Eurovision schimbă regulile de vot! Ce nu vor mai putea face fanii
„Credem că aceste schimbări vor contribui la diminuarea efectului unui vot în bloc mobilizat, fără a compromite corectitudinea sau încrederea”, se arată în scrisoarea transmisă vineri televiziunilor participante. EBU a confirmat pentru BBC că sistemul de vot este în curs de reevaluare. „Putem confirma că am început să analizăm trecerea la un vot al publicului desfășurat integral online pentru concursul Eurovision. Mai multe detalii vor fi anunțate în lunile următoare”, a transmis organizația. În prezent, fiecare telespectator poate să acorde până la 10 voturi în timpul concursului, prin telefon, SMS sau online. În spatele propunerii se află îngrijorarea că votul publicului este influențat tot mai mult de situația politică și mai puțin de melodiile și de prestațiile concurenților. „Chiar și fără campanii majore plătite și cu un sistem de vot pentru care putem garanta, a devenit clar că actualul climat geopolitic determină voturi pentru anumiți artiști din motive care au foarte puțin de-a face cu prestațiile lor”, susține organizatorul Eurovision. EBU recunoaște că voturile influențate de simpatii politice nu reprezintă o noutate la Eurovision. Diferența este că fenomenul a devenit mult mai persistent în prezent: „Nu este nimic nou în istoria Eurovision – am mai văzut acest lucru – dar de această dată este persistent și, pentru mulți, profund îngrijorător”. Scrisoarea este semnată de directorul general al EBU, Jean Philip De Tender, și de președinta Grupului de Referință Eurovision, Ana Maria Bordas. Campaniile de vot pentru Israel, în atenția Eurovision Discuțiile despre schimbarea votului s-au intensificat după Eurovision 2025. Reprezentanta Israelului, Yuval Raphael, cu piesa „New Day Will Rise”, a ocupat doar locul 15 în clasamentul juriilor, dar a obținut cel mai mare punctaj din partea publicului: 297 de puncte. În clasamentul final, artista s-a clasat pe locul al doilea. Rezultatul a determinat mai multe televiziuni europene să ceară explicații și o analiză a sistemului de vot. Motivul a fost și campania desfășurată pentru reprezentanta Israelului. Conturi oficiale asociate autorităților israeliene îi îndemnaseră pe oameni să folosească toate cele 20 de voturi permise atunci pentru Yuval Raphael. Ca urmare, Eurovision a schimbat deja regulile pentru ediția din 2026 și a redus numărul maxim de voturi de la 20 la 10 pentru fiecare metodă de plată. Problema a reapărut înaintea concursului din 2026. Televiziunea publică israeliană Kan a primit un avertisment oficial după apariția unor videoclipuri în care fanii erau îndemnați să „voteze de 10 ori pentru Israel”. Organizatorii au considerat că mesajele nu respectă spiritul competiției și au cerut eliminarea lor. Votul publicului ar putea fi mutat complet online Noua propunere ar merge mai departe: publicul nu ar mai putea folosi toate voturile pentru aceeași țară. De asemenea, fiecare telespectator ar putea fi obligat să aleagă trei favoriți. Analiza făcută de EBU indică două posibile schimbări: mutarea întregului vot al publicului în mediul online și obligarea fiecărui telespectator să voteze mai mult de o melodie. „Cercetările noastre indică două schimbări: mutarea completă online a votului publicului și obligarea oamenilor să voteze mai mult de o piesă, de exemplu cele trei favorite”, se arată în scrisoare. Trecerea exclusiv la votul online are și o explicație tehnică. Organizatorii consideră că ar fi dificil să îi oblige pe telespectatori să voteze mai mulți concurenți dacă ar păstra sistemele prin SMS și telefon. Marea Britanie a trecut deja la votul exclusiv online, începând cu ediția Eurovision din 2026.
Eurovision își modifică regulamentul: țările aflate în război nu vor mai putea găzdui concursul
„Regulamentul concursului prevede acum că postul de televiziune câștigător va fi automat ineligibil pentru a găzdui concursul dacă un conflict armat, o situație geopolitică delicată sau orice altă situație afectează în mod semnificativ securitatea sau stabilitatea statului său sau a regiunii înconjurătoare”, au transmis organizatorii Eurovision, potrivit Le Figaro. Aceștia au adăugat că „dacă este necesar, Uniunea Europeană de Radio și Televiziune (EBU) poate comanda o evaluare independentă a situației de securitate din regiune”. Prin urmare, dacă Israelul ar câștiga următoarea ediție, țara nu ar putea organiza concursul în anul următor pe teritoriul său din cauza conflictului din Gaza. Aceeași soartă ar fi rezervată și Ucrainei, aflată în război cu Rusia. Tocmai din acest motiv, în ciuda victoriei sale din 2022, Ucraina nu a organizat evenimentul în anul următor. Prin decizia EBU, ediția din 2023 a fost găzduită de Regatul Unit, la Liverpool. Bulgaria a câștigat ediția din 2026 Eurovision 2026 a fost câștigat de Bulgaria. Cântăreața Dara și-a condus țara spre victorie cu piesa „Bangaranga”, care a obținut 516 de puncte. O dublă victorie, întrucât artista a câștigat atât voturile publicului, cât și pe cele ale juriului. Noam Bettan, reprezentantul Israelului, cu piesa sa „Michelle”, s-a clasat pe locul al doilea cu 343 de puncte. Pe treapta a treia a podiumului s-a clasat România, cu 296 de puncte. În 2026, participarea Israelului a fost din nou controversată. Cinci țări au boicotat concursul. Spania, Irlanda, Țările de Jos, Slovenia și Islanda nu au trimis niciun reprezentant la Viena.
Am vrut să renunț de două ori la Eurovision / Cum a ajuns Dara să aducă Bulgariei prima victorie din istorie
Cântăreața Dara, artista care a adus Bulgariei prima victorie la Eurovision, a dezvăluit că a fost la un pas să renunțe de două ori la competiție, de teamă că participarea îi va afecta grav sănătatea mintală. Într-un interviu acordat BBC Newsbeat, artista în vârstă de 27 de ani a povestit că a avut un atac puternic de anxietate după ce a fost anunțată drept reprezentanta Bulgariei la concursul desfășurat la Viena. S-a gândit serios să renunțe „Am rămas tremurând în pat și am încercat să mă calmez timp de trei ore”, a spus Dara, care a explicat că fusese recent diagnosticată cu ADHD și se temea că presiunea Eurovisionului îi va agrava starea. Vedeta, cunoscută pentru stilul ei excentric și energic, spune că s-a gândit serios să renunțe inclusiv la muzică pentru a-și proteja echilibrul psihic. „Am simțit imediat că am făcut ceva rău, că nu sunt demnă”, a mărturisit ea. Cum a reușit să treacă peste Eurovision este considerat unul dintre cele mai solicitante concursuri muzicale din lume, iar artiștii trebuie să facă față unui program epuizant, unei expuneri uriașe și unei presiuni constante din partea publicului și a presei. Dara spune însă că terapia și strategiile de gestionare a anxietății au ajutat-o să treacă peste această perioadă. Exercițiile de respirație, desenul, meditația și ținerea unui jurnal au făcut parte din rutina care a ajutat-o să rămână concentrată în timpul competiției. Prioritățile ei au rămas aceleași „Nu m-am simțit niciodată mai calmă pe scenă, mai în siguranță”, a spus artista. Participarea Bulgariei a devenit una dintre cele mai memorabile din istoria recentă a Eurovisionului. Dara a câștigat concursul cu un avans record de puncte. La întoarcerea în Sofia, cântăreața a fost întâmpinată de mulțimi de fani, iar televiziunea publică bulgară a confirmat deja că ediția din 2027 va fi organizată în capitala Bulgariei. În ciuda succesului uriaș, Dara spune că prioritățile ei au rămas aceleași. „Vreau să am copii într-o zi. Vreau să fiu sănătoasă și asta este mai important decât succesul în carieră”, a declarat artista. „Ca om, succesul este foarte important pentru mine.”
Eurovision 2027 i-ar putea aduce Bulgariei 70 de milioane de euro, dar există o condiție
Dacă Bulgaria va găzdui Eurovision 2027, țara ar putea înregistra venituri economice nete cuprinse între 45 și 70 de milioane de euro, potrivit unei analize preliminare realizate de compania de plăți transfrontaliere iBanFirst. Estimarea variază în funcție de numărul vizitatorilor străini care vor sosi pentru concurs și de durata șederii acestora pe teritoriul țării. Cine câștigă cel mai mult și cel mai rapid Cele mai mari beneficii imediate s-ar concentra în orașul-gazdă, unde sectoarele hoteliere, de restaurație, transport, comerț cu amănuntul și divertisment ar urma să resimtă direct afluxul de vizitatori și delegații internaționale. Impactul pe termen lung, însă, depinde de capacitatea Bulgariei de a transforma atenția globală pe care o generează evenimentul într-un interes durabil, atât din perspectiva turismului, cât și a investițiilor străine. Ce au generat edițiile anterioare Raportul iBanFirst contextualizează estimările pentru Bulgaria prin comparație cu orașele care au mai găzduit concursul. Liverpool, de pildă, a câștigat în 2023 aproximativ 64 de milioane de euro impact economic net, conform unui studiu al Universității din Liverpool și Amion Consulting. Malmö a realizat în 2024 în jur de 39 de milioane de euro, iar Basel a făcut în 2025 aproape 97 de milioane de euro. Aceste cifre plasează potențialul bulgar într-un interval realist, dar și în contextul unor diferențe semnificative legate de infrastructură, capacitate de cazare și conectivitate. Mai mult decât cheltuieli pe termen scurt Analiza subliniază că Eurovision reprezintă pentru Bulgaria o oportunitate de rebranding la scară europeană. Raportul recomandă explicit ca strategiile turistice să depășească promovarea clasică a litoralului Mării Negre și să valorifice turismul urban, patrimoniul cultural, destinațiile montane și scena culinară în ascensiune a țării. Scopul declarat este poziționarea Bulgariei ca destinație atractivă pe tot parcursul anului, nu doar în sezonul estival. „Găzduirea concursului ar oferi Bulgariei o oportunitate rară de a-și îmbunătăți imaginea internațională și de a se prezenta ca o economie europeană integrată, capabilă să organizeze un eveniment internațional major”, se arată în raport. Voci critice și limite reale Analiza nu ignoră nici perspectivele sceptice. O parte dintre experți consideră că beneficiile economice asociate Eurovision sunt adesea supraestimate, întrucât cea mai mare parte a activității financiare se concentrează într-un interval de timp relativ scurt, fără a genera neapărat efecte structurale pe termen lung. Experții elaborează câteva pârghii foarte clare pe care, spun ei, ar trebui ca Bulgaria să acționeze pentru a beneficia de această vizibilitate pe care i-o dă Eurovisionul pe toată perioada anului. Anume: o infrastructură adecvată și modernizată, o conectivitate bună a transporturilor internaționale, capacitate de cazare suficientă, strategie turisitcă pe termen lung. Fără aceste condiții îndeplinite, riscul este ca Eurovision să rămână un spectacol singular, cu impact economic limitat la doar câteva săptămâni. Cu ele însă, Bulgaria ar putea transforma concursul într-un avantaj competitiv durabil pe harta turismului european.
Maia Sandu intervine în scandalul votului de la Eurovision. Ce a spus despre punctajul dat de juriul din Moldova prestației României
Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, a reacționat marți, la Strasbourg, după scandalul punctajului oferit de juriul din Republica Moldova prestației României în finala Eurovision 2026. „Eu cred că nu trebuie să permitem ca ceva sau cineva să deterioreze relațiile dintre țările noastre și cred că este important că poporul Republicii Moldova a dat cea mai mare apreciere muzicienilor din România, deci asta este cel mai important”, a spus președinta Republicii Moldova, întrebată dacă votul juriului moldovean de la concursul Eurovision ar putea afecta relațiile dintre România și Moldova. Maia Sandu i-a felicitat pe reprezentanții României și Moldovei la Eurovision pentru prestațiile avute. Republica Moldova a acordat doar 3 puncte pentru România în finala Eurovision 2026 În data de 16 mai a avut loc finala concursului muzical Eurovision 2026. Reprezentanta României, Alexandra Căpitănescu, a obținut 3 puncte din partea juriului din Republica Moldova, în timp ce punctajul maxim, de 12 puncte, a fost acordat Poloniei. Pe de altă parte, publicul din Republica Moldova a acordat 12 puncte momentului României în finala concursului. Unul dintre membrii juriului de la Chișinău a reacționat, într-o postare pe Facebook, la valul de critici în legătură cu punctajul acordat momentului României din finala Eurovision. Informațiile, pe larg, pot fi citite AICI. Alexandra Căpitănescu, mesaj pentru fanii din Republica Moldova după Eurovision Luni, Alexandra Căpitănescu, reprezentanta României la Eurovision, a transmis un mesaj pe rețelele sociale pentru fanii din Republica Moldova, după reacțiile apărute în urma votului din finala de sâmbătă. „Mulțumim tuturor fanilor din Republica Moldova pentru susținere și pentru că ne-ați votat. Nu suntem supărați pe juriul din Moldova, care a punctat așa cum a știut mai bine, și nu este normal ca un întreg popor să fie tras la răspundere pentru decizia celor 7 persoane”, a scris Alexandra Căpitănescu pe Instagram. Artista a spus că nici reprezentanții Republicii Moldova, nici prezentatorii nu au avut vreo vină pentru votul juriului. „Nici artiștii, nici prezentatorii nu au vina, ba din contră și-au arătat susținerea față de noi, iar Moldova a votat pentru România”, a mai scris Alexandra Căpitănescu. Reprezentantul Moldovei la Eurovision, după valul de critici: Nu alimentați ura Și reprezentantul Republicii Moldova în concursul Eurovision, Satoshi, a lansat un apel după valul de critici legat de punctajul mic acordat de juriul de la Chișinău României: „Nu alimentați ura. Țările noastre au fost și vor fi prietene”. El a vorbit și despre criticile apărute după ce juriul de la Chișinău a acordat României doar 3 puncte, în timp ce publicul a dat 12 puncte. „Publicul din Republica Moldova a oferit României punctajul maxim. Asta reprezintă opinia publică onestă”, a mai spus Satoshi. Directorul televiziunii din Moldova a demisionat în urma scandalului După valul de critici, luni, directorul televiziunii din Republica Moldova, Vlad Țurcanu, și-a anunțat demisia. „Voi transmiste cererea Consiliului de Supraveghere TRM (TeleRadio Moldova). Chiar dacă ne-am disociat de notele juriului, votul exprimat este responsabilitatea noastră și a mea în calitate de conducător al instituției. Am evitat să dau indicații juriului. Ce s-a întâmplat e un lucru grav, ieșit din comun că juriul nu a ținut cont de sensibilitățile care există între noi și cei doi vecini”, a declarat Vlad Țurcanu. „Relațiile de fraternitate pe care le avem cu Romania, precum și considerația noastră pentru Ucraina – rămân nealterate. Atitudinea noastră față de Ucraina nu este de zero puncte, iar sentimentul nostru față de România nu poate fi decât de dragoste”, a mai spus acesta.
Calcul complet. Ce ar fi însemnat dacă România ar fi câștigat: Cât ne-ar costa organizarea Eurovision 2027, în total. Cine suportă cheltuielile
Calcul complet. Ce ar fi însemnat dacă România ar fi câștigat: Cât ne-ar costa organizarea Eurovision 2027, în total. Cine suportă cheltuielile. Alexandra Căpitănescu a fost la un pas să câștige Eurovision, după ce a cucerit locul III în celebrul concurs muzical. Bucuria ar fi fost mare în toată țara, dar apoi ar fi venit „nota de plată”. România ar fi trebuit să organizeze și să găzduiască, nici mai mult, nici mai puțin, Eurovision 2027. Cât costă organizarea Eurovision, de fapt Costurile de producție și tehnice (TVR + EBU + Guvern) Producția TV și scenografia costă între 12 milioane și 15 milioane euro. Aici sunt incluse designul scenei, ecranele LED, sistemele complexe de iluminat, grafica, regia, echipamentele de transmisie UHD/4K și personalul tehnic de specialitate. Închirierea și adaptarea Arenei Naționale ar fi costat 2-3 milioane de euro. Spațiul trebuie blocat complet timp de 6-8 săptămâni, pentru construcție, repetiții și demontare. Logistica și infrastructura orașului (Primăria) Securitatea și transportul public ar fi ajuns la 2,5 – 4 milioane euro. Măsuri speciale de securitate acordate delegațiilor oficiale, paza Arenei, brandingul orașului și transportul dedicat pentru fani și jurnaliști, toate aceste lucruri costă foarte mult. Eurovision Village și evenimentele conexe ar fi însemnat încă 1,5 – 2 milioane euro. Zona oficială pentru fani, ecrane gigant în Capitală, petrecerile de deschidere (Red Carpet) și logistica pentru centrul de presă (care adună la un loc peste 1.000 de jurnaliști). Personal, promovare și costuri administrative (TVR) 2 milioane de euro ar fi fost alocate pentru cazări, delegații și staff. Producția implică sute de oameni din afara țării, care trebuie cazați și plătiți pe parcursul mai multor săptămâni. Totodată, 1 milion de euro ar fi finanțat marketingul, PR-ul și promovarea internațională. În total, costurile ar ajunge la 25 – 35 milioane euro. Cât ar fi plătit statul român, de fapt EBU (Uniunea Europeană de Radio și Televiziune) și veniturile comerciale acoperă o parte semnificativă din costuri. Contribuția EBU și taxele de participare plătite de țări ajung la 6 milioane euro. Vânzările de bilete și sponsorizările asigură încă 6-8 milioane euro. În consecință, din totalul celor 30 milioane euro, aproximativ 14 milioane euro se autofinanțează. Factura rămasă de plată pentru statul român, împărțită între Guvern/TVR și Primăria orașului gazdă) ar fi fost de circa 15-18 milioane euro. Suma ar fi reprezentat costul net direct suportat din banii publici pentru organizarea întregului eveniment. Autorul recomandă:
Alexandra Căpitănescu, mesaj pentru fanii din Republica Moldova după Eurovision: Nu este normal ca un întreg popor să fie tras la răspundere pentru decizia celor 7 persoane
Alexandra Căpitănescu s-a clasat pe locul trei în finala Eurovision cu piesa „Choke Me”. România a primit doar 3 puncte din partea juriului Republicii Moldova, însă publicul din Moldova i-a acordat punctajul maxim, 12 puncte. „Mulțumim tuturor fanilor din Republica Moldova pentru susținere și pentru că ne-ați votat. Nu suntem supărați pe juriul din Moldova, care a punctat așa cum a știut mai bine, și nu este normal ca un întreg popor să fie tras la răspundere pentru decizia celor 7 persoane”, a scris Alexandra Căpitănescu pe Instagram. Artista a spus că nici reprezentanții Republicii Moldova, nici prezentatorii nu au avut vreo vină pentru votul juriului. „Nici artiștii, nici prezentatorii nu au vina, ba din contră și-au arătat susținerea față de noi, iar Moldova a votat pentru România”, a mai scris Alexandra Căpitănescu. „Abia așteptăm să cântăm la Chișinău și să colaborăm cu cât mai mulți artiști moldoveni pe care noi îi admirăm de când eram mici. Felicitări, Satoshi și întregii echipe care au deschis Eurovisionul așa cum nu se putea mai bine. O să ne fie dor de voi, dar noroc că suntem vecini și ne putem vizita des”, a adăugat artista. Satoshi: „Nu alimentați ura” Mesajul Alexandrei Căpitănescu vine după ce Satoshi, reprezentantul Republicii Moldova la Eurovision, a făcut duminică un apel la calm. Satoshi s-a clasat în finala de sâmbătă pe locul 8 cu melodia „Viva Moldova”. Din partea juriului din România, el a primit 10 puncte, iar din partea publicului român 12 puncte. „Dragi români, vă mulțumesc pentru suport și atitudine”, a scris artistul pe Instagram. El a vorbit și despre criticile apărute după ce juriul de la Chișinău a acordat României doar 3 puncte, în timp ce publicul din Republica Moldova a oferit punctajul maxim. „Publicul din Republica Moldova a oferit României punctajul maxim. Asta reprezintă opinia publică onestă”, a transmis Satoshi. „Nu alimentați ura. Țările noastre au fost și vor fi prietene”, a scris reprezentantul Republicii Moldova.
Aceasta e fișa de vot! Cum au notat membrii juriului din Moldova prestația Alexandrei Căpitănescu. Primele declarații ale uneia dintre jurate: Asta m-a speriat cel mai mult
În finala Eurovision de sâmbătă seară, juriul Republicii Moldova a acordat reprezentantei României, Alexandra Căpitănescu, trei puncte, în timp ce publicul din Republica Moldova a oferit României punctajul maxim, 12 puncte. Votul a provocat numeroase reacții, atât în România, cât și în Republica Moldova. Potrivit fișei de vot, cei șapte membri ai juriului din Republica Moldova au avut evaluări foarte diferite pentru prestația Alexandrei Căpitănescu. Doi jurați au plasat România pe locurile 15 și 16 din 24, în timp ce alți doi au clasat-o pe locurile 3 și 4. După cumularea voturilor, România a ajuns pe locul 8 în clasamentul juriului moldovean, iar primele trei poziții au revenit Poloniei, Israelului și Greciei. Într-o postare pe Facebook, Viktoria Cușnir a spus că este „juratul cu numărul 6” și a explicat că fiecare membru al juriului a decis separat. „A fost prima și ultima dată când am acceptat să fac parte din juriul internațional. Diferența de vot a juriului și a publicului a fost la mai multe țări. Pentru că juriul e invitat să voteze criterii clare: piesa, voce, show, prestație generală”, a scris Viktoria Cușnir. Ea a afirmat că finala din acest an a avut concurență puternică la fiecare capitol și a criticat presiunea pusă pe membrii juriului de a vota pe criterii de vecinătate. „Fiecare jurat a decis separat. Cel mai înțelept ar fi ca acest juriu să fie eliminat complet, dacă tot e îndemnat să voteze pe criterii de vecinătate”, a transmis membra juriului. Viktoria Cușnir a respins acuzațiile potrivit cărora votul său ar fi fost unul îndreptat împotriva României. „Nu consider votul meu expresia românofobiei. Am dedicat tare multe emisiuni oamenilor de cultură și culturii românești. Înțeleg că nu mă face asta mai dragă, dar în mod categoric nu vreau să se admită măcar gândul că aș purta ură și dispreț României. Din toate blestemele și injuriile pe care mi le-ați trimis public sau privat, asta m-a speriat cel mai mult”, a scris ea.
Culisele scandalului Moldova – Eurovision. Șeful Teleradio-Moldova explică, pentru Gândul, ce s-a întâmplat și cum au acordat jurații moldoveni scor mic României
Vlad Țurcanu, directorul general al Teleradio-Moldova (TRM), compania publică responsabilă de organizarea Eurovision din partea Republicii Moldova, a explicat, duminică, pentru Gândul, culisele scandalului izbucnit după finala Eurovision 2026, în care România a primit doar 3 puncte din partea juriului din țara vecină. Șeful TRM spune că a fost „suprins” de decizia juriului din Republica Moldova. Directorul general al Teleradio-Moldova a explicat, pentru Gândul, cum a fost format juriul. El spune că atunci când a ales jurații instituția a respectat regulamentul EBU, care organizează Eurovision. „Sunt niște criterii foarte precise pe care trebuie să trebuie să le urmăm și ele aparțin organizației care organizează Eurovisionul – Uniunea Europeană pentru Radio și Televiziune (UERT). În regulamentul UERT scrie că doi membri ai juriului din șapte trebuie să aibă între 18 și 25 de ani. Sunt criterii care pot fi îndeplinite într-un anumit mod. Noi ne-am dorit să avem un juriu independent, pentru că avem obligații din acest punct de vedere”, a declarat șeful TRM pentru Gândul. Foto: Facebook / Vlad Țurcanu Rezultatul juriului nu reprezintă poziția TRM Șeful instituției a subliniat că votul juriului nu reprezintă poziția Companiei Teleradio-Moldova. „Nu ne permite regulamentul să comentăm decizia juriului, dar există toate temeiurile pentru a porni o asemnea revoltă, pe care am văzut-o pe rețele aseară și astăzi. Foarte multă lume, atât din România, cât și din Republica Moldova, a fost jignită de acest vot al juriului, care nu știu cum a fost, tehnic sau de altă natură, dar e așa cum l-ați văzut. Acest rezultat nu reprezintă poziția instituției. Și noi, la TRM, care suntem o instituție publică, am încercat în ultimii ani să acordăm încredere unor oameni și subdiviziuni pe care le avem în instituție, care să obțină un anumit grad de autonomie. Nu întotdeauna au fost satisfăcuți de ceea ce a rezultat din încrederea pe care eu, ca manager al acestei instituții, am acordat-o”, a precizat Vlad Țurcanu. El a vorbit și despre existența unor curente anti-românești în Republica Moldova, însă spune că majoritatea moldovenilor rezonează cu valorile românești. „În Republica Moldova există un anumit tip de societate și puseurile anti-românești nu au dispărut cu totul. În același timp, există o majoritate, după percepția pe care o avem noi aici, a societății care deja rezonează cu toate valorile românești și nu mai acceptă tacit să fie înșelată în ceea ce ține de România, pentru că toată lumea, majoritatea din societatea noastră, a înțeles că fără România ar fi fost pierdută în vremurile grele pe care le-a traversat Republica Moldova. Pentru generațiile mai tinere au contat anii aceștia de libertate din ultimele două decenii”, a adăugat el. Presiuni asupra juraților? Întrebat dacă suspectează existența unor presiuni asupra juraților, Andrei Țurcanu a spus că toate procedurile necesare pentru a asigura corectitudinea votului au fost respectate. Mai mult, la vot a asistat și un notar. „Această reacție nu ne avantajează nici pe noi, cei de la Teleradio Moldova, pentru că am fost puternic contestați pentru decizia unui juriu, decizie pe care noi nu am putut și nu am vrut să o controlăm, pentru că nu așa funcționează o instituție publică și nu așa înțelegem raporturile cu Uniunea Europeană pentru Radio și Televiziune. Am evitat să ne ducem la un membru al juriului și să-i spunem cum să noteze. Mai ales că, pentru corectitudinea procesului, am evitat orice ingerință și acolo a asistat un notar care să prevină asemenea intervenții în activitatea juriului”, mai spune el. „Viitorul Republicii Moldova este împreună cu România” „Eu cred că acest episod amar va ajuta multă lume să înțeleagă că viitorul Republicii Moldova este împreună cu România. Doar că aceste diferențe care transpar la răstimpuri arată că, totuși, nu va fi simplu. Este un episod care ar trebui să ne dea de gândit pe termen scurt și mediu”, a conchis Vlad Țurcanu. Moment dramatic la Eurovision 2026. Prezentatoarea televiziunii din R. Moldova a izbucnit în lacrimi după ce a anunțat doar 3 puncte pentru România Eurovision s-a lăsat cu scandal. Stupoare după ce Moldova a oferit României doar 3 puncte. Cui au dat moldovenii punctaj maxim
Compozitorul piesei României la Eurovision: Nu am vrut să transmitem niciun mesaj greșit sau periculos
„În primul rând, vreau să vă mulțumesc pentru toată susținerea pe care ne-ați arătat-o și transmis-o tuturor în perioada asta. A fost minunat. Nici nu vă dați seama cât de mult contează aceste lucruri”, a spus Călin Grăjdan. Compozitorul a vorbit despre parcursul piesei „Choke Me” și despre reacțiile apărute în jurul acesteia. „În calitate de autor al piesei, pot să spun că e o piesă care a avut curaj să existe, care a avut putere, asumare. E un pic ciudat că, pe tot parcursul ăsta, piesa a fost înțeleasă și greșit de unii oameni. Vă confirm că nu am vrut să transmitem niciun fel de mesaj greșit sau periculos și nu îndemnăm pe nimeni la absolut nimic din ce s-a scris pe aici”, a declarat el. „Muzica este despre public” Piesa „Choke Me” este compusă de Alexandra Căpitănescu, Călin Grăjdan, Elvis Silitră şi Ştefan Condrea. Grăjdan a spus că momentul Eurovision a fost cu atât mai important pentru el cu cât a fost trăit alături de oameni cu care lucrează de mult timp. „Piesa n-a putut fi posibilă și fără ceilalți doi autori. E vorba de Elvis Silitră și Ștefan Condrea, cu care fac muzică de o viață. Faptul că am trăit asta împreună a fost un lucru foarte mișto pentru noi”, a spus el. Compozitorul a explicat că piesa s-a născut firesc, fără ca echipa să pornească de la ideea unui rezultat la Eurovision. „N-am ce să vă zic prea spectaculos, pentru că s-a născut ca oricare altă piesă, cu chef de făcut muzică în ziua respectivă. Nu ne-am propus să obținem rezultate, ne-am propus doar să ajungem la oameni”, a spus Călin Grăjdan. El a adăugat că, din punctul său de vedere, muzica trebuie privită în primul rând prin relația cu publicul, nu prin punctajele primite într-o competiție. „Muzica este despre public și oamenii care o ascultă, sub nicio formă despre notele dintr-un concurs. Cred că acolo e foarte important să ajungem. Și Alexandra, cu ocazia participării la Eurovision, cred că a obținut lucrul ăsta ca lumea, mult mai mult decât s-ar fi așteptat oricine”, a mai spus compozitorul.