Etichetă: energie

Iarna viitoare vine cu blackout în România?

Pe lângă cele mai mari prețuri la electricitate din Europa, țara noastră se mai confruntă cu un risc semnificativ. Acum câteva zile, presa maghiară a atras atenția că România s-ar putea confrunta cu probleme mari la iarnă in domeniul energetic, citând un Raport Transelectrica. Asociația Energia Inteligentă atrage atenția cu privire la acest raport care ridică semne de întrebare serioase despre securitatea energetică a țării. Semne pe care decidenții preferă să le ignore.  Studiul de Adecvanță al Transelectrica, publicat de curând, deși transmitea un mesaj dur privind riscurile in sistemul energetice, nu a avut ecou în România. Totuși, deși concluzia studiului este gravă, România nu riscă să rămână fără energie, cu condiția să ia urgent unelemă măsuri. Avertismentul ignorat de autorități. Lipsa capacităţii ferme disponibile în orele critice ale iernii. Ne așteaptă un blackout? România nu duce lipsă de capacităţi instalate „pe hârtie”. Însă, în practică, se confruntă cu o problemă mult mai serioasă. România nu duce lipsă de capacităţi instalate „pe hârtie”, însă în practică începe să apară o problemă mult mai gravă: lipsa capacităţii ferme disponibile exact în orele critice ale iernii, atunci când consumul atinge maximele, producţia solară este nulă, vântul poate lipsi, hidrocentralele sunt limitate, iar importurile devin incerte şi scumpe, atenţionează preşedintele Asociaţia Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă, într-o analiză publicată marţi. Atunci când consumul atinge maximele, producţia solară este nulă, vântul poate lipsi, hidrocentralele sunt limitate, iar importurile devin incerte şi scumpe, atenţionează preşedintele Asociaţia Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă, într-o analiză. Cea mai mare eroare care se face astăzi în dezbaterea energetică din România este confundarea energiei produse pe parcursul unui an cu securitatea reală a sistemului.  Test crucial al sistemului energetic românesc. Câți MWh pot produce efectiv atunci când sistemul este sub presiune Studiul de Adecvanță al Transelectrica transmite un mesaj care ar trebui să preocupe deopotrivă atât autoritățile, cât și investitorii: Sistemul energetic românesc intră într-o perioadă în care succesul tranziției nu va mai fi determinat de câți MW noi sunt instalați, ci de câți MWh pot produce efectiv atunci când sistemul este sub presiune. Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță Studiul de Adecvanță al Transelectrica indică un deficit major de adecvanță, nu o simplă vulnerabilitate, arată analiza AEI. România începe să intre într-o situație în care eliminarea unor capacități convenționale este mai rapidă decât introducerea unor înlocuitori capabili să ofere aceeași siguranță operațională. Problema nu este lipsa regenerabilelor. Problema este lipsa capacităților care pot fi chemate să producă atunci când sistemul are nevoie urgentă de ele. Iarna 2026–2027 reprezintă primul test real pentru energia românească „Studiul de Adecvanţă al Transelectrica indică un deficit major de adecvanţă, nu o simplă vulnerabilitate. În scenariul central analizat pentru anul 2027, sistemul energetic naţional ajunge la un indicator LOLE de 143,55 ore (Loss of Load Expectation – numărul estimat de ore într-un an în care sistemul electric nu poate acoperi integral cererea de energie din resursele disponibile, inclusiv din import) şi la o energie nealimentată (ENS) de 36.070 MWh (cantitatea de energie pe care consumatorii ar fi dorit să o consume, dar pe care sistemul nu a putut să o livreze din cauza lipsei de capacitate disponibilă). Combinaţia celor două arată nu doar că deficitul apare des, ci şi că este semnificativ ca volum energetic”, a afirmat şeful AEI. Potrivit specialistului, iarna 2026–2027 reprezintă primul test real. Studiul de Adecvanță al Transelectrica arată că perioadele critice se concentrează în lunile ianuarie, februarie și decembrie, în special în intervalele de vârf de dimineață și seară. Acestea sunt exact orele în care: fotovoltaicul produce zero, consumul rezidențial explodează, pompele de căldură și încălzirea electrică cresc cererea, importurile regionale sunt solicitate simultan și orice indisponibilitate tehnică devine critică. În asemenea condiții, discursul bazat pe capacități instalate își pierde relevanța. Un MW solar instalat și indisponibil după apus nu are aceeași valoare sistemică precum un MW capabil să livreze energie în timpul unui vârf de consum. Aceasta este diferența dintre capacitate și adecvanță. Cărbunele rămâne indispensabil în iarna următoare Cărbunele rămâne indispensabil în iarna următoare, indiferent cât de incomod este acest lucru. Concluzia probabil cea mai neplăcută politic a raportului este că grupurile pe lignit încă au o valoare strategică majoră, arată studiul realizat de AEI. Menținerea unor unități la Rovinari și Turceni reduce dramatic riscul de adecvanță: LOLE scade de la 143,55 ore la 11,34 ore; ENS scade de la 36.070 MWh la 3.456 MWh. România nu poate elimina capacități convenționale înainte de a avea înlocuitori reali, securitari. Lignitul rezolvă o parte din problema securității, dar nu și problema costurilor. În scenariul respectiv, prețurile rămân ridicate. Ceea ce confirmă că lignitul poate funcționa ca plasă de siguranță în iarna 2026/2027, nu ca soluție durabilă pentru următorii ani. Asta impune însă deplasarea urgentă la Bruxeles și solicitarea eliminării opririi din funcționare a centralelor pe cărbune cât mai urgent. atrage atenția expertul în energie. Gazul natural este pilonul tranziției, dar și cea mai mare vulnerabilitate a acesteia Gazul natural este pilonul tranziției și cea mai mare vulnerabilitate a acesteia. Scenariile în care intră în exploatare noile centrale pe gaz modifică radical imaginea sistemului. Indicatorii de adecvanță se îmbunătățesc până aproape de niveluri acceptabile. România, în topul celor mai scumpe piețe UE de energie, după ce ambele reactoare ale centralei de la Cernavodă au fost oprite Problema este că întreaga strategie energetică începe să depindă de proiecte care trebuie finanțate, construite, conectate și puse în funcțiune la timp. Cu alte cuvinte, securitatea energetică a următorilor ani depinde de graficul respectat pentru proiectele esențiale. Centralele pe gaz sunt necesare pentru sistem, dar există riscul să nu funcționeze suficient de multe ore pentru a-și recupera investițiile exclusiv din piață. Stocarea este veriga lipsă a tranziției Stocarea este veriga lipsă a tranziției. Studiul de Adecvanță al Transelectrica estimează necesități de stocare de ordinul: 3.000 MW / 11.000 MWh până în 2027; 3.300 MW / 12.400 MWh până în 2030; 4.800 MW / 18.400 MWh până în 2035. Comparativ cu aceste valori, nivelul actual al stocării rămâne modest. Discuția publică este concentrată aproape

UE ia în considerare înghețarea temporară a plafonării prețului petrolului rusesc din cauza războiului SUA-Iran

Pragul actual al prețului la petrol este de 44,10 dolari pe baril și urmează să fie revizuit până la sfârșitul verii. Uniunea Europeană ia în considerare să înghețe temporar plafonarea prețului petrolului rusesc din cauza războiului dintre SUA și Iran.  Prețurile la petrol au crescut vertiginos ca urmare a războiului dintre SUA și Iran și a închiderii Strâmtorii Ormuz. Uniunea Europeană își propune să finalizeze și să propună oficial un nou pachet de măsuri la începutul lunii iunie împotriva Kremlinului. Blocul european înăsprește și mai mult restricțiile asupra veniturilor energetice ale Rusiei și ar priva industria militară rusească de resurse esențiale. Ce entități și resurse sunt vizate Măsurile vizează băncile, comercianții de petrol și operatorii de criptomonede din Rusia. Vor fi impuse restricții comerciale pentru mineralele și metalele vitale din sectorul aerospațial al Rusiei, scrie Bloomberg, care susține că a primit informații de la persoane care au vorbit sub anonimat. Blocul european a adoptat un mecanism dinamic în ultimul an pentru a se asigura că plafonul este automat stabilit la un interval de 6 luni – cu 15% mai mic decât cursul mediu de piață pentru țițeiul rusesc. 20 de petroliere din „flota fantomă” a Rusiei ce au transportat petrol ar urma să fie sancționate. Sancțiunile s-ar putea extinde și la navele care transportă gaze naturale lichefiate, cu scopul de a limita capacitatea Kremlinului de a crea o „flotă fantomă” și pentru transportul de gaz natural lichefiat. Ursula von der Leyen, avertisment alarmant: „Europa suportă pierderi de 500 de milioane euro pe zi din cauza războiului din Orientul Mijlociu” Al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei Conform plafonului, UE le va interzice firmelor europene să mai furnizeze servicii (asigurări și transport) dacă implică petrol vândut peste prag. Următoarea revizuire a plafonului de preț din iulie ar duce la creșterea nivelului la cel puțin 65 de dolari, mai mare decât pragul anterior de 60 de dolari stabilit la nivel colectiv de Grupul celor Șapte (G7). Măsura ar putea fi parte din cel mai recent pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei, al 21-lea de la începerea invaziei ruse a Ucrainei.  Reprezentanții statelor membre au fost informați despre planuri de săptămâna trecută. UE are în vedere și controalele exporturilor asupra mai multor firme din China, India, Turcia și alte țări din Asia Centrală, pe motiv că furnizează Rusiei bunuri restricționate ce pot fi folosite la fabricarea armelor. UE intenționează să mențină activele înghețate ale Rusiei până când Kremlinul decide să înceteze ostilitățile cu Kievul și va plăti despăgubiri statului ucrainean. Sursa Foto: Hepta/Shutterstock Autorul recomandă: Angela Merkel, fostul cancelar al Germaniei, face o previziune sumbră: „Războiul din Ucraina se va încheia peste 10 ani”

Un lanț german de magazine a lansat o baterie solară care costă 300 de euro

Cu războaiele din Ucraina și Iran în desfășurare, costurile vieții și prețurile la energie și carburanți sunt în continuă creștere.  Consumul este în scădere și companiile ajung să aibă mai puțin profit. Un lanț german de magazine alimentare a propus o soluție care să fie pe placul mai multor clienți. Soluția vine de la Soare Potrivit Tech Radar , care citează PV Magazine, lanțul german de magazine alimentare a început să scoată la vânzare o baterie pentru balcon cu capacitatea de 2,24 kWh, cu o putere de intrare de 1.000 W și cu o putere de ieșire de 800 W. Dispozitivul este compatibil cu majoritatea sistemelor solare de balcon. Prosumatorii pot să le încarce cu energia provenită de la Soare pentru a nu mai primi facturi uriașe de la furnizorii electrici. Bateria măsoară 310 x 170 x 350 mm și cântărește în jur de 20 kg, făcând-o încăpătoare pentru balcoane. În plus, lanțul german de magazine alimentare a scos la vânzare și o versiune de dispozitiv care poate fi controlat prin intermediul unei aplicații pe telefon. Bateria costă numai 300 de euro și se găsește la vânzare în toate magazinele Lidl din Europa și Marea Britanie. Sursa Foto: Lidl Autorul recomandă:După ani de zile în care a încercat să o interzică, UE capitulează și face fix invers

Bolojan: Pentru a ne redresa economic, scăderea prețului energiei electrice este o condiție de bază. %

Scăderea prețului energiei electrice este o condiție de bază pentru redresarea economică, postează premierul interimat Ilie Bolojan. Creșterea prețurilor la energie în ultimii ani, dincolo de costul suplimentar pus pe bugetul familiilor, a afectat competitivitatea firmelor românești. Industriile cu valoare adăugată mai mică sau cele în care energia are o pondere mai mare în costurile totale au avut de suferit, recunoaște Bolojan. Acest lucru se vede în scăderea producției industriale din ultimii cinci ani subliniază Bolojan. Soluția lui Bolojan Pentru a ne redresa economic, scăderea preț este esențială, susține premierul. Costul energiei electrice este o condiție de bază. Vom reduce prețul energiei doar odată cu realizarea investițiilor în producția de energie, în stocare și în modernizarea rețelelor, precum și prin eliminarea întârzierilor la investițiile pentru care avem deja finanțarea asigurată. Cea mai mare finanțare o avem prin Fondul de Modernizare. România beneficiază de transferuri provenite din certificatele de emisii de gaze cu efect de seră. Sumele pot fi folosite doar pentru investiții în energie regenerabilă, eficiență energetică și modernizarea rețelelor. Din acest fond avem investiții aprobate, nerambursabile, de 12 miliarde de euro. Din această sumă, 7,7 miliarde de euro sunt alocate energiei, iar 2,7 miliarde de euro proiectelor de eficiență în transporturi etc. Fondurile sunt transferate, banii sunt în conturi, dar investițiile se realizează cu mare greutate. Investițiile alocate marilor companii de stat din domeniul energiei sunt cheia În afara complexității proiectelor și a întârzierilor legate de programe, evaluarea proiectelor și plăți, nefolosirea fondurilor este cauzată și de nerealizarea investițiilor alocate marilor companii de stat din domeniul energiei. Acestea au avut, în ultimii ani, un grad foarte scăzut de realizare a investițiilor, afectând dezvoltarea noilor capacități de producție și a rețelelor energetice. Această situație există deoarece, în contractele de mandat ale celor care conduc aceste companii, nu sunt incluși indicatori care să lege evaluarea lor de realizarea investițiilor, de utilizarea fondurilor disponibile și de respectarea termenelor asumate. Am analizat ieri, spre exemplu, situația investițiilor finanțate din Fondul de Modernizare, care trebuie finalizate cel târziu în 2030. Cu pixul pe FB Spre exemplificare, aveți mai jos gradul de realizare a investițiilor, de aproape 2 miliarde de euro, pentru trei companii, explică Bolojan pe FB: Complexul Energetic Oltenia are 11 investiții aprobate, în valoare de aproape 900 de milioane de euro, dintre care nouă au fost semnate în vara anului 2023 și două în 2024: parcuri fotovoltaice și centrale pe gaz. Lucrările decontate în toți acești ani reprezintă sub 10%, existând un risc mare ca centralele pe gaz să nu fie finalizate. Nefinalizarea acestora ne creează probleme serioase în îndeplinirea jaloanelor privind decarbonizarea și poate duce la pierderea fondurilor europene. Transelectrica are 11 contracte, în valoare totală de peste 530 de milioane de euro, nouă dintre ele semnate încă din toamna anului 2022: linii electrice noi, interconexiuni și retehnologizări de stații. Până acum, după patru ani, s-au decontat lucrări de aproape 20 de milioane de euro, adică sub 4%. Întârzierea asigurării accesului la rețele electrice și la interconexiuni generează pierderi pentru producători și distorsiuni în piața de energie. ELCEN București are trei contracte pentru modernizarea CET-urilor din București, semnate în toamna anului 2024, în valoare totală de peste 360 de milioane de euro. Cele trei proiecte sunt absolut necesare pentru asigurarea încălzirii locuințelor din Capitală. Din păcate, nu s-a decontat nimic până acum, proiectele fiind încă în licitație. Având în vedere uzura centralelor vechi, există oricând riscul apariției unor avarii și al întreruperii încălzirii. Nu mai putem continua în acest fel. Nu este normal să deții funcții de conducere în companii de stat de tip monopolist, să ai câștiguri mari, fără ca acestea să fie condiționate de realizări și performanță. Modificarea indicatorilor de performanță pentru toate companiile care nu își realizează investițiile Am convenit cu responsabilii din Energie să lucrăm la modificarea indicatorilor de performanță pentru toate companiile care nu își realizează investițiile. Nu mai putem accepta doar indicatori formali, de tipul unor obligații legale, cum ar fi elaborarea la timp a bugetului de venituri și cheltuieli. Performanța în companiile din energie este o condiție necesară pentru reducerea prețurilor la energie în economia României, afirmă Ilie Bolojan. Recomandarea autorului: Ilie Bolojan, detalii despre contractul de lobby de 565.000 de dolari pe lună pentru Nicușor Dan: a fost decis în coaliție, votat în CSAT prin corespondență

Rareș Bogdan critică dur inițiativa lui Bolojan de a opri proiectul României cu SUA de la Doicești

„Proiectul Doicești, bazat pe tehnologia reactoarelor modulare mici (SMR), este nava-amiral a parteneriatului civil-nuclear româno-american. Răsturnarea de situație la care asistăm e o mișcare geopolitică de o duritate rară. SUA au interese strategice în regiune. Și noi avem, ca să zic așa, căci suntem lângă ruși. Care au intrat în Ucraina”, susține Rareș Bogdan. „Despre Republica Moldova ce să mai vorbim?”, se întreabă retoric europarlamentarul liberal. „Vreau să spun că Polonia tocmai a consolidat masiv un parteneriat cu SUA pentru construcția primei lor centrale nucleare. Dar Varșovia livrează, Bucureștiul trage frâna de mână. Cât timp România și Polonia sunt piloni ai flancului estic, situația mi se pare halucinantă. Va fi o undă de șoc în relația diplomatică? Costuri, am înțeles. Dar nu acesta e singurul criteriu prin care trebuie să privim. Securitatea noastră energetică, blindarea noastră strategică are costuri. Căci dacă privim prin prisma cheltuielilor, aș putea să vă demonstrez că aveam alternativă americană și la Rheinmetall. România-hub energetic este un proiect început de ceva vreme. Are foarte multe componente, planuri adiacente, proiecte care merg pe aceeași axă. Vă mai amintiți de Coridorul Constanța-Gdansk, susținut activ de SUA pentru mobilitatea flancului estic? În fine. Nuclearelectrica are experiență în operarea reactoarelor clasice, adică un avantaj major în operarea tehnologiei SMR. Putea deveni hub de tehnologie. Miza consolidării intereselor americane în zonă este enormă pentru securitatea noastră. Și încă mai avem cărți în mână: soluții de stocare de energie pe care România le are și ajută la eliberarea de litiul chinezesc (voi detalia cu altă ocazie), metale rare, muniția premium pe care o putem produce. Iar americanii vor parteneri. Parteneriatele government to government sunt soluția, pentru că ambele state câștigă în mod egal. Iar cel mai puternic și mai fair partener de securitate al României ar trebui să fie SUA”, arată liberalul. Rareș Bogdan crede că România va plăti pentru gesturile radicale ale premierului interimar Ilie Bolojan. „Notele de plată pentru astfel de gesturi radicale nu vin sub formă de facturi directe, ci sub formă de „răcire” strategică. România are nevoie de sprijinul S.U.A. pentru miliardele de dolari necesare Unităților 3 și 4 de la Cernavodă. Omiterea sau blocarea Doiceștiului ar putea face ca Washingtonul să devină mult mai rigid, mai birocratic sau mai puțin generos. În plus, o retragere atât de bruscă dintr-un proiect de o asemenea magnitudine transmite un semnal de impredictibilitate politică la nivel înalt„, a susținut Rareș Bodgan. Ilie Bolojan a declarat pentru B1tv că a informat ambasada SUA că proiectul Doicești – parte a parteneriatului strategic al României cu SUA în care SUA au făcut investiții – nu este fezabil.

Ilie Bolojan critică proiectul reactoarelor nucleare de la Doicești, pilon al parteneriatului strategic pe energie România SUA

După ce ani buni România a pus pe agenda parteneriatului strategic pe energie cu SUA proiectul reactoarelor nucleare de la Doicești, premierul interimar Ilie Bolojan susține că acesta nu este fezabil. „Dacă este vorba de aceste reactoare, din nou, trebuie să spunem lucrurile în mod corect. În anii trecuți, s-a gândit un proiect prin care România să fie un pionier în aceste reactoare, prin asocierea cu o companie din Statele Unite. Problema pe care o avem astăzi este că dintr-o sumă importantă de bani, care a fost pusă la dispoziție de Nuclearelectrica, peste 240 de milioane de dolari, avem un teren la dispoziție, achiziționat la o valoare destul de mare, avem o companie cu mulți angajați care au tocat destul de mulți bani și avem un studiu de fezabilitate, dar toate acestea cu niște sume imense de bani, în condițiile în care acest studiu de fezabilitate arată că, pentru a deveni realitate, avem nevoie de câteva miliarde de euro investiție pe care nu-i avem, iar analiza prețului de vânzare a energiei electrice produse în acest posibil reactor arată că ar fi un preț care este mai mare decât cel de piață, ceea ce pune probleme serioase vizavi de rentabilitatea unei astfel de proiect. Și gândiți-vă că degeaba ai o intenție bună dacă atunci când o derulezi, o derulezi prost sau ajungi într-o situație în care rămâi cu o grămadă de bani consumați și cu niște hârtii și ne întrebăm dacă a meritat”, a declarat premierul interimar Ilie Bolojan la B1 TV. Ilie Bolojan susține că a informat ambasada SUA despre problemele proiectului: „Dacă îl ridici pe agenda subiectelor comune la un anumit nivel, știind că are probleme…” „Chiar dacă asta s-a făcut, de exemplu, cu o companie americană, mie mi s-a părut responsabil că dacă îți respecți partenerii, să-i informezi. Așa cum am făcut eu cu Ambasada Statului Unite. Acest proiect are niște probleme, ar fi bine să-l analizăm cât se poate de atent, pentru că dacă îl ridici pe agenda de subiecte comune la un anumit nivel, știind că el are probleme serioase de fezabilitate, atunci înseamnă că nu-ți respecți partenerul. Ambasada a luat act de aceste date, sigur, în așa fel încât, verificând și ei datele, să poți să iei o decizie corectă. Un astfel de proiect îl ții pe agenda discuțiilor? Dacă e fezabil, trebuie ținut și mers mai departe. Așa se respectă partenerii între ei. Dacă nu este fezabil, e mult mai corect să spui: ”astea sunt problemele!” Dar, din nou, este un exemplu a modului în care sume importante de bani, în loc să fie direcționate către lucruri care generează dezvoltare, către proiecte care înseamnă un plus, au fost gestionați într-o manieră în care, v-am spus, rămâi cu un teren, rămâi cu niște documentații, nu rămâi cu drepturi de autor, pentru că ele au fost cedate altora, cu patente și așa mai departe și, în felul acesta, riscul să recuperezi acești bani vreodată scade, adică este foarte mare să nu mai recuperăm, iar șansa de a duce proiectul până la capăt este mică datorită aspectelor care țin de găsirea unei finanțări și de prețurile la care s-ar putea face o astfel de investiție, cel puțin cu partenerii inițiali cu care am făcut acest lucru. Deci aici e vorba de responsabilitate, de respect pentru banii țării și respect pentru partenerii cu care vrem să construim relație de încredere pe termen lung”, a spus Bolojan. Ilie Bolojan: Nuclearelectrica este de vină Premierul interimar Bolojan consideră conducerea Nuclearelectrica responsabilă pentru eșecul proiectului: „Pentru că trebuiau să se asigure că tot proiectul și toate sumele care sunt alocate acolo au un rezultat, că acele contracte care au fost făcute și modul în care s-au derulat sunt în bună regulă”. Proiectul reactoarelor nucleare modulare mici (SMR) de la Doicești (Dâmbovița) a reprezentat un pilon central al parteneriatului strategic dintre România și SUA. Acesta viza construirea primei centrale de acest tip din Europa, în locul fostei termocentrale pe cărbune. Proiectul de la Doicești vizează construcția primei centrale cu reactoare nucleare mici modulare (SMR) din Europa, dezvoltată în parteneriat strategic cu Statele Unite și susținută de administrația Joe Biden. Centrala va folosi tehnologie americană NuScale și va avea o capacitate instalată de 462 MWe În februarie 2026, acționarii Nuclearelectrica au aprobat decizia finală de investiție. Proiectul beneficiază de sprijin financiar și tehnic din partea SUA, cu fonduri alocate pentru dezvoltare și intenții de susținere majoră prin instituții precum US Exim Bank. Proiectul urma să genereze până la 4.000 de locuri de muncă (în construcții și operare) și va asigura energia curată necesară pentru aproximativ 50.000 de locuințe. Statele Unite, prin intermediul președintelui Joe Biden, au anunțat pregătirea unui pachet financiar de 4 miliarde de dolari (sub formă de împrumuturi și sprijin guvernamental). Banii sunt destinați dezvoltării primului proiect de reactoare nucleare mici (SMR) din Europa, amplasat pe fosta platformă a termocentralei din Doicești (județul Dâmbovița, România). Această finanțare istorică include angajamente de sprijin din partea mai multor instituții financiare americane și internaționale, având ca scop consolidarea independenței energetice a României și susținerea tranziției către o energie curată.

Sondaj NYTimes: 64% dintre americani cred războiul împotriva Iranului a fost o greșeală

Majoritatea alegătorilor consideră că președintele Trump a luat decizia greșită de a intra în război cu Iranul, conform unui sondaj New York Times/Siena , ceea ce a plasat Partidul Republican pe o poziție politică precară în perspectiva alegerilor de la jumătatea mandatului, pe măsură ce rata sa de aprobare scade, iar îngrijorările economice cresc. Sondaj NYTimes Majoritatea alegătorilor au spus că războiul nu merită costurile și au avut opinii profund pesimiste despre economie. Rata de aprobare a lui Donald Trump – un indicator istoric cheie al performanței partidului unui președinte în alegeri – a scăzut la un minim al celui de-al doilea mandat în sondajele Times/Siena, de 37%, pe fondul conflictului extrem de nepopular din Orientul Mijlociu, anunță NYTimes. Aproape două treimi dintre alegători au declarat că intrarea în război a fost o decizie greșită, inclusiv aproape trei sferturi dintre independenții importanți din punct de vedere politic. Mai puțin de un sfert dintre toți alegătorii au considerat că războiul a meritat costurile. Republicanii au aprobat în general performanța lui Trump în funcție și războiul. Însă majoritatea celorlalți alegători au arătat un scepticism serios față de conducerea sa în alte probleme importante, inclusiv economia și costul vieții. 64% dintre toți alegătorii au dezaprobat modul în care gestionează economia, un punct forte al său de mult timp, iar majoritățile și-au exprimat opinii negative cu privire la modul în care gestionează costul vieții, imigrația și conflictul israeliano-palestinian. În special, alegătorii independenți au devenit mai nemulțumiți de Trump. Șaizeci și nouă la sută au dezaprobat performanța sa în funcție, în creștere față de 62% într -un sondaj Times/Siena din ianuarie. Patruzeci și șapte la sută dintre independenți au spus că politicile sale i-au afectat, în creștere față de 41% în toamna anului 2025 . Per total, 44% dintre alegători au declarat că politicile lui Trump i-au afectat personal, față de 36% toamna trecută. Liderii republicani au încă unele avantaje electorale. Partidul a câștigat un avantaj structural pe harta Camerei Reprezentanților prin eforturile sale de a redesena hărțile Congresului în statele republicane, oferind republicanilor un avantaj de aproximativ șase până la zece districte noi favorabile . Și, deși mediul politic s-a înrăutățit pentru președinte și partidul său, democrații nu au reușit încă să-i convingă pe alegători că oferă o alternativă convingătoare. Sondajul a indicat că democrații nu și-au îmbunătățit imaginea politică, nici măcar după mai bine de un an în care au încercat să demonstreze că înțeleg preocupările alegătorilor și că se pot opune lui Donald Trump. Doar 26% dintre alegători s-au declarat mulțumiți de Partidul Democrat.

Gândul: Nr. 2 în stat, Mircea Abrudean, ar fi făcut nuntă după 7 ani de căsnicie, cu participarea lui Ilie Bolojan. Locația, deținută de băieții deștepți din energie

Președintele Senatului, Mircea Abrudean, ar fi organizat în acest weekend o nuntă, în ciuda faptului că este căsătorit de aproximativ șapte ani cu Adina Abrudean, director în cadrul Curții de Conturi, potrivit informațiilor publicate de Gândul și confirmate de surse din interiorul Partidului Național Liberal. Potrivit acelorași surse, momentul ales nu ar fi fost întâmplător. Un liberal, sub protecția anonimatului, a declarat pentru Gândul că organizarea evenimentului ar avea legătură cu poziția actuală a lui Abrudean în stat: „Acum are funcție. Și poate încasa mai mult. Simplu”. Evenimentul ar fi avut loc la un resort de lux din Cluj, detinut de „băieții deștepți din energie” Nunta ar fi avut loc la Issa Resort, un complex de lux din Turda, județul Cluj, cunoscut inclusiv pentru herghelia de cai. Conform informațiilor citate de Gândul, locația este frecvent utilizată pentru întâlniri ale unor grupuri politice și de interese din zonă. De asemenea, resortul este deținut de frații Simion și Teofil Mureșan, descriși în presa din România drept „băieți deștepți din energie” și, pe care, Bolojan i-a semnalat în repetate rânduri. În altă ordine de idei, invitații ar fi avut acces la facilitățile complexului, inclusiv la zona de agrement și la herghelia de cai. La eveniment ar fi participat și Ilie Bolojan, președintele PNL și premier interimar, care, potrivit Gândul, ar fi ajuns la nuntă după ce a aterizat pe aeroportul din Oradea. Context politic și posibile aspirații În vârstă de 41 de ani, Mircea Abrudean ocupă în prezent funcția de președinte al Senatului, fiind considerat al doilea om în stat. În trecut, a fost șef al cancelariei premierului Nicolae Ciucă. Potrivit informațiilor Gândul, Abrudean ar viza funcții importante în stat, inclusiv poziția de prim-ministru sau conducerea Serviciului Român de Informații (SRI), rămasă vacantă după demisia lui Eduard Hellvig. În acest context, sursele citate susțin că ar fi încercat să obțină sprijin inclusiv din zona instituțională și religioasă, fiind menționat numele Patriarhul Daniel ca posibil intermediar în relația cu președintele Nicușor Dan. Informațiile privind organizarea evenimentului, participanții și contextul acestuia sunt bazate pe relatările și sursele citate de Gândul. Până în acest moment, nu există o reacție oficială din partea lui Mircea Abrudean.

Ilie Bolojan critică proiectul minireactoarelor nucleare de la Doicești: Vom rămâne cu un teren și niște hârtii. Culmea, miniștrii PNL s-au ocupat de dezastrul care azi îl scandalizează pe premierul demis

„Iată că România are astăzi șansa de a aduce omenirii prima centrală nuclearoelectrică bazată pe reactoare modulare de mici dimensiuni. Unde? Aici, la Doicești, în România”. Declarația îi aparține lui Sebastian Burduja, ministrul PNL al Energiei, și a fost făcută în data de 18 martie 2023. De asemenea și Virgil Popescu, un alt ministru liberal al Energiei susținea că proiectul va „genera prosperitate continuă.” Acum, Ilie Bolojan, premierul demis, își contrazice colegii de partid și dă de pământ cu proiectul de la Doicești: „Vom rămâne cu un teren și niște hârtii” În câțiva ani, România urma să devină prima țară din Europa unde aveau să fie construite mini-reactoare nucleare. Compania NuScale din SUA – care deținea și dezvolta tehnologia reactoarelor nucleare modulare mici (SMR) – încheiase un acord cu țara noastră pentru construirea unei centrale de producție de energie electrică în locul fostei termocentrale pe cărbune de la Doicești. În luna septembrie a anului 2023, tot ministrul Sebastian Burduja anunța că Guvernul României va declara minireactoarele nucleare americane de „importanță strategică” pentru România. (informații detaliate AICI) În Statele Unite NU, în România DA! Numai că, în luna noiembrie a anului 2023, a căzut și „bomba”. Compania NuScale a anunțat anularea proiectului său similar din Statele Unite, Carbon Free Power Project (CFPP) din statul Idaho. (mai multe detalii AICI) Motivul oficial ar fi fost „angajamentele de achiziție insuficiente”. Totuși, după ce proiectul din SUA a picat, același Sebastian Burduja, ministrul PNL al Energiei, a rămas cu optimismul la purtător. Ce n-a fost bun în SUA putea fi bun în România. „Credem cu tărie că implementarea cu succes în România, până în următorul deceniu, a tehnologiilor SMR este importantă pentru securitatea energetică și pentru atingerea obiectivelor noastre climatice prin înlocuirea treptată a centralelor bazate pe cărbune cu SMR”, s-a transmis printr-un comunicat al Ministerului Energiei. Ilie Bolojan a „uitat” cine a condus Ministerul Energiei în perioada noiembrie 2019 – iunie 2025 De-a lungul ultimilor ani, la Ministerul Energiei au ținut „frâiele” doi miniștri liberali. Proiectul de la Doicești a fost implementat în timpul mandatului lui Virgil Popescu și continuat în mandatul lui Sebastian Burduja. Virgil Popescu a condus ministerul în guvernele conduse de Ludovic Orban, Florin Cîțu și Nicolae Ciucă, în perioada noiembrie 2019 – iunie 2023. Liberalul Virgil Popescu, ministru al Energiei în perioada noiembrie 2019 – iunie 2023 / Foto – Mediafax Sebastian Burduja a ocupat funcția de Ministru al Energiei din luna iunie 2023 până în iunie 2025, în cadrul guvernului de coaliție condus de Marcel Ciolacu. Liberalul Sebastian Burduja, ministru al Energiei în perioada iunie 2023 – iunie 2025 După ce miniștrii PSD și-au prezentat demisiile, chiar Ilie Bolojan a preluat interimatul la Ministerul Energiei. Brusc, liderul PNL și premierul demis al României pare că a „uitat” subit cine conducea Ministerul Energiei în perioada în care proiectul minireactoarelor nucleare (reactoare nucleare modulare mici – SMR) era lăudat cu surle și trâmbițe în fiecare intervenție televizată. După ce a preluat și interimatul la Energie, premierul demis Bolojan „înfierează” proiectul minireactoarelor nucleare americane, atât de lăudat de miniștrii… PNL Acum, Bolojan aruncă „pisica” în curtea adversarilor politici și critică proiectul minireactoarelor nucleare de la Doicești. Vineri, 15 mai, în timpul unui interviu acordat Hotnews, premierul demis a „înfierat” proiectul. L-a etichetat ca fiind o pierdere uriașă de bani pentru România. Din perspectiva lui Bolojan, România va rămâne cu un „teren”, cu „hârtii” și cu bani pierduți.  „Unul din proiectele de care s-a vorbit în acești ani a fost SMR de la Doicești. Știți cât a consumat Nuclearelectrica? 240 de milioane de dolari. Vom rămâne cu un teren și niște hârtii. Merita asta? În loc să facem investiții cu cap și să negociem clar contractele pentru a investi în nuclear cu adevărat în așa fel încât să avem dezvoltare în anii următori”, a spus „premierul austerității”. Ilie Bolojan vede o „pierdere” majoră din cauza unui proiect pe care chiar miniștrii liberali de la Energie l-au girat, lăudat și aplaudat. Ilie Bolojan, premierul „austerității” / Foto – Mediafax Experimentul „Doicești” În luna februarie a acestui an, Adunarea Generală a Acționarilor Nuclearelectrica a votat, cu o majoritate de 90%, pentru adoptarea deciziei finale de investiție în minireactoarele nucleare (SMR) NuScale de la Doicești. Numai că, după ce nu a fost aprobate în SUA, România va construi un doar un singur reactor. Va fi un fel de experiment, iar achiziționarea celorlalte cinci reactoare va depinde de buna funcționare a primului. Un singur reactor costă 1 miliard de dolari, pentru că nu este vorba doar despre costul de achiziție, ci și de cel de engineering. Proiectul centralei de la Doicești / Foto – Nuclearelectrica Temă pentru Bolojan. Cum lăudau chiar miniștrii liberali proiectul de la Doicești: „Se ridică această minune”/ „Va genera prosperitate continuă” Ilie Bolojan transmite, în luna mai a anului 2026, că s-au pierdut 240 de milioane cu proiectul SMR de la Doicești. Trece cu vederea, însă, cât de lăudat era acest proiect chiar de miniștrii liberali ai Energiei. Sebastian Burduja, ministrul PNL al Energiei în perioada iunie 2023 – iunie 2025 Pentru Sebastian Burduja, proiectul de la Doicești reprezenta o „minune” ridicată din „praf”, iar tehnologia NuScale – care nu a avut succes în SUA  – era „singura tehnologie certificată de cel mai strict reglementator din lume”. „Avem aici la Doicești unul dintre cele mai importante, de tradiție, locuri în sistemul energetic național. Am văzut cum o centrală care era bazată pe arderea cărbunelui se transformă și din praful rezultat de pe urma curățării acestui loc și pregătirii acestui loc se ridică această minune. (…) Al doilea element de încredere este tehnologia NuScale. Oricât de mult ar dori unii să ne abată sau să pună sub semnul întrebării, dacă sunt onești, dacă respectă parcursul occidental al României, vor fi corecți în a spune că este singura tehnologie certificată de cel mai strict reglementator din lume”, spunea Sebastian Burduja, ministru liberal al Energiei, în luna martie a anului 2024. „Această investiție are potențialul de a transforma România într-un centru global de inovare

Fostul manager al CE Oltenia acuză Ministerul Energiei. România are cele mai mari prețuri din UE

Laurențiu Ciurel, fostul manager al Complexului Energetic Oltenia, susține că România are cel mai mare preț al energiei electrice din UE din cauza modului greșit în care a fost gestionat sistemul energetic național, în ultimii 10 ani, de către Ministerul Energiei.  Laurențiu Ciurel consideră că ultimii 10 ani au fost catastrofali din cauza oficialilor din Ministerul Energiei și Economiei care nu înțeleg nimic despre piața energiei. În opinia sa, aceștia sunt oameni lipsiți de cunoștințe tehnice și economice și spune că doar Dumnezeu a ferit România de un blackout. Laurențiu Ciurel „România are cel mai mare preț al energiei din UE. De ce? Din cauza proastei gestiuni a situației la Ministerul Energiei, în ultimii 10 ani. A fost catastrofal, în ultimii 10 ani. Greșelile au început mult mai demult, cu mult timp înainte, atunci când energia regenerabilă a fost puternic subvenționată cu câte opt certificate, că nu mai era interesul să produci energie, ci să încasezi certificate. Dar ultimii 10 ani a fost catastrofali, pentru că aproape niciunul dintre miniștri sau conducători de prin Ministerul Energiei, Ministerul Economiei, nu înțeleg nimic din ce înseamnă piața de energie. Efectiv, sunt oameni de pe stradă, fără niciun fel de cunoștințe economice, fără niciun fel de cunoștințe tehnice și s-a ajuns cum s-a ajuns. Încă n-am ajuns la fundul sacului, pentru că măcar, până acum, ne-a ferit Dumnezeu de un blackout”. „Pe vremuri produceam 13.000 de MW. Acum nu putem face 6.000” De asemenea, fostul manager al CEO se minunează de faptul că la un consum de 6000 de MW, România a ajuns să importe 2700, în condițiile în care, la un moment dat, țara noastră producea și 13.000 MW. „Însă, când vezi că la producții de 6000, repet, 6000 de megawați, importăm 2700, ce să mai comentezi? Eu îmi aduc aminte de vremurile când produceam 13.000 de megawați, iar acum, în perioada asta așa, pe la începutul lui iunie, eram mobilizați nenorocire, pentru că trebuia să apară în plus în sistem, prin anii ’80, vă spun eu, să apară 3300 de megawați pentru Balta Brăilei și pentru sistemul de irigații. Iar acum nu putem face 6000.” Prețul mare al energiei electrice a dus inflația la un nivel record Laurențiu Ciurel mai spune că inflația record din România, 10,7%, se datorează în mare parte din cauza prețului energiei electrice. Fostul manager al Complexului Energetic Oltenia acuză fostele conduceri liberale ale Ministerului Energiei pentru situația actuală și subliniază că prețul mare al energiei este, în proporție de 90%, cauzat de închiderea cărbunelui. „Avem inflație de 10,7%. Însă, astea sunt date oficiale. Probabil că e mai rău. De multe ori, statisticile internaționale au fost mai necruțătoare decât astea interne. Să știți că din ăștia 10,7%, cel puțin 5% sunt din cauza energiei. Inflația e datorată energiei. Fiind considerat, tot timpul, de PSD un minister complicat, pentru că nu înțelegeau nimic cum e cu piața, cu energia, l-au dat cui a vrut să-l ia. În general, l-au avut liberalii. Din păcate, procesul este ireversibil. Am spus că 5% cel puțin din inflație e din cauza energiei, iar prețul mare al energiei în proporție de 90% este mare din cauza închiderii cărbunelui”. RECOMANDAREA AUTORULUI: