Din cauza caniculei, România are cea mai scumpă energie electrică din Europa
Din cauza caniculei din ultimele zile, România are acum cel mai mare preț la energie din Europa. Prețul mediu al Pieței pentru Ziua Următoare (luni, 29 iunie) va fi 1.171 lei/MWh, potrivit Economica. Pe locul 2 în Europa este Ungaria, unde prețul mediu la energie electrică este cu un euro mai mic. Prețul energiei în România a ajuns de 2 ori și jumătate mai scump decât în Bulgaria și Grecia, unde sunt 90, respectiv 87 de euro/MWh. Consumul pe durata zilei este mare, ceea ce duce la creșterea prețurilor. Prețul crește și mai ult spre seară, când panourile solare nu mai primesc energie fotovoltaică. Între 19:00 și 19:15 se înregistrează cel mai mare preț al zilei: 4.250 lei/MWh (811 de euro/MWh). Timp de 15 minute, România importă energie prin mecanismul cuplării PZU din ambele piețe cu care rețeaua națională are conexiune fizică: din Bulgaria importă 1.600 MW, iar din Ungaria alți 95 MW. Din cauza valurilor de căldură, randamentul panourilor solare scade, centralele nucleare își pot opri activitatea din cauza creșterii temperaturii apei de răcire, cărbunii se pot autoaprinde. Iar debitul Dunării scade sub mediile multinanuale. Vântul nu bate, așadar, turbinele eoliene nu mai produc energie. Una dintre unitățle centralei nucleare de la Cernavodă este oprită pentru revizie. CET București Vest este oprită complet, două grupuri de la Porțile de Fier 1 sunt oprite, iar centrala de gaze Petrom de la Brazi este oprită parțial. Consumul de energie elecrică crește fiindcă tot mai mulți români utilizează aparatele de aer condiționat spre seară. România nu dispune de capacitatăți de generare care să susțină consumul de energie electrică în momentele de vârf. Sursa Foto: Shutterstock
Ilie Bolojan, ministru interimar al Energiei, condiționează majorarea salariului cu până la 40% de atingerea țintelor din PNRR
Premierul Ilie Bolojan, ministru interimar al Energiei, a emis un ordin prin care leagă restanțele PNRR din Energie de „majorarea salariului de bază cu până la 40%”, pentru personalul Direcției generale de investiții din cadrul ministerului Energiei. „Pentru a beneficia, până la data de 31 august 2026, de majorarea salariului de bază cu până la 40%, prevăzută la art. 17 alin. (21) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, personalul Direcției generale investiții din cadrul Ministerului Energiei întocmește un raport individual lunar de activitate”, arată documentul. Ordin emis de Ilie Bolojan, ministrul interimar al Energiei Practic, ordinul emis de Ilie Bolojan pe 16 iunie și publicat aseară în Monitorul Oficial arată că angajații Direcției generale de investiții din cadrul ministerului Energiei trebuie să facă următoarele: Un raport lunar de activitate care să ateste gradul de îndeplinire a activităților Direcția generală juridic trebuie să vizeze raportul lunar Șeful ierarhic al personalului trebuie să aprobe raportul individual lunar și să îl transmită conducătorului instituției, ulterior avizului Direcției generale de juridic și personal În vederea acordării majorării salariale cu până la 40%, personalul Direcției generale investiții din cadrul Ministerului Energiei depune la Direcția generală juridic și personal raportul individual lunar de activitate, aprobat de conducătorul instituției, până la data de 5 a lunii următoare celei pentru care se efectuează plata. Pe baza raportului individual lunar de activitate, Direcția generală juridic și personal elaborează proiectul de ordin privind acordarea majorării salariului de bază cu până la 40%. Ordinul emis de Ilie Bolojan indică și reformele, țintele și jaloanele pe care trebuie să le îndeplinească din PNRR ministerul Energiei pe care îl conduce interimar: Ținta 125. Investiția 2. Noi capacități de producție de energie electrică din surse regenerabile: Derulare activități în vederea finalizării investițiilor pentru capacități de producere de cel puțin 950 MW de energie din surse regenerabile (eoliană și solară) Un document de sinteză care să justifice în mod corespunzător modul în care ținta (cu toate elementele constitutive) a fost atinsă în mod satisfăcător Ținta 131. Investiția 2. Capacitățile de producție a hidrogenului verde care să fie utilizat pentru stocarea energiei electrice și/sau pentru decarbonizarea industriei Derulare activități în vederea finalizării investițiilor pentru o capacitatea totală de producție de hidrogen verde de cel puțin 45 MW H2 Un document de sinteză care să justifice în mod corespunzător modul în care ținta (cu toate elementele constitutive) a fost atinsă în mod satisfăcător Ținta 134. Investiția 3. Construirea unei producții combinate de energie termică și energie electrică (CHP) pe gaz flexibile și de înaltă eficiență în sectorul încălzirii centralizate Derulare activități în vederea finalizării investițiilor pentru instalații de producție combinată de energie termică și electrică de 83 MWe în sectorul încălzirii centralizate Un document de sinteză care să justifice în mod corespunzător modul în care ținta (cu toate elementele constitutive) a fost atinsă în mod satisfăcător Ținta 138. Investiția 4. Punerea în funcțiune a instalațiilor de producție fotovoltaică Finalizarea procesului de renegociere a PNRR în vederea eliminării investiției Ținta 139. Investiția 4.a. Noi capacități de stocare a energiei electrice Derulare activități în vederea finalizării investițiilor pentru capacități de stocare a energiei electrice de cel puțin 240 MW Un document de sinteză care să justifice în mod corespunzător modul în care ținta (cu toate elementele constitutive) a fost atinsă în mod satisfăcător Ordin emis de Ilie Bolojan, ministrul interimar al Energiei Ordin emis de Ilie Bolojan, ministrul interimar al Energiei Potrivit legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, personalul din instituțiile și/sau autoritățile publice nominalizat în echipele de proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile și/sau fonduri externe rambursabile, precum și personalul implicat în implementarea Mecanismului de redresare și reziliență prevăzut la art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, aprobată prin Legea nr. 230/2021, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază de majorarea salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare cu până la 40%, indiferent de numărul de proiecte în care este implicat. Această majorare se aplică proporțional cu timpul efectiv alocat activităților pentru fiecare proiect.
O mare rafinărie a Moscovei, avariată în urma unui atac cu drone
Rafinăria petrolieră de la periferia Moscovei nu va putea să reia activitatea înainte de anul 2027. A fost grav avariată în urma unor atacuri ucrainene de la începutul lunii iunie. Două surse din industria petrolieră rusă au făcut declarații pentru Reuters despre planurile de recuperare a instalației energetice. Capacitatea rafinăriei afectate Rafinăria este operată de Gazprom Neft și este situată la periferia sudică a Moscovei. Este considerată unul dintre cei mai mari furnizori de carburanți din regiunea Moscovei. A procesat 11,6 milioane de metri cubi de țiței în 2024. A mai produs 2,9 milioane de tone de benzină, 3,2 milioane de tone de motorină, 2 milioane de tone de petrol și 1,3 milioane de tone de bitum. Declarații oficiale „Va dura cel puțin o jumătate de an să fie reparată”, a spus o sursă anonimă pentru Reuters. O altă sursă susține că vor trece 6 luni în cel mai optimist scenariu privind reluarea activităților. Nici ministerul rus al Energiei sau compania Gazprom Neft n-au oferit un răspuns imediat pentru Reuters. Vicepremierul rus Alexander Novak a declarat pe 23 iunie că autoritățile iau în considerare să interzică temporar exportul de motorină. Impactul asupra pieței petroliere Atacurile au avariat unitățile de procesare și au forțat rafinăria să suspende operațiunile. Reuters raportează că atacurile asupra celor șapte rafinării majore din Rusia centrală ar putea reduce producția de benzină cu 25%. Consecințele presupun penurie de carburanți și creșterea prețurilor în regiuni multiple. În Crimeea, vânzările de benzină au fost suspendate din cauza penuriei. Atacul – detalii tehnice despre drone În ultimele luni, Ucraina a extins campania de bombardamente cu drone de rază lungă împotriva industriei energiei din Rusia. Au fost vizate rafinării petroliere, depozite de carburanți și instalații logistice din adâncul teritoriului rus. Rafinăria Moscovei a fost vizată de cele mai multe ori de la începerea războiului. Analiștii de la banca de investiții Sinara estimează că reparațiile ar putea costa economia rusă circa 1 miliard de dolari. Pe 18 iunie, Ucraina a lansat cel mai mare atac cu drone asupra Moscovei. Cea mai mare rafinărie petrolieră a fost lovită pentru a doua oară într-o săptămână și a forțat închiderea instalației. „În ciuda celor trei niveluri de sisteme de apărare aeriană desfășurate la Moscova, încă le putem atinge. Cu siguranță nu vrem ca Ucraina să ardă din cauza inamicului. Dar dacă Ucraina arde, și Moscova voastră va arde.”, a declarat Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei. Sursa Foto: Hepta
Gigantul ExxonMobil câștigă împotriva Cubei
Curtea Supremă a SUA a decis marți în procesul companiilor americane care cer despăgubiri de la guvernul cubanez pentru proprietăți confiscate cu zeci de ani în urmă de guvernul fostului lider Fidel Castro, hotărând în favoarea ExxonMobil, în procesul său împotriva firmei de stat cubaneze Corporación CIMEX, arată Reuters. Într-o decizie cu 6 voturi la 3, instanța a declarat că o apărare legală numită „imunitate suverană străină„, care interzice în general procesele americane împotriva guvernelor străine și a agenților acestora, nu este disponibilă în cazuri precum cel intentat de Exxon împotriva CIMEX în temeiul unei legi americane din 1996 numită Legea Helms-Burton. Judecătorul conservator Brett Kavanaugh, autorul hotărârii, a scris că legea federală, veche de 30 de ani, „abrogă imunitatea suverană a agențiilor și instrumentelor cubaneze”. „Legea Helms-Burton autorizează procese private împotriva agențiilor și entităților cubaneze – procese care, în mare parte, ar fi fără efect dacă ar fi supuse cerințelor FSIA”, a scris Kavanaugh, referindu-se la Legea imunităților suverane străine din 1976. Cei șase judecători conservatori ai curții au fost majoritari, în timp ce cei trei judecători liberali au fost de acord cu decizia. Curtea Supremă a anulat decizia din 2024 a unei instanțe inferioare conform căreia CIMEX putea invoca apărarea imunității suverane. Decizia înlătură un obstacol major cu care s-a confruntat Exxon în procesul său din 2019, care acuza CIMEX de utilizarea ilegală a unei rafinării și a unor stații de service care au aparținut cândva Standard Oil, predecesoarea corporativă a Exxon. Cazul va reveni la o instanță inferioară pentru deliberări suplimentare privind potențiala răspundere a CIMEX. O prevedere a Legii Helms-Burton, numită Titlul III, permite intentarea de procese în instanțele americane împotriva oricui „trafic” cu proprietăți confiscate de guvernul comunist cubanez după revoluția din 1959 care l-a adus pe Castro la putere. Administrația președintelui american Donald Trump a susținut apelul Exxon la Curtea Supremă. Tensiunile dintre SUA și CUBA Hotărârea a fost emisă într-un moment tensionat în relațiile dintre SUA și Cuba. Statele Unite au adus pe 20 mai acuzații de crimă împotriva fostului președinte cubanez Raúl Castro, fratele mai mic al lui Fidel, într-o escaladare majoră a campaniei de presiune a lui Trump asupra guvernului cubanez. Sub Trump, Statele Unite au impus efectiv o blocadă asupra Cubei, amenințând cu sancțiuni asupra țărilor care îi furnizează combustibil, declanșând pene de curent și exacerbând cea mai gravă criză din ultimele decenii. Procesul intentat de Exxon a implicat confiscarea de către Fidel Castro a tuturor activelor cubaneze de petrol și gaze ale companiei energetice americane în 1959, ceea ce a reprezentat o pierdere evaluată la 70 de milioane de dolari la acea vreme. Cererea actuală a Exxon este evaluată acum la peste 1 miliard de dolari din cauza dobânzilor și a potențialului de daune majorate. Potrivit Exxon, activele sale au fost transferate către CIMEX, cel mai mare conglomerat de stat din Cuba. CIMEX continuă să dețină și să profite de pe urma proprietăților confiscate. Procesul intentat de Exxon a făcut parte dintr-un val de aproximativ 40 de cazuri intentate în temeiul Legii Helms-Burton în 2019 și 2020, din cauza unei schimbări a politicii SUA față de Cuba în timpul primului mandat al lui Trump. Când a adoptat Legea Helms-Burton, Congresul l-a autorizat pe președintele SUA să suspende Titlul III din motive de securitate națională. Prevederea a fost apoi suspendată de trei președinți care încercau să evite conflictele diplomatice cu aliați precum Canada și Spania, ale căror companii au investit în Cuba. Trump a ridicat această suspendare în 2019. Hotărârile instanțelor inferioare au îngreunat obținerea de câștig de cauză de către companiile americane în astfel de cazuri, majoritatea proceselor fiind respinse pe motive jurisdicționale sau procedurale. Litigiul care a ajuns la SCOTUS Decizia a fost una dintre cele două emise de Curtea Supremă în acest an în cazuri care implică Legea Helms-Burton și Cuba. În celălalt caz , instanța a pronunțat pe 21 mai o lovitură înapoi împotriva a patru operatori americani de croazieră care au contestat hotărâri judecătorești combinate în valoare de 440 de milioane de dolari în litigii intentate de o companie americană numită Havana Docks Corporation, acuzându-i de utilizarea ilegală a unor docuri din Cuba pe care le-a construit și care au fost ulterior confiscate. Judecătorii au anulat decizia unei instanțe inferioare de a respinge hotărârile judecătorești împotriva Carnival, Norwegian Cruise Line Holdings, Croaziere Royal Caribbean și croazierele MSC care au fost atribuite companiei Havana Docks. Decizia Curții Supreme a trimis cazul înapoi la instanța inferioară pentru ca aceasta să ia în considerare alte apărări oferite de companiile de croazieră.
Sub președinția lui Trump, SUA au devenit cel mai mare exportator de petrol. Producem cât Rusia și Arabia Saudită la un loc
Statele Unite dețin pentru a treia lună consecutiv primul loc în topul exportatorilor de petrol. În fiecare zi, americanii au exportat 10,5 milioane de barili în luna mai. Federația Rusă a ocupat poziția a doua la nivel mondial, având o producție de 7 milioane de barili pe zi. Arabia Saudită, care în trecut a deținut primul loc, a căzut pe locul trei, având o producție de 5,9 milioane de barili. Producția petrolieră din Rusia și Arabia Saudită, grav afectată de războaie Potrivit Reuters, SUA au reușit să depășească Rusia datorită sancțiunilor economice impuse exporturilor Rusiei. Atacurile ucrainene tot mai frecvente asupra rafinăriilor petroliere ruse. Arabia Saudită și celelalte țări arabe producătoare de petrol au fost grav afectate de scăderea livrărilor de petrol din Orientul Mijlociu, pe fondul războiului dintre SUA și Iran. Ca ripostă la atacurile din 28 februarie, Iranul a bombardat sistematic infrastructura energetică a țărilor din golf și a închis strâmtoarea Ormuz. SUA n-au scăpat neafectate de blocajul iranian din strâmtoarea Ormuz, însă politica energetică a lui Trump bazată pe „Drill, baby, drill” a făcut America imună în fața celei mai mari crize petroliere de după 1979. Departamentul Energiei din SUA susține că SUA produc mai mult petrol decât Rusia și Arabia Saudită la un loc. Ascensiunea SUA În comparație, Arabia Saudită exportase 8,1 milioane de barili pe zi în 2025, SUA livrase 6,6 milioane, iar Rusia în jur de 5,8 milioane de barili, arată datele de pe Vortexa. Pentru o țară care a fost dependentă timp de câteva decenii și chiar a fost victima embargoului OPEC din 1973, ascensiunea SUA în vârful clasamentului este privită cu uimire. Succesul ar fi datorat deciziilor luate de către companiile private mânate de dorința de profit și care au dispus de multă libertate, spre deosrbire de Rusia și Arabia Saudită, unde guvernele au fost implicate în producție. SUA sunt impulsionate de politicile lui Trump, care au schimbat traiectoria țării de la tranziția către energiile verzi promovate intens de fostul președinte democrat Joe Biden, înapoi la combustibilii fosili. Tehnologia superioară americană ar fi un alt factor: boom-ul tehnologiilor de extracție a petrolului, de la fracturarea hidraulică la forajul orizontal care permite forarea puțurilor pe traiectorii curbate. Țările europene și asiatice, dependente de SUA Pe de altă parte, statele europene sunt dependente tot mai mult de SUA de când livrările de gaz rusesc au încetat după războiul din Ucraina. Continentul european importă 47% din petrolul american în 2026. În urmă cu 5 ani, a importat 37%. Și țările asiatice ajung să depindă tot mai mult de SUA, după ce au cumpărat 46% din exporturile de petrol ale SUA. În mai 2025, SUA au exportat 37% din petrol către țările asiatice. Sursa Foto: Profimedia/Shutterstock
Prețurile la petrol au crescut după reluarea războiului Israel-Iran. Investitorii vorbesc despre riscurile unui război total în Orientul Mijociu
Investitorii se tem că reluarea atacurilor reciproce dintre Israel și Iran ar putea escalada într-un nou „război total” în Orientul Mijociu, după ce în martie, întreaga planetă a fost lovită de șocul celei de-a patra crize energetice. Reamintim că după ce SUA au inițiat Operațiunea Epic Fury de bombardarea Iranului, iar Israel l-a ucis pe ayatollahul Ali Khamenei pe 28 februarie 2026, Iranul a blocat strâmtoarea Ormuz, calea navigabilă îngustă în care tranzitează o cincime din aprovizionarea globală de petrol, și a atacat cu rachete balistice și cu drone infrastructura energetică a țărilor arabe din Golful Persic. Actuala criză petrolieră este departe de a se încheia. Un nou val de scumpiri este așteptat după ce piețele internaționale au deschis pe roșu, ca urmare a reluarii ostilităților din Orientul Mijlociu. Iranul a atacat Israelul cu rachete balistice, iar Israel a bombardat Beirut, vizând ținte ale grupării teroriste Hezbollah, susținută de Iran. Prețurile la carburanți, din nou în creștere Țițeiul Brent a crescut cu 5%, ajungând la 97,85 de dolari pe baril. Și indicele West Texas a cresut cu 4,7%, ajungând la 94,80 de dolari. „Noile atacuri zguduie piețele petroliere și bursiere din optimismul lor profund și persistent că pacea este aproape și că ce-i mai rău a fost”, a declarat Bob McNally, președintele firmei de consultanță Rapidan Energy. Atacurile dintre Israel și Iran de seara trecută riscă să amenințe armistițiul fragil dintre Teheran și Washington și să arunce în aer negocierile de pace mediate de Pakistan. Iar potrivit Financial Times , strâmtoarea Ormuz, un culoar navigabil pentru 20% din tranzitul petrolier global, va rămâne in continuare închisă. Ce se întâmplă dacă erupe un război „total” în Orientul Mijlociu Investitorii se tem că din cauza atacurilor, conflictul dintre Tel Aviv și Teheran ar putea escalada într-un război „total” în Orientul Mijociu. Un astfel de scenariu spulberă speranțele că strâmtoarea Ormuz ar mai putea fi redeschisă în viitorul apropiat. După izbucnirea conflictului din 28 februarie 2026, prețul țițeiului Brent a ajuns la 126 de dolari pe baril. Aprovizionarea globală cu carburanți a ajuns să fie limitată. Prețurile la carburanți au crescut și economiile din întreaga lume au fost zguduite. Transportul aviatic și turismul sunt deja perturbate la nivel internațional. Pe măsură ce conflictul se prelungește, popularitatea lui Donald Trump se erodează în pragul alegerilor din noiembrie. Democrații au șanse crescute în a reveni în forță pe scena politică a Americii. Trump insistă asupra unui acord de pace cu Iranul Președintele american a insistat pentru încheierea unui acord de pace în ultimele săptămâni. Relația sa cu premierul israelian Benjamin Netanyahu a devenit tot mai tensionată. Pe de altă parte, președintele a declarat pentru Financial Times că atacurile nu vor avea niciun efect asupra acordului de pace cu Iran. Trump a mai spus duminică că Israelul „nu va avea altă opțiune decât să-l accepte”. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: Donald Trump se consideră unul dintre „cei mai buni intelectuali” din istoria SUA: „Am obținut scorul perfect”
Pregătirile la gaze pentru iarna viitoare în pericol
Gradul de pregătire al României pentru iarna viitoare poate fi afectat de lucrările de majorare a capacității de transport prin fostul coridor Transbalcanic din sectorul bulgar, care au diminuat drastic importurile în ultimele zile. De asemenea, lucrările pot afecta statele vecine. Potrivit unor surse din piață, citate de Profit.ro, lucrările din Bulgaria, efectuate la puntcul de interconectare Kardam (lângă Negru Vodă), vor fi derulate în două etape. Prima va dura 6 zile, la începutul lunii iunie, iar una similară se va efectua în septembrie. Însă în aceste perioade, importul va fi zero. De ținut cont că la finalul lunii mai erau importați peste 100 GWh/zi. Depozitele sunt aproape goale atât în România, cât și în UE Contextul este unul deosebit de problematic, ținând cont de gradul redus de umplere a depozitelor, atât din România, cât și la nivelul Uniunii Europene, blocul comunitar înregistrând cel mai mic nivel din ultimii 5 ani. O altă cauză a crizei se leagă de faptul că prin punctul de interconectare de la Negru Vodă intră inclusiv gazele destinate alimentării Republicii Moldova, Transnistriei, Ungariei și, mai recent, chiar Slovaciei. Depozite de gaze / Sursa FOTO: oradesibiu.ro Evoluția prețului gazelor pe BRM din ultima lună Evoluția importurilor via Bulgaria La finalizarea lucrărilor din sectorul bulgar, capacitatea de transport ar urma să crească de la 14 milioane mc/zi la 27 milioane mc/zi. Potrivit sursei citate, bulgarii estimaseră inițial că vor finaliza lucrările până la începutul următorului an gazier (noiembrie 2026). Însă recent, aceștia au informat autoritățile române că noua capacitate majorată va fi disponibilă de-abia la începutul noului an calendaristic (1 ianuarie 2027). Nivelul de consum din România ar trebui să crească în această iarnă De notat faptul că nivelul de consum din România ar trebui să crească în această iarnă, fiind programată intrarea în producție a mai multor centrale în cogenerare. Astfel de exemple sunt cele de la Constanța, Arad, Câmpia Turzii sau Mintia. Un aspect critic care va influența situația este acela că prețurile la gaze sunt aproape duble față de cele de anii trecuți, iar nivelul de depozitare unul extrem de redus. Prețul spot al gazelor pe piața liberă la începutul lunii iunie a ultimilor 6 ani Pe data de 5 iunie, România avea înmagazinați 13,25 TWh. Un nivel mai redus a fost înregistrat în ultimii 5 ani doar în mai 2022 (după începerea războiului din Ucraina), moment când în facilitățile de depozitare autohtone se aflai 11 TWh. Comparativ, în iunie 2023 România avea depozitați 20,2 TWh (59,7% din capacitatea totală). La aceeași dată a lui 2024 23 TWh (68%), iar în 2025 15 TWh (44,5% din capacitatea totală). Gradul de umplere a depozitelor din România și UE pe data de 5 iunie a ultimilor 5 ani AUTORUL RECOMANDĂ Realitate sau slogan electoral? Cu cât ar putea scădea prețul gazelor naturale după începerea exploatării gazelor din Marea Neagră Care este viitorul centralelor de apartament, în contextul în care țevile crapă, iar CET-urile iau foc. Radu Opaina, reprezentant Asociații de Proprietari: „Merg în continuare, este o propagandă mincinoasă”
Cu cât ar putea scădea prețul gazelor naturale
Prețul gazelor naturale după începerea exploatării gazelor din Marea Neagră ar putea scădea, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă (AEI). Astfel, modelele economice realizate pentru perioada 2027-2030 indică 3 scenarii posibile după intrarea în producție a Neptun Deep, cel mai mare proiect de gaze naturale și primul proiect offshore de mare adâncime din România. Însă, adevărata întrebare este cine va beneficia cu adevărat de resursele uriașe de gaze din Marea Neagră: Statul sau consumatorul român? E plauzibil ca, după începutul producției în proiectul Neptun Deep (începând cu 2027), să apară o presiune descendentă asupra prețului gazului în România. Mai ales pe partea de costuri şi ofertă internă. Totuşi, nu este garantat că preţul consumatorului final (gospodărie) va scădea. Acesta depinde de foarte mulți factori (cerere, reglementare, infrastructură, taxare, preţuri de import). O estimare care ia în considerare că cererea și/sau oferta nu explodează datorită altor motive, ar putea aduce o reducere moderată a preţurilor engross cu 5-20% faţă de nivelul din prezent, pe termen mediu (2027-2028). Există mai mulți factori care pot determina ca exploatarea gazelor naturale offshore în zona Marea Neagră, în special prin proiectul Neptun Deep (România), ar putea avea un impact asupra prețului gazelor după anul 2027 — dar și multe incertitudini care fac dificilă o predicție clară. De ce ar putea scădea prețul gazelor în România: 1. Creştere semnificativă a producţiei de gaze în România Se preconizează că Neptun Deep va începe producția în 2027 și va adăuga circa 8 mld mc/an; producția internă de gaze ar putea aproape să se dubleze până în anul 2030 în România, pe fondul unei cereri interne de gaze care va rămâne în jurul valorii de 10-11 mld mc/an; O ofertă mai mare de gaz intern poate, în teorie, să reducă dependența de importuri (care deseori sunt mai costisitoare). Și astfel să influențeze în jos prețurile pe piața internă. 2. Conectivitate și infrastructură bună România și a extins rețelele de gaz pentru a prelua volumul offshore de gaz; O piaţă mai integrată (cu export, concurenţă, posibil mai multe surse) reduce costurile logistice şi de tranzacţie, ceea ce poate contribui la preţuri mai competitive. De ce nu e garantat că prețul gazelor va scădea? 1. Cererea internă şi externă Dacă cererea internă în România crește (de exemplu prin noi centrale pe gaz, înlocuirea cărbunelui cu gaz în centralele existente), atunci o parte din producție va fi absorbită intern. Impactul asupra prețului poate fi mai mic. Dacă toate centralele pe gaze vor fi puse în funcțiune, se estimează o creștere a consumului de cca 25% până în 2030. Unde sunt folosite gazele naturale? Dacă exporturile devin importante, prețurile de referință pentru export pot seta nivelul intern. Dacă exportul primește prețul mai mare, internul poate rămâne la nivelurile impuse/fixate sau concurenţiale, arată studiul citat. 2. Politică fiscală și reglementare Taxele, redevențele, legislația offshore și modul în care este reglementată piața gazelor poate influența costul final al gazului Dacă statul continuă să impună alte taxe sau taxe mai mari pe gazul offshore, costul pentru producător crește, ceea ce poate menține prețul mai sus. 3. Piața globală / geopolitică Prețurile gazului sunt influențate de factori internaționali: aprovizionare, prețul gazului natural lichefiat (LNG), politica energetică a UE, etc. Chiar dacă costul local cu gazele este mic, dacă prețul de import este sus sau concurența redusă, prețul intern poate să nu scadă. 4. Impactul asupra consumatorului final Chiar dacă prețul en-gross scade, nu e automat ca prețul consumatorului final să scadă în mărime — reglementări, taxe, tarife de transport și distribuție, pot reduce impactul. După startul producției în proiectul Neptun Deep, sunt șanse mari ca prețul gazului românesc să scadă „Având în vedere datele disponibile e plauzibil ca, după începutul producției în proiectul Neptun Deep (începând cu 2027), să apară o presiune descendentă asupra prețului gazului în România — mai ales pe partea de ofertă internă”, spune Dumitru Chisăliță (foto), președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI). În scenariul optimist, prețul angro al gazului ar putea coborî spre 27-32 euro/MWh după intrarea în producție a Neptun Deep. Prețul final plătit de gospodării ar putea ajunge în jurul valorii de 280 lei/MWh, adică aproximativ cu 10% mai mic decât prețul plafonat pentru populație. Gazul extras din Marea Neagră va intra pe piața europeană și nu va fi vândut la un preț „patriotic” Totuși, gazul extras din Marea Neagră nu va fi rezervat exclusiv consumatorilor români și nici nu va fi vândut la un preț „patriotic”, avertizează specialistul. Gazul va intra într-o piață europeană integrată, unde producătorii vizeazăcel mai bun preț disponibil. Dacă Bulgaria, Ungaria sau alte piețe regionale oferă un preț mai mare, gazul va merge acolo. Un alt factor important în ecuație este acela că România se pregătește să consume mai mult gaz, nu mai puțin. Astfel, noile centrale electrice pe gaze construite pentru înlocuirea cărbunelui vor absorbi volume importante din producția suplimentară. Estimările arată că cererea internă ar putea crește cu aproximativ 25% până în 2030. Altfel spus, o bună parte din surplusul promis este deja „vândut” înainte să fie extras. Prețul gazului este doar o parte din factura plătită de consumator Există apoi un aspect pe care politicienii o minimizează constant: prețul gazului reprezintă doar o parte din factura plătită de consumator. Tarifele de transport și distribuție cresc, taxele se modifică, iar costurile impuse prin reglementări devin tot mai importante. Chiar dacă gazul ca marfă se ieftinește, factura finală poate rămâne la același nivel sau chiar poate crește. În scenariul optimist, prețul final ar putea fi cu 10% mai mic decât prețul plafonat pentru populație Modelele economice realizate pentru perioada 2027-2030 indică 3 scenarii posibile. În scenariul optimist, prețul angro al gazului ar putea coborî spre 27-32 euro/MWh după intrarea în producție a Neptun Deep. Prețul final plătit de gospodării ar putea ajunge în jurul valorii de 280 lei/MWh, adică aproximativ cu 10% mai mic decât prețul plafonat pentru populație. Așadar, realitatea din spatele discursului politic este că gazele din Marea Neagră nu garantează automat facturi mult mai mici. Ele oferă României mai multă siguranță
Semnal de alarmă. Cine apără platformele de gaze din Marea Neagră? România este vulnerabilă: Nu există un comandament unic dedicat securității energetice
În prezent, securitatea platformelor offshore și a viitoarelor instalații strategice din Marea Neagră este asigurată teoretic, indirect, printr-un ansamblu de instituții, fără să existe o structură unică responsabilă exclusiv pentru protecția acestora. Asociația Energia Inteligentă trage un puternic semnal de alarmă și transmite că există „actori principali”, identificați după atribuțiile prezentate în spațiul public. Operatorul (OMV Petrom) – securitate industrială, monitorizare tehnică și control acces. Paza platformei realizată de o Firmă de Securitate Privată – proceduri de securitate și echipe specializate. Forțele Navale Române – asigură supravegherea și prezența navală în zona maritimă de responsabilitate a României, inclusiv monitorizarea amenințărilor maritime. Forțele Aeriene Române – asigură supravegherea spațiului aerian și reacția la amenințări aeriene. Serviciul Român de Informații și Serviciul de Informații Externe – monitorizează riscurile și amenințările de securitate. Ministerul Afacerilor Interne și Poliția de Frontieră Română – au atribuții privind securitatea maritimă și controlul frontierelor. Autoritatea Navală Română – monitorizează traficul naval și siguranța navigației. „Respectiv cineva (nu se știe cu exactitate cine!!!) trebuie să încadreze juridic ce incident este și alt cineva (din nou nu se știe cu exactitate cine!!!) să sesizeze una sau mai multe din instituțiile amintite mai sus”, se arată pe site-ul Asociației Energia Inteligentă. „Neptun Deep nu se află în apele teritoriale ale României, ci în Zona Economică Exclusivă a României” Nu există nici o instituție care să aibă misiune principală și/sau exclusivă apărarea infrastructurilor energetice offshore și/sau onshore și coordonarea asigurării securității energetice a României. Cine coordonează răspunsul în primele 30 de minute după un incident? Cine are imaginea integrată asupra energiei, securității maritime, riscurilor cibernetice și amenințărilor hibride pentru infrastructura critică? Cine decide prioritățile dacă sunt afectate simultan platformele offshore, rețeaua electrică și aprovizionarea cu gaze? Acest lucru devine și mai important odată cu dezvoltarea proiectului Neptun Deep, care va reprezenta una dintre cele mai importante infrastructuri energetice ale României și ale Uniunii Europene, amplasată la aproximativ 170 km de țărm. Neptun Deep nu se află în apele teritoriale ale României, ci în Zona Economică Exclusivă a României. În apele teritoriale (12 mile marine de la coastă), România exercită suveranitate deplină, similar teritoriului național. În Zona Economică Exclusivă, România nu are suveranitate teritorială, ci drepturi suverane asupra resurselor și infrastructurilor economice, inclusiv asupra exploatărilor de hidrocarburi și a instalațiilor offshore.â Protecția unei astfel de infrastructuri este mult mai complicată Protecția unei astfel de infrastructuri este mult mai complicată din punct de vedere juridic și militar decât protecția unui obiectiv aflat pe teritoriul național. „Dacă mâine ar avea loc: un atac cu drone maritime; un sabotaj asupra conductelor submarine; un atac asupra platformelor de producție; o operațiune hibridă împotriva infrastructurii critice; un blackout, răspunsul teoretic ar implica simultan Forțele Navale, Forțele Aeriene, serviciile de informații, Ministerul Energiei, operatorii economici și alte structuri ale statului. În realitate probabil am avea o bâlbă colectivă”, atrage atenția Dumitru Chisăliță, Senior Consultant in domeniul gazelor si al energiei si președintele Asociației Energia Inteligentă. Dispeceratul Național de Securitate Energetică a rămas în faza de proiect Nu există însă un comandament unic dedicat securității energetice care să coordoneze permanent aceste capabilități. Din perspectiva securității naționale, odată cu intrarea în producție a Neptun Deep și dezvoltarea altor proiecte offshore, România va trebui probabil să treacă de la conceptul actual general de „supraveghere generală a spațiului maritim” la un concept pragmatic și de protecție permanentă a infrastructurilor energetice, similar modelelor utilizate de Norvegia sau Regatul Unit pentru platformele din Marea Nordului. De fapt, întrebarea „Cine apără platformele de gaze din Marea Neagră?” scoate în evidență vulnerabilitatea mare a României care poate să fie eliminată prin propunerea înaintată de Asociația Energie Inteligentă, Guvernului României încă din anul 2016, de constituire a Dispeceratul Național de Securitate Energetică, instituție independentă în coordonarea Guvernului. RECOMANDAREA AUTORULUI: Apple a încheiat un parteneriat cu SpaceX pentru a aduce mesajele text prin satelit pe iPhone-uri. Cum se activează Efectele moțiunii: „AUR poate ajunge la 50%, dar devine un risc peste acest prag”, afirmă directorul INSCOP. Ce spune despre popularitatea lui Bolojan KMG International, deținută de KazMunayGas, precizează că nava rusească Safeen Elona, staționată în Portul Midia, nu face parte din „flota fantomă” a Rusiei Cel mai lung pod suspendat din lume leagă două continente și a costat 2,5 miliarde de euro
Raționalizare voluntară a curentului electric din cauza AI în UE. Ce solicită Uniunea Europeană
O nouă lege din Uniunea Europeană visează reducerea consumului electric pentru a stimula industria inteligenței artificiale. Consumul mare de electricitate în Europa duce la riscul copleșirii rețelelor electrice necesare pentru centrele de date. Planu este parte a strategiei pentru digitalizare și inteligență artificială în sectorul energetic. A fost lansat miercuri, ca parte a pachetului de suveranitate tehnologică a Uniunii Europene . Centrele de date reprezintă deja 2,5% din consumul de energie al blocului european. Cerere tot mai mare pentru centrele de date Comisia Europeană dorește ca gospodăriile să consume mai puțină energie la orele de vârf, ca pregătire pentru explozia cererii de electricitate din partea centrelor de date. Cererea s-ar putea dubla în următorii patru ani, ceea ce va pune presiune tot mai mare asupra rețelei electrice europene care cu greu satisface cerințele tranziției către energiile verzi. Consumatorii au de câștigat, nu de pierdut Executivul UE a declarat miercuri că va propune o nouă lege la finalul acestui an pentru a accelera implementarea contoarelor bazate pe AI. Comisarul pentru energie, Dan Jørgensen, susține că implementarea contoarelor inteligente va avea impact pozitiv , afirmând că aceasta va ajuta gospodăriile să economisească bani la facturile de energie. Consumatorii vor avea mai mult control asupra utilizării electricității pentru a-și muta consumul la ore mai ieftine și a avea facturi mai reduse. Energia economisită s-ar îndrepte către centrele de date AI Potrivit Politico , consumatorii europeni trebuie să reducă consumul de energie electrică seara, când cererea este mai mare. Prin economisire la scară largă, va fi mai multă energie disponibilă pentru industrie, transport, centrele de date. Utilizarea mai inteligentă și dinamică a energiei electrice ar fi esențială pentru a valorifica la maximum rețelele existente într-un moment în care cererea de energie electrică – din partea centrelor de date, vehiculelor electrice, pompelor de căldură, electrolizoarelor de hidrogen și topitoriilor electrice – riscă să depășească cu mult aprovizionarea fiabilă din surse curate, cum ar fi energiile regenerabile și nucleare. Rolul contoarelor „inteligente” Contoarele inteligente pot „contribui la eficientizarea utilizării infrastructurii existente a rețelei de electricitate, inclusiv prin reducerea restricționării energiei regenerabile și facilitarea electrificării”. Comisia Europeană a renunțat la un plan anterior de a impune standarde obligatorii de eficiență energetică asupra centrelor de date până în 2030. De asemenea, a amânat planurile de lansare a unui sistem de etichetare care evaluează sustenabilitatea centrelor de date. „Horizon Europe”, fondul de cercetare și dezvoltare al UE, va oferi, de asemenea, 75 de milioane de euro pentru dezvoltarea de strategii de inteligență artificială eficiente din punct de vedere energetic. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: Bun venit într-o lume post-umană: vastul anonimat al centrelor de date în care omul este produsul, iar robotul este adevăratul consumator