenți reprezentanți ai companiilor din energie, parteneri ai proiectului Gândul Energy Now, la invitația europarlamentarului Dan Nica, coordonatorului grupului S&D din Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE). De altfel, companiile din România au fost reprezentate la cel mai înalt nivel – Alexandru Chiriță (CEO Electrica), George Agafiței (director Departamentul Afaceri Instituționale și Reglementări, PPC), Ondrej Safar (CEO Evryo), Frank Hajdinjak (vicepreședinte Adrem), Giacomo Bili (CEO Alive Capital), Cristian Todea (deputy CEO Nova Power & Gas ). La dezbateri a luat parte și un număr important de europarlamentari din regiunea central și est europeană, dar nu numai, precum și reprezentanți ai unor asociații europene de profil. Printre membrii Parlamentului European din țara noastră s-au regăsit Vasile Dîncu, Andi Cristea, Maria Grapini, dar și Tudor Constantinescu de la DG Ener (Comisia Europeană). Discuțiile s-au concentrat pe nevoia de investiții în sistemul energetic din România, la fel cum nevoia de invesții în Uniunea Europeană este una dintre prioritățile majore. De asemenea, s-a discutat despre reducerea poverii administrative, reducerea birocrației, simplificarea procedurilor prin care proiectele în energie și investiile în energie pot să beneficieze. Nu în ultimul rând s-a discutat și despre o mai bună coordonare la nivel regional, o abordare mai pragmatică a tranziției prin folosirea tuturor surselor de energie. Un alt aspect importat scos în evidență a fost nevoia de a ne folosi de toate sursele de energie, de a fi pragmatici, focusul și prioritatea rămânând pe zona de regenerabile, soluții cu emisii zero sau emisii scăzute. Concluzia generală a evenimentului a fost că este nevoie de o complementaritate eficientă între decarbonizare și securitatea energetică, cu dimensiunea securității energetice și asigurarea de prețuri mai bune la energie pentru a păstra competitivitatea industriei româneti și europene. “Conectarea mai bună a companiilor și decidenților din Romînia cu zonele de decizie eurpeane trebuie să reprezinte o prioritate și în perioda următoare și toate aceste proiecte de facilitare a dialogului și de înțelegere mai bună a oportunităților la nivel european sunt absolut necesare”, a concluzionat la finele evenimentului secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București și Bruxelles. RECOMANDAREA AUTORULUI: Cristian Bușoi la conferința Gândul „ENERGY NOW 2026”, ediția a IV-a:”Mizele europene ale României sunt mai importante ca niciodată” Sebastian Burduja la conferința Gândul „ENERGY NOW 2026”, ediția a IV-a: „România este într-o poziție mult mai bună decât acum câțiva ani” Liviu Gavrilă, vicepreședinte RWEA, la Gândul Energy Now: „Trebuie să accelerăm investițiile pe întreg lanțul”

A doua cea mai mare rafinărie din Rusia și-a încetat activitatea

A doua cea mai mare rafinărie petrolieră din Rusia, Kirishi, și-a încetat marți activitatea ca urmare a unui atac ucrainean cu drone.  Dronele au avariat trei compartimente de distilarea țițeiului, au transmis două surse din industrie către Reuters. Guvernatorul Leningradului, Alexandru Drozdenko, a relevat public că rafinăria a fost vizată de atacurile ucrainene. Rafinăria produce în medie 20 de milioane de tone anual de petrol procesat (400.000 de barili pe zi). La cât se ridică pagubele Rusiei după 4 ani de război? Industria petrolieră a Rusiei este grav afectată de escaladarea atacurilor ucrainene pe o rază tot mai mare, fiind distruse conducte, porturile rafinăriilor și petroliere. Atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice de pe teritoriul Rusiei au cauzat pagube de 3 trilioane de dolari economiei ruse. Iarna trecută, Rusia a atacat infrastructura vitală a Ucrainei, lăsând mulți ucraineni fără curent electric și căldură. În ultimii ani, cele două țări se atacă în mod reciproc cu roiuri de drone tot mai des. Sursa Foto: X Autorul recomandă:Ce măsuri au luat rușii pentru a proteja parada de 9 mai de posibilele atacuri cu drone ale ucrainenilor

Companiile de stat cu cel mai slab management, cele mai lăudate

Controversa recentă legată de bonusurile uriașe semnalate de premierul Bolojan la Hidroelectrica, care, potrivit acestuia, ar fi trebuit convertite în investiții și deci în preț mai scăzut la energie pentru români, reaprinde discuția despre eficiența managementului la cele mai profitabile companii de stat. Astfel, potrivit specialiștilor, apare un paradox: companiile de stat, deși sunt conduse defectuos, sunt prezentate ca exemple de succes. În spațiul public apare tot mai des o afirmație simplă a celor de la putere, cum că Hidroelectrica ar fi ales să plătească bonusuri consistente în loc să investească în baterii. Dacă ar fi făcut-o, prețul energiei ar fi scăzut cu până la 30%. Este o afirmație puternică, dar realitatea economică și tehnică este mai nuanțată. Directorul Hidroelectrica, Bogdan Badea, are venituri lunare nete de peste 20.000 euro Directorul general interimar al Hidroelectrica, Bogdan Badea, a avut venituri salariale lunare nete de peste 20.000 de euro în ultimii 4 ani, potrivit unei analize G4Media pe baza declarațiilor de avere, portalului Hidroelectrica și altor surse deschise. Mai întâi, trebuie semnalat că bateriile nu produc efectiv energie. Ele mută energia în timp — o stochează când este ieftină și o livrează când este scumpă. Asta înseamnă că nu reduc consumul total și nici costul de producție, ci pot doar să atenueze vârfurile de preț. România are în total cca 913 MWh stocare în baterii. Planurile Hidroelectrica sunt să atingă un nivel de stocare de 2000 MWh (2026 – 72 MWh (Crucea), 2028 – 256 MWh (Porțile de Fier II. 1673 MWh planificați dar necontractați). Ce spun însă cifrele? Consumul zilnic al României este de ordinul a 140.000–150.000 MWh. Chiar dacă Hidroelectrica ar avea operațional întregul plan de 2.000 MWh capacitate de stocare, aceasta ar acoperi aproximativ 1–1,5% din consumul unei zile. Cu alte cuvinte, bateriile ar putea alimenta sistemul pentru câteva ore la o putere de 500–1.000 MW — util, dar limitat la scară națională, atrage atenția Dumitru Chisăliță (foto), președintele Asociației Energia Inteligentă. Ce ar însemna asta în termeni de preț? În orele de vârf — acele intervale scurte în care energia devine foarte scumpă — bateriile pot avea un impact vizibil. Dacă, de exemplu, prețul ajunge la 900 lei/MWh într-o seară tensionată, introducerea a câtorva sute de MW din baterii ar putea coborî prețul cu 5–15%, uneori mai mult în condiții extreme. Însă pe media unei zile întregi, efectul se diluează și devine modest, probabil în intervalul 1–3%. De aici rezultă un punct esențial, pentru o scădere de 30% a prețului energiei la nivel general ar fi necesare capacități de stocare de ordinul zecilor de mii de MWh, nu 2.000 și mai ales nu doar în baterii. În plus, prețul energiei nu este determinat doar de echilibrarea zilnică. Există factori mult mai puternici: prețul gazului, piața europeană interconectată, costul certificatelor de CO₂ sau nivelul producției hidro și nucleare, mai spune specialistul. Bateriile nu sunt o soluție miraculoasă Asta nu înseamnă că bateriile nu sunt importante — dimpotrivă. Ele devin esențiale într-un sistem energetic cu tot mai multă energie regenerabilă, pentru stabilitate și pentru reducerea volatilității. Dar nu sunt o soluție miraculoasă care, singură, poate ieftini drastic energia. Pe de altă parte, critica privind bonusurile în companiile de stat din România nu este lipsită de temei. De multe ori, acestea nu sunt legate suficient de riguros de performanță și pot părea disproporționate. Este o discuție legitimă și necesară. Însă amestecarea acestei probleme reale cu afirmații exagerate despre impactul bateriilor riscă să distorsioneze dezbaterea publică. Impactul investițiilor va fi gradual, nu exploziv Hidroelectrica nu a fost un pionier în stocarea cu baterii. Investițiile sale au început recent, într-un context în care tehnologia a devenit mai accesibilă și cadrul de piață mai clar. Chiar și așa, impactul acestor investiții va fi gradual, nu revoluționar, mai arată Chisăliță. Dacă vrem o dezbatere serioasă despre energie, trebuie să separăm lucrurile. Criticile mai mult decât justificate despre guvernanță și bonusuri (atenție, realizate cu complicitatea Ministerelor care nu au adesea nici o politică de acționar și stabilesc indicatori de performanță inadecvați și aducători de bonusuri mari) trebuie detașate de realitățile tehnice și economice ale sistemului energetic. Pentru că, în final, soluțiile reale nu vin din sloganuri, ci din înțelegerea corectă a proporțiilor. O analiză corectă arată că din societățile din energie cu capital de stat, nu cele mai hulite sunt cele cu cel mai defectuos management, ci cele mai lăudate, conchide specialistul. Vânzarea acțiunilor unor firme de stat profitabile este strategia unor dependenți de droguri AUTORUL RECOMANDĂ Petronel Chiriac, Hidroelectrica, la Gândul Energy Now: Strategia de aplatizare a volatilităților generate de perioadele de secetă, în condițiile puterilor avizate prin ATR-urile deținute de Hidroelectrica aferente marilor hidrocentrale, are în vedere dezvoltarea de proiecte de hibridizare de peste 1.500 MW

Avertisment de la FMI pentru guvernele UE privind criza carburanților: Nu iau în considerare lecțiile din 2022

Guvernele Uniunii Europene sunt avertizate de Fondul Monetar Internațional că riscă să repete greșelile de la criza energetică de acum 4 ani, provocată după invazia rusă a Ucrainei.  FMI atrage atenția că reducerea accizelor la carburanți încurajează consumul și poate duce în final la poveri fiscale. Șef departament al FMI: Eforturile UE sunt modeste Eforturile inițiale pentru protejarea populației de scumpirile la energie generate de criza din Orientul Mijlociu sunt considerate „modeste” de către FMI. Conducerea departamentului european al FMI constată că nu toate țările au fost prudente. „În mod evident , guvernele UE nu iau în considerare lecțiile din 2022. Nu toate țările  au fost prudente în utilizarea spațiului fiscal  în criza actuală”, a spus Alfred Kammer, șeful departamentului european al FMI, pentru Financial Times. Alfred Kammer: Măsurile sunt costisitoare Alfred Kammer a considerat „costisitoare” măsurile luate de guvernele UE. El avertizează că criza energetică ar putea fi mult mai gravă, cu costuri mult mai mari, iar soluția ar veni numai de la energiile alternative. „Trebuie să discutăm cu populația despre faptul că, de fapt, [cheltuielile pentru măsuri universale] reprezintă o modalitate foarte costisitoare de a utiliza veniturile din impozite, mai ales când există și alte necesități de cheltuieli”, a adăugat acesta. „Există unele țări care nu dispun de spațiu fiscal și nu își pot permite, de fapt, să ia măsuri dacă nu compensează prin ajustări bugetare… Acestea se află într-o situație extrem de dificilă în ceea ce privește spațiul fiscal de care dispun. Și trebuie să fie atente ca piețele să nu reacționeze”, a mai spus Kammer. „Problema cu aceste măsuri este că, odată ce le puneți în aplicare, criza energetică s-ar putea dovedi a fi mai persistentă decât ne așteptăm, iar costurile vor crește. (…) Atunci când aveți aceste creșteri de prețuri, acest lucru ar sugera trecerea la energii alternative”, a concluzionat șeful departamentului european al FMI. Sursa Foto: Envato/ Comisia Europeană Autorul recomandă: Financial Times: Țările europene, avertizate de SUA să se aștepte la întârzieri în livrarea armelor americane din cauza războiului cu Iran După ani de zile în care a încercat să o interzică, UE capitulează și face fix invers: accelerează investițiile în energie nucleară

FT: ExxonMobil și Chevron rezistă presiunii lui Trump de a crește producția de petrol

ExxonMobil și Chevron au sfidat apelurile Casei Albe de a crește producția de petrol, rezistând presiunilor din partea unei administrații care se luptă să pună capăt celei mai mari crize energetice din ultimele decenii. Directorul financiar al Exxon, Neil Hansen, a declarat pentru FT că „nu a existat nicio schimbare” în strategia companiei în bazinul Permian, regiunea dominantă din SUA pentru petrol și gaze, în timp ce directorul financiar al Chevron, Eimear Bonner, a declarat că „criza nu a determinat nicio modificare a niciunuia dintre planurile noastre”. Războiul din Iran a redus drastic producția în Golf și a afectat operațiunile de rafinare din Orientul Mijlociu și dincolo de el, declanșând un șoc energetic care amenință să alimenteze inflația în întreaga lume . Prețurile petrolului au crescut joi la 126 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel de la începutul războiului, în timp ce prețurile benzinei din SUA au crescut la peste 4 dolari pe galon, subminând promisiunea președintelui Donald Trump din campanie de a le reduce sub 2 dolari și de a face viața mai ieftină pentru americani. Guvernul a eliberat petrol din rezerva strategică de petrol și a cerut mai multe foraje din partea industriei, dar cele două mari companii americane își mențin strategiile de dinainte de război. „Nu este nevoie să trecem la o viteză superioară, pentru că suntem deja în viteză maximă”, a spus Hansen. „Asta nu înseamnă că nu analizăm potențialul de a extinde acest lucru, dar există limitări.” Bonner a spus: „Am putea crește în Permian, dar aceasta nu este strategia pe care o avem. Strategia noastră este să creștem fluxul de numerar disponibil, nu să creștem producția.” Ea a adăugat: „Nu te-ai aștepta să ne schimbăm semnificativ planurile după opt săptămâni de perturbări.” Comentariile lor au venit vineri, în contextul în care grupurile și-au publicat rezultatele pe primul trimestru. Exxon a raportat un profit net de 4,2 miliarde de dolari în cele trei luni încheiate la sfârșitul lunii martie, în scădere cu 46% față de aceeași perioadă a anului trecut, o scădere care a fost rezultatul în principal al unei pierderi de 3,9 miliarde de dolari din acoperirile de risc legate de mărfuri care nu au fost încă livrate. Compania a declarat că se așteaptă ca discrepanța să se rezolve în lunile următoare, pe măsură ce contractele sunt finalizate. Grupul petrolier are cea mai mare expunere la criză în Orientul Mijlociu, operațiunile din Emiratele Arabe Unite și Qatar reprezentând 20% din producția sa de petrol de anul trecut. Exxon a avertizat în aprilie că conflictul va cauza o pierdere de 6% din producția sa globală în primul trimestru. „Acest trimestru a demonstrat că ExxonMobil este o companie fundamental mai puternică decât era acum doar câțiva ani, construită pentru a performa în perioadele de disrupție și în cadrul ciclurilor de piață”, a declarat directorul executiv Darren Woods într-un comunicat. Exxon a anunțat că va plăti un dividend de 1,03 dolari pe acțiune pentru al doilea trimestru. Chevron , care este mai puțin expusă, a raportat un profit net de 2,2 miliarde de dolari în primul trimestru, o scădere de 37% față de aceeași perioadă a anului trecut, dar a declarat că a avut pierderi de 2,9 miliarde de dolari din acțiunile bancare. Producția companiei a crescut cu 500.000 de barili pe zi față de primul trimestru al anului 2025, ca urmare a integrării producătorului american de petrol și gaze Hess, a unei producții mai mari în „Golful Americii” și a creșterii în Bazinul Permian. Acțiunile Chevron au scăzut cu 0,3% la începutul tranzacțiilor, în timp ce acțiunile Exxon au scăzut cu 0,7%. Acțiunile ambelor companii au crescut cu aproape 30% în acest an. Atât Exxon, cât și Chevron, al căror director executiv Mike Wirth s-a numărat printre directorii care s-au întâlnit cu Trump săptămâna aceasta, au declarat că își exploatează rafinăriile la rate record, profitând de prețul ridicat al motorinei și al altor produse rafinate.

După ani de zile în care a încercat să o interzică, UE capitulează și face fix invers: accelerează investițiile în energie nucleară

În contextul celei mai mari crize petroliere, Uniunea Europeană este presată de timp pentru a trece la energii alternative. Iar Belgia deja poartă discuții cu compania franceză Engie pentru naționalizarea activelor nucleare. Astfle, durata de viață a reactoarelor ar putea fi prelungită și să repornească cele dezactivate. Cele șapte reactoare trebuiau să fie demontate până în 2025. Țara ar lua în considerare redeschiderea sau construirea unui al treilea reactor. Repornirea centralelor nucleare este extrem de costisitoare și presupune studii de fezabilitate. Motivele pentru care Belgia revine la energia nucleară În urma unui acord dintre guvernul belgian și Englie, durata de viață a două dintre reactoare a fost prelungită cu 10 ani. „S-a ajuns la un acord cu Engie pentru a defini condițiile și a lansa studiile necesare pentru preluarea completă a flotei nucleare belgiene. Toate activitățile de dezmembrare sunt suspendate cu efect imediat.”, a scris joi, pe X, premierul belgian Bart De Wever. Atomic power station or nuclear power plant producing electricity next to sunflower field. Potrivit Financial Times , Belgia, la fel ca Germnaia, i-a întors spatele energiei nucleare de teama riscurilor legate de accidentele nucleare.  De la invazia rusă a Ucrainei care a declanșat o criză energetică și o creștere a inflației, Belgia a amânat planul pentru abandonarea energiei nucleare. Acum, Belgia ia în discuție un plan pentru naționalizarea reactoarelor nucleare până în octombrie. Pe de altă parte, Englie se teme că nu va putea încasa un câștig semnificativ din urma vânzării. Compania franceză va putea să transfere obligațiile aferente transferului fabricilor și al lucrătorilor. Ce țări se reorientează către energia nucleară? Multe alte țări europene rămân la energia nucleară, inclusiv Franța, care a anunțat construirea a șase noi reactoare din 2040. Suedia, Regatul Unit al Marii Britanii și Cehia au anunțat că au început accelerarea tranziției la energia nucleară. În privința Germaniei, chiar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că țara sa natală a făcut o greșeală strategică să-și demoleze centralele nucleare. Se pregătește UE pentru o „eră post-petrol” Comisia Europeană a prezentat o strategie și pentru dezvoltarea reactoarelor modulare mici. Pe măsură ce criza petrolieră cauzată de blocada iraniană a tranzitului petrolier în Strâmtoarea Ormuz continuă, UE caută să se adapteze la o eră post-petrol. Prin Acordul Climatic European, UE urmărește să atingă neutralitatea climatică și nivelul de zero emisii de dioxid de carbon până în anul 2050. Efectele crizei petroliere asupra transportului european Blocul european nu urmărește interzicerea zborurilor, dar ia în considerare să reducă masiv emisiile de carbon cauzate de avioane, potrivit unui articol publicat de POLITICO din ianuarie 2026. Penuria de kerosen deja a dus la anularea multor zboruri aeriene, o problemă care s-ar putea agrava de la jumătatea lunii mai. Mijloacele de transport alternative recomandate pentru deplasări la distanță ar fi căile ferate  și  automobilele electrice. Germania ia în considerare să extindă sistemul Transrapid (tren cu levitație magnetică), dezvoltat de Siemens și ThyssenKrupp. Pentru cine își dorește să călătorească în Europa, trenurile Maglev, ca mijloc de transport transcontinental, ar fi o alternativă ideală la zborul cu avionul. Iar Țările de Jos deja au început să dezvolte tehnologia pentru dezvoltarea unui mijloc de transport rapid Hyperloop în Europa. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: Zborurile ar putea fi anulate din a doua jumătate a lunii mai din cauza crizei kerosenului

UE accelerează tranziția la energia atomică

În contextul celei mai mari crize petroliere, Uniunea Europeană este presată de timp pentru a trece la energii alternative. Iar Belgia deja poartă discuții cu compania franceză Engie pentru naționalizarea activelor nucleare. Astfle, durata de viață a reactoarelor ar putea fi prelungită și să repornească cele dezactivate. Cele șapte reactoare trebuiau să fie demontate până în 2025. Țara ar lua în considerare redeschiderea sau construirea unui al treilea reactor. Repornirea centralelor nucleare este extrem de costisitoare și presupune studii de fezabilitate. Motivele pentru care Belgia revine la energia nucleară În urma unui acord dintre guvernul belgian și Englie, durata de viață a două dintre reactoare a fost prelungită cu 10 ani. „S-a ajuns la un acord cu Engie pentru a defini condițiile și a lansa studiile necesare pentru preluarea completă a flotei nucleare belgiene. Toate activitățile de dezmembrare sunt suspendate cu efect imediat.”, a scris joi, pe X, premierul belgian Bart De Wever. Atomic power station or nuclear power plant producing electricity next to sunflower field. Potrivit Financial Times , Belgia, la fel ca Germnaia, i-a întors spatele energiei nucleare de teama riscurilor legate de accidentele nucleare.  De la invazia rusă a Ucrainei care a declanșat o criză energetică și o creștere a inflației, Belgia a amânat planul pentru abandonarea energiei nucleare. Acum, Belgia ia în discuție un plan pentru naționalizarea reactoarelor nucleare până în octombrie. Pe de altă parte, Englie se teme că nu va putea încasa un câștig semnificativ din urma vânzării. Compania franceză va putea să transfere obligațiile aferente transferului fabricilor și al lucrătorilor. Ce țări se reorientează către energia nucleară? Multe alte țări europene rămân la energia nucleară, inclusiv Franța, care a anunțat construirea a șase noi reactoare din 2040. Suedia, Regatul Unit al Marii Britanii și Cehia au anunțat că au început accelerarea tranziției la energia nucleară. În privința Germaniei, chiar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că țara sa natală a făcut o greșeală strategică să-și demoleze centralele nucleare. Se pregătește UE pentru o „eră post-petrol” Comisia Europeană a prezentat o strategie și pentru dezvoltarea reactoarelor modulare mici. Pe măsură ce criza petrolieră cauzată de blocada iraniană a tranzitului petrolier în Strâmtoarea Ormuz continuă, UE caută să se adapteze la o eră post-petrol. Prin Acordul Climatic European, UE urmărește să atingă neutralitatea climatică și nivelul de zero emisii de dioxid de carbon până în anul 2050. Efectele crizei petroliere asupra transportului european Blocul european nu urmărește interzicerea zborurilor, dar ia în considerare să reducă masiv emisiile de carbon cauzate de avioane, potrivit unui articol publicat de POLITICO din ianuarie 2026. Penuria de kerosen deja a dus la anularea multor zboruri aeriene, o problemă care s-ar putea agrava de la jumătatea lunii mai. Mijloacele de transport alternative recomandate pentru deplasări la distanță ar fi căile ferate  și  automobilele electrice. Germania ia în considerare să extindă sistemul Transrapid (tren cu levitație magnetică), dezvoltat de Siemens și ThyssenKrupp. Pentru cine își dorește să călătorească în Europa, trenurile Maglev, ca mijloc de transport transcontinental, ar fi o alternativă ideală la zborul cu avionul. Iar Țările de Jos deja au început să dezvolte tehnologia pentru dezvoltarea unui mijloc de transport rapid Hyperloop în Europa. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: Zborurile ar putea fi anulate din a doua jumătate a lunii mai din cauza crizei kerosenului