Etichetă: energie

De ce vinde România energie ieftină Bulgariei

Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, susține că România ajunge să vândă ziua energie Bulgariei și să o cumpere seara la prețuri de până la 7 ori mai mari din cauza capacităților insuficiente de stocare. Potrivit acestuia, Bulgaria a investit în baterii, în timp ce România a rămas în urmă. Într-o postare pe rețelele sociale, Burduja spune că România vinde energie ziua, când producția e mare, și cumpără seara, atunci când producția din țară e mică și consumul mare.  Loading … „De ce Bulgaria face bani din energia României? Simplu și dureros: la prânz, când soarele arde, vindem energia vecinilor bulgari la preț mic, pentru că producția e mare și consumul mic. Seara cumpărăm energie de la bulgari de 7 ori mai scump, pentru că producția noastră e mică și consumul mare”, a transmis Sebastian Burduja. De ce vinde România energie ieftină Bulgariei și pierde milioane de euro Conform fostului ministru, numai în luna aprilie România a dat Bulgariei pentru energie 33 de milioane de euro și a încasat doar 5. Sebastian Burduja spune că una dintre principalele explicații este aceea că Bulgaria a investit masiv în baterii de stocare. „De ce? Pentru că ei deja au baterii și noi avem (deocamdată) prea puține”. Burduja susține că diferența dintre cele două țări vine și din modul în care au fost alocate fondurile europene prin Planurile Naționale de Redresare și Reziliență. „Bulgarii au pus acum cinci ani 600 de milioane de euro în PNRR-ul lor pentru baterii. Cei care au scris PNRR-ul României au alocat doar 80 de milioane de euro pentru baterii, de peste 7 ori mai puțin. Bulgaria a investit în baterii, România a promis că închide cărbunele”, a adaugat Burduja. Burduja: România avea doar 14 MWh stocare în 2023 Acesta mai spune că, în 2023, când a început mandatul la Ministerul Energiei, România avea doar 14 MWh stocare, și că a lăsat în șantiere sau finalizate mai multe proiecte în acest sens. „Cu situația asta am plecat la drum în iunie 2023, când am început mandatul la Ministerul Energiei, și cu doar 14 MWh stocare, practic zero”, a afirmat acesta. Fostul ministru susține că, în perioada în care s-a aflat la conducerea Ministerului Energiei, a fost salvată finanțarea din PNRR destinată bateriilor și au fost pregătite mai multe proiecte de stocare. „Ministerul propunea în vara lui 2023 să arunce la coș singurii bani de baterii din PNRR-ul României. N-am permis asta, am negociat cu Comisia Europeană și am salvat apelul. Azi banii sunt în șantiere și în proiecte finalizate, cum e cea mai mare baterie din Banat, 200 MWh, la Iaz, Caraș-Severin”, a transmis Burduja. „Bulgarii au câștigat o etapă. Cursa o vom câștiga noi” În finalul postării, Sebastian Burduja susține că România poate recupera decalajul față de Bulgaria și critică faptul că anumite teme din sectorul energetic sunt abordate abia acum. „Bulgarii au câștigat o etapă. Cursa o vom câștigă noi, chiar dacă astăzi suntem în urmă din cauza erorilor din trecut. Important e că începem să construim, după ani de «secetă» în sectorul energetic. Unii politiceni descoperă acum hidrocentralele blocate de decenii, stocarea, gazul din Marea Neagră, reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă”, mai spune fostul ministru.

Câte zile mai funcționează Unitatea 2 de la Cernavodă

Unitatea 2 de la Cernavodă ar ajunge la limită. Directorul Centralei Nucleare de la Cernavodă spune câte zile mai poate funcționa normal unitatea.   Directorul CNE Cernavodă, Romeo Urjan, afirmă că lucrările de pe Dunăre vor permite funcționarea Unității 2 doar pentru încă câteva zile. Potrivit acestuia, măsura este temporară și nu rezolvă problema pe termen lung. În prezent, la Cernavodă funcționează doar Unitatea 2. Potrivit estimărilor actuale, aceasta mai poate produce energie aproximativ 5 zile, până când scăderea debitului Dunării va impune oprirea sa.  Loading … „Prognoza noastră ne spune că în următoarele cinci zile oprim fără măsurile de la Bala și cu măsurile de la Bala mai putem funcționa câteva zile. Nu pot să spun exact câte, două, trei, patru zile, deocamdată e o aproximație, nu vă pot spune. Vedem mâine dimineață efectele, Ar putea fi mai mult”, a declarat Romeo Urjan, directorul sucursalei CNE Cernavodă la Antena 3 CNN. Directorul CNE Cernavodă: „Ne așteptăm la o ridicare de nivel de 7-8 centimetri” Directorul CNE Cernavodă afirmă că Unitatea 2 funcționează în condiții normale și în deplină siguranță. Potrivit prognozelor actuale privind scăderea debitului Dunării, reactorul mai poate fi menținut în funcțiune aproximativ 5 zile. Efectele detonării stâncii Pârjoaia vor putea fi evaluate abia în cursul zilei de mâine. Autoritățile estimează că intervenția și devierea apei prin barje ar putea prelungi funcționarea Unității 2 cu încă câteva zile. „Explozia s-a petrecut la 60 de km de noi. La o viteză a apei de 3 km/oră, durează cam 20-24 de ore până să vedem efectele. Mâine dimineață vom vedea efectele. Din ce am comunicat cu colegii mei și cu Ministerul Energiei, următoarele măsuri ar fi amplasarea acelor barje care să reducă debitul spre brațul Bala să direcționeze apa spre Dunărea Veche, deci spre Centrală. Ne așteptăm la o ridicare de nivel de 7-8 centimetri, ar mai aduce câteva zile de funcționare suplimentar față de prognoza pe care o avem în momentul de față”, a spus Romeo Urjan. Romeo Urjan a precizat că doi indicatori sunt monitorizați constant. Aceștia sunt: vibrațiile la pompe și nivelul Dunării la aspirația pompelor.

Ce înseamnă pentru economia României giganții Dacia și Ford

România se confruntă cu o perioadă de presiune asupra sistemului energetic național, după oprirea controlată a Unității 1 de la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă și în contextul riscului ca și Unitatea 2 să fie scoasă temporar din funcțiune. În aceste condiții, premierul demis, Ilie Bolojan, a anunțat luni că Dacia și Ford au oprit producția până pe 19 august, măsură care va reduce consumul de energie electrică cu aproximativ 200 MW. Oprirea activității coincide cu perioadele de concediu colectiv și mentenanță stabilite încă de la începutul anului. Ford Otosan a intrat în revizia programată a uzinei de la Craiova în intervalul 3-19 august, iar Automobile Dacia și-a întrerupt producția la Mioveni în perioada 3-25 august. Calendarul acestor opriri se suprapune însă peste una dintre cele mai dificile perioade pentru Sistemul Energetic Național, afectat de reducerea producției de la Cernavodă și de perspectiva unor importuri ridicate de energie electrică.  Loading … Ilie Bolojan: „Dacia și Ford opresc producția, ceea ce va însemna o economie de 200 MW” Premierul demis Ilie Bolojan a anunțat, în cadrul unei conferințe la Palatul Victoria, măsuri fără precedent pentru limitarea consumului de electricitate, în special în rândul marilor consumatori industriali, în contextul în care există riscul ca și Unitatea 2 de la Cernavodă să fie oprită. Acesta a oferit exemplul Dacia și Ford care și-au oprit producția până pe 19 august. Ilie Bolojan / Foto – Mediafax „Una dintre măsurile pe care o parte dintre companii le-au pus în practică este partea de intrare în mentenanță. Dacia și Ford sunt de azi cu producția oprită până pe 19, ceea ce înseamnă o economie de aproximativ 200 de MW”, a declarat Ilie Bolojan, după întâlnirea cu peste 140 de reprezentanți ai marilor consumatori de energie, ai patronatelor și ai asociațiilor din domeniu, în cadrul căreia Guvernul a discutat măsuri pentru reducerea voluntară a consumului de electricitate în orele de seară. Dacia și Ford, doi dintre cei mai importanți jucători din economia României Dincolo de rolul pe care îl au în reducerea consumului de energie, cele două uzine reprezintă unul dintre motoarele economiei românești. Conform datelor Asociației Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), Dacia și Ford Otosan au produs împreună în 2025 peste 545.000 de automobile, un număr record pentru industria auto din România. Uzina Dacia de la Mioveni a fabricat aproximativ 297.182 de vehicule în 2025, în timp ce Ford Otosan Craiova a produs aproximativ 248.328 de automobile. Cea mai mare parte a producției merge la export, motiv pentru care activitatea celor două companii influențează direct balanța comercială a României și performanța industriei prelucrătoare. People walk out of the entrance to the Ford factory in Craiova city, some 240km west of Bucharest, on September 8, 2009. US carmaking giant Ford announced it would begin production at its new Craiova plant, bought the former Daewoo manufacturing plant in Craiova in March 2008.,Image: 38264191, License: Rights-managed, Restrictions: , Model Release: no, Credit line: Profimedia Impactul Dacia și Ford asupra economiei românești nu se rezumă doar la numărul de automobile produse. Potrivit datelor financiare pentru anul 2025, Automobile Dacia avea 10.556 de angajați în 2025, iar Ford Otosan Craiova peste 6.400. Împreună, cele două companii au peste 17.000 de angajați. De menționat este faptul că la aceștia se adaugă zeci de mii de salariați din industria componentelor auto, din transport, logistică, mentenanță și alte servicii care depind de activitatea celor două uzine. Afaceri de peste 50 de miliarde de lei și contribuție semnificativă la PIB Conform acelorași date, Dacia este una dintre cele mai mari companii industriale din România, cu o cifră de afaceri de aproape 29,92 miliarde de lei în 2025 și un profit net de circa 629 milioane de lei. De partea cealaltă, Ford Otosan Craiova a raportat afaceri de aproximativ 21,04 miliarde de lei și un profit net de 399,89 milioane de lei. Împreună, cele două companii au realizat o cifră de afaceri de aproape 51 de miliarde de lei, ceea ce le menține în rândul celor mai importanți contribuabili, angajatori și exportatori din economia românească. Importanța celor două companii depășește însă rezultatele financiare. Dacia și Ford generează împreună între 25% și 30% din totalul exporturilor de mărfuri ale României, ceea ce le transformă în principalul motor al exporturilor românești. De altfel, cele două uzine contribuie semnificativ și din perspectiva produsului intern brut. Automobile Dacia generează în mod direct aproximativ 2,1%-2,5% din PIB-ul României, în timp ce Ford Otosan Craiova contribuie cu încă 1,5%-1,8% din PIB. Cumulat, cele două companii au o contribuție directă estimată la între 3,6% și 4,3% din PIB, fără a lua în calcul efectele indirecte generate în rețeaua de furnizori, transport și logistică. Guvernul pregătește un mecanism de limitare a consumului de energie pentru marii consumatori „În zilele următoare vom adopta complementar o hotărâre de guvern care este avută în vedere în condițiile în care nu vom putea asigura în totalitate consumul de energie la orele serii prin reducerea voluntară. Asta înseamnă că, cu o notificare de 24 de ore înainte, companiile mari consumatoare ar primi o notificare prin care consumul le va fi stabilit, în funcție de tehnologia pe care o folosesc și de posibilitățile pe care le are Sistemul Energetic Național”, a declarat Ilie Bolojan. Potrivit acestuia, mecanismul este deja prevăzut de legislația în vigoare și poate fi pus în aplicare prin Dispecerul Energetic Național din cadrul Transelectrica. Premierul interimar a subliniat că măsura are caracter preventiv și reprezintă o soluție de rezervă, care va fi utilizată doar dacă situația din sistemul energetic o va impune.

Ce măsuri de urgență iau vecinii României în criza energetică

Țările riverane Dunării au luat măsuri critice în ultimele ore pentru a economisi energia. Dunărea este afectată de seceta severă, debitul prăbușindu-se la un minim istoric din cauza caniculei prelungite și lipsei de precipitații în Europa Centrală și de Est. BUDAPEST, HUNGARY – JULY 30: A view of the Danube River as it reaches historic record-low water levels in Budapest, Hungary, on July 30, 2026. Following weeks of extreme heat and prolonged drought, the receding river has exposed large sections of the riverbed, rocks and sandbars along the capital’s waterfront. The unusually low water levels have disrupted river navigation and highlighted the impact of persistent dry weather across Central Europe. Robert Nemeti / Anadolu/ABACAPRESS.COM Ungaria a economisit 700 de megawați. Peter Magyar pregătește și alte măsuri Facebook Peter Magyar „Astăzi, poporul, companiile, municipalitățile și instituțiile maghiare au economisit 700 de megawați (jumătate de bloc Paks) de energie electrică! Mulțumim cu recunoștință unității naționale! Mâine încep cele mai critice 5 zile. Cer fiecărei companii și fiecărui compatriot să își restabilească sau să își reia consumul de energie electrică între orele 17:00 și 21:00. Împreună, vom trece peste această perioadă dificilă și vom arăta Ungariei o față mai frumoasă și mai umană”, a anunțat aseară premierul Peter Magyar pe pagina sa de Facebook. După economia făcută de poporul maghiar, presa de la Budapesta arată că Centrala Nucleară de la Paks nu mai trebuie oprită complet. Conform prognozelor meteorologice de la Budapesta, se așteaptă o ameliorare a precipitațiilor spre weekend, dar amploarea și distribuția potențialelor precipitații sunt încă incerte. Ordinul este clar: mai întâi statul, marile companii și uzinele industriale trebuie să se adapteze, și abia apoi se va putea cere familiilor maghiare să facă același lucru – a subliniat Magyar. El a spus că sute de companii și-au reorganizat deja producția și au întreprins reduceri voluntare de consum, dar dacă securitatea aprovizionării cu energie a Ungariei o cere, vor fi dispuse reduceri obligatorii de consum și, dacă este necesar, marii consumatori pot fi deconectați de la rețea. Ungaria a mai decis: Restricții pentru marea industrie: Companiile industriale majore (inclusiv producătorii auto și fabricile de baterii precum Samsung SDI) au primit ordin să își reducă consumul de energie electrică cu 10% până la 40% în orele de vârf de seară. Suspendarea transportului feroviar de marfă: Circulația trenurilor de marfă a fost complet oprită zilnic între orele 17:00 și 22:00 pentru a reduce sarcina pe rețeaua electrică națională. Prioritizarea consumatorilor casnici: A fost emis un decret guvernamental de urgență care modifică ierarhia de consum, asigurând energia cu prioritate pentru populație în detrimentul industriei grele.  Reducerea vitezei transportului public: Tramvaiele și metrourile din Budapesta circulă cu viteză redusă pentru a diminua consumul curentului electric. Interzicerea utilizării neesențiale a apei: S-a interzis folosirea apei pentru elemente vizuale decorative sau spălarea suprafețelor exterioare. Slovacia ajută Ungaria Dacă Slovacia oferă ajutor statelor riverane, Serbia pregătește și ea planuri de raționalizare a energiei. Facebook Robert Fico (Slovacia) Deși reactoarele nucleare funcționează normal datorită unor sisteme de răcire alternative, producția hidroelectrică din Slovacia a scăzut și ea dramatic. La Hidrocentrala Gabčíkovo (a doua ca mărime de pe Dunăre), mai funcționează o singură turbină din opt. Slovacia a oferit oficial sprijin energetic Ungariei vecine. Serbia face celulă de criză. Rafinăria din Pancevo s-ar putea opri Alexander Vucic / X Astăzi, presa transmite că Rafinăria din Pancevo s-ar putea opri din cauza problemelor de pe Dunăre. Potrivit președintelui Aleksandar Vučić, navigația este încă posibilă cu barje la 50% din capacitate, dar traficul este probabil să se oprească până la mijlocul săptămânii. Astăzi, o celulă de criză se va reuni la Belgrad pentru a asigura securitatea aprovizionării cu energie. „Sunt patru procese pentru care avem nevoie de Dunăre și de apă. Avem foarte, foarte multe probleme. Vom face tot ce putem și sper că nu va trebui să oprim rafinăria”, a spus Vucic. Nu vă faceți griji, vă voi spune „când va veni momentul să vă faceți griji”, a adăugat președintele. Hidrocentrala principală a țării, Đerdap 1 (Porțile de Fier 1, administrată în oglindă cu România), funcționează în prezent la doar o treime din capacitatea sa normală. Guvernul pregătește planuri de raționalizare a combustibililor și măsuri de prevenire a penelor de curent controlate (blackouts) „Alimentarea cu energie electrică în Serbia este stabilă, iar situația este mult mai bună decât în ​​regiune, iar din cauza valului de căldură pe termen lung și a nivelului scăzut al Dunării, există un apel la economisirea și consumul rațional de energie electrică, a declarat directorul executiv sârb pentru management și piețe al Rețelei Electrice Sârbe (EMS), Duško Aničić. Aničić a declarat că situația din sistemul energetic european este stabilă și că, în prezent, consumul este scăzut, dar că acesta se schimbă pe parcursul zilei. „Cea mai mare provocare este seara, când apune soarele și nu avem producție de la panouri solare. Atunci cea mai mare provocare pentru toți operatorii de sistem este să aibă un echilibru între consum și producție în acel moment”, a subliniat Aničić pentru RTS. În ultimele 24 de ore, Bulgaria a activat măsuri de management energetic și de urgență, având o strategie diferită. Deși se confruntă cu aceleași probleme severe de debit pe Dunăre care amenință centrala sa nucleară, Bulgaria profită de o infrastructură masivă de stocare. Foto Guvern: Rumen Radev, premier Bulgaria Cu toate acestea, Sofia a luat mai multe măsuri: Monitorizează Centrala Nucleară de la Kozlodui: Operatorul centralei nucleare Kozlodui (care asigură o capacitate masivă de 2.000 MW) a intrat în regim de monitorizare orară. Din cauza scăderii extreme a Dunării, s-a avertizat public că centrala ar putea fi forțată să își oprească ambele reactoare dacă nivelul apei scade sub cota critică de siguranță pentru răcire. Stochează energie: Spre deosebire de România sau Ungaria, Bulgaria a investit masiv în ultimii ani în sisteme de stocare în baterii (BESS). În ultimele ore, țara folosește la maximum cele peste 3.300 MWh de baterii active: acumulează energie ieftină în timpul prânzului și o redirecționează strategic seara, temperând șocurile de preț din rețeaua proprie și

Ciprian Ciucu ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de electricitate în București

Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, a declarat duminică, la Digi24, că analizează măsuri pentru reducerea consumului de energie electrică în București, în contextul crizei energetice din România. Edilul a anunțat că i-a convocat deja, luni, pe marii consumatori, pentru a vedea ce este de făcut. Întrebat dacă și Bucureștiul ia în calcul măsuri similare celor adoptate în alte orașe europene pentru reducerea consumului de energie, Ciprian Ciucu a spus că au fost făcuți primii pași. „Da. Am vorbit deja cu domnul Precup, care este șeful Inspectoratului pentru Urgență pe București-Ilfov. Mâine dimineață ne vom întâlni și voi convoca acele subordonate din cadrul Primăriei Municipiului București care se pot califica fiind mari consumatori de energie. În special STB, să vedem ce se mai poate face aici, Termoenergetica, Compania de iluminat public și să vedem ce putem face”, a declarat Ciprian Ciucu. „Este o situație excepțională” Primarul Capitalei a explicat că măsurile vor fi stabilite doar după discuțiile cu conducerile instituțiilor implicate. „Este prematur să spun acum, pentru că până nu am o discuție în amănunt cu toții conducători acestor instituții sau companii municipale, mi-e greu să vă spun. Pentru că serviciile publice sunt, prin natura lor, continue, adică nu le poți întrerupe. Dacă este o situație excepțională ne putem gândi. Vă dați seama că iluminatul este important pentru siguranța cetățenilor, transportul public în această perioadă este foarte important, de asemenea, deci e greu de spus să vedem ce putem face și noi, dar vom analiza temeinic mâine și să vedem dacă sunt măsuri care se impun”, a afirmat primarul Capitalei. Operațiunile pe Dunăre vor fi reluate luni Exploziile de duminică, pentru a devia cursul Dunării spre Centrala nucleară de la Cernavodă, nu au reușit să spargă stânca Pârjoaia, a anunțat contraamiralul Marcel Neculae, locțiitorul șefului Statului Major al Forţelor Navale. El a precizat că operațiunea va fi reluată luni, cu o cantitate mai mare de explozibil.

Dunărea scade dramatic: Armata intervine la Cernavodă

Debitul Dunării Cernavodă: Operațiuni urgente se desfășoară pe Dunăre, unde reprezentanții Armatei au efectuat măsurători, iar duminică, 2 august, va fi detonată o stâncă uriașă pentru a devia cursul apei spre centrala de la Cernavodă. Ulterior, vor fi scufundate controlat 4 barje încărcate cu piatră, pentru a bloca brațul Bala, informează știrileprotv.ro.  Loading … Măsurile ar urma să îmbunătățească alimentarea cu apă. Pentru aplicarea lor au fost alocate 7 milioane de lei din Fondul de Rezervă. Până cel târziu marți ar trebui aplicate măsurile urgente stabilite de autorități, după ce acestea au declarat stare de urgență din cauza scăderii producției de energie. Debitul Dunării la Cernavodă scade îngrijorător Debitul Dunării la intrarea în țară a scăzut sub pragul de 1.600 de metri cubi pe secundă, iar până la 7 august va scădea la 1.450 mc, informează Administrația Națională „Apele Române”. Sorin Rîndașu, directorul general adjunct al Apelor Române, spune că o scădere undeva la 2-3 cm pe zi presupune ca Cernavodă să mai reziste 4-5 zile la limită. Se va interveni în forță în zona brațului Bala. Potrivi corespondentului Știrilor Pro Tv, o dronă lansată la apă de specialiștii MApN face măsurători pentru a vedea cât de adâncă este Dunărea aici și cum arată fundul albiei. În același timp, un laborator mobil monitorizează debitul Dunării. Va fi detonată Stânca Pârjoaia Duminică dimineața va fi detonată o stâncă de granit care „stă în calea apei”. Stânca Pârjoaia se află pe malul drept al Dunării și ar fi unul dintre obstacolele care schimbă felul în care se împarte apa, spun hidrologii. Prin îndepărtarea ei, specialiștii vor să ajute apa să curgă într-o cantitate mai mare spre Cernavodă. Va urma apoi blocarea brațului Bala, care preia acum din debitul Dunării ajuns la Cernavodă. Aici vor fi scufundate controlat, una lângă alta, 4 barje lungi de 70 de metri și înalte de 3 metri, încărcate cu piatră, care să devieze cursul apei. Potrivit lui Cătălin Țigănuș, director Compania de transporturi navale (NAVROM), barjele există: Primele două barje vor pleca în cursul zilei de astăzi spre gura Bala cu un convoi, alături de un utilaj de dragare. Următoarele două barje vor pleca mâine spre Isaccea, pentru a fi încărcate cu piatră brută. Administrația Fluvială încearcă să crească debitul spre Cernavodă Administrația Fluvială va încerca să adâncească albia cu aproximativ un metru, pe Dunărea Veche, pentru a capta un volum mai mare de apă. De asemenea, canalul de alimentare a bazinului pentru sistemele de răcire a reactoarelor de la Cernavodă nu a mai fost curățat de multă vreme, astfel că se fac evaluări și în acea zonă. Pentru aceste măsuri, statul a alocat 7 milioane de lei din Fondul de Rezervă, pentru evitarea unei crize energetice. „Astăzi, nivelul la Cernavodă este în jurul valorii de -205. Prognoza, după debit, ar fi undeva în jurul valorii de -220, -225”, explică Adrian Maizel, purtător de cuvânt al AFDJ Galați. „Săptămâna viitoare, la mijlocul săptămânii, trebuie să apară primele efecte de îmbunătățire a debitului din zona centralei de la Cernavodă”, spune Romeo Soare, coordonatorul operațiunii, AFDJ Galați. Deși au fost semnalate ploi în Austria, durează aproximativ 2 săptămâni până când nivelul Dunării va crește și în România. Între timp, în Dolj, o barjă încărcată cu cereale este blocată pe Dunăre de o săptămână. La fel și o navă de croazieră, blocată încă de luni în dunele de nisip.

Salvarea centralei Cernavodă: Miruță anunță cei 4 pași necesari

Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a explicat detaliat planul de intervenție în patru pași de pe Dunăre care va crește debitul apei și va ține pornită centrala nucleară de la Cernavodă. Oficialul a subliniat că Armata ajută specialiștii de la Apele Române într-o misiune contracronometru. Planul prevede dinamitarea unor stânci. Operațiune critică la intersecția cu Brațul Bala Potrivit ministrului Radu Miruță, situația este gestionată de experții de la Apele Române, iar scopul lor principal este să asigure un volum suficient de apă la zona de aspirație a pompelor de răcire ale centralei. Acesta a avertizat că la intersecția Dunării Vechi cu Brațul Bala există o treaptă de nivel care deviază cursul fluviului și privează centrala de la Cernavodă de apa necesară. „Întreaga situație este gestionată de specialiștii de la Apele Române. Scopul principal este asigurarea unui debit mai mare de apă la zona de aspirație a pompelor care să tragă apă pentru răcirea centralei de la Cernavodă. Acolo trebuiau făcute niște lucrări de mult timp, lucrări ample. Nu au prea fost făcute și se încearcă intervenția de urgență pentru a atenua în ce măsură se poate”, a explicat Radu Miruță pentru observatornews.ro, adăugând că planul celor patru pași a fost propus de specialiști și asumat în Consiliul Național pentru Situații de Urgență. Dinamitarea stâncii și misiunea scafandrilor militari Primul și cel mai complex pas implică utilizarea explozibilului subacvatic. Ministrul Apărării a precizat că s-a luat decizia dinamitării unei stânci care împiedică direcționarea debitului spre Cernavodă, o procedură amânată de ani de zile, deși a fost analizată în trecut. „Pentru asta, specialiștii din Armata Română, de la Forțele Navale cu scafandrii, au ajuns în această dimineață acolo. S-a făcut o dinamitare de test. Acolo roca este cu destul de multe găuri care absorb din suflul exploziei. Scafandrii încearcă în aceste momente să identifice o metodă de a plasa explozibilul sub apă”, a declarat Radu Miruță. Scufundarea unor barje și lucrări de dragare Pentru a consolida efectul detonării, al doilea pas constă în blocarea apei redirecționate cu ajutorul unui baraj artificial. „Specialiștii spun că s-ar justifica scufundarea unor barje. Încă se fac calcule ca apa care începe să fie redirecționată după eliminarea acestei stânci să fie barată cât de cât din scufundarea acestor barje, pentru ca ea să ajungă spre Cernavodă”, a menționat ministrul. În paralel, celelalte două etape ale planului vizează lucrări mecanice ample pe cursul fluviului. Este vorba despre operațiuni de dragare direct în zona Cernavodă, care vor facilita accesul apei spre pompe, precum și de dragarea necesară pentru eliminarea treptei de nivel de la intersecția cu Brațul Bala. Ministrul Apărării a declarat și că, deși inițial era luată în calcul doar scufundarea barjelor, experții hidrologi au stabilit că toate cele patru etape sunt absolut necesare pentru succesul misiunii. „Dacă ele sunt bune, va fi un succes. Sunt calcule ale specialiștilor hidrologici, Armata nu face calculele respective, ci ne-a fost solicitat sprijin punctual pentru a dinamita stânca”, a conchis Radu Miruță.

Curent raționalizat în Iași și Tecuci după alerta de stat

Liderii locali din două orașe din România au luat decizia să implementeze măsuri de raționalizare a curentului, după anunțarea stării de alertă energetică de Guvernul Bolojan. Vă reamintim că vineri, 31 iulie 2026, Ilie Bolojan a anunțat, la finalul ședinței de Guvern, că a fost declarată stare de alertă energetică la nivel național, pe durata lunii august. Această măsură a fost instituită din cauza secetei și a scăderii debitului Dunării, care afectează producția de energie. Măsuri au fost luate în orașele Iași și Tecuci. Primarul Iașului, Mihai Chirica, a anunțat reducerea consumului de energie electrică pe timpul nopții, invocând situația dificilă din sistemul energetic național. S-a decis ca iluminatul stradal pe timpul nopții să fie redus, în acest context. Există și câteva excepții. Și anume, iluminatul nu va fi schimbat în curțile spitalelor, în pasajele subterane și pietonale și nici în punctele centrale majore. Iluminatul public va fi redus  Loading … „În urma analizelor din această seară, am stabilit decizia de raționalizare a consumului de energie electrică pe timpul nopții în Municipiul Iași, prin care vom realiza o economie de aproximativ 10 MWh în fiecare noapte. 1. Fără favoritism – Regulă unitară pe iluminatul stradal Pentru a evita orice inechitate sau impresie de discriminare între adresele din cartiere, decizia de reducere a iluminatului stradal pe timp de noapte se va aplica unitar și echitabil pe întreg domeniul public. Nu vor exista cartiere favorizate și cartiere defavorizate; toți suntem o comunitate și trecem împreună prin această perioadă. 2. Excepții stricte legate de siguranță Planul de reducere exclude spațiile unde iluminatul este vital pentru viață și siguranță: Curțile spitalelor, unde activitatea medicală și accesul ambulanțelor nu pot fi afectate sub nicio formă; Pasajele subterane și pietonale, pentru a preveni orice risc de accident sau infracționalitate; Punctele centrale majore și zonele pietonale de interes, precum Piața Unirii. 3. Vigilență sporită din partea Poliției și apel către cetățeni Odată cu reducerea fluxului de iluminat stradal pe timp de noapte, am solicitat mobilizare maximă din partea Poliției Locale, în strânsă colaborare cu Poliția Națională, pentru intensificarea patrulelor în toate cartierele. Totodată, fac un apel la vigilență către fiecare cetățean în parte. Vă rog să fiți atenți, să semnalați orice neregulă sau situație suspectă la dispeceratul Poliției Locale și să dăm dovadă de solidaritate”, a transmis Mihai Chirica pe Facebook. Măsuri luate la Tecuci Municipiul Tecuci introduce măsuri temporare pentru reducerea consumului de energie electrică. Primarul Lucian Costin a anunțat modificarea programului de funcționare a iluminatului public. Iluminatul public va porni la ora 21:00, iar de la ora 22:00 intensitatea luminii va fi redusă la 50%. Măsurile sunt pe termen limitat, anunță primarul Lucian Costin. Mesajul primarului din Tecuci. Sursă foto: Facebook „Având în vedere efectele secetei pentru sistemul național de energie, am luat decizia ca sistemul de iluminat public (partea modernizată cu LED și telegestiune) să pornească la orele 21:00, iar de la ora 22:00 să meargă în sistem dimat până la 50% din putere. Aceste măsuri sunt pe termen limitat, iar în funcție de circumstanțe vom ajusta aceste setări chiar zilnic. Vă solicit, în măsura în care poate fiecare cetățean, să încercăm pentru o perioadă de timp economisirea energiei pe timp de noapte”, a transmis Lucian Costin, primarul orașului Tecuci, pe Facebook. Sursă foto: Shutterstock, Facebook

Alertă energetică în august. Risc crescut de pene de curent

În cursul zilei de vineri, Ilie Bolojan a anunțat, la finalul ședinței de Guvern, că a fost declarată stare de alertă energetică la nivel național, pe durata lunii august. Iată ce măsuri poate lua Guvernul și cât de mare este riscul unor pene de curent, în această situație. Guvernul a instituit starea de alertă la nivel național pentru luna august, din cauza secetei și a scăderii debitului Dunării, care afectează producția de energie. Măsura nu presupune automat restricții sau pene de curent, dar oferă autorităților posibilitatea de a interveni rapid pentru stabilizarea sistemului energetic. Debitul Dunării a ajuns la un nivel critic în zona Cernavodă. Unitatea 1 a fost oprită controlat, iar Unitatea 2 rămâne conectată la Sistemul Energetic Național, scrie Mediafax.  Loading … România, în stare de alertă energetică în august Ce reprezintă starea de alertă? Starea de alertă este o măsură administrativă temporară, aplicată în situații de urgență care necesită intervenție coordonată. Ea poate fi instituită pentru maximum 30 de zile și prelungită dacă riscurile persistă. Starea de alertă nu este echivalentă cu starea de urgență și nu aduce automat restricții sau raționalizarea energiei. Măsura are rolul de a facilita coordonarea rapidă a instituțiilor implicate în gestionarea crizei energetice. Care sunt măsurile Guvernului? Guvernul a alocat 7 milioane de lei pentru lucrări temporare pe Dunăre, în zona Bala-Dunărea Veche. Scopul este menținerea unui debit suficient în zona Cernavodă, pentru funcționarea în siguranță a centralei nucleare. Intervenția pe Dunăre este una temporară și urmărește protejarea funcționării centralei de la Cernavodă, fără a afecta navigația sau mediul. În paralel, autoritățile cer producătorilor de energie să funcționeze la capacitate maximă. ANRE și Transelectrica vor accelera autorizarea noilor capacități energetice. Guvernul estimează un plus de până la 200 MW pe termen scurt, iar de la 1 august ar urma să intre în sistem aproape 300 MW din parcuri fotovoltaice. Cele mai dificile ore pentru sistemul energetic sunt între 20:00 și 23:00, când consumul rămâne ridicat, iar producția fotovoltaică dispare. România acoperă deja o parte din necesar prin importuri, însă disponibilitatea energiei din regiune nu este garantată. Pot fi pene de curent? Premierul a cerut populației și companiilor să reducă voluntar consumul de energie în timpul orelor de seară. Autoritățile analizează și decalarea unor activități industriale, dar nu au decis, deocamdată, impunerea unor restricții obligatorii. Ar exista riscul unor pene de curent? Totuși, există posibilitatea să apară pene de curent, în acest caz? Starea de alertă indică un risc ridicat, dar nu înseamnă că penele de curent sunt inevitabile. Transelectrica susține că sistemul energetic rămâne stabil, însă marja de siguranță este mai redusă. Limitarea consumului ar putea fi luată în calcul doar ca măsură de ultimă instanță, cu prioritate pentru populație și infrastructura critică. În altă ordine de idei, România va solicita ajutor energetic Ucrainei. Ilie Bolojan a discutat cu autoritățile din Ucraina despre posibile livrări temporare de electricitate în orele de vârf. Detaliile tehnice urmează să fie stabilite de Transelectrica și Nuclearelectrica. Starea de alertă nu schimbă prețurile din contractele actuale ale consumatorilor casnici. Totuși, reducerea producției interne poate duce la scumpiri pe piața angro, cu efecte resimțite mai întâi de companii și, pe termen mai lung, în ofertele furnizorilor. Sursă foto: Shutterstock – imagini care au rol ilustrativ

Comisia Europeană deschide o „anchetă aprofundată” pe hotărârea prin care România este obligată să plătească despăgubiri de peste 42 de milioane de euro către 10 investitori în energie

Comisia Europeană a deschis o investigație „aprofundată” pentru a evalua dacă o hotărâre arbitrală prin care România este obligată să plătească despăgubiri către zece investitori pentru modificările aduse unei măsuri de sprijin pentru energia electrică regenerabilă este în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, anunță forul de la Bruxelles. Ancheta Comisiei Europene DG Competition anunță că România a instituit o schemă de sprijinire a producției de energie electrică din surse regenerabile prin certificate verzi, care a fost aprobată în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat în iulie 2011.  România a modificat schema de mai multe ori în 2013, 2014 și ulterior. Comisia a aprobat modificările aduse schemei în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat în mai 2015 și decembrie 2016 . Un grup de zece companii care au investit în cinci centrale solare fotovoltaice și care au beneficiat de schemă au inițiat proceduri de arbitraj împotriva României în urma modificărilor: LSG Building Solutions GmbH, Green Source Consulting GmbH, Core Value Investments GmbH & Co. KG Gamma Core Value Capital GmbH, Anina Pro Invest Ltd., Giust Ltd., Risen Energy Solar Project GmbH, Pressburg UK GmbH, Solluce Romania 1 BV SC LJG Green Source Energy BETA SRL. Companiile au solicitat despăgubiri pentru sprijinul pe care l-ar fi primit dacă România nu ar fi modificat schema. Despăgubirea acordată se ridică la 42,2 milioane EUR, plus dobânzi și costuri suplimentare Un tribunal arbitral a constatat că România a încălcat Tratatul privind Carta Energiei („ECT”) și, la 20 februarie 2024, a obligat România să despăgubească investitorii pentru pierderile presupuse suferite din cauza modificărilor. Despăgubirea acordată se ridică la 42,2 milioane EUR, plus dobânzi și costuri suplimentare. România a notificat această hotărâre Comisiei în temeiul normelor privind ajutoarele de stat și a informat Comisia că a efectuat o plată în temeiul hotărârii într-un cont deschis pe numele beneficiarilor hotărârii. În această etapă, opinia preliminară a Comisiei este că hotărârea arbitrală și punerea în aplicare a acesteia constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea UE („TFUE”), ceea ce este incompatibil cu piața internă. Comisia va investiga în continuare măsura și compatibilitatea acesteia cu piața internă și, în special, o posibilă încălcare a tratatelor UE prin măsura de ajutor. Ajutoarele de stat sunt interzise cu excepția cazului în care sunt aprobate de Comisie ca fiind compatibile cu funcționarea pieței interne. O măsură care încalcă alte dispoziții ale dreptului UE nu poate fi declarată compatibilă în temeiul normelor privind ajutoarele de stat. Litigiul care a condus la pronunțarea hotărârii arbitrale a fost un litigiu intra-UE. Prin urmare, Comisia va evalua în continuare dacă hotărârea și punerea în aplicare a acesteia ar putea încălca articolul 19 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană și articolele 267 și 344 din TFUE privind competența finală a Curții de Justiție a Uniunii Europene („CJUE”), precum și principiul general al autonomiei ordinii juridice a UE. Deschiderea unei investigații aprofundate oferă României și părților terțe interesate posibilitatea de a prezenta observații. Aceasta nu aduce atingere în niciun fel rezultatului investigației. Ce arată jurisprudența CJUE Jurisprudența CJUE stabilește că arbitrajul intra-UE dintre investitori și stat, bazat pe tratate bilaterale de investiții, este contrar dreptului UE (  hotărârea Achmea din 2018  , C-284/16). Comunicarea Comisiei din iulie 2018  privind protecția investițiilor  explică faptul că acest lucru se aplică și clauzei de arbitraj dintre investitori și stat din TCE. În 2019, 22 de state membre ale UE au semnat o  declarație  privind consecințele  hotărârii Achmea  și aplicarea acesteia în cadrul TCE. În 2021, CJUE a decis, în  hotărârea Komstroy  , că TCE este parte integrantă a dreptului UE și că clauza de arbitraj a TCE nu se poate aplica în interiorul UE. În 2024, statele membre ale UE au semnat o  declarație privind consecințele juridice ale hotărârii Curții de Justiție în cauza  Komstroy  și o înțelegere comună privind inaplicabilitatea TCE ca bază pentru procedurile de arbitraj intra-UE. Aceasta a fost urmată de retragerea UE din TCE, cu efect începând cu 27 iunie 2025. Mai multe state membre s-au retras, de asemenea. România s-a retras la 22 mai 2026, cu efect începând cu 23 mai 2027. Dispoziții fiabile și transparente pentru sprijinirea producției de energie electrică din energii regenerabile sunt importante pentru a asigura încrederea investitorilor și a permite investițiile necesare pentru  Pactul Industrial Curat  și pentru a atinge obiectivele de decarbonizare ale Uniunii. Faptul că legislația UE exclude arbitrajul investițiilor intra-UE în temeiul tratatelor bilaterale de investiții sau al TCE nu înseamnă că investitorii nu beneficiază de protecție a investițiilor în UE. Acțiunile investitorilor individuali care solicită anularea măsurilor naționale sau care solicită despăgubiri financiare sunt de competența instanțelor naționale. Investitorii din UE beneficiază de protecția acordată de legislația UE. Dacă un investitor consideră că investiția sa este pusă în pericol în mod nejustificat de o decizie a Comisiei privind ajutorul de stat, acesta poate contesta decizia direct la Tribunalul General. În cele din urmă,  Directiva privind energia regenerabilă  (2018/2001) prevede obligația statelor membre de a se asigura că sprijinul acordat proiectelor de energie regenerabilă nu este revizuit într-un mod care afectează negativ drepturile conferite întreprinderilor și subminează viabilitatea economică a proiectelor care beneficiază deja de sprijin. În 2013 nu exista o astfel de prevedere. Versiunea neconfidențială a deciziei va fi pusă la dispoziție sub numărul de caz SA.113263 în registrul ajutoarelor de stat de pe site-ul web al Comisiei dedicat concurenței, odată ce vor fi rezolvate toate problemele de confidențialitate. Noile publicații ale deciziilor privind ajutoarele de stat pe internet și în Jurnalul Oficial sunt enumerate în buletinul informativ electronic săptămânal privind concurența .