Comisia Europeană deschide o „anchetă aprofundată” pe hotărârea prin care România este obligată să plătească despăgubiri de peste 42 de milioane de euro către 10 investitori în energie
Comisia Europeană a deschis o investigație „aprofundată” pentru a evalua dacă o hotărâre arbitrală prin care România este obligată să plătească despăgubiri către zece investitori pentru modificările aduse unei măsuri de sprijin pentru energia electrică regenerabilă este în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, anunță forul de la Bruxelles. Ancheta Comisiei Europene DG Competition anunță că România a instituit o schemă de sprijinire a producției de energie electrică din surse regenerabile prin certificate verzi, care a fost aprobată în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat în iulie 2011. România a modificat schema de mai multe ori în 2013, 2014 și ulterior. Comisia a aprobat modificările aduse schemei în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat în mai 2015 și decembrie 2016 . Un grup de zece companii care au investit în cinci centrale solare fotovoltaice și care au beneficiat de schemă au inițiat proceduri de arbitraj împotriva României în urma modificărilor: LSG Building Solutions GmbH, Green Source Consulting GmbH, Core Value Investments GmbH & Co. KG Gamma Core Value Capital GmbH, Anina Pro Invest Ltd., Giust Ltd., Risen Energy Solar Project GmbH, Pressburg UK GmbH, Solluce Romania 1 BV SC LJG Green Source Energy BETA SRL. Companiile au solicitat despăgubiri pentru sprijinul pe care l-ar fi primit dacă România nu ar fi modificat schema. Despăgubirea acordată se ridică la 42,2 milioane EUR, plus dobânzi și costuri suplimentare Un tribunal arbitral a constatat că România a încălcat Tratatul privind Carta Energiei („ECT”) și, la 20 februarie 2024, a obligat România să despăgubească investitorii pentru pierderile presupuse suferite din cauza modificărilor. Despăgubirea acordată se ridică la 42,2 milioane EUR, plus dobânzi și costuri suplimentare. România a notificat această hotărâre Comisiei în temeiul normelor privind ajutoarele de stat și a informat Comisia că a efectuat o plată în temeiul hotărârii într-un cont deschis pe numele beneficiarilor hotărârii. În această etapă, opinia preliminară a Comisiei este că hotărârea arbitrală și punerea în aplicare a acesteia constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea UE („TFUE”), ceea ce este incompatibil cu piața internă. Comisia va investiga în continuare măsura și compatibilitatea acesteia cu piața internă și, în special, o posibilă încălcare a tratatelor UE prin măsura de ajutor. Ajutoarele de stat sunt interzise cu excepția cazului în care sunt aprobate de Comisie ca fiind compatibile cu funcționarea pieței interne. O măsură care încalcă alte dispoziții ale dreptului UE nu poate fi declarată compatibilă în temeiul normelor privind ajutoarele de stat. Litigiul care a condus la pronunțarea hotărârii arbitrale a fost un litigiu intra-UE. Prin urmare, Comisia va evalua în continuare dacă hotărârea și punerea în aplicare a acesteia ar putea încălca articolul 19 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană și articolele 267 și 344 din TFUE privind competența finală a Curții de Justiție a Uniunii Europene („CJUE”), precum și principiul general al autonomiei ordinii juridice a UE. Deschiderea unei investigații aprofundate oferă României și părților terțe interesate posibilitatea de a prezenta observații. Aceasta nu aduce atingere în niciun fel rezultatului investigației. Ce arată jurisprudența CJUE Jurisprudența CJUE stabilește că arbitrajul intra-UE dintre investitori și stat, bazat pe tratate bilaterale de investiții, este contrar dreptului UE ( hotărârea Achmea din 2018 , C-284/16). Comunicarea Comisiei din iulie 2018 privind protecția investițiilor explică faptul că acest lucru se aplică și clauzei de arbitraj dintre investitori și stat din TCE. În 2019, 22 de state membre ale UE au semnat o declarație privind consecințele hotărârii Achmea și aplicarea acesteia în cadrul TCE. În 2021, CJUE a decis, în hotărârea Komstroy , că TCE este parte integrantă a dreptului UE și că clauza de arbitraj a TCE nu se poate aplica în interiorul UE. În 2024, statele membre ale UE au semnat o declarație privind consecințele juridice ale hotărârii Curții de Justiție în cauza Komstroy și o înțelegere comună privind inaplicabilitatea TCE ca bază pentru procedurile de arbitraj intra-UE. Aceasta a fost urmată de retragerea UE din TCE, cu efect începând cu 27 iunie 2025. Mai multe state membre s-au retras, de asemenea. România s-a retras la 22 mai 2026, cu efect începând cu 23 mai 2027. Dispoziții fiabile și transparente pentru sprijinirea producției de energie electrică din energii regenerabile sunt importante pentru a asigura încrederea investitorilor și a permite investițiile necesare pentru Pactul Industrial Curat și pentru a atinge obiectivele de decarbonizare ale Uniunii. Faptul că legislația UE exclude arbitrajul investițiilor intra-UE în temeiul tratatelor bilaterale de investiții sau al TCE nu înseamnă că investitorii nu beneficiază de protecție a investițiilor în UE. Acțiunile investitorilor individuali care solicită anularea măsurilor naționale sau care solicită despăgubiri financiare sunt de competența instanțelor naționale. Investitorii din UE beneficiază de protecția acordată de legislația UE. Dacă un investitor consideră că investiția sa este pusă în pericol în mod nejustificat de o decizie a Comisiei privind ajutorul de stat, acesta poate contesta decizia direct la Tribunalul General. În cele din urmă, Directiva privind energia regenerabilă (2018/2001) prevede obligația statelor membre de a se asigura că sprijinul acordat proiectelor de energie regenerabilă nu este revizuit într-un mod care afectează negativ drepturile conferite întreprinderilor și subminează viabilitatea economică a proiectelor care beneficiază deja de sprijin. În 2013 nu exista o astfel de prevedere. Versiunea neconfidențială a deciziei va fi pusă la dispoziție sub numărul de caz SA.113263 în registrul ajutoarelor de stat de pe site-ul web al Comisiei dedicat concurenței, odată ce vor fi rezolvate toate problemele de confidențialitate. Noile publicații ale deciziilor privind ajutoarele de stat pe internet și în Jurnalul Oficial sunt enumerate în buletinul informativ electronic săptămânal privind concurența .
Cât poate rezista România fără țițeiul kazah?
Atacurile ucrainene au forțat Kazahstanul să nu mai exporte petrol către România. Deși țara noastră are stocuri petroliere disponibile pentru 90 de zile, fără țițeiul kazah, motorina ar putea deveni o mare vulnerabilitate, avertizează Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă. România dispune oficial de stocuri petroliere pentru aproximativ 90 de zile. Însă această cifră nu înseamnă că benzinăriile pot continua să livreze toate tipurile de carburanți, la nivelul actual al consumului, timp de 3 luni, avertizează Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă. Motorina, principalul punct slab al României O analiză realizată de aceasta observă că, într-un scenariu sever în care importurile de țiței din Kazahstan ar fi întrerupte timp de 6 luni, dar nu ar putea fi înlocuite rapid cu alte volume, România devine deosebit de vulnerabilă la motorină, nu la benzină. „România are oficial stocuri petroliere pentru aproximativ 90 de zile. Dar această cifră, repetată fără explicații, poate crea o falsă senzație de securitate”, afirmă expertul în energie Dumitru Chisăliță. Expertul în energie Dumitru Chisăliță România produce anual aproximativ 2,7 milioane de tone de țiței, aproape trei sferturi din necesarul național fiind acoperit dinstocuri comstoc importuri. În ultima perioadă, peste 60% din importurile de țiței au provenit din Kazahstan. Ce conțin rezervele petroliere ale țării Datele europene expuse în analiză arată că România deținea, în 2025, aproximativ 2,038 milioane de tone de stocuri de urgență. Din această cantitate, circa 1,081 milioane de tone, echivalentul a 53%, erau reprezentate de țiței și alte materii prime destinate rafinăriilor. Alte aproximativ 957.000 de tone sunt produse petroliere finite și semifinite. O parte dintre stocuri nu este păstrată fizic pe teritoriul României. Potrivit explicațiilor Ministerului Energiei, stocurile aflate efectiv în țară ar acoperi aproximativ 45 de zile. Echivalentul altor 45 de zile este constituit, prin delegare, în alte state ale Uniunii Europene. Stocurile din străinătate nu pot ajunge rapid la pompă Specialistul subliniază că stocurile externe există fizic, însă trebuie mai întâi eliberate, încărcate, transportate, descărcate și distribuite. Dacă sunt constituite sub formă de țiței, acesta trebuie ulterior rafinat. Produsele finite aflate în depozitele din țară ar putea ajunge la consumatori, în condiții normale, în 2-7 zile. Dacă se află în porturi sau în incinta rafinăriilor, termenul ar putea crește la 4-10 zile. În cazul țițeiului aflat în România, transportarea, rafinarea, certificarea și distribuirea produselor finite ar putea necesita între 7-15 zile. Dacă o rafinărie funcționează la capacitate redusă sau a fost oprită, intervalul ar putea ajunge la 15-25 de zile. Rafinăria Petromidia. Sursa: MEDIAFAX FOTO Pentru produsele finite depozitate în alte state, termenul estimat este de 10-20 de zile într-un scenariu favorabil și de 20-35 de zile într-unul nefast. În cazul țițeiului păstrat în străinătate, aducerea, rafinarea și distribuirea ar putea necesita între 20 și 40 de zile. „Stocurile externe trebuie mobilizate înainte ca depozitele interne să se apropie de limită. Dacă decizia este luată abia când apar primele goluri în aprovizionare, rezerva poate exista juridic, dar poate ajunge prea târziu economic”, avertizează Chisăliță. Primele deficite locale, posibile la începutul lunii decembrie În ipoteza severă a studiului, primele deficite de motorină ar putea surveni în jurul începutului lunii decembrie. Rezerva operațională s-ar putea apropia de epuizare în ianuarie 2027. Cele mai expuse ar fi regiunile de Nord-Est, Vest și Nord-Vest, din cauza distanței față de rafinării și terminale, a capacităților regionale de depozitare și a eventualelor congestii de pe calea ferată. Ulterior, transportatorii ar putea începe să cumpere preventiv, agricultura ar putea primi volume mai mici. Benzina ar putea rămâne disponibilă Benzina nu ar intra într-o penurie națională în cele 6 luni analizate, mai arată studiul AEI. Consumul de benzină este mai redus decât cel de motorină. Producția rafinăriilor, împreună cu stocurile disponibile, ar putea acoperi necesarul. O altă vulnerabilitate este kerosenul pentru aviație, stocul direct fiind redus, iar aprovizionarea depinde majoritar de funcționarea rafinăriilor. Scenariul de bază nu indică o penurie națională de combustibil pentru aviație. Totuși, oprirea uneia dintre marile rafinării ar putea schimba rapid situația, aeroporturile regionale, precum cele din Iași și Timișoara, fiind mai expuse decât Aeroportul Henri Coandă.
Criză carburanți: Acciză dinamică la motorină
Criza de la pompele din România continuă, în timp ce piața carburanților se confruntă cu riscuri tot mai mari privind aprovizionarea, după întreruperea fluxurilor de țiței din Kazahstan. Motorina standard se apropie tot mai mult de pragul de 10 lei pe litru și doar doi bani o mai despart de acest nivel. Nici benzina nu este departe de pragul psihologic, iar autoritățile caută cu disperare soluții pentru temperarea prețurilor la pompă. În acest context, membrii Comisiei de Buget din Camera Deputaților s-au reunit pentru aprobarea raportului privind măsurile pentru carburanți, care prevede, între altele, introducerea unei „accize dinamice”. În paralel, doi foști lideri ai României au reacționat la situația aprovizionării cu țiței și au criticat Ucraina în contextul atacurilor care au afectat fluxurile de petrol din Kazahstan. Loading … Prețuri record la pompă. Motorina standard, aproape de pragul psihologic de 10 lei Astăzi, prețurile benzinei și motorinei sunt pe creștere. Un litru de motorină standard se comercializează cu 9,88 de lei, la doar 2 bani distanță de pragul psihologic de 10 lei/litru, în timp ce prețul pentru motorina premium se apropie de 11 lei/litru. În cazul benzinei, un litru de combustibil standard se vinde cu 9,12 lei, iar cel premium cu 9,69 lei. România, dependentă în mare proporție de petrolul kazah Pe lângă producția internă, România importă aproximativ 77% din necesarul de petrol, dintre care 63% din țițeiul necesar provenea din Kazahstan. De aici, România a importat în anul 2025 circa 5,5 milioane de tone de petrol, pentru care a plătit aproximativ 2,5 miliarde de euro. Tot acest flux este esențial pentru funcționarea singurelor unități de procesare active din țară: Petromidia și Petrobrazi. Petromidia, deținută de Rompetrol/KMG International, un grup controlat de compania kazahă KazMunayGaz, este alimentată integral cu țiței din Kazahstan prin Marea Neagră și acoperă cea mai mare parte din necesarul de carburanți pentru piața internă. În ceea ce privește rafinăria Petrobrazi din Ploiești, deținută de OMV Petrom, deși folosește și producție de țiței internă, depinde parțial de importurile din Kazahstan pentru a-și completa capacitatea. Deputaţii au votat în Comisia de Buget o „acciză dinamică” la carburanţi Membrii Comisiei de Buget din Camera Deputaţilor s-au reunit luni pentru aprobarea raportului privitor la măsurile pentru carburanţi. În urma discuţiilor, s-a ajuns la un acord care a dus la votul acestuia cu majoritatea celor prezenţi. Ministrul de Finanţe şi al Energiei, Alexandru Nazare şi Bogdan Gruia Ivan, au convenit că măsurile vizate nu trebuie să reducă valoarea TVA, iar acciza să varieze între 5-25%, în funcţie de cotaţii. „Am depus acest proiect pentru reducerea accizelor. Vorbim despre o limitare a prețurilor exporturilor de carburanți. Toate aceste măsuri, odată implementate, vor duce la o reducere a prețului. Consider că este o formă corectă şi fără să afecteze. Preţul să nu depăşească 10 lei pe motorina standard”, a spus Bogdan Ivan în Comisia de Buget. La rândul său, Alexandru Nazare a subliniat că nu trebuie modificată valoarea TVA, ca „să nu ne afecteze agenţiile de rating.” „Am propus să nu intrăm în zona de modificări pe TVA pentru că ar fi fost contrară dreptului Uniunii Europene și mâine-poimâne avem evaluări de la agențiile de rating atât Fitch cât și Moody’s, săptămâna viitoare. Dar în schimb să venim cu un mecanism de acciză dinamică, o reducere a accizei graduală, între 5-25% care să opereze în funcțiile de condițiile de piață. Ministrul Finanțelor a transmis, de asemenea, că a avut consultări cu operatorii din industria petrolieră și a subliniat că introducerea unei eventuale plafonări trebuie să țină cont de riscul unei penurii de carburanți. „Am rafinat mecanismele care au fost introduse în ordonanța adoptată anterior, astfel încât acestea să reflecte realitatea din piață de astăzi. Odată cu integrarea acestor amendamente în inițiativa legislativă, o să avem un act normativ care să răspundă nevoilor de astăzi ale pieții luând în calcul și o realitate pe care nu trebuie să o negăm. Este posibil și, am avut o consultare în cursul acestei dimineți cu toți operatorii din industria petrolieră, presiunea este foarte mare, există un risc de penurie și în această situație. Adică trebuie să luăm în calcul că introducerea unei plafonări trebuie să ia în calcul și potențialul de penurie”, a declarat Nazare, în Comisia de Buget, de luni, de la Parlament. Noua formulă vine după intervenția aplicată de Guvern în primăvară, odată cu izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu. La 1 aprilie a intrat în vigoare ordonanța de urgență prin care a fost declarată starea de criză pe piața țițeiului și a produselor petroliere. Actul normativ a introdus un pachet de măsuri valabil până la 30 iunie, cu posibilitatea prelungirii din trei în trei luni. Printre măsurile adoptate atunci s-au numărat reducerea accizei la motorină cu 30 de bani pe litru și limitarea modificării prețurilor la pompă la o singură actualizare pe zi. Ponta și Băsescu, revoltați de atacurile ucrainene care au determinat Kazahstanul să nu mai exporte petrol către România Fostul premier al României, Victor Ponta, a criticat, într-o postare pe rețelele sociale atacurile ucrainene asupra infrastructurii petroliere din zona Mării Negre care au afectat fluxurile de petrol din Kazahstan. Acesta a transmis că securitatea aprovizionării cu carburanți a țării noastre se află sub semnul întrebării, în condițiile în care România importă cea mai mare parte a combustibilului pe care îl consumă. „Țara noastră importă 75% din combustibil. Kazahstanul, principalul furnizor, a încetat exporturile către România din cauza atacurilor dronelor ucrainene asupra terminalului lor pe Marea Neagră. Această decizie pune sub semnul întrebării securitatea aprovizionării cu combustibil. Ucraina, prietenul nostru, fratele nostru pentru care dăm tot de la noi, facem tot pentru Ucraina. Dar Kazahstanul nu e în război, e ca România”, a scris Victor Ponta pe Facebook. Și fostul președinte al României, Traian Băsescu, a declarat duminică seară, la Digi 24, că „Ucraina ne produce daune uriașe prin blocarea aprovizionării cu țiței”, în timp ce țara noastră „îi dă pâinea de la gură”. „Discutăm de Ucraina, căreia noi îi dăm pâinea de la gură, cum s-ar spune, să-i ajutăm în război și ei ne produc
Cum ar putea România să ajungă în mijlocul unei furtuni petroliere. Ce avertizează specialiștii în energie
Specialiștii în energie explică modul în care România ar putea ajunge în mijlocul unei „furtuni petroliere”. Aceștia susțin că țara nu se confruntă în prezent cu o lipsă de petrol sau carburanți, însă există riscul unei crize energetice generate de scumpiri, probleme logistice și, într-un scenariu sever, de întreruperi temporare ale aprovizionării. Specialiștii din cadrul Asociației Energia Inteligentă susțin că România depinde de mai multe rute de import aflate în zone afectate de conflict, aspect care îi crește vulnerabilitatea. Producția internă acoperă doar puțin peste un sfert din necesarul rafinăriilor, restul petrolului fiind importat, în principal din Kazahstan, Azerbaidjan și alte state din regiune. Loading … Cum ar putea România să ajungă în mijlocul unei „furtuni petroliere”. Sursă foto: Shutterstock. România depinde de infrastructuri critice pentru importul de petrol, precum conducta CPC, terminalul Novorossiisk și transportul maritim prin Marea Neagră. Aproximativ jumătate din țițeiul importat provine din Kazahstan. Însă acesta ajunge în România prin infrastructură aflată pe teritoriul Rusiei, ceea ce amplifică riscurile de aprovizionare. Atacurile recente asupra terminalului CPC au redus capacitatea Kazahstanului de a exporta petrol, ceea ce a dus la scăderea producției. Câmpul Tengiz și producția națională de petrol și gaze au înregistrat diminuări semnificative. Avantajul României este Petromidia, susțin specialiștii în energie Petromidia oferă României un avantaj strategic, susțin specialiștii, dar depinde de petrolul importat, în special din Kazahstan. Dacă livrările prin conducta CPC sunt afectate pe termen lung, rafinăria trebuie să găsească alte surse și rute de aprovizionare, un proces dificil și costisitor. Petrolul din surse alternative poate avea caracteristici diferite și costuri mai mari de transport și procesare. Chiar dacă „există petrol disponibil pe piața mondială”, prețul carburanților poate crește, iar aprovizionarea depinde de rapiditatea livrării, capacitatea rafinăriilor și costurile logistice. Petromidia. Sursă foto: Shutterstock. Portul Constanța a devenit un punct strategic pentru importurile de carburanți și aprovizionarea regională. Însă, și o vulnerabilitate în actualul context de securitate, susțin specialiștii. Creșterea traficului și incidentele recente din Marea Neagră, inclusiv doborârea unei drone Shahed pe teritoriul României, evidențiază riscurile tot mai apropiate de granițele țării, susțin specialiștii. Specialiștii avertizează că motorina reprezintă principalul risc într-o eventuală criză energetică, deoarece susține transportul, agricultura și industria. În contextul unei oferte internaționale tot mai restrânse, prețul motorinei poate crește chiar mai rapid decât cel al petrolului brut. Scenariul următoarelor săptămâni Specialiștii avertizează că, pe termen scurt, România s-ar putea confrunta în principal cu scumpiri la carburanți. Dacă problemele de aprovizionare persistă, pot apărea întârzieri în livrări, presiuni asupra rafinăriilor și creșteri ale prețurilor la alimente și transport. Într-un scenariu sever, sunt posibile dificultăți temporare sau locale de aprovizionare cu motorină. „Statul român repetă greșeala din fiecare criză. România reacționează, de regulă, după ce prețul a crescut și după ce problema a ajuns în presă. În loc să urmărească zilnic fluxurile fizice de petrol și produse petroliere, autoritățile discută despre plafonarea adaosurilor, controale și sancțiuni comerciale. Dacă problema este lipsa fizică de petrol sau motorină, plafonarea marjei nu creează niciun litru suplimentar. Dimpotrivă, dacă importatorul nu își poate recupera costul și riscul, el poate trimite cargoul într-un port în care primește un preț mai bun”, susțin specialiștii Asociației Energia Inteligentă. Specialiștii atrag atenția că rezervele strategice pot acoperi doar temporar o criză. Ele nu pot înlocui pe termen lung importurile și nu pot compensa simultan mai multe probleme de aprovizionare și creșterea cererii. Specialiștii cer înființarea unui comandament permanent pentru securitate energetică, care să monitorizeze zilnic aprovizionarea cu petrol și carburanți. Ei recomandă diversificarea rapidă a surselor de import, verificarea capacității rafinăriilor de a procesa alte tipuri de țiței și stabilirea unor priorități clare pentru alimentarea sectoarelor esențiale în caz de criză. România nu este în pragul unei penurii, dar rămâne vulnerabilă din cauza dependenței de importuri și a rutelor din Marea Nesgră, susțin aceștia. Sursă foto: Shutterstock – imaginile au rol ilustrativ
Datele INS confirmă declinul industriei. România a produs mai puțină energie în primele cinci luni din 2026
Producția de energie a României a scăzut cu 2,9% în primele cinci luni ale anului, comparativ cu intervalul similar din 2025, în timp ce consumul final de energie electrică s-a diminuat cu 3,4% arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Loading … Producția de energie din România scade Conform datelor publicate de INS, în perioada 1 ianuarie – 31 mai 2026, resursele de energie primară au scăzut cu 4,5%, iar cele de energie electrică au crescut cu 1,4%, faţă de perioada similară din anul anterior. Principalele resurse de energie primară, în perioada menționată, au totalizat 12,927 milioane tone echivalent petrol, în scădere cu 609,500 tep față de perioada 1 ianuarie – 31 mai 2025. Sursa: INS Producţia internă a însumat 6,704 milioane tep, în scădere cu 202.800 tep (-2,9%), în comparaţie cu intervalul similar din 2025, iar importul a fost de 6,222 milioane tep, în scădere cu 406.700 mii tep (-6,1%). În această perioadă, resursele de energie electrică s-au situat la 29,207 miliarde kWh, în creştere cu 389,5 milioane kWh, de la un an la altul. Potrivit INS, producţia din termocentrale a fost de 6,683 miliarde kWh, în scădere cu 310,3 milioane kWh (-4,4%), în timp ce producţia din hidrocentrale s-a ridicat la la 6,376 miliarde kWh (+23,2%), iar cea din centralele nuclearo-electrice la 4,037 miliarde kWh (-12,3%). A crescut producţia din eoliene şi fotovoltaice, dar și exportul Producţia din centralele electrice eoliene, în primele cinci luni ale anului, a fost de 3,018 miliarde kWh, în creştere cu 402,2 milioane kWh faţă de aceeaşi perioadă din 2025, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice a însumat 2,212 miliarde kWh, în creştere cu 584,3 milioane kWh, mai arată datele publicate de INS. Sursa: INS Consumul final de energie electrică, în perioada specificată, a fost de 20,208 miliarde kWh, cu 3,4% mai mic faţă de perioada similară de anul trecut, consumul final de energie electrică în economie a scăzut cu 0,8%, iluminatul public a scăzut cu 5,2%, timp în care consumul populaţiei a scăzut cu 11,3%. Exportul de energie electrică a crescut Datele INS relevă faptul ca, raportat la perioada de referinţă, exportul de energie electrică a fost de 6,473 miliarde kWh, în creştere cu 749,9 milioane kWh. Totodată, consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a înregistrat 2,524 miliarde kWh, mai mult cu 351,6 milioane kWh.
România și Serbia au semnat un memorandum pentru proiectul Porțile de Fier 3. Ilie Bolojan: Energia a devenit un aspect de securitate
România și Serbia au semnat un memorandum privind un schimb de informații referitor la proiectul hidroenergetic Djerdap 3 (Porțile de Fier 3). Documentul a fost semnat în urma întrevederii bilaterale dintre premierul demis Ilie Bolojan și ministrul Mineritului și Energiei din Serbia, Dubravka Đedović Handanović. Documentul a fost semnat în contextul cooperării energetice dintre cele două țări, iar premierul interimar, cât și ministrul interimar al Energiei, Ilie Bolojan a subliniat că discuțiile vizează evaluarea beneficiilor și impactului pe care l-ar putea avea viitoarea centrală. Loading … „Memorandumul pe care l-am semnat astăzi creează cadrul necesar pentru un schimb de informații privind proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Djerdap 3 și pentru a înțelege exact ce beneficii poate aduce, dar și ce impact poate avea”. Ilie Bolojan a arătat că investițiile în energie au devenit esențiale atât pentru securitatea națională, cât și pentru competitivitatea economiei și nivelul de trai al populației. „Avem nevoie de această abordare pentru că energia a devenit un aspect de securitate, de competitivitate economică și, în final, de nivel de trai. Prețurile mari la energie afectează companiile, reduc investițiile și se regăsesc direct sau indirect în costurile suportate de cetățeni”, a declarat Ilie Bolojan. „Djerdap 3 este un proiect care merită analizat cu toată seriozitatea” Premierul demis a mai precizat că România va analiza cu atenție proiectul și condițiile în care acesta ar putea fi dezvoltat. „Djerdap 3 este, din această perspectivă, un proiect care merită analizat cu toată seriozitatea. Pentru România este important ca dezvoltarea sa să fie compatibilă cu funcționarea și producția de energie de la Porțile de Fier 1 și 2, să asigure protejarea zonelor riverane din România și Bulgaria și să țină cont de navigația pe Dunăre”, a spus premierul. De asemenea, Ilie Bolojan a arătat că România își dorește consolidarea cooperării energetice cu Serbia, în condițiile în care cele două țări au infrastructură și interese comune. „România își dorește o cooperare mai strânsă cu Serbia în domeniul energiei. Suntem vecini, avem infrastructură comună, avem interese comune și ne confruntăm cu multe dintre aceleași provocări. Este firesc să căutăm împreună soluții care cresc securitatea energetică și competitivitatea economiilor noastre. (…) Experiența de la Porțile de Fier ne arată că România și Serbia știu să lucreze împreună în proiecte energetice importante”, a conchis Bolojan. Negocierile despre Porțile de Fier 3 au început sub mandatul ministrului Bogdan Ivan În iunie 2025, reprezentanții Ministerului Energiei din Serbia au avut o întâlnire online cu reprezentanți ai Ministerului Energiei din România, ai „Industriei Energetice Electrice din Serbia” și ai companiei energetice românești „Hidroelectrica”, în cadrul căreia au discutat despre dezvoltarea proiectului hidrocentralei reversibile Djerdap 3, comunica la acel moment ministerul sârb. Pe 4 august, ministra energiei din Serbia, Dubravka Djekovic, anunța ca „iminentă” semnarea memorandumului, în urma dialogului avut cu ministrul Energiei de la acel moment, Bogdan Ivan.
GALERIE FOTO: Se vinde o afacere cu microhidrocentrale în județul Mureș. Câți bani cere proprietarul
O afacere cu microhidrocentrale situată în localitatea Răstolița, județul Mureș, a fost scoasă la vânzare. Afacerea cu microhidrocentrale se află în localitatea Răstolița din județul Mureș. Loading … Sectorul de activitate este producția de energie electrică și termică, gaze, subsectorul producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat. Vorbim de o investiție într-un business energetic, care nu se află în reorganizare judiciară și nici nu este franciză. Potrivit vânzătorului, afacerea are ca obiect de activitate producerea de energie electrică. Microhidrocentralele sunt construite în cascadă, având o putere instalată totală de 600 kW, cădere brută de la captare până la primul ansamblu de 50 m, iar de la al doilea până la primul, tot 50 m. Fiecare ansamblu conține o turbină Cross Flow tip Benky, debit instalat 700 litri. Turbinele funcționează și produc energie. Fiecare ansamblu deține clădire MHC 102 m2. Puterea fiecărei turbine este de 300 kW. Turbina în aval de captare este echipată cu bypass. Turbinele sunt în garanție pentru încă doi ani de zile. Vânzătorul precizează că se oferă instructaj cumpărătorului. Prețul cerut de vânzător pentru această afacere în domeniul energiei este de 1.500.000 euro.
Financial Times: Companiile maritime grecești au câștigat aproape 4 miliarde de dolari din transportarea petrolului rusesc în ultimii trei ani
Companiile maritime grecești au câștigat cel puțin 3,8 miliarde de dolari din transportul de țiței rusesc de la mijlocul anului 2023. Armatorii greci au avut un rol major în ocolirea sancțiunilor comerciale asupra petrolului rusesc. Petrolierele deținute de greci au fost printre cei mai mari transportatori de țiței rusesc în urma regimului de plafonare a prețului petrolului impus de G7. Reprezintă o cincime din „flota fantomă a Rusiei” care transportă țiței rusesc către țările asiatice. Loading … Fluxul de petrol a fost o „gură de aer proaspăt” pentru Kremlin, care a cheltuit 40% din bugetul pentru apărare. Iar cheltuielile militare continuă să crească. Rolul armatorilor greci în transportarea țițeiului rusesc a devenit o sursă de tensiuni între guvernele de la Atena și Kiev. Cei mai mari beneficiari Cel mai mare beneficiar a fost Dynacom Tankers, controlată de magnatul grec George Prokopiou, care a generat venituri de 915 milioane de dolari din transportul de țiței rusesc din iulie 2023, potrivit calculelor Financial Times. Cifra omului de afaceri reprezintă un sfert din veniturile obținute de armatorii greci din comerți în același interval. Dynacom a fost listat de Ucraina drept „sponsor internațional al războiului” din 2023, dar a fost ulterior scos de pe listă în urma presiunilor guvernului grec. Miliardarul George Prokopiou a făcut una dintre cele mai îndrăznețe acțiuni din cariera sa de 55 de ani: a trimis cel puțin cinci nave prin Strâmtoarea Hormuz, după ce SUA a declanșat războiul împotriva Iranului. Pe locul doi s-a clasat Olympic Shipping and Management, din cadrul Grupului Onassis. A obținut venituri de 404 milioane de dolari. Operatorii de petroliere Stealth Maritime și Polembros Shipping, cu sediul la Atena, au obținut peste 200 de milioane de dolari. Cum se apără armatorii greci se apără Dynacom a declarat că toate transporturile sale către porturile rusești au fost „în deplină conformitate cu toate cadrele legale și de sancțiuni aplicabile și în vigoare”. „Facturile la energie electrică, costurile la benzină și presiunile inflaționiste suplimentare au fost atenuate datorită contribuției transportului maritim grecesc”, a adăugat compania. Olympic Shipping a declarat: „Am respectat „sancțiunile UE, Regatul Unit și SUA. Dar politica noastră este să nu comentăm tranzacțiile individuale”. Stealth a declarat că toate încărcăturile pe care le transporta au respectat regimurile de sancțiuni relevante și au fost verificate de avocați americani și britanici. Unul dintre petrolierele sale, care transporta o încărcătură de amoniac rusesc, a fost vizat într-un presupus atac ucrainean anul trecut. Compania și-a exprimat îngrijorarea cu privire la siguranța navigatorilor săi. TMS a declarat că „politica companiei este să nu comenteze aspecte comerciale”, dar că este „angajată să respecte cu strictețe toate sancțiunile aplicabile”.Polembros și Thenamaris nu au răspuns la solicitările publicației Financial Times. Rusia iese în pierdere după ultimele atacuri ucrainene și apelează la „flota fantomă” Comerțul cu țiței rusesc este permis atâta timp cât se încadrează în regimul plafonării prețurilor G7. Presiunea de a înăspri regimurile de sancțiuni s-a intensificat, pe măsură ce SUA și UE au încercat să diminueze influența Moscovei înainte de un posibil acord de pace cu Ucraina. Guvernele occidentale solicită restricții suplimentare asupra veniturilor energetice ale Moscovei, după ce prețurile la petrol au scăzut în ultimii 3 ani. Însă, restricțiile ar presupune oprirea comerțului cu Grecia. Moscova se confruntă cu dificultăți în aprovizionarea internă cu combustibil, deoarece Ucraina îi atacă tot mai des infrastructura energetică cu drone cu rază lungă de acțiune. „Petrolul rusesc continuă să genereze miliarde pentru Kremlin, deoarece guvernele nu au reușit să acopere lacunele evidente din sistem”, a declarat Svitlana Romanko, directoarea grupului de campanie ucrainean Razom We Stand. „Guvernul grec a ales în mod repetat interesele industriei sale de transport maritim în detrimentul unor sancțiuni mai puternice și al păcii.”, a adăugat ea. În martie 2025, Germania a devenit prima țară europeană care a confiscat un petrolier rusesc din „flota fantomă” – Eventin. Al doilea a fost confiscat în septembrie. Pe 30 septembrie 2025, forțele navale franceze au confiscat petrolierul Boracay, cu steagul Beninului. Pe 7 ianuarie 2026, flota SUA și Garda de Coastă au confiscat pentru prima oară un petrolier rus, Marinera, care transporta țiței russsc sub pavilonul Republicii Guyana. Sursa Foto: Ships & Ports
De ce benzina și motorina s-ar putea ieftini abia la toamnă. CEO-ul TotalEnergies explică ce urmează pe piața petrolului după blocada din Strâmtoarea Ormuz
Prețurile carburanților ar putea rămâne ridicate până în toamnă, chiar dacă scad tensiunile din Orientul Mijlociu. Directorul general al TotalEnergies, Patrick Pouyanné, explică, într-un interviu pentru Le Figaro, că piața petrolului are nevoie de încă trei-patru luni pentru a se reechilibra, având în vedere că transportul prin Strâmtoarea Ormuz rămâne afectat, iar stocurile de produse rafinate sunt reduse. Șoferii nu vor resimți prea curând ieftiniri la pompă, deși prețul petrolului brut a început să scadă după încheierea conflictului din Orientul Mijlociu. Invitat la Întâlnirile Economice de la Aix-en-Provence, Patrick Pouyanné a explicat de ce consecințele blocadei din Strâmtoarea Ormuz sunt „complicate” după ce conflictul a perturbat funcționarea normală a pieței internaționale a petrolului. Producătorii din Orientul Mijlociu sunt disperați să vândă „Avem în continuare probleme în transportul petrolierelor prin Strâmtoarea Ormuz. Nu toți armatorii sunt încă pregătiți să își asume riscul de a trimite nave în zonă”, a explicat șeful TotalEnergies. În același timp, „producătorii din Orientul Mijlociu și-au umplut atât de mult stocurile, încât sunt disperați să își vândă petrolul și îl comercializează la prețuri foarte mici”. În consecință, prețul petrolului brut „se prăbușește”. În schimb, a subliniat el, „ceea ce nu s-a ieftinit” sunt prețurile practicate de rafinării, unde „există un deficit de produse petroliere”, inclusiv benzină și motorină. Deși evită să vorbească despre o „penurie”, Pouyanné afirmă că stocurile rămân „foarte scăzute”. Prețurile la pompă rămân ridicate până în toamnă „Acesta este motivul pentru care, în prezent, prețurile benzinei și motorinei continuă să se situeze între 95 și 100 de dolari pe baril”, deoarece, explică el, trebuie luată în calcul combinația dintre „scăderea prețului petrolului brut” și „creșterea marjelor de rafinare”. Este o „situație destul de surprinzătoare”, spune directorul TotalEnergies, care explică de ce va mai fi nevoie de câteva luni până când piața va reveni la normal, „cu condiția ca beligeranții să nu reia conflictul”. Vineri, Iranul a avertizat toate petrolierele care tranzitează Strâmtoarea Ormuz să respecte rutele stabilite de autoritățile iraniene, amenințând cu un „răspuns imediat și ferm” în caz contrar. Mesajul amenințător vine în plin proces de negocieri cu SUA privind stabilizarea situației din Orientul Mijlociu. Mesajul Teheranului a fost făcut public la scurt timp după ce Comandamentul Central al armatei SUA (CENTCOM) a reafirmat, în urma unei reuniuni organizate în Bahrain cu oficiali din statele Golfului, angajamentul comun pentru menținerea libertății de navigație prin Strâmtoarea Ormuz. Bolojan a susținut că benzina se va ieftini până la finalul lui iulie Pe de altă parte, premierul interimar Ilie Bolojan a făcut o prognoză mult mai optimistă la începutul săptămânii, când a anunțat că șoferii vor vedea ieftiniri chiar din iulie. ”S-a liniştit conflictul din Golf. Asta ar însemna că, începând din luna iulie, ar trebui să vedem o scădere a preţurilor la combustibili”, a declarat Ilie Bolojan, marţi seară, la TVR 1. El a fost întrebat de ce deocamdată nu se vede această scădere. ”Gândiţi-vă că companiile care vând combustibil lucrează pe nişte stocuri pe care le-au cumpărat în urmă cu 10, 15, 20 de zile. Prin urmare, tendinţa de scădere se va vedea pe toată durata lunii iulie, în aşa fel încât ar trebui ca la final de iulie să fim în situaţia în care, dacă nu mai reizbucneşte un război în Golf, preţurile la combustibili să se apropie de cele care au fost în perioada de dinainte de conflict, deci din februarie”, a explicat premierul interimar.
Canicula forțează importuri record de energie
România resimte efectele caniculei și vremii extreme inclusiv în facturi. Consumul de energie electrică a atins un nivel record, pe fondul caniculei prelungite și al utilizării intensive a aparatelor de aer condiționat. Producția internă nu mai acoperă necesarul, astfel că România a ajuns deja să importe aproximativ 1.000 de megawați. Expertul în energie Dumitru Chisăliță a explicat pentru Gândul efectele acestei situații complexe. Consumul de energie electrică a atins cote-record în aceste zile caniculare. Temperaturile foarte ridicate îi silesc pe mulți români să folosească aparatele de aer condiționat, inclusiv până târziu în noapte. Consum de aproape 7.000 MW, la o producție internă de numai 6.000 MW Situația este monitorizată atent în Comandamentul Energetic Național, potrivit TVRInfo. Potrivit datelor furnizate de autorități, consumul a ajuns anterior la aproape 7.000 de megawați, în timp ce producția internă era de numai aproximativ 6.000 de megawați. Diferența a fost acoperită prin importuri de circa 1.000 de megawați. Prognozele arată că, în orele serii, consumul ar putea urca spre pragul de 8.000 de megawați. În același timp, prețul energiei electrice s-a majorat semnificativ în acest an. România a atins, potrivit datelor prezentate de autorități, un nivel record de aproximativ 5.000 de lei pentru un megawatt-oră. Este echivalentul a circa 1.000 de euro și cel mai ridicat preț din Uniunea Europeană. Ministerul Energiei anunță măsuri pentru creșterea producției și evitarea avariilor Ministerul Energiei a convocat Comandamentul Energetic și a anunțat mai multe măsuri speciale pentru perioada următoare. Aproximativ 1.000 de megawați ar urma să fie conectați la rețea, în principal din centrale eoliene și fotovoltaice dotate cu baterii de stocare a energiei. România este în topul celor mai scumpe piețe UE de energie La nivel de transport, mai multe instalații și echipamente programate să intre în revizie tehnică vor rămâne în funcțiune, astfel încât rețeaua să poată opera la capacitate maximă. În egală măsură, autoritățile pregătesc intervenții rapide în cazul unor pene de curent sau avarii locale. Specialiștii avertizează că astfel de probleme sunt plauzibile în perioada următoare, mai ales în zonele în care rețelele sunt suprasolicitate de consumul ridicat. Expert în energie: Facturile românilor nu vor crește Contactat de Gândul, expertul în energie Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a explicat toate datele relevante ale creșterii importului energetic în perioada caniculară. Mai ales în cursul serii, se importă o cantitate importantă de energie. Dumitru Chisăliță. Foto: Mediafax „Da, în cursul serii există un import relativ mare de energie în perioada aceasta. Orele de vârf în zilele astea, să zicem ultimele 5-7 zile, au fost mai mari decât ce s-a întâmplat acum două săptămâni, când nu era această caniculă. Pentru consumatorii casnici sigur nu va crește factura, pentru că prețul din aceasta este un preț fix pe perioada contractului. Deci nu va exista o influență în facturi”. Importurile pe caniculă au crescut de 3 și chiar de 7 ori în momentul de vârf Dumitru Chisăliță a prezentat și cifrele concrete ale deciziilor autorităților în această criză. Astfel, importurile realizate într-o zi normală din iunie, înainte de perioada caniculară, au fost de până la 300 megawați pe oră. În timpul caniculei, importurile au atins până la 1.000 de megawați pe oră. Aceste importuri din timpul caniculei au crescut de 3 ori față de o zi normală. Discutăm de importul orar, pe zi datele nu erau concludente, iar noaptea nu a fost consum. Iar la nivelul vârfului, care s-a înregistrat aseară, 29 iunie, la ora 22, creșterea a fost de 7 ori, undeva la 1.800 de megawați, continuă specialistul. Industria va resimți cel mai mult efectele plusului energetic Industria românească se ca confrunta cu creșteri ale facturilor în urma importului de energie Pe de altă parte, diferențele în urma importurilor se vor regăsi în facturile consumatorilor non-casnici, în special cei industriali, completează expertul. Va exista o diferență la consumatorii non-casnici. Foarte mulți consumatori din această categorie au contracte în care prețul este legat de prețurile PZU (n.r. – Piața pentru Ziua Următoare). Modificarea prețului PZU atrage după aceea și schimbarea prețului din luna respectivă. Asta înseamnă preț contractual mare. La tot ce are relaționare directă cu PZU va exista creștere a prețului.