Scandalul participării Israelului la Eurovision continuă. Decizia surprinzătoare luată de Olanda pentru 2027
Postul Avrotros a boicotat concursul Rețeaua olandeză Avrotros s-a retras în 2026 și a anunțat că nu va participa nici în 2027, susținând că această competiție „nu mai poate fi considerată neutră”, având în vedere diviziunile privind participarea Israelului și războiul din Gaza, potrivit BBC. NPO, organizația care coordonează serviciile publice de radiodifuziune din Olanda, a intervenit acum și a anunțat că ediția va fi transmisă de organizația de radiodifuziune NOS, în timp ce un juriu independent va selecta reprezentantul Olandei. Jurre Bosman, directorul media al NPO, a declarat: „Este important ca, în calitate de radiodifuzor public, să rămânem parte a acestui eveniment european care unește oamenii, mai ales în acest moment”. Participarea Israelului, în centrul controverselor Participarea Israelului la concurs a devenit extrem de controversată, iar cinci țări, inclusiv Olanda, au boicotat ediția din acest an. În august, organizatorul Eurovision, Uniunea Europeană de Radiodifuziune (EBU), a anunțat că va exclude orice țară implicată într-un conflict armat de la găzduirea concursului. Asta înseamnă că, deși Israelul poate participa în continuare la competiție, în cazul în care ar câștiga ar trebui să ceară unei alte țări să găzduiască ediția în numele său. EBU a propus, de asemenea, modificări ale sistemului de vot, afirmând că votul motivat politic a devenit „persistent” și este considerat pe scară largă „profund îngrijorător”. Avrotros nu consideră suficiente schimbările propuse Cu toate acestea, Avrotros a declarat că aceste modificări „nu oferă suficientă încredere că caracterul independent și neutru al concursului Eurovision a fost restabilit”. În declarația sa de miercuri, NPO a spus că EBU a „făcut pași importanți în ceea ce privește regulile” concursului. Recunoscând că Eurovision provoacă „sentimente amestecate” în Olanda, NPO a afirmat că i-a cerut „în mod explicit EBU să facă din nou din caracterul unificator al festivalului o parte importantă a evenimentului”. NPO a mai anunțat că reprezentantul Olandei va fi ales de „o echipă independentă de experți”, care va „coordona cu atenție procesul privind reprezentantul”. Cinci țări au boicotat ediția din 2026 Islanda, Spania, Irlanda și Slovenia s-au retras de la ediția din 2026, alături de Olanda. Ediția din 2027 va avea loc pe 14 mai, la Burgas, după ce cântăreața bulgară Dara a câștigat concursul din acest an cu piesa „Bangaranga”. Directorul Eurovision, Martin Green, a declarat într-un comunicat: „Suntem încântați să întâmpinăm Olanda din nou la Eurovision în 2027. „Apreciem discuțiile constructive pe care le-am avut cu NPO și așteptăm cu nerăbdare să colaborăm pentru a consolida concursul ca un loc care reflectă cu adevărat spiritul «United By Music»”.
Irlanda boicotează Eurovision pentru al doilea an la rând din cauza prezenței Israelului
Motivele retragerii RTE RTE și-a anunțat retragerea din ediția Eurovision de anul acesta, marcând astfel al doilea an în care Irlanda nu participă la competiție, invocând participarea Israelului pe fondul crizei umanitare din Fâșia Gaza. „RTE consideră că participarea Irlandei nu poate fi justificată, având în vedere pierderile de vieți omenești îngrozitoare și continue din Gaza, precum și criza umanitară de acolo, care continuă să pună în pericol viețile a numeroși civili”, se arată în comunicatul emis de postul public, citat de BBC. Aceștia au atras atenția și asupra refuzului accesului jurnaliștilor internaționali în enclavă. „Rămânem profund îngrijorați de refuzul continuu de a permite accesul independent al jurnaliștilor internaționali pe teritoriul palestinian”, a continuat RTE. Irlanda a câștigat competiția de șapte ori, deținând, la comun cu Suedia, recordul pentru cele mai multe victorii. Nici Olanda nu va participa în 2027 Pentru ediția de anul viitor și televiziunea olandeză AVROTROS a confirmat la rândul său retragerea, susținând că Eurovision nu mai poate fi considerat neutru atât timp cât o țară participantă rămâne implicată într-un conflict militar de mare amploare. Decizia vine după ce postul a renunțat și la ediția din 2026, desfășurată la Viena, în urma confirmării de către Uniunea Europeană de Radio și Televiziune (EBU) a participării postului public israelian KAN. La boicotul de anul trecut s-au alăturat și Spania, Slovenia și Olanda. Concursul din 2027 este programat să aibă loc la Arena Burgas din Bulgaria în luna mai, după ce artista DARA a câștigat ediția din 2026 cu melodia „Bangaranga”, aducând primul trofeu Bulgariei. Conflictului din Gaza Israelul respinge acuzațiile de genocid și susține că operațiunile militare din Gaza și Cisiordania ocupată sunt acțiuni de autoapărare. În urma atacului din 7 octombrie 2023, care s-a soldat cu moartea a aproximativ 1.200 de persoane și răpirea a alte 251, Israelul a lansat un război de lungă durată împotriva grupării Hamas. Bilanțul victimelor raportat de ministerul sănătății din Gaza indică peste 73.000 de morți în urma operațiunilor militare, cifre considerate credibile de către instituțiile ONU.
Biletele la Eurovision 2027 de la Burgas ar putea ajunge la 360 de euro iar pe piața neagră ar putea trece de 1.400
Prețurile oficiale pentru Burgas nu au fost însă anunțate încă de Uniunea Europeană de Radiodifuziune (EBU), astfel că aceste valori sunt doar o estimare bazată pe ediția precedentă a Eurovision. La Viena, cele mai ieftine bilete pentru repetițiile de după-amiază au costat 15 euro, în timp ce un bilet pentru un loc din Golden Circle, chiar în fața scenei, la marea finală, a ajuns la 360 de euro. Pe piața neoficială de revânzare, unele bilete foarte căutate au fost oferite ulterior pentru aproximativ 1.400 de euro. Biletele pentru Eurovision 2027 nu sunt încă puse în vânzare Organizatorii nu au anunțat deocamdată prețurile biletelor pentru Eurovision 2027 și nici categoriile de locuri, sectoarele sau data la care vor începe vânzările. Site-ul oficial Eurovision îi avertizează deja pe fani că biletele pentru ediția de la Burgas nu sunt disponibile în acest moment și că orice ofertă apărută înaintea anunțului oficial trebuie tratată cu mare atenție. La Burgas sunt programate trei spectacole televizate: cele două semifinale, pe 11 și 13 mai 2027, și marea finală, pe 15 mai. Fiecare dintre acestea va fi precedată de două spectacole preliminare, ceea ce înseamnă un total de nouă reprezentații. Finala de la Viena s-a vândut în doar 14 minute Ediția Eurovision din 2026 a demonstrat cât de mare este cererea pentru biletele la concurs. Biletele pentru finala de la Viena s-au epuizat în doar 14 minute după începerea vânzării, pe 13 ianuarie. Cele două semifinale au fost sold out în aproximativ 20 de minute, iar biletele pentru toate cele nouă spectacole s-au epuizat în prima oră. Ulterior au fost puse în vânzare și bilete suplimentare, însă ritmul inițial al vânzărilor a arătat diferența uriașă dintre numărul de fani interesați și capacitatea efectivă a arenei. Arena Burgas nu va putea primi 15.000 de spectatori la Eurovision Arena Burgas are o capacitate nominală de aproximativ 15.000 de persoane, însă numărul spectatorilor la spectacolele Eurovision este estimat să fie mai apropiat de 10.000. Capacitatea finală nu poate fi stabilită până când nu va fi proiectată configurația completă a evenimentului, inclusiv scena, zona pentru artiști, camerele de televiziune, coridoarele tehnice și platformele pentru echipamente. Motivul este că Eurovision nu funcționează ca un concert obișnuit Spectacolul este construit în primul rând pentru televiziune, iar o parte importantă din spațiul arenei este ocupată de echipamentele necesare transmisiunii. Camerele au nevoie de poziții speciale, luminile sunt amplasate pentru cadrele televizate, iar scena și restul instalațiilor sunt proiectate în funcție de ceea ce va vedea publicul de acasă. Astfel, capacitatea nominală a unei arene nu se transformă automat în numărul de locuri disponibile pentru Eurovision. De ce biletele pot deveni atât de scumpe La Viena, diferența dintre cele mai ieftine și cele mai scumpe bilete a fost determinată inclusiv de tipul spectacolului. Repetițiile de după-amiază au oferit cea mai ieftină variantă, cu bilete de la 15 euro. În schimb, finala live, în special locurile apropiate de scenă, a avut cele mai mari prețuri. Pentru fanii interesați în primul rând de spectacolul scenic, o repetiție poate fi astfel o alternativă mult mai accesibilă. Cei care vor să fie în arenă exact în momentul în care este anunțat câștigătorul concurează însă pentru cele mai căutate bilete. Piața neoficială poate împinge prețurile la mii de euro Cererea internațională foarte mare și numărul limitat de locuri creează condiții favorabile pentru revânzarea biletelor. La edițiile anterioare, unele bilete au ajuns pe piața secundară la prețuri de câteva ori mai mari decât cele oficiale. Pentru Eurovision 2026 au fost raportate oferte de aproximativ 1.400 de euro pentru bilete foarte căutate. Este important însă că un astfel de preț nu este stabilit de Eurovision. Este suma solicitată de un vânzător individual pe piața neoficială. Organizatorii recomandă fanilor să cumpere bilete doar prin canalele oficiale și să fie atenți la ofertele apărute înainte de începerea vânzărilor. Deocamdată, pentru Eurovision 2027 de la Burgas, niciun preț oficial nu a fost anunțat. Suma de 360 de euro reprezintă doar un reper bazat pe cel mai scump bilet vândut la finala de la Viena și nu trebuie considerată prețul stabilit pentru ediția din Bulgaria.
Eurovision schimbă regulile de vot! Ce nu vor mai putea face fanii
„Credem că aceste schimbări vor contribui la diminuarea efectului unui vot în bloc mobilizat, fără a compromite corectitudinea sau încrederea”, se arată în scrisoarea transmisă vineri televiziunilor participante. EBU a confirmat pentru BBC că sistemul de vot este în curs de reevaluare. „Putem confirma că am început să analizăm trecerea la un vot al publicului desfășurat integral online pentru concursul Eurovision. Mai multe detalii vor fi anunțate în lunile următoare”, a transmis organizația. În prezent, fiecare telespectator poate să acorde până la 10 voturi în timpul concursului, prin telefon, SMS sau online. În spatele propunerii se află îngrijorarea că votul publicului este influențat tot mai mult de situația politică și mai puțin de melodiile și de prestațiile concurenților. „Chiar și fără campanii majore plătite și cu un sistem de vot pentru care putem garanta, a devenit clar că actualul climat geopolitic determină voturi pentru anumiți artiști din motive care au foarte puțin de-a face cu prestațiile lor”, susține organizatorul Eurovision. EBU recunoaște că voturile influențate de simpatii politice nu reprezintă o noutate la Eurovision. Diferența este că fenomenul a devenit mult mai persistent în prezent: „Nu este nimic nou în istoria Eurovision – am mai văzut acest lucru – dar de această dată este persistent și, pentru mulți, profund îngrijorător”. Scrisoarea este semnată de directorul general al EBU, Jean Philip De Tender, și de președinta Grupului de Referință Eurovision, Ana Maria Bordas. Campaniile de vot pentru Israel, în atenția Eurovision Discuțiile despre schimbarea votului s-au intensificat după Eurovision 2025. Reprezentanta Israelului, Yuval Raphael, cu piesa „New Day Will Rise”, a ocupat doar locul 15 în clasamentul juriilor, dar a obținut cel mai mare punctaj din partea publicului: 297 de puncte. În clasamentul final, artista s-a clasat pe locul al doilea. Rezultatul a determinat mai multe televiziuni europene să ceară explicații și o analiză a sistemului de vot. Motivul a fost și campania desfășurată pentru reprezentanta Israelului. Conturi oficiale asociate autorităților israeliene îi îndemnaseră pe oameni să folosească toate cele 20 de voturi permise atunci pentru Yuval Raphael. Ca urmare, Eurovision a schimbat deja regulile pentru ediția din 2026 și a redus numărul maxim de voturi de la 20 la 10 pentru fiecare metodă de plată. Problema a reapărut înaintea concursului din 2026. Televiziunea publică israeliană Kan a primit un avertisment oficial după apariția unor videoclipuri în care fanii erau îndemnați să „voteze de 10 ori pentru Israel”. Organizatorii au considerat că mesajele nu respectă spiritul competiției și au cerut eliminarea lor. Votul publicului ar putea fi mutat complet online Noua propunere ar merge mai departe: publicul nu ar mai putea folosi toate voturile pentru aceeași țară. De asemenea, fiecare telespectator ar putea fi obligat să aleagă trei favoriți. Analiza făcută de EBU indică două posibile schimbări: mutarea întregului vot al publicului în mediul online și obligarea fiecărui telespectator să voteze mai mult de o melodie. „Cercetările noastre indică două schimbări: mutarea completă online a votului publicului și obligarea oamenilor să voteze mai mult de o piesă, de exemplu cele trei favorite”, se arată în scrisoare. Trecerea exclusiv la votul online are și o explicație tehnică. Organizatorii consideră că ar fi dificil să îi oblige pe telespectatori să voteze mai mulți concurenți dacă ar păstra sistemele prin SMS și telefon. Marea Britanie a trecut deja la votul exclusiv online, începând cu ediția Eurovision din 2026.
Eurovision își modifică regulamentul: țările aflate în război nu vor mai putea găzdui concursul
„Regulamentul concursului prevede acum că postul de televiziune câștigător va fi automat ineligibil pentru a găzdui concursul dacă un conflict armat, o situație geopolitică delicată sau orice altă situație afectează în mod semnificativ securitatea sau stabilitatea statului său sau a regiunii înconjurătoare”, au transmis organizatorii Eurovision, potrivit Le Figaro. Aceștia au adăugat că „dacă este necesar, Uniunea Europeană de Radio și Televiziune (EBU) poate comanda o evaluare independentă a situației de securitate din regiune”. Prin urmare, dacă Israelul ar câștiga următoarea ediție, țara nu ar putea organiza concursul în anul următor pe teritoriul său din cauza conflictului din Gaza. Aceeași soartă ar fi rezervată și Ucrainei, aflată în război cu Rusia. Tocmai din acest motiv, în ciuda victoriei sale din 2022, Ucraina nu a organizat evenimentul în anul următor. Prin decizia EBU, ediția din 2023 a fost găzduită de Regatul Unit, la Liverpool. Bulgaria a câștigat ediția din 2026 Eurovision 2026 a fost câștigat de Bulgaria. Cântăreața Dara și-a condus țara spre victorie cu piesa „Bangaranga”, care a obținut 516 de puncte. O dublă victorie, întrucât artista a câștigat atât voturile publicului, cât și pe cele ale juriului. Noam Bettan, reprezentantul Israelului, cu piesa sa „Michelle”, s-a clasat pe locul al doilea cu 343 de puncte. Pe treapta a treia a podiumului s-a clasat România, cu 296 de puncte. În 2026, participarea Israelului a fost din nou controversată. Cinci țări au boicotat concursul. Spania, Irlanda, Țările de Jos, Slovenia și Islanda nu au trimis niciun reprezentant la Viena.
Am vrut să renunț de două ori la Eurovision / Cum a ajuns Dara să aducă Bulgariei prima victorie din istorie
Cântăreața Dara, artista care a adus Bulgariei prima victorie la Eurovision, a dezvăluit că a fost la un pas să renunțe de două ori la competiție, de teamă că participarea îi va afecta grav sănătatea mintală. Într-un interviu acordat BBC Newsbeat, artista în vârstă de 27 de ani a povestit că a avut un atac puternic de anxietate după ce a fost anunțată drept reprezentanta Bulgariei la concursul desfășurat la Viena. S-a gândit serios să renunțe „Am rămas tremurând în pat și am încercat să mă calmez timp de trei ore”, a spus Dara, care a explicat că fusese recent diagnosticată cu ADHD și se temea că presiunea Eurovisionului îi va agrava starea. Vedeta, cunoscută pentru stilul ei excentric și energic, spune că s-a gândit serios să renunțe inclusiv la muzică pentru a-și proteja echilibrul psihic. „Am simțit imediat că am făcut ceva rău, că nu sunt demnă”, a mărturisit ea. Cum a reușit să treacă peste Eurovision este considerat unul dintre cele mai solicitante concursuri muzicale din lume, iar artiștii trebuie să facă față unui program epuizant, unei expuneri uriașe și unei presiuni constante din partea publicului și a presei. Dara spune însă că terapia și strategiile de gestionare a anxietății au ajutat-o să treacă peste această perioadă. Exercițiile de respirație, desenul, meditația și ținerea unui jurnal au făcut parte din rutina care a ajutat-o să rămână concentrată în timpul competiției. Prioritățile ei au rămas aceleași „Nu m-am simțit niciodată mai calmă pe scenă, mai în siguranță”, a spus artista. Participarea Bulgariei a devenit una dintre cele mai memorabile din istoria recentă a Eurovisionului. Dara a câștigat concursul cu un avans record de puncte. La întoarcerea în Sofia, cântăreața a fost întâmpinată de mulțimi de fani, iar televiziunea publică bulgară a confirmat deja că ediția din 2027 va fi organizată în capitala Bulgariei. În ciuda succesului uriaș, Dara spune că prioritățile ei au rămas aceleași. „Vreau să am copii într-o zi. Vreau să fiu sănătoasă și asta este mai important decât succesul în carieră”, a declarat artista. „Ca om, succesul este foarte important pentru mine.”
Eurovision 2027 i-ar putea aduce Bulgariei 70 de milioane de euro, dar există o condiție
Dacă Bulgaria va găzdui Eurovision 2027, țara ar putea înregistra venituri economice nete cuprinse între 45 și 70 de milioane de euro, potrivit unei analize preliminare realizate de compania de plăți transfrontaliere iBanFirst. Estimarea variază în funcție de numărul vizitatorilor străini care vor sosi pentru concurs și de durata șederii acestora pe teritoriul țării. Cine câștigă cel mai mult și cel mai rapid Cele mai mari beneficii imediate s-ar concentra în orașul-gazdă, unde sectoarele hoteliere, de restaurație, transport, comerț cu amănuntul și divertisment ar urma să resimtă direct afluxul de vizitatori și delegații internaționale. Impactul pe termen lung, însă, depinde de capacitatea Bulgariei de a transforma atenția globală pe care o generează evenimentul într-un interes durabil, atât din perspectiva turismului, cât și a investițiilor străine. Ce au generat edițiile anterioare Raportul iBanFirst contextualizează estimările pentru Bulgaria prin comparație cu orașele care au mai găzduit concursul. Liverpool, de pildă, a câștigat în 2023 aproximativ 64 de milioane de euro impact economic net, conform unui studiu al Universității din Liverpool și Amion Consulting. Malmö a realizat în 2024 în jur de 39 de milioane de euro, iar Basel a făcut în 2025 aproape 97 de milioane de euro. Aceste cifre plasează potențialul bulgar într-un interval realist, dar și în contextul unor diferențe semnificative legate de infrastructură, capacitate de cazare și conectivitate. Mai mult decât cheltuieli pe termen scurt Analiza subliniază că Eurovision reprezintă pentru Bulgaria o oportunitate de rebranding la scară europeană. Raportul recomandă explicit ca strategiile turistice să depășească promovarea clasică a litoralului Mării Negre și să valorifice turismul urban, patrimoniul cultural, destinațiile montane și scena culinară în ascensiune a țării. Scopul declarat este poziționarea Bulgariei ca destinație atractivă pe tot parcursul anului, nu doar în sezonul estival. „Găzduirea concursului ar oferi Bulgariei o oportunitate rară de a-și îmbunătăți imaginea internațională și de a se prezenta ca o economie europeană integrată, capabilă să organizeze un eveniment internațional major”, se arată în raport. Voci critice și limite reale Analiza nu ignoră nici perspectivele sceptice. O parte dintre experți consideră că beneficiile economice asociate Eurovision sunt adesea supraestimate, întrucât cea mai mare parte a activității financiare se concentrează într-un interval de timp relativ scurt, fără a genera neapărat efecte structurale pe termen lung. Experții elaborează câteva pârghii foarte clare pe care, spun ei, ar trebui ca Bulgaria să acționeze pentru a beneficia de această vizibilitate pe care i-o dă Eurovisionul pe toată perioada anului. Anume: o infrastructură adecvată și modernizată, o conectivitate bună a transporturilor internaționale, capacitate de cazare suficientă, strategie turisitcă pe termen lung. Fără aceste condiții îndeplinite, riscul este ca Eurovision să rămână un spectacol singular, cu impact economic limitat la doar câteva săptămâni. Cu ele însă, Bulgaria ar putea transforma concursul într-un avantaj competitiv durabil pe harta turismului european.
Maia Sandu intervine în scandalul votului de la Eurovision. Ce a spus despre punctajul dat de juriul din Moldova prestației României
Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, a reacționat marți, la Strasbourg, după scandalul punctajului oferit de juriul din Republica Moldova prestației României în finala Eurovision 2026. „Eu cred că nu trebuie să permitem ca ceva sau cineva să deterioreze relațiile dintre țările noastre și cred că este important că poporul Republicii Moldova a dat cea mai mare apreciere muzicienilor din România, deci asta este cel mai important”, a spus președinta Republicii Moldova, întrebată dacă votul juriului moldovean de la concursul Eurovision ar putea afecta relațiile dintre România și Moldova. Maia Sandu i-a felicitat pe reprezentanții României și Moldovei la Eurovision pentru prestațiile avute. Republica Moldova a acordat doar 3 puncte pentru România în finala Eurovision 2026 În data de 16 mai a avut loc finala concursului muzical Eurovision 2026. Reprezentanta României, Alexandra Căpitănescu, a obținut 3 puncte din partea juriului din Republica Moldova, în timp ce punctajul maxim, de 12 puncte, a fost acordat Poloniei. Pe de altă parte, publicul din Republica Moldova a acordat 12 puncte momentului României în finala concursului. Unul dintre membrii juriului de la Chișinău a reacționat, într-o postare pe Facebook, la valul de critici în legătură cu punctajul acordat momentului României din finala Eurovision. Informațiile, pe larg, pot fi citite AICI. Alexandra Căpitănescu, mesaj pentru fanii din Republica Moldova după Eurovision Luni, Alexandra Căpitănescu, reprezentanta României la Eurovision, a transmis un mesaj pe rețelele sociale pentru fanii din Republica Moldova, după reacțiile apărute în urma votului din finala de sâmbătă. „Mulțumim tuturor fanilor din Republica Moldova pentru susținere și pentru că ne-ați votat. Nu suntem supărați pe juriul din Moldova, care a punctat așa cum a știut mai bine, și nu este normal ca un întreg popor să fie tras la răspundere pentru decizia celor 7 persoane”, a scris Alexandra Căpitănescu pe Instagram. Artista a spus că nici reprezentanții Republicii Moldova, nici prezentatorii nu au avut vreo vină pentru votul juriului. „Nici artiștii, nici prezentatorii nu au vina, ba din contră și-au arătat susținerea față de noi, iar Moldova a votat pentru România”, a mai scris Alexandra Căpitănescu. Reprezentantul Moldovei la Eurovision, după valul de critici: Nu alimentați ura Și reprezentantul Republicii Moldova în concursul Eurovision, Satoshi, a lansat un apel după valul de critici legat de punctajul mic acordat de juriul de la Chișinău României: „Nu alimentați ura. Țările noastre au fost și vor fi prietene”. El a vorbit și despre criticile apărute după ce juriul de la Chișinău a acordat României doar 3 puncte, în timp ce publicul a dat 12 puncte. „Publicul din Republica Moldova a oferit României punctajul maxim. Asta reprezintă opinia publică onestă”, a mai spus Satoshi. Directorul televiziunii din Moldova a demisionat în urma scandalului După valul de critici, luni, directorul televiziunii din Republica Moldova, Vlad Țurcanu, și-a anunțat demisia. „Voi transmiste cererea Consiliului de Supraveghere TRM (TeleRadio Moldova). Chiar dacă ne-am disociat de notele juriului, votul exprimat este responsabilitatea noastră și a mea în calitate de conducător al instituției. Am evitat să dau indicații juriului. Ce s-a întâmplat e un lucru grav, ieșit din comun că juriul nu a ținut cont de sensibilitățile care există între noi și cei doi vecini”, a declarat Vlad Țurcanu. „Relațiile de fraternitate pe care le avem cu Romania, precum și considerația noastră pentru Ucraina – rămân nealterate. Atitudinea noastră față de Ucraina nu este de zero puncte, iar sentimentul nostru față de România nu poate fi decât de dragoste”, a mai spus acesta.
Calcul complet. Ce ar fi însemnat dacă România ar fi câștigat: Cât ne-ar costa organizarea Eurovision 2027, în total. Cine suportă cheltuielile
Calcul complet. Ce ar fi însemnat dacă România ar fi câștigat: Cât ne-ar costa organizarea Eurovision 2027, în total. Cine suportă cheltuielile. Alexandra Căpitănescu a fost la un pas să câștige Eurovision, după ce a cucerit locul III în celebrul concurs muzical. Bucuria ar fi fost mare în toată țara, dar apoi ar fi venit „nota de plată”. România ar fi trebuit să organizeze și să găzduiască, nici mai mult, nici mai puțin, Eurovision 2027. Cât costă organizarea Eurovision, de fapt Costurile de producție și tehnice (TVR + EBU + Guvern) Producția TV și scenografia costă între 12 milioane și 15 milioane euro. Aici sunt incluse designul scenei, ecranele LED, sistemele complexe de iluminat, grafica, regia, echipamentele de transmisie UHD/4K și personalul tehnic de specialitate. Închirierea și adaptarea Arenei Naționale ar fi costat 2-3 milioane de euro. Spațiul trebuie blocat complet timp de 6-8 săptămâni, pentru construcție, repetiții și demontare. Logistica și infrastructura orașului (Primăria) Securitatea și transportul public ar fi ajuns la 2,5 – 4 milioane euro. Măsuri speciale de securitate acordate delegațiilor oficiale, paza Arenei, brandingul orașului și transportul dedicat pentru fani și jurnaliști, toate aceste lucruri costă foarte mult. Eurovision Village și evenimentele conexe ar fi însemnat încă 1,5 – 2 milioane euro. Zona oficială pentru fani, ecrane gigant în Capitală, petrecerile de deschidere (Red Carpet) și logistica pentru centrul de presă (care adună la un loc peste 1.000 de jurnaliști). Personal, promovare și costuri administrative (TVR) 2 milioane de euro ar fi fost alocate pentru cazări, delegații și staff. Producția implică sute de oameni din afara țării, care trebuie cazați și plătiți pe parcursul mai multor săptămâni. Totodată, 1 milion de euro ar fi finanțat marketingul, PR-ul și promovarea internațională. În total, costurile ar ajunge la 25 – 35 milioane euro. Cât ar fi plătit statul român, de fapt EBU (Uniunea Europeană de Radio și Televiziune) și veniturile comerciale acoperă o parte semnificativă din costuri. Contribuția EBU și taxele de participare plătite de țări ajung la 6 milioane euro. Vânzările de bilete și sponsorizările asigură încă 6-8 milioane euro. În consecință, din totalul celor 30 milioane euro, aproximativ 14 milioane euro se autofinanțează. Factura rămasă de plată pentru statul român, împărțită între Guvern/TVR și Primăria orașului gazdă) ar fi fost de circa 15-18 milioane euro. Suma ar fi reprezentat costul net direct suportat din banii publici pentru organizarea întregului eveniment. Autorul recomandă:
Alexandra Căpitănescu, mesaj pentru fanii din Republica Moldova după Eurovision: Nu este normal ca un întreg popor să fie tras la răspundere pentru decizia celor 7 persoane
Alexandra Căpitănescu s-a clasat pe locul trei în finala Eurovision cu piesa „Choke Me”. România a primit doar 3 puncte din partea juriului Republicii Moldova, însă publicul din Moldova i-a acordat punctajul maxim, 12 puncte. „Mulțumim tuturor fanilor din Republica Moldova pentru susținere și pentru că ne-ați votat. Nu suntem supărați pe juriul din Moldova, care a punctat așa cum a știut mai bine, și nu este normal ca un întreg popor să fie tras la răspundere pentru decizia celor 7 persoane”, a scris Alexandra Căpitănescu pe Instagram. Artista a spus că nici reprezentanții Republicii Moldova, nici prezentatorii nu au avut vreo vină pentru votul juriului. „Nici artiștii, nici prezentatorii nu au vina, ba din contră și-au arătat susținerea față de noi, iar Moldova a votat pentru România”, a mai scris Alexandra Căpitănescu. „Abia așteptăm să cântăm la Chișinău și să colaborăm cu cât mai mulți artiști moldoveni pe care noi îi admirăm de când eram mici. Felicitări, Satoshi și întregii echipe care au deschis Eurovisionul așa cum nu se putea mai bine. O să ne fie dor de voi, dar noroc că suntem vecini și ne putem vizita des”, a adăugat artista. Satoshi: „Nu alimentați ura” Mesajul Alexandrei Căpitănescu vine după ce Satoshi, reprezentantul Republicii Moldova la Eurovision, a făcut duminică un apel la calm. Satoshi s-a clasat în finala de sâmbătă pe locul 8 cu melodia „Viva Moldova”. Din partea juriului din România, el a primit 10 puncte, iar din partea publicului român 12 puncte. „Dragi români, vă mulțumesc pentru suport și atitudine”, a scris artistul pe Instagram. El a vorbit și despre criticile apărute după ce juriul de la Chișinău a acordat României doar 3 puncte, în timp ce publicul din Republica Moldova a oferit punctajul maxim. „Publicul din Republica Moldova a oferit României punctajul maxim. Asta reprezintă opinia publică onestă”, a transmis Satoshi. „Nu alimentați ura. Țările noastre au fost și vor fi prietene”, a scris reprezentantul Republicii Moldova.