Etichetă: energie

Aparatul din bucătărie care te „rupe” la bani. Acest electrocasnic consumă într-un minut cât 183 de becuri aprinse in același timp

Aparatul din bucătărie care te „rupe” la bani. Consumă cât 183 de becuri aprinse în același timp. Este vorba de banalul fierbător de apă. Un model standard are o putere medie de 2.200 W. Un bec LED modern care luminează echivalentul unuia vechi de 100W consumă în realitate doar 12W. Vrei să vezi câte becuri poți aprinde cu puterea folosită de un singur fierbător? Împarți puterea fierbătorului la puterea unui bec: 2.200W / 12W = 183 Dacă folosim becuri LED și mai mici (de 7W, echivalentul celor de 60W clasice), echivalenta ajunge la … 314 becuri. Pentru un consum redus, producătorii pun la dispoziție fierbătoare ușor mai scumpe, dar care merită banii. Astfel, cea mai mare platformă de vânzări online din România vinde un fierbător de 2.200W, cu ecran tactil și funcție de menținere a temperaturii. Un alt model de top este produs de o mare companie germană și permite setarea precisă a temperaturii, reducând risipa de energie. Cum economisești energia cu fierbătorul de apă Încălzește doar cât ai nevoie. E cea mai simplă metodă de a economisi timp și…bani la factură. Curăță depunerile de calcar, pentru a nu se forma un strat care funcționează ca un izolator. Alege un fierbător de putere 2.200W-2.400W, va fierbe mai repede apa, comparativ cu unul cu putere mică. Autorul recomandă:  Trei electrocasnice de bucătărie pe care ar trebui să le scoți din priză după fiecare utilizare Electrocasnicul din bucătărie care consumă într-un minut cât 150 de becuri aprinse simultan Electrocasnicul care consumă în 3 ore cât un frigider într-o lună întreagă Electrocasnicul care îți mărește factura la energie fără să observi: poate consuma cât 65 de frigidere de la un loc Aparatul din apartament pentru care plătești 50 lei în fiecare lună. Acest electrocasnic consumă într-un minut cât 6 becuri aprinse simultan Electrocasnicul din bucătărie care consumă cât 15 frigidere care merg simultan. Îți poate dubla factura la curent Electrocasnicul care consumă într-o lună cât salariul minim pe economie din România. Mulți români îl folosesc

Anunțul momentului în plină criză energetică, făcut de ministrul Bogdan Ivan: Rafinăria Petrotel va putea să funcționeze, din nou, în 45 de zile

În plină criză globală energetică, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a făcut anunțul momentului: se redeschide rafinăria Petrotel-Lukoil. Potrivit acestuia, s-a primit confirmarea oficială de la Guvernul Statelor Unite ale Americii pentru derogarea de la sancțiunile impus companiei Lukoil, din Rusia. Astfel, România va putea reporni rafinăria Petrotel-Lukoil în cel mult 45 de zile. Ivan: „Derogare de la sancțiuni împotriva Lukoil” „Este o veste extrem de importantă: faptul că am primit confirmare oficială din partea Guvernului american pentru derogarea de la sancțiuni împotriva Lukoil, pentru ca România să repornească rafinăria Petrotel-Lukoil. Reprezintă o veste uriașă pentru țara noastră. Prin acest mecanism, în 45 de zile, această rafinărie va putea să funcționeze din nou și să producă motorină, benzină, kerosen pentru România. Este un pas în față extrem de important. 21% din producția României va fi asigurată de această rafinărie și reprezintă un principal element al stabilizării pieței de carburanți din România. Sunt, în momentul de față, doar două țări la nivel mondial, Germania și, acum, România, care au reușit această performanță”, a declarat ministrul Energiei, la Antena 3. În opinia sa, România nu va depinde atât de mult de importuri. El a dat asigurări că țara n își va produce toată benzina pe care o consumă și peste 60% din motorină, precum și tot combustibilul pentru aviație. „În același timp, suntem mai stabili în fața fluctuațiilor internaționale de preț, pentru că, atunci când vorbim despre motorina care se cumpără la un preț dublu față de acum o lună și jumătate, în România avem petrolul mai scump doar cu 30 și ceva la sută, ceea ce înseamnă automat că vom avea prețuri mai mici decât în întreaga regiune. Faptul că am repornit rafinăria Petromidia Năvodari, care funcționează la capacitate maximă și ne asigurăm că timp de un an de zile va funcționa, că avem această nouă victorie prin repornirea rafinăriei Petrotel-Lukoil, reprezintă pentru România cel mai bun lucru care se putea întâmpla în această perioadă. „M-am consultat cu cei mai importanți oameni ai planetei” Și vreau să fiu foarte clar: niciun gram de petrol rusesc nu va ajunge în România, vorbim despre petrol care va ajunge din alte state și, în același timp, niciun leu nu va ajunge în Federația Rusă. Avem un mecanism foarte clar făcut de Ministerul Energiei de supraveghere a tuturor operațiunilor, pentru a ne asigura și a da garanții și Statelor Unite și Uniunii Europene că, prin Ministerul Energiei din România, ne asigurăm că toate tranzacțiile vor fi clare și nu vor avea nicio legătură cu Rusia. Ea va funcționa doar operațional, pentru a păstra în continuare și rețeaua de benzinării, dar mai ales pentru a avea produs în piață. Iar acest lucru l-am făcut după ce m-am consultat cu cei mai importanți oameni ai planetei în materie de energie, cu președintele Agenției Internaționale a Energiei, Fatih Birol, cu cei de la World Economic Forum, cu Chris Wright, ministrul Energiei din SUA, și cu cei mai importanți actori mondiali”, a explicat Bogdan Ivan. Cum a reușit Bogdan Ivan să repornească „Petrotel” Întrebat cum a reușit să repornească „Petrotel”, ministrul a explicat cum i-a convins pe americani. El a arătat că, „dacă România reușește să rafineze mai mult petrol, își asigură securitatea energetică, dar și pe cea a regiunii, deoarece faptul că în prezent produce benzină dublu față de cât consumă îi permite să vândă și statelor vecine, care astfel nu mai depind de importurile care treceau înainte prin Strâmtoarea Ormuz. Aceeași situație este și cazul kerosenului, a cărui producție, fiind mai mare decât consumul țării noastre, ne permite să vindem și statelor din Uniunea Europeană, care acum sunt dependente în proporție de aproape 50% de importurile de kerosen care vin din Orientul Mijlociu”. „Este o victorie uriașă pentru România și ne asigură în același timp că nu depindem de importuri atât de mult cât depindeam la începutul acestui conflict din Orientul Mijlociu. E poate cea mai bună veste pe care puteam să o dau, ca ministru al Energiei, din ultimele săptămâni”, a spus Ivan. Stare de urgență la nivelul României De asemenea, acesta a menționat că în momentul de față este instituită starea de urgență la nivelul României, lucru care dă pârghie Ministrului Energiei și Ministerului Economiei ca, în ceea ce privește exporturile de petrol și motorină, acestea să poată să fie făcute doar în interes NATO și cu excepții foarte clare. „Așa că nu avem nicio altă obligație. Ne interesează în primul rând România și, prin această reușită, vom avea suficiente produse în piață în țara noastră. Dacă mâine se oprește războiul, timp de șase-nouă luni de zile toate statele din lume vor avea probleme în urma blocajului din Strâmtoarea Ormuz și a bombardamentului din Orientul Mijlociu. Asta ne dă o reziliență foarte mare, pentru că mai simplu găsești petrol crud, unde avem deja angajamente și unde avem deja contracte și unde o să le creștem în această perioadă, decât să imporți direct produs finit, adică motorină. Este o victorie uriașă pentru a ne asigura suficient produs în piață și, în același timp, vine pe fondul acestui parteneriat tot mai practic cu administrația din SUA, în care noi aducem un plus și Uniunii Europene, prin faptul că rafinăm mai mult pe teritoriul Uniunii Europene și asigurăm produs în piață. Deci e un mare, un foarte mare plus”, a punctat Ministrul Energiei. RECOMANDAREA AUTORULUI: Rafinăria Petrobrazi, singura funcțională din România, își reduce producția de carburanți, în plină criză. Care este explicația Rompetrol Rafinare anunță că Petromidia și Vega vor fi redeschise. „Rafinăriile își vor relua, în cel mai scurt timp, eforturile de aprovizionare cu produse petroliere” Prețul carburanților, între speculă și război. Motorina ar putea ajunge la 10 lei litrul în acest weekend. Expert în energie: E vina statului că nu-i poate identifica pe comercianții care scumpesc

Cât curent au consumat românii de Paște

Peste o treime din producția națională de energie din a doua zi de Paște de la prânz mergea la export, pe fondul unui consum redus al românilor. Această valoare este foarte apropiată de minimul istoric înregistrat în 2025, când Paștele ortodox și catolic au coincis. Consumul de curent al românilor a scăzut considerabil în zilele libere ocazionate de sărbătorile pascale, astfel că excedentul de producție a fost în cea mai mare exportat, arată o analiză a jurnaliștilor Mediafax. Cel mai mic consum instantaneu de energie electrică O parte, necentralizată de operatorul național Transelectrica, a fost stocată în instalațiile tot mai numeroase dezvoltate față de anul trecut. A fost eliberată în sistem fie când a fost nevoie de echilibrare a rețelei, fie din motive comerciale. La reducerea consumului din rețea, comparativ cu Paștele trecut, a contribuit și creșterea numărului și puterii instalate a prosumatorilor. Cel mai mic consum instantaneu de energie electrică înregistrat începând din primele minute din Vinerea Mare și până în a doua zi de Paște la prânz a fost de 2.557 MW, în prima zi de Paște, duminică, la ora 14:36, conform datelor în timp real publicate de Transelectrica. Este cu 24 MW peste recordul istoric de 2.533 MW înregistrat în prima zi de Paște a anului trecut. În a doua zi de Paște, până la prânz, cel mai mic consum instantaneu a fost de 3.250 MW, la ora 11:44. E semnificativ mai mare decât cel de anul trecut de la aceleași ore, de 2.701 MW. Consumul a fost astfel mai mare decât cel minim estimat de oficialii Transelectrica pentru primele două zile de Paște. Mixul energetic național de Paște Per ansamblu, luni, la ora 12:02, consumul de energie era de 3.255 MW. Producția era de 5.005 MW, astfel că diferența de 1.749 MW mergea la export. Energia solară contribuia cel mai mult la mixul energetic la această oră (1.379 MW), urmată de producția celor două reactoare de la Cernavodă (1.340 MW) și de ape (1.275 MW). Graficele Translectrica arată că producția hidro a fost redusă peste zi – când a crescut cea solară – de la niveluri de 2.200 – 2.700 MW în timpul nopții. Producţie: 5.004 MW cărbune: 447 MW hidrocarburi: 383 MW hidro: 1.275 MW nuclear: 1.340 MW eolian: 129 MW fotovoltaic: 1.379 MW biomasă: 48 MW instalații de stocare: 0 MW Sold: -1.749 MW (-)export / (+)import La ora 12:03, instalațiile de stocare au contribuit cu 12 MW, adică 0,24% la producția de energie a țării, conform graficelor afișate de operatorul național de sistem și transport al energiei electrice. Deși cantitățile de energie din instalații, efective de moment, nu sunt incluse în graficele Transelectrica, ci doar cele eliberate în rețea, numărul și capacitatea acestora au crescut semnificativ în ultimul an. Anul trecut, potrivit oficialilor Transelectrica, instalațiile de stocare au avut un rol important în echilibrarea sistemului. Consumul acestora, respectiv cantitățile absorbite, a depășit 130 MW în ambele zile, respectiv 135 MW duminică și 133 MW luni. Prosumatorii contribuie tot mai mult la stocare România a început anul 2024 cu 15 MW instalați în stocare. În anul 2025, de Paște, avea 235 MW, cu o capacitate de stocare de energie de 400MWh, potrivit declarațiilor ministrului Energiei de atunci, Sebastian Burduja. Numărul prosumatorilor racordați la rețelele electrice ale operatorilor de distribuție la 31 ianuarie 2026 era de 302.891, cu o putere electrică instalată de 3.533,46 MWW. Numărul și puterea instalată au crescut semnificativ față de finalul lunii ianuarie 2025, când în România erau 203.894 de prosumatori. Aceștia aveau 2.441,59 MW putere electrică totală instalată, potrivit raportului ANRE. Anul trecut, pe fondul unor zile mai însorite, pentru ca o producție ridicată să nu creeze dezechilibre, prosumatorii au fost rugați să pornească invertoarele la plecarea de acasă de aceste sărbători și au produs un maxim de 1.306 MWh, în prima zi de Paște, în jurul orei 13:00, conform prognozelor Transelectrica. În prima zi de Paște din acest an, producția din prognoze era mult mai mare, cu un maxim de 1.842 MWw, la aceeași oră. AUTORUL RECOMANDĂ

România înregistrează o nouă zi de prețuri negative la energia electrică. Care este producția prosumatorilor în timpul zilei

România va avea, pentru a 6-a zi consecutivă, prețuri negative la energie electrică, arată o analiză Profit.ro. Zilele senine au avut o contribuție importantă la scăderea considerabilă din timpul zilei, efect al producției pentru autoconsum al prosumatorilor. Astăzi, între orele 12-15, producătorii vor plăti furnizorii să le preia energia generată la prețuri mici, -0,64, -0,75 sau -0,01 lei/MWh, mult sub recordul anului, arată datele analizate. Duminică, de Paștele Catolic, a fost atins un preț record negativ al acestui an, -255 lei/MWh. Practic, producătorii plăteau acest preț furnizorilor, interni și externi, pentru a le prelua energia produsă în exces. De asemenea, seara, autoconsumul nedispecerizat al prosumatorilor se transformă în consum dispecerizat și urmează să urce de la 4.500 MW în intervalele orare de prânz la 7.000 MW. Potrivit prognozei Transelectrica, în ultimele zile prosumatorii au produs între orele 12-14 aproximativ 1.500 MW/h. Energia regenerabilă a acoperit 63% din consum Pentru acoperirea consumului de seară, în absența producției solare, este necesară pornirea unor capacități de producție tradiționale, ceea ce scumpește energia, media zilnică fiind una pozitivă. Ieri, producția de energie regenerabilă era de 1.436 MW, fotovoltaică în parcuri comerciale, și 2.273 MW, eoliană. Totalul de 3.709 MW în total a reușit să acopere aproximativ 63% din consumul dispecerizabil de la acea oră, de 5.851 MW. Dacă adăugăm și aproximativ 1.400 MW produși de prosumatori pentru autoconsum, rezultă că producția foto și eoliană acoperea peste 70% din consumul intern. RECOMANDAREA AUTORULUI:  România, recordmenă într-un alt top negativ. Prețul încărcării electrice la mașini este la nivelul Austriei și dublu față de Spania Câtă energie produce zilnic un panou fotovoltaic. Iată ce influențează randamentul

Prețul petrolului a scăzut după armistițiul lui Trump cu Iran

Prețul petrolului a scăzut după armistițiul anunțat de Trump cu Iran pentru două săptămâni. Ostilitățile iau pauză după aproape 40 de zile, în care au rezultat între 4.000 și 10.000 de morți, și de asemenea, aproximativ 40.000 de răniți.  Președintele american a declarat că a convenit asupra încheierii unui armistițiu de două săptămâni cu Iranul. În ultima lună, prețul la barilul de petrol depășise 100 de dolari. Optimism pe piața energetică Redresarea globală a prețurilor la carburanți are loc după ce președintele a garantat redeschiderea Strâmtorii Ormuz, canalul navigabil îngust unde tranzitează 20% din petrolul comercializat la nivel global. Iranul ar urma să sisteze atacurile la scară largă asupra infrastructurii civile și energetice din țările arabe din Golf. În ultimele trei zile, președintele american a amenințat pe ton furios că va anihila toată infrastructura electrică din Iran dacă regimul islamic de la Teheran nu va redeschide Strâmtoarea Ormuz până la expirarea ultimatumului. Prețul petrolului a scăzut după armistițiul anunțat de Trump cu regimul de la Teheran. Acordul de încetarea focului este condiționat de redeschiderea imediată și în siguranță a Strâmtorii Ormuz. Contractele futures Brent au scăzut cu 14,51 dolari, adică cu 13,3%, la 94,76 dolari pe baril de la ora 03:30 GTM. Prețul petrolului WTI a scăzut cu 17,16 dolari (cu 15,2%), la 95,79 de dolari la baril, potrivit Reuters.  Marți dimineață, Trump a amenințat că „întreaga civilizație va muri în seara asta” dacă Iranul nu-i respecta cererile. Reluarea tranzitului petrolier după ce prețul petrolului a scăzut Iranul a anunțat că va opri atacurile asupra țărilor învecinate numai dacă atacurile din partea Statelor Unite și ale Israelului se opresc. Timp de două săptămâni, tranzitul petrolier ar urma să se desfășoare în siguranță prin Strâmtoarea Ormuz. Tranzitul petrolier va fi coordonat de forțele armate iraniene, a anunțat ministrul iranian de Externe,  Abbas Araqchi. Războiul dintre SUA și Iran a înregistrat cea mai abruptă creștere a prețului petrolului din istorie, cu peste 50% în luna martie.  Trump a declarat că SUA au primit o propunere de pace în 10 puncte. A considerat-o „fezabilă” pentru negocieri. Președintele a spus că negocierile dintre cele două părți sunt în stadiu avansat și s-ar putea ajunge la un acord definitiv pentru pace pe termen îndelungat. Sursa Foto: The White House/Shutterstock Autorul recomandă: Valentin Stan: Trump le-a dat ayatollahilor 48 de ore să deschidă Ormuzul. Trebuie să iasă un oficial iranian și să declare că Ormuzul este deschis

Cinci direcții pentru energie mai ieftină și sigură în România. Anunțul premierului Bolojan

„Unul dintre cele mai importante domenii pentru România este energia electrică, iar prețurile la energie sunt date în principal de două aspecte. Pe de-o parte, de capacitățile de producție și e nevoie să ne creștem capacitățile de producție și, pe de altă parte, de regulile din piață, de reglementări, și e nevoie să ne îmbunătățim reglementările, în așa fel încât cele două măsuri combinate (…) să ne ducă la prețuri mai mici în energie în perioada următoare și la îmbunătățirea asiguranței energetice a țării noastre”, a spus premierul, la o conferință de presă susținută alături de ministrul Energiei, Bogdan Ivan. El a precizat că Guvernul, împreună cu autoritățile de reglementare și Parlamentul, urmărește cinci direcții strategice pentru reformarea sectorului energetic. Ce măsuri vor fi luate Prima direcție vizează deblocarea proiectelor viabile și reducerea costurilor de acces la rețelele electrice, inclusiv prin eliminarea avizelor speculative. „E o direcție importantă (…) și înseamnă să desființăm avizele tehnice de racordare speculative care blochează sau scumpesc accesul la rețelele electrice”, a explicat premierul. Bolojan a atras atenția asupra dezechilibrelor majore din sistem, unde există mult mai multe avize decât necesarul real de consum. „Suntem în situația în care, față de aproximativ 9.000 MW putere zilnică pe care are nevoie economia românească, am emis avize tehnice de racordare de peste 78.000 MW la finalul anului trecut și în această primăvară am ajuns la 80.000 MW. Deci de aproape 10 ori puterea de care avem nevoie. Așa cum se vede în acest grafic, în ultimii 3 ani de zile am avut cele mai mari creșteri 27.000 MW, 30.000 MW. Deci cea mai mare parte din aceste avize tehnice de racordare au fost emise în ultimii 3 ani de zile și suntem în situația în care, analizând ce s-a întâmplat cu aceste avize, cum au evoluat, constatăm că sub 10% din ele au avansat”. „Orice fel de îmbunățire se va vedea în prețuri” A doua direcție se referă la îmbunătățirea performanței companiilor de stat din energie, prin indicatori mai stricți și criterii clare de revocare a conducerii. „Ele au un rol vital în producția de energie din România, prin urmare orice fel de îmbunătățire se va vedea în cantități, în prețuri, pentru asta înseamnă să revizuim indicatorii de performanță în așa fel încât să fie măsurabil, să fie relevanți și de asemenea să stabilim criterii fără echivoc pentru pierderea mandatului în cazul în care indicatorii nu se realizează. E un lucru foarte important. A treia direcție este reducerea distorsiunilor pe piața de energie”, a declarat Bolojan. Alte măsuri vizează reducerea distorsiunilor din piață, creșterea capacităților de stocare și susținerea investițiilor strategice. În ceea ce privește stocarea, premierul a subliniat necesitatea echilibrării producției din surse regenerabile. Nu în ultimul rând, premierul a evidențiat importanța accelerării marilor proiecte energetice. „Sunt investiții în derulare mari care pot influența semnificativ piața de energie din România, de la interconecțiunile mari și rețelele transfrontaliere, de la investițiile majore în zona de producție, atât în bandă, care sunt cel puțin de 10% din totalul producției de energie din România, de la accelerarea unor investiții peste o valoare semnificativă, de la simplificarea proceselor de autorizare și a procedurilor de expropriere. Aceste direcții am convenit să le urmărim în perioada următoare”.

Directorul AIE: Va începe cea mai mare criză energetică din istorie

Fatih Birol a avertizat că actuala criză energetică cauzată de blocada iraniană din Golful Persic este mai „serioasă” decât se estimează.  Directorul Agenției Internaționale pentru Energie atenționează că întreaga planetă trebuie să se pregătească pentru ce-i mai rău: „Lumea nu a mai experimentat niciodată o întrerupere a aprovizionării cu energie de o asemenea amploare”. De la cel de-al Doilea Război Mondial încoace au fost trei mari crize energetice: 1973 1979 2022 Criză energetică din 1973 Prima criză din 1973 a fost declanșată în timpul președinției lui Richard Nixon (republican). A fost un embargou al țărilor exportatoare de petrol OPEC impus Occidentului după războiul de Yom Kippur dintre Israel și coaliția statelor arabe. Arabia Saudită și statele producătoare de petrol s-au declarat înfuriate de sprijinul Occidentului acordat Israelului.  Astfel, la apelul regelui Faisal al Arabiei Saudite, embargoul a lovit Canada, Japonia, Olanda, Regatul Unit și SUA. Environmental Protection Agency Embargoul a fost ridicat abia din martie 1974. Prețul global la petrol crescuse cu 300%, de la 3 dolari barilul la 12 dolari barilul. Criza petrolieră a lovit dur economia și stilul de viață al americanilor, care au ajuns să formeze cozi kilometrice la stațiile de benzinărie. Criza energetică din 1979 A doua criză petrolieră a izbucnit după Revoluția Iraniană din 1979. Aprovizionarea globală cu petrol a scăzut dramatic uc 4%. Prețul barilului de petrol a ajuns la aproape 40 de dolari. Criza s-a agravat în 1980, ca urmare a războiului dintre Irak și Iran. Uniunea Sovietică a devenit cel mai mare producător de petrol. Administrația președintelui american de atunci, Jimmy Carter (democrat) a încasat o lovitură serioasă, mai ales după ce suferise de pe urma unei „crize a neîncrederii”. Președintele era susținător al energiilor verzi, instalând panouri solare pe acoperișul Casei Albe. Cozile kilometrice la benzinării i-au determinat pe majoritatea americanilor să-l voteze pe candidatul republican Ronald Reagan la alegerile din 1980. Criza energetică din 2022 Criza energetică cauzată de sancțiunile Occidentului împotriva Rusiei după invadarea Ucrainei din 24 februarie 2022 a fost mai degrabă o criză a gazului. Însă, prețurile la energie au crescut. O criză energetică globală era deja în derulare din cauza pandemiei de COVID-19. Europa a întrerupt aproape în totalitate importul de petrol și gaz din Rusia, mai ales după detonarea conductelor Nord Stream din Marea Baltică ca urmare al sabotajului din septembrie 2022. Foto: Profimedia Statele Unite, atunci cu Joe Biden președinte (democrat), au traversat prin cea mai mare inflație (9% în vara 2022). Creșterea costurilor vieții și valul mare de nemulțumiri chiar din propria tabără democrată l-au determinat pe Joe Biden să se retragă din cursa pentru realegere. Înlocuitoarea lui, vicepreședinta Kamala Harris, a suferit însă o înfrângere dură din partea candidatului republican, Donald Trump, reales ca președinte pentru al doilea mandat neconsecutiv. Criza energetică din 2026 După ce SUA și Israel au atacat Iran pe 28 februarie, regimul de la Teheran a închis Strâmtoarea Ormuz, blocând 20% din tranzitul global de petrol și gaze.  Prețurile la carburanți au crescut semnificativ la nivel global. Directorul AIE consideră criza din 2026 mai gravă decât cele anterioare pentru că are amploare mai mare. El a menționat și țările care vor avea cel mai mult de suferit. „Țările europene, precum și Japonia, Australia și altele vor avea de suferit, dar cele mai expuse sunt statele în curs de dezvoltare, care vor fi afectate de prețuri mai mari la petrol și gaze, de creșterea prețurilor alimentelor și de o accelerare generală a inflației”, a spus el pentru Le Figaro. Statele membre ale Agenției Internaționale pentru Energie au decis să elibereze o parte din rezervele strategice de petrol luna trecută, dar o parte semnificativă a fost deja utilizată. Unele state deja iau în considerare raționalizarea și îi îndeamnă pe șoferi să renunțe să mai facă deplasări neesențiale cu mașinile, iar companiile aeriene anunță că ar putea fi anulate foarte multe zboruri din vară. Sursa Foto: Shutterstock/AIE/ Hepta Autorul recomandă: Imagini cu tancurile petroliere și navele de marfă care stau la coadă după ce Strâmtoarea Ormuz a fost blocată. 20% din comerțul mondial, în pericol

Viktor Orban: Europa se îndreaptă spre o criză energetică gravă

„Situația este foarte critică, este nevoie de calm și liniște, deoarece întreaga Europă se îndreaptă spre o criză energetică extrem de gravă”, a subliniat Viktor Orbán, potrivit Magyar Hirlap. Prim-ministrul și ministrul Afacerilor Externe au transmis un mesaj în direct de la granița dintre Ungaria și Serbia. „Forțele de Apărare Maghiare sunt capabile să protejeze conducta de gaze”, a declarat premierul într-o conferință de presă după inspecția de la frontieră. Viktor Orban – Foto: Mediafax foto Premierul ungar îndeamnă la calm „Întreaga Europă se îndreaptă spre o criză energetică extrem de gravă. Securitatea energetică a țării nu este o problemă de campanie, ci o problemă de guvern, iar asta necesită calm, calm strategic, nu teatru, nu circ, ci o mână calmă, fermă și sigură”, a declarat premierul Viktor Orbán. „Situația este foarte critică, este nevoie de calm și liniște, deoarece întreaga Europă se îndreaptă spre o criză energetică extrem de gravă”, a subliniat Viktor Orbán. Acuzații de sabotaj „Nu se știe încă cine a pregătit o operațiune de sabotaj împotriva conductei de gaze Turkish Stream, sârbii anchetează, dar, în același timp, ceea ce s-a întâmplat se încadrează într-o serie de evenimente, iar ucrainenii au o astfel de capacitate și sunt dispuși și capabili să facă așa ceva”, a declarat premierul la conferința sa de presă extraordinară de luni. „Noi, maghiarii, nu putem răspunde cine anume a pregătit operațiunea de sabotaj.” , a spus Orban. Sârbii anchetează, iar cazul se află în faza de urmărire penală sub acuzația de sabotaj, a menționat el. „Cealaltă parte este de părere că acest lucru nu este necesar, că vor exista probleme de aprovizionare, dar că sancționarea energiei rusești ar trebui menținută în continuare și că aspectul războiului ruso-ucrainean ar trebui plasat înaintea aspectului aprovizionării cu energie europeană”, a adăugat el. Răspunzând la întrebarea unui jurnalist, premierul a declarat că toate organizațiile de apărare care garantează securitatea Ungariei sunt în alertă. Sursa Foto: Mediafax Foto Autorul recomandă: Viktor Orban se declară un orator mai bun decât Nicolae Ceaușescu: „Nu sunt geniul Carpaților”

Ryanair avertizează: 1/10 zboruri din această vară ar putea fi anulat

Directorul companiei Ryanair a emis un avertisment îngrijorător. Mulți turiști și-ar putea anula vacanțele planificate pentru vara acestui an din cauza crizei petroliere. Turismul global ar putea experimenta cel mai zdrobitor declin de la pandemia de coronavirus din anul 2020.  El a declarat la ITV News că unu din zece zboruri ar putea fi anulate dacă războiul din Iran și criza petrolieră vor continua. Directorul executiv Ryanair, Michael O’Leary Directorul Ryanair: 10% din zboruri, anulate Directorul executiv al companiei aeriene spune că dacă Strâmtoarea Ormuz va rămâne închisă, Ryanair nu va funcționa la capacitate maximă din cauza penuriei de carburanți. „Strâmtoarea Ormuz a fost închisă de 30 de zile. Dacă mai rămâne închisă încă 60 sau 90 de zile, vom înfrunta un scenariu neștiut. Și este limpede că ar putea fi anulate 5-10% din zboruri în lunile mai, iunie și iulie”, a spus Michael O’ Leary. Zborurile întârziate ar putea costa mai mult, a atenționat directorul. De asemenea, companiile aeriene nu vor putea anticipa ce rute ar putea fi anulate, a explicat O’Leary. El a adăugat că este de așteptat ca furnizorii de carburanți să anunțe companiile aeriene cu câteva zile înainte. „Dacă este un risc de 10-20% pentru aprovizionarea cu combustibil în iunie, iulie sau august, atunci noi și celelalte companii aeriene trebuie să luăm în considerare anularea unor zboruri sau să reducem capacitatea”, a concluzionat directorul Ryanair. Îndemnul directorului companiei aeriene pentru pasageri Din acest motiv, anularea zborurilor ar putea fi mai greu de gestionat. Totuși, O’Leary îi îndeamnă pe turiști să-și programeze vacanțele de vară „cât mai repede posibil”. Ilsole24ore scrie că marile companii aeriene din Europa ar putea fi lovite de criza energetică chiar din aprilie. Penuria de combustibil s-ar putea face resimțită pe tot continentul din luna mai. Publicația raportează că cele mai vulnerabile la criză vor fi companiile aeriene din țările mediterane (Spania, Italia, Grecia), acestea fiind dependente de rutele navale din Canalul Suez pe care este transportat petrolul din țările arabe. Rebelii Houthi din Yemen au amenințat că ar putea bloca Strâmtoarea Bab al-Mandab din Canalul Suez. Impactul blocadei iraniene din Strâmtoarea Ormuz asupra turismului global Potrivit datelor companiei de analiză Kpler, 18,8 milioane de tone de carburnați pentru avioane au fost transportate prin Strâmtoarea Ormuz în ultimul an. Războiul Iranului împotriva aliaților SUA din Golful Persic presupune tăierea aprovizionării cu carburanți pentru marile companii aeronautice. China, al doilea producător global de carburanți pentru industria aeronautică, a restricționat exporturile. Și compania germană Lufthansa este pregătită pentru penuria de combustibil, a spus directorul executiv Carsten Spohr. „Dacă penuria de kerosen are loc,  va fi resimțită în afara Europei”, a spus Spohr pentru ziarul FAZ. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Liderii UE avertizează: războiul din Iran ar putea cauza efecte similare cu cele ale pandemiei de COVID-19

Raționalizarea carburanților în benzinării și limită de viteză de 80 km/h. Care sunt șoferii români afectați de acest scenariu negru

Raționalizarea carburanților în benzinării și limită de viteză de 80 km/h. Care sunt șoferii români afectați de acest scenariu negru. Una din țările care se pregătește pentru o criză severă a carburanților este Austria. În Austria sunt – potrivit celui mai recent recensământ – peste 150.000 de români. Statistic vorbind, dacă 1 din 2 are carnet de conducere, înseamnă deja 75.000 de români afectați de măsuri precum raționalizarea carburanților în benzinării și limită de viteză de 80 km/h. Scenarii sumbre În Europa, tot mai multe state pun la cale un plan de urgență pentru eventuale lipsuri de carburanți. Se discută despre alimentarea limitată și viteze reduse pe drumuri. O altă țară care ar putea lua măsuri similare Austriei este Marea Britanie. Sub eticheta unui plan numit „National Emergency Plan for Fuel”, scrie ziarulromanesc.at, se află măsuri clare în cazul unei crize, precum raționalizarea carburanților la benzinării și limitarea generală de viteză la 80 km/h. În Marea Britanie, prețul benzinei a ajuns la 1,66 euro pe litru, iar la motorină la 1,88 euro, cel mai ridicat nivel din ultimele 18 luni. La rândul ei, Germania a reacționat deja prin eliberarea unei părți din rezervele strategice de petrol. Și aici sunt analizate măsuri de stabilizare a prețurilor la benzinării și limitarea fluctuațiilor externe. Țara care a introdus deja o limită zilnică pentru alimentare este Slovenia. Transportul global de petrol, blocat Unul din factorii principali care alimentează incertitudinea și panica este situația din Strâmtoarea Ormuz, o rută vitală pentru transportul petrolului la nivel global. Pe măsură ce conflictul din Iran continuă, riscurile legate de aprovizionare sunt tot mai mari, iar țările din Europa iau în calcul cele mai negre scenarii. Autorul recomandă: