Nicușor Dan merge la Bruxelles: energia, Ucraina și securitatea UE, pe agenda Consiliului European
Președintele României, Nicușor Dan, va participa la reuniunea Consiliului European și la Summitul Euro în format extins, programate în perioada 19-20 martie, la Bruxelles. Pe agenda liderilor europeni se află teme majore pentru Uniunea Europeană: competitivitatea economică, conflictul din Orientul Mijlociu, sprijinul pentru Ucraina, viitorul buget european, dar și securitatea și apărarea UE. Șefii de stat și de guvern ai statelor membre ale Uniunii Europene vor avea și o discuție cu secretarul general al ONU, António Guterres, despre situația geopolitică și cooperarea între state pentru gestionarea crizelor internaționale. Soluții pentru scăderea prețurilor la energie Pentru România, una dintre principalele priorități este reducerea prețurilor la energie, care afectează atât populația, cât și industria. Președintele va susține necesitatea unor soluții rapide, dar și a unei strategii pe termen lung, care să includă interconectarea energetică la nivel european și utilizarea resurselor interne de energie curată, a transmis Administrația Prezidențială. Situația din Orientul Mijlociu și impactul asupra economiei globale vor fi, de asemenea, analizate, precum și situația din Gaza. România va susține protejarea cetățenilor europeni din regiune și limitarea efectelor conflictului asupra inflației, prețurilor la energie și comerțului. Continuarea sprijinului pentru Ucraina Un alt subiect al reuniunii de la Bruxelles este continuarea sprijinului pentru Ucraina. Este analizată inclusiv deblocarea primei tranșe de plăți din pachetul financiar de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, convenit în decembrie 2025. România va susține menținerea sancțiunilor împotriva Rusiei. Bugetul UE 2028–2034 În domeniul securității și apărării, România va pleda pentru coordonarea investițiilor în industria europeană de apărare și pentru îmbunătățirea mobilității militare, cu accent pe consolidarea flancului estic al Europei, în complementaritate cu NATO. De asemenea, discuțiile vor viza și viitorul buget multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034, unde România cere o finanțare adecvată pentru susținerea competitivității economice și a obiectivelor naționale.
Înainte de a veni în România, șeful OMV dă un sfat șoferilor: Conduceți mai puțin
Directorul general al OMV, Alfred Stern, a avertizat că Europa riscă să se confrunte cu o gravă penurie de combustibil în Europa. Unele benzinării din Austria sunt deja fără stocuri de combustibil. Cel de-al Treilea Război din Golf a împins la limită aprovizionarea cu energie a continentului european după ce Iranul a închis Strâmtoarea Ormuz. O cincime din piața globală de petrol s-a prăbușit. 10% din lirările de gaz natural lichefiat au fost afectate. După ce prețurile la petrol și gaz au crescut în mod vertiginos, directorul OMV a solicitat guvernelor să plafoneze prețurile la combustibili, specificând că cel mai mare beneficiar ar fi însuși statul austriac. Dar dacă prețurile la combustibili vor scădea, și taxele vor trebui reduse. „Rezervele vor dura doar 14 zile” Într-un interviu acordat ziarului „Die Presse”, el a explicat de ce guvernele europene trebuie să-și regândească drastic abordarea. „Trebuie să punem lucrurile în perspectivă: lumea consumă aproximativ 100 de milioane de barili de petrol pe zi. Cele 400 de milioane de barili care sunt aduse acum pe piață sunt suficiente pentru aprovizionarea timp de patru zile. Dacă am înlocui doar cantitățile care vin de obicei prin Strâmtoarea Ormuz, rezervele ar dura doar 14 zile. Piețele pur și simplu evaluează situația așa cum este. Nimeni nu știe cât va dura această criză. Nici măcar noi. Ne confruntăm cu o penurie globală gravă de petrol, gaze și combustibili”, a spus directorul OMV. „Trebuie să conducem mai puțin” Stern are și „propuneri pragmatice” despre cum ar trebui să se comporte consumatorii pentru a preveni o penurie de combustibili cum s-a întâmplat în SUA, în 1973 și în 1979. „În cazul unei penurii de combustibil, este destul de clar cum ar trebui să se comporte consumatorii. Dacă există o penurie, atunci trebuie să economisim combustibil. Conduceți mai puțin, conduceți mai încet – nu există nicio modalitate de a evita acest lucru”, a spus directorul general al OMV, Alfred Stern în presa din Austria. „Prețurile mai mici, doar dacă se reduc impozitele. Dar ar fi periculos” Într-un interviu acordat emisiunii „Journal zu Gast”, directorul general al OMV, Alfred Stern, a respins acuzațiile că firma pe care o conduce profită de pe urma actualei crize petroliere. Motorina costă deja peste 1,90 euro pe litru la unele benzinării din Austria. „Prețurile nu se stabilesc într-o rafinărie. La un preț de 1,70 euro pe litru de benzină premium, 90 de cenți ar fi folosiți doar pentru taxe și impozite. Din restul de 80 de cenți, 55 de cenți ar trebui să acopere costul integral al petrolului. Asta lasă OMV cu doar 25 de cenți”, a declarat el. Stern consideră că mai degrabă guvernul austriac beneficiază de prețurile ridicate ale petrolului. El a respins ideea unei intervenții a guvernului pe piață. „Prețuri mai mici la pompe sunt realizabile doar dacă se reduc impozitele. Astfel de măsuri ar putea pune în pericol securitatea aprovizionării interne”, a spus Stern. „Dacă nu vrei să plătești, va trebui să pleci” Stern a menționat că piața globală duce în prezent lipsă de aproximativ 20% din petrol și 10% din combustibili. „Pentru a aduce cantitățile necesare în Austria, OMV trebuie să plătească prețuri competitive la bursa de la Rotterdam. Oricine din lumea asta care nu este dispus să plătească prețurile mari pe care le plătim în Europa și Austria va trebui să plece”, a declarat directorul general al OMV. Directorul OMV vine în România Mâine, președintele României, Nicușor Dan, îl primește, la ora 10.00, la Palatul Cotroceni, pe directorul general al OMV, Alfred Stern. Cei doi vor discuta despre actuala criză care afectează și piața românească. Alfred Stern va discuta și cu premierul Ilie Bolojan, la Palatul Victoria. Sursa Foto: OMV Autorul recomandă: Întâlnire de gradul zero, OMV-Petrom – Nicuşor Dan. Directorul general, Alfred Stern, cere reducerea taxelor pentru combustibili
Bogdan Ivan, în plină criză a petrolului, spune că România are nevoie de noi capacități: Gazul rusesc este în afara oricărei discuții
În plină criză a petrolului, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a transmis că România are nevoie de noi capacități de exploatare a resurselor din Marea Neagră și de investiții accelerate. Oficialul susține că țara noastră are deja parteneriate importante cu Kazahstan și Azerbaidjan și a subliniat că există alternative la gazul rusesc. Bogdan Ivan a postat un mesaj pe pagina personală de Facebook după ce a participat la Reuniunea Alianței Nucleare și la Consiliul TTE – Energie. Oficialul spune că s-a terminat cu gazul rusesc în Uniunea Europeană și susține că soluția este aceea de diversificare a resurselor de aprovizionare. Ministrul spune că în cazul României este nevoie de noi capacități de exploatare a resurselor din Marea Neagră și de investiții accelerate. „Gata cu gazul rusesc în UE. Soluția este diversificarea reală a surselor de aprovizionare. România are deja parteneriate importante cu Kazahstan și Azerbaidjan și susține extinderea acestora. Coridorul Vertical poate deveni o alternativă solidă la gazul rusesc. Inclusiv prin gaze din regiune și resurse energetice americane. Energia mai ieftină vine din mai multă producție în Europa. Avem nevoie de capacități noi, de exploatarea resurselor din Marea Neagră și de investiții accelerate”, a scris Bogdan Ivan. De asemenea, ministrul Energiei a subliniat că prețul certificatelor de CO2 trebuie redus deoarece în forma actuală pune presiune directă pe costul energiei și pe competitivitatea economiei europene. Oficialul vorbit și despre sprijinul pentru dezvoltarea energiei nucleare, pe care o consideră una dintre principalele soluții pentru asigurarea securității energetice. „Prețul certificatelor de CO2 trebuie redus. În forma actuală, pune presiune directă pe costul energiei și pe competitivitatea economiei europene. Energia nucleară rămâne una dintre soluțiile esențiale. Pentru securitate energetică, stabilitate și prețuri mai competitive. Securitatea energetică a României înseamnă securitate energetică mai puternică pentru întreaga Uniune Europeană”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bogdan Ivan, predicție în scenariul cel mai negru. Cât poate rezista România din propriile rezerve de petrol Ministrul Bogdan Ivan ştie cum se poate controla preţul carburantului: „Noi nu rugăm frumos pe nimeni. Noi avem pârghii, ca şi stat, ca să acţionăm”
Șeful OMV propune o soluție pentru prevenirea penuriei de combustibil în Europa: Reducerea taxelor pentru ieftinirea benzinei cu 80 de cenți
Directorul general al OMV, Alfred Stern, a avertizat că Europa riscă să se confrunte cu o gravă penurie de combustibil în Europa. Unele benzinării din Austria sunt deja fără stocuri de combustibil. Cel de-al Treilea Război din Golf a împins la limită aprovizionarea cu energie a continentului european după ce Iranul a închis Strâmtoarea Ormuz. O cincime din piața globală de petrol s-a prăbușit. 10% din lirările de gaz natural lichefiat au fost afectate. După ce prețurile la petrol și gaz au crescut în mod vertiginos, directorul OMV a solicitat guvernelor să plafoneze prețurile la combustibili, specificând că cel mai mare beneficiar ar fi însuși statul austriac. Dar dacă prețurile la combustibili vor scădea, și taxele vor trebui reduse. „Rezervele vor dura doar 14 zile” Într-un interviu acordat ziarului „Die Presse”, el a explicat de ce guvernele europene trebuie să-și regândească drastic abordarea. „Trebuie să punem lucrurile în perspectivă: lumea consumă aproximativ 100 de milioane de barili de petrol pe zi. Cele 400 de milioane de barili care sunt aduse acum pe piață sunt suficiente pentru aprovizionarea timp de patru zile. Dacă am înlocui doar cantitățile care vin de obicei prin Strâmtoarea Ormuz, rezervele ar dura doar 14 zile. Piețele pur și simplu evaluează situația așa cum este. Nimeni nu știe cât va dura această criză. Nici măcar noi. Ne confruntăm cu o penurie globală gravă de petrol, gaze și combustibili”, a spus directorul OMV. „Trebuie să conducem mai puțin” Stern are și „propuneri pragmatice” despre cum ar trebui să se comporte consumatorii pentru a preveni o penurie de combustibili cum s-a întâmplat în SUA, în 1973 și în 1979. „În cazul unei penurii de combustibil, este destul de clar cum ar trebui să se comporte consumatorii. Dacă există o penurie, atunci trebuie să economisim combustibil. Conduceți mai puțin, conduceți mai încet – nu există nicio modalitate de a evita acest lucru”, a spus directorul general al OMV, Alfred Stern în presa din Austria. „Prețurile mai mici, doar dacă se reduc impozitele. Dar ar fi periculos” Într-un interviu acordat emisiunii „Journal zu Gast”, directorul general al OMV, Alfred Stern, a respins acuzațiile că firma pe care o conduce profită de pe urma actualei crize petroliere. Motorina costă deja peste 1,90 euro pe litru la unele benzinării din Austria. „Prețurile nu se stabilesc într-o rafinărie. La un preț de 1,70 euro pe litru de benzină premium, 90 de cenți ar fi folosiți doar pentru taxe și impozite. Din restul de 80 de cenți, 55 de cenți ar trebui să acopere costul integral al petrolului. Asta lasă OMV cu doar 25 de cenți”, a declarat el. Stern consideră că mai degrabă guvernul austriac beneficiază de prețurile ridicate ale petrolului. El a respins ideea unei intervenții a guvernului pe piață. „Prețuri mai mici la pompe sunt realizabile doar dacă se reduc impozitele. Astfel de măsuri ar putea pune în pericol securitatea aprovizionării interne”, a spus Stern. „Dacă nu vrei să plătești, va trebui să pleci” Stern a menționat că piața globală duce în prezent lipsă de aproximativ 20% din petrol și 10% din combustibili. „Pentru a aduce cantitățile necesare în Austria, OMV trebuie să plătească prețuri competitive la bursa de la Rotterdam. Oricine din lumea asta care nu este dispus să plătească prețurile mari pe care le plătim în Europa și Austria va trebui să plece”, a declarat directorul general al OMV. Directorul OMV vine în România Mâine, președintele României, Nicușor Dan, îl primește, la ora 10.00, la Palatul Cotroceni, pe directorul general al OMV, Alfred Stern. Cei doi vor discuta despre actuala criză care afectează și piața românească. Alfred Stern va discuta și cu premierul Ilie Bolojan, la Palatul Victoria. Sursa Foto: OMV Autorul recomandă: Întâlnire de gradul zero, OMV-Petrom – Nicuşor Dan. Directorul general, Alfred Stern, cere reducerea taxelor pentru combustibili
Viktor Orban: Ungaria nu va deveni colonie ucraineană. Europa nu poate depăși criza petrolului fără petrolul rusesc ieftin
Viktor Orban a acuzat Uniunea Europeană și Ucraina pentru complot împotriva Ungariei. Premierul de la Budapesta susține că Bruxelles și Kiev blochează blochează tranzitul petrolier rusesc prin conducta Drujba din Ucraina. Atacurile premierului maghiar vin după ce președintele american Donald Trump a decis să ridice temporar sancțiunile impuse din octombrie asupra petrolului rusesc. Pe fondul creșterii prețurilor la petrol după ce Iran a închis Strâmtoarea Ormuz, Viktor Orban a propus o soluție. Premierul consideră că numai „petrolul rusesc ieftin” poate opri criza energetică globală. „Ungaria nu a deveni o colonie ucraineană. Zelenski nu comandă aici!”, a spus premierul într-o postare de pe Facebook. „Astăzi este a 19-a zi de blocadă petrolieră ucraineană. Președintele Zelenski continuă să închidă conducta de petrol, chiar dacă știe că este vitală pentru Ungaria și Slovacia. Experții noștri sunt la Kiev de zile întregi, dar încă nu au oie să acceseze conducta. Aceasta este echivalentă cu o recunoaștere. Lumea și Europa nu pot depăși criza petrolului fără ajutorul petrolului rusesc ieftin. Americanii au luat deja măsuri și au început să ridice sancțiunile. Dar presiunea de la Bruxelles încă nu s-a diminuat. Comisia și cancelarul german mențin sancțiunile impuse petrolului rusesc. Consecințele se văd și aici: în Austria, benzina costă 700 de forinți, în Germania 800, iar în Olanda aproape 1.000 de fornți pe litru. Aici, în Ungaria, garantăm siguranța familiilor, antreprenorilor și fermierilor cu prețuri protejate. Ne reaprovizionăm constant rezervele strategice, așa că nu există și nu va exista nicio problemă de aprovizionare la sonde”, a spus premierul. Premierul Ungariei a anunțat organizarea „Marșului pentru Pace” duminică, pe 15 martie 2026. „Îi rog pe toți să ni se alăture. Haideți să im împreună împotriva șantajului ucrainean. Ungaria nu va deveni colonie ucraineană, Zelenski nu comandă aici”, a spus premierul.
Agenția Internațională pentru Energie scoate 400 de milioane de barili de petrol din rezervele de urgență pentru a preveni criza energetică globală
Agenția Internațională pentru Energie, o organizație interguvernamentală autonomă cu sediul de la Paris, a fost de acord să elibereze 400 de milioane de barili de petrol din rezervele de urgență de petrol pentru a preveni declanșarea crizei energetice globale de după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Este cea mai mare cantitate eliberată de petrol din istoria agenției, potrivit comunicatului oficial. „Conflictul din Orientul Mijlociu are un impact semnificativ asupra piețelor de petrol și gaz la nivel global, cu implicații majore asupra securității energetice, pentru accesibilitatea energetică și economiei globale. Pentru petrol, Strâmtoarea Ormuz asigură tranzitul global a 15 milioane de barili de țiței și alți 5 milioane de barili de produse pe bază de petrol. Asta presupune 25% din comerțul petrolier pe cale maritimă. Și acum, fluxul de petrol, gaz și alte produse s-a oprit. Fără rute suficiente pentru piață și fără stocuri valabile, producătorii din Orientul Mijlociu își reduc producția și am văzut atacuri și distrugeri asupra infrastructurii energetice. Operațiunile de rafinare s-au oprit, cu efecte majore asupra combustibilului pentru avioane și aprovizionarea cu gaz în particular. Situația piețelor de gaz este provocatoare.”a declarat Fatih Birol, directorul IEA. IEA recurge la rezervele petrolieră de urgență pentru a șașea oară Eliberarea rezervelor de petrol ar trebui să aibă loc într-un interal de timp adecvat circumstanțelor fiecărei țări membre. Până acum, cea mai mare eliberare colectivă de stocuri de urgență de către țările membre IEA a fost de 182,7 de milioane de barili, în urma invaziei ruse a Ucrainei. „Am mai făcut asta de cinci ori, pe durata Războiului din Golf, pe durata Uraganului Katrina, pe durata Războiului civil din Libia și de două ori în lunile care au urmat Invaziei Rusiei asupra Ucrainei. Și de la începerea conflictului (din Iran) de acum 10 zile, am purtat dialog constant cu miniștrii din toate guvernele țărilor membre IEA și cu producătorii cheie de petrol și gaz precum Arabia Saudită, Brazilia și Azerbaidjan (…). Am fost invitat de președinția Franței și de către miniștrii energiei și finanțelor din G7 să discutăm săptămâna aceasta despre situația pieței de emnergie. Vreau să-i mulțumesc președintelui Macron. Dragi colegi, ca urmare a discuțiilor cu membrii IEA, anunț că am decis să lansez cele mai mari rezerve petroliere de urgență din istoria IEA. Țările IEA vor furniza 400 de milioane de barili de petrol”, a declarat directorul agenției. Despre IEA IEA a fost înființată în 1974, în cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) , pentru a răspunde la întreruperile fizice ale aprovizionării globale cu petrol după criza petrolieră declanșată în 1973 de Răzbiiul de Yom Kippur. Printre membrii IEA se numără țările membre G7 și 21 de țări membre UE. De când Iranul a blocat traficul naval din Strâmtoarea Ormuz, ca ripostă la atacurile SUA de pe 28 februarie, prețurile la petrol au crescut la nivel global, iar producția a fost redusă drastic în multe țări din regiunea Golfului Persic, inclusiv în Emiratele Arabe Unit,e Kuweit și Qatar. De asemenea, unele instalații petroliere au fost avariate în urma atacurilor balistice iranieme. Sursa Foto/Video: IEA Autorul recomandă: Trump amenință: Vor fi consecințe nemaivăzute dacă Iranul nu deminează Strâmtoarea Ormuz. „Am distrus 10 nave care «plantează» mine”
Din două vorbe, Trump a scăzut brusc prețul petrolului în lume. Cotațiile au căzut de la 91 de dolari pe baril la 85 de dolari. Ce a spus președintele american
Potrivit Trading Economics, barilul de petrol a scăzut brusc după ultimele declarații ale lui Trump: de la 100 de dolari de la deschiderea de luni la 85 de dolari. În acest moment, barilul este la 88 dolari. Trump a spus că are un plan de a amortiza creșterea prețurilor la petrol după izbucnirea războiului cu Iran, după ce prețul barilului a ajuns la 120 de dolari, cu 65% mai mare decât era înainte de război. Trump: Am un plan pentru toate „Am un plan pentru toate, bine?”, a spus Trump într-un scurt interviu telefonic în a zecea zi de război cu Iranul. „Am un plan pentru toate. Veți fi foarte fericiți.”, a adăugat Trump, acum presat de criza petrolieră care are deja un impact negativ asupra companiilor și consumatorilor americani înaintea alegerilor intermediare din noiembrie. Trump a declarat că vasele au început să navigheze din nou în Strâmtoarea Ormuz și că se „gândește că criza s-a terminat”. El a avertizat Iranul că nu atace niciun vas petrolier. „Au tras tot ce au avut de tras și ar fi bine să nu încerce ceva ori va fi sfârșitul acestei țări”, a spus Trump. Sursa Foto: Shutterstock
Țara nucleară care ia măsuri radicale în criza petrolului: retrage mașinile oficiale de pe șosele, reduce săptămâna de lucru la 4 zile și închide școlile timp de 14 zile
Pakistanul va închide școlile timp de două săptămâni și va muta o parte din activitatea guvernamentală online pentru a reduce consumul de combustibil după ce prețurile petrolului au crescut brusc din cauza războiului din Iran, a declarat luni premierul Shehbaz Sharif. Prim-ministrul pakistanez Shehbaz Sharif a ordonat luni măsuri de austeritate guvernamentală radicale, reducând alocațiile pentru combustibil cu 50% și retrăgând 60% din vehiculele oficiale de pe șosele pentru a combate creșterea exorbitantă a prețurilor petrolului cauzată de blocada Strâmtorii Ormuz din războiul din Iran. Benzina a crescut cu un preț record de 55 de rupii pe litru săptămâna trecută, iar națiunea importatoare de energie se confruntă cu închiderea sălilor de clasă, săptămâni de lucru de patru zile și interdicții de aer condiționat, deoarece țițeiul la nivel global atinge peste 105 dolari pe baril. Începând de săptămâna viitoare, toate școlile se închid timp de 14 zile, în timp ce universitățile trec complet la mediul online pentru a reduce naveta studenților. Stat nuclear, dependent de importurile de energie Campania lui Sharif de economisire a combustibilului vizează fiecare picătură în contextul dependenței aproape totale a Pakistanului, stat nuclear, de importurile de energie. „Pentru a stabiliza economia, am luat decizii dificile”, a declarat el națiunii, recunoscând că există un control minim asupra prețurilor globale determinate de război care afectează pompele locale. Departamentele guvernamentale se vor confrunta cu reduceri de 50% ale cotelor de combustibil timp de două luni. 60% din mașinile oficiale – excluzând autobuzele și ambulanțele – vor fi blocate. Doar 50% din personal se prezintă la birouri, cu excepția serviciilor esențiale. Operațiunile guvernamentale se reduc la patru zile pe săptămână. Departamentele reduc cheltuielile cu 20%, interzicând achizițiile de vehicule, aparate de aer condiționat și mobilier, în timp ce limitează călătoriile miniștrilor în străinătate. Prețurile la benzină din Pakistan au explodat Creșterea record de 55 de rupii pe litru a prețului benzinei/motorinei de săptămâna trecută – cea mai mare din istorie – a urmat creșterii cu 36% a prețului petrolului la nivel global, alimentată de război. Pakistanul importă practic toată energia, ceea ce face ca inflația să fie hipersensibilă la haosul din Orientul Mijlociu. Banca centrală a menținut luni rata dobânzii de politică monetară la 10,5%, dar a semnalat „o incertitudine sporită” cu privire la perspectivele inflației din cauza perturbărilor de la Ormuz. Conflictul dintre SUA, Israel și Iran, care închide Strâmtoarea Ormuz – tranzitată de o cincime din petrolul mondial – prinde Pakistanul între importuri exorbitante și rezerve în scădere. Sharif minimizează povara cetățenilor, dar impune raționalizarea pe timp de război în întreaga birocrație. Închiderea sălilor de clasă semnalează gravitatea crizei: educația este sacrificată pentru a conserva combustibilul necesar nevoilor critice.
Nu e nimic de temut. Donald Trump îndeamnă echipajele navelor petroliere să aibă curaj și să traverseze Strâmtoarea Ormuz
Donald Trump a îndemnat echipajele navelor petroliere să „arate mai mult curaj” și să treacă prin Strâmtoarea Ormuz. Președintele SUA, presat de situația complicată a războiului din Iran (cu costuri de ordinul miliardelor și cu opt militari SUA uciși), precum și de alegerile de la mijlocul mandatului din noiembrie, a spus că ia în considerare măsuri pentru a menține barilul de petrol sub prețul de 100 de dolari. „Aceste nave trebuie să treacă prin Strâmtoarea Ormuz și să arate un pic de curaj, nu e nimic de temut… Ei (Iranul, n.r.) nu au o flotă, am scufundat toate navele lor…”, a asigurat președintele SUA într-un interviu pentru Fox News. Trump, despre petrolul iranian și noul Lider Suprem Președintele a spus pentru NBC News că „este prea devreme să se discute despre preluarea zăcămintelor petroliere din Iran”, dar că a remarcat că „oamenii au discutat despre asta”. „Te uiți la Venezuela….oamenii s-au gândit la asta”. Președintele a spus despre noul lider suprem iranian, Mojtaba Khamenei, că „este o mare greșeală” și că nu crede că va „rezista prea mult” la conducerea Iranului. A adăugat că „nu are rost” să trimită trupe terestre la centrala nucleară de la Isfahan pentru a confisca uraniul îmbogățit. Trump va ține în această seară o conferintă, la ora 23:30 (ora României). Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Trump: O mare schimbare va veni curând în Cuba. Este la capătul liniei
Cancelarul german Friedrich Merz se declară îngrijorat de creșterea prețurilor la energie cauzată de conflictul din Orientul Mijlociu
După ce partidul Uniunea Creștin-Democrată a trecut prin alegerile locale din Baden-Wuerttemberg cu un rezultat „amar” (victoria Verzilor), cancelarul german Friedrich Merz a asigurat că guvernarea sa nu va fi afectată. Cancelarul a reiterat că nu va face coaliție cu partidul naționalist Alternativa pentru Germania. Partidul condus de Alice Weidel a încheiat pe poziția a treia. „Am agreat că rezultatul acesta nu va avea vreun impact asupra coaliției de la Berlin (coaliția cu social-democrații germani). Vom continua să lucrăm”, a spus el la conferința de presă de ieri. Cancelarul german se declară îngrijorat de impactul războiului din Iran asupra economiei germane În conferința de presă de luni, cancelarul german s-a declarat mai „îngrijorat” de creșterea prețurilor la energie cauzată de războiul regional din Orientul Mijlociu, care a escaladat de la atacurile SUA de pe 28 februarie 2026. Merz a reamintiut că prețurile petrolului au depășit luni 100 de dolari pe baril, pentru prima dată de la invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia din 2022. „Știm că acest lucru ar putea avea un impact asupra economiei germane”. Cancelarul a adăugat că guvernul celei mai mari economii din UE caută deja să-și diversifice sursele și furnizorii de energie pentru a-și consolida independența de când a renunțat la importul de gaz rusesc. De asemenea, a mai spus că războiul ar putea declanșa o nouă criză a refugiaților în Europa, similară cu cea din 2015, provocată atunci de războaiele civile din Libia, Siria și Irak. Liderul de la Berlin și-a exprimat îngrijorarea că „scenariul Siriei” s-ar putea repeta. Cancelarul Merz a declarat că „numai regimuk iranian și așa-numita Garda Revoluționară pot opri luptele”. „Până când se va întâmpla acest lucru, presupun că Israelul și America vor continua să se apere împotriva acestui regim. Amenințarea reprezentată de acest regim se extinde mult dincolo de țară și regiune. Știți că Iranul susține Rusia în războiul său de agresiune împotriva Ucrainei, că Iranul este în mare măsură responsabil pentru teroarea Hamas, Hezbollah și a rebelilor Houthi. Iranul este centrul terorismului internațional. Și acest centru trebuie închis, iar americanii și israelienii fac asta în felul lor.” Cancelarul german și-a exprimat susținerea față de Israel și SUA Merz a fost săptămâna trecută într-o vizită la Casa Albă, unde s-a întâlnit pentru a treia oară cu președintele american Donald Trump. Liderul de la Casa Albă a avut numai cuvinte de laudă și apreciere față de liderul german în raport cu relațiile cu Regatul Unit și cu Spania. Cancelarul german și-a exprimat solidaritatea față de Israel și SUA împotriva regimului islamic de la Teheran. În declarația sa de la Munich, Merz a spus că guvernul german împărtășește valorile SUA și ale Israelului în raport cu programul nuclear și balistic al Iranului și a denunțat sprijinul Teheranului pentru grupările teroriste „proxy”. El a adăugat că „poporul iranian are dreptul să-și decidă destinul” și a făcut apel pentru pace în regiune, precum și pentru securitatea statelor arabe din Golf și a Israelului. Germania trăiește deja cu regrete după ce și-a demolat centralele nucleare Decizia Germaniei de a demola centrale nucleare a dus la creșterea cu 25% a prețurilor la electricitate, potrivit Marketwatch.O analiză economică publicată de JPMorgan susține că Merz recunoaște că decizia de a opri programul nuclear german ca urmare a accidentului nuclear de la Fukushima din 2011, dar și la presiunile ecologiștilor și a Partidului Verzilor, a fost o greșeală fatală pentru economia germană. Evaluarea a fost făcută de Michael Cembalest, președintele departamentului de strategie de piață și investiții al JPMorgan Asset and Wealth Management. Într-un raport amplu despre piețele energetice, acesta a dedicat un capitol pe care la numit „entscheidungsreue nuclear” sau „regretul nuclear” al Germaniei. „Așadar, acum întreprindem cea mai scumpă tranziție energetică din lume; nu cunosc nicio altă țară care să facă lucrurile atât de scumpe și dificile precum Germania.”, a spus acesta. Sursa Foto: CDU Autorul recomandă: Friedrich Merz s-a întâlnit cu Donald Trump. Președintele: Iranul a fost distrus. Nu mai au aeronave, nave și radar. Le-am distrus