Alexandra Căpitănescu s-a întors acasă după locul trei obținut la Eurovision: România a demonstrat în momentul de față că poate fi un popor unit | GALERIE FOTO
„A fost o experiență extraordinar de frumoasă, dar și foarte grea. Mă bucur că ne-am clasat pe locul trei și că am fost locul doi la public, ceea ce înseamnă că suntem, cum s-ar spune în anii trecuți, câștigătorii inimilor”, a declarat Alexandra Căpitănescu, la revenirea în țară. „Publicul mereu are dreptate” Alexandra Căpitănescu a spus că, dincolo de punctajele acordate de jurii, cel mai important pentru ea a fost sprijinul publicului. „Cred că asta este mult mai important decât niște note acordate. În general, e foarte subiectivă sau obiectivă treaba asta cu dat note muzicii și artei, dar eu cred cel mai mult în ceea ce simte publicul și cred că publicul mereu are dreptate. Intuiția publicului e cea mai puternică”, a afirmat artista. Ea a vorbit și despre importanța echipei, spunând că performanța de la Eurovision nu ar fi fost posibilă fără oamenii care au lucrat alături de ea. „Singură n-aș fi putut să fac asta. De fapt, n-am fi reușit să facem performanța asta. Ca un sfat pentru viitorii participanți de la Eurovision, dragilor, aveți nevoie de o echipă, aveți nevoie de oameni în care să vă puneți toată încrederea, fiindcă singur e foarte, foarte greu”, a spus Alexandra Căpitănescu. „România a demonstrat în momentul de față că poate fi un popor unit, un popor care își sprijină talentele. Mulțumim industriei muzicale și artiștilor care ne-au sprijinit”, a mai spus artista. Reprezentanta României a concurat cu piesa „Choke Me” și a obținut 296 de puncte. România a fost devansată de Bulgaria, care a câștigat competiția, și de Israel, aflat pe locul al doilea.
Ministrul Culturii de la Chișinău vrea explicații după votul dat României de juriu
Ministrul Culturii, Cristian Jardan, spune că instituția pe care o conduce nu a fost implicată în organizarea Eurovision, dar că, în urma diferențelor mari dintre votul juriului și cel al publicului, sunt necesare explicații. „Ministerul Culturii din Republica Moldova nu este implicat direct în organizarea Eurovision Song Contest 2026. Am oferit sprijin organizatorilor, companiei publice Teleradio-Moldova, în limita posibilităților, iar în acest context considerăm că sunt necesare explicații, mai ales în urma acestui vot al publicului din Republica Moldova”, a declarat Cristian Jardan, citat de noi.md. Jurnaliștii de la Chișinău publică și reacția unei membre a juriului Republicii Moldova. Aceasta susține că discrepanțele apar și din cauza faptului că juriul votează prestația de la repetiția generală, nu cea văzută de public în seara finalei. „Eu am fost anul acesta în juriu. Răspund doar pentru notele mele. Pentru aceste discrepanțe de vot există fix două soluții: fie juriul este eliminat, fie juriul votează exact aceeași prestație pe care o vede publicul. Pentru că ceea ce a fost cu o seară mai devreme ar fi explicat multe lucruri”, a scris Victoria Cușnir. Un val de reacții negative a apărut în Republica Moldova după ce juriul din țara vecină a oferit doar 3 puncte României la concursul Eurovision. „Am avut o reacție de șoc”, a spus cea care a prezentat punctajul, plângând.
După finala Eurovision, Alexandra Căpitănescu se alătură festivalului lui Selly. Anunțul făcut de influencer
Selly a anunțat, prin intermediul unei postări pe pagiana sa de Facebook, că Alexandra Căpitănescu se va alătura line-up-ului festivalului Rack Days, care va avea loc în perioada 7-8 august. Selly: ”Felicitări Alexandra! Ai avut o prestație incredibilă” ”Sunt mândru să anunț că Alexandra Căpitănescu, care a reprezentat România aseară în finala Eurovision, se alătură line-up-ului festivalului nostru ROCK DAYS, ce are loc pe 7 și 8 August în Nibiru! Felicitări Alexandra! Ai avut o prestație incredibilă”, a scris Selly pe pagina sa de Facebook. Alexandra Căpitănescu a adus România pe podium în finala Eurovison 2026 Alexandra Căpitănescu a adus România pe podium în finala Eurovision Song Contest 2026, obținând un rezultat remarcabil. Artista, în vârstă de 23 de ani, s-a clasat pe locul al treilea, cucerind atât publicul, cât și juriile din întreaga Europă prin prestația sa. În seara de sâmbătă, 16 mai, Alexandra Căpitănescu a încheiat competiția pe locul 3, într-o finală disputată între 25 de artiști. Prin această performanță, România a obținut cel mai bun rezultat din istoria participărilor sale la Eurovision, stabilind totodată și un record de puncte acumulate în concurs.
Reacția lui Mihai Trăistariu la prestația României la Eurovision: România a excelat. Bravo, Alexandra! Bravo, România!
Mihai Trăistariu a transmis un mesaj amplu după performanța României la Eurovision 2026, unde țara s-a clasat pe podium. Acesta a felicitat-o pe Alexandra Căpitănescu și a articulat strategia pe care Românie ar trebuia să o folosească și la viitoarele ediții. „România a excelat aseară la Eurovision după ani și ani de încercări fără succes ! Am spus mereu un singur lucru : țara noastră a avut rezultate de top DOAR atunci când a trimis voci foarte bune. Nu poți face experimente la un concurs de asemenea anvergură. Ca să fii sigur că treci de votul politic și de alte ciudățenii, la Eurovision, doar o voce foarte bună poate ridica întregul moment și s-o aducă în față. Bravo, Alexandra! Bravo, România”, se arată ăn mesajul publicat de Trăistariu pe Facebook. Referindu-se la clasament, artistul a remarcat că România a fost apreciată de public, dar mai puțin de juriu, criticând statele vecine. „Nu înțeleg, totuși, de ce la votul juriului România a primit așa puține puncte : locul 13. Juriile sunt formate din muzicieni iar muzicienii iubesc vocile bune! România a dat 10 puncte Moldovei. Iar Moldova a dat 3 puncte României. Aici vor fi discuții, probleme, scandaluri. Dar Ucraina ne-a dat doar 3 puncte, Bulgaria tot 3 și Moldova tot 3. Na ! Cică vecinii !!!!!!!! Vecinii nu mai sunt ceea ce-au fost ! Vecinii îți dau în cap ! Nu te mai vor bine ! Și câte sacrificii financiare facem noi pentru Ucraina … și câți bani trimitem în Moldova”, mai spune artistul. În concluzie, Trăistariu a subliniat necesitatea participării la Eurovision. „România trebuie să nu se mai retragă NICIODATĂ de la Eurovision ! Și să aleagă bine ! Vor fi ani și ani ! Mai buni sau mai puțin buni… Dar, dacă trimiți o voce ca lumea… nu te faci de râs !!!”, conchide artistul.
Moment dramatic la Eurovision 2026. Prezentatoarea televiziunii din R. Moldova a izbucnit în lacrimi după ce a anunțat doar 3 puncte pentru România
România a primit doar 3 puncte din partea juriului Republicii Moldova la Eurovision 2026. Margarita Druță, prezentatoarea televiziunii de la Chișinău de la Eurovision, a ieșit toată în lacrimi cu un video pe conturile sale de pe rețelele sociale, după ce a anunțat notele juriului Republicii Moldova. Reacția prezentatoarei Margarita Druță În videoclipul publicat pe Instagram, Margarita Druță afirmă că punctajul pe care a trebuit să îl anunțe a luat-o prin surprindere și că s-a gândit chiar să renunțe la prezentare, după ce l-a sunat pe directorul de la TeleRadio Moldova. „Eu l-am sunat pe domnul director de la Teleradio Moldova și i-am zis: Scuzați-mă, dar eu refuz asta să prezint. Eu am audiență de 1.600.000 de oameni din România, eu nu pot să mă uit în fața camerei și să zic că România are acolo 3 puncte, mai ales într-un an când România are o piesă atât de frumoasă, din punctul meu de vedere. Mi s-a spus: E o procedură, înțelegem că nu rezonați. Deci, asta-i iad…”, „E ora 03:17 dimineața. Eu încă tremur ca o vargă și nu pot să îmi revin. Cu o oră în urmă s-a terminat Eurovisionul și eu am sentimente mixte, pentru că o parte din mine plânge de bucurie că s-a împlinit visul copilăriei mele. Eu de mic copil îmi doream să prezint punctajul Moldovei la Eurovision. (…) Dar altă parte din mine e devastată. Voi ați văzut ce punctaj a trebuit să prezint astăzi și, ca să fie clar, pentru că multă lume nu știe: omul care prezintă punctajul nu face parte din juriu, nu participă la stabilirea rezultatelor. Eu, când am primit rezultatul și am văzut România – 3 puncte, am avut o reacție de șoc. Câteva minute m-am retras. (…) L-am sunat pe domnul director de la TeleRadio Moldova și i-am zis: «Scuzați-mă, dar eu refuz să prezint asta. Eu nu pot să mă uit în fața camerei când România are atât, mai ales într-un an în care România are o piesă atât de frumoasă». Deci asta, să simți asta, e iadul. Tu vrei să ieși să citești punctajul, dar, pe de altă parte, ești prins în situația: ce fac acum? Voi cum ați fi procedat în cazul meu? Când tu știi că trebuie să prezinți niște puncte cu care tu personal nu rezonezi, dar asta e decizia juriului. Tu trebuie să o prezinți. (…) Cele 12 puncte ale mele merg spre România. Eu am susținut piesa și mă simt tristă că a fost așa. Sunt de acord că acest concurs nu este politic și că nu trebuie să îți susții vecinii doar pentru că sunt vecini. La televotul din partea Republicii Moldova, România a primit 12 puncte, deci votul juriului nu este egal cu cel al oamenilor din întreaga țară care au votat”, a spus Margarita Druță în clipul video. Juriul Republicii Moldova a acordat punctajul maxim de 12 puncte Poloniei, în timp ce România, care s-a clasat pe locul trei, a primit doar 3 puncte; Israel – 10 puncte, Grecia – 8 puncte; iar Ucraina nu s-a regăsit printre țările punctate. Juriul din România i-a acordat Republicii Moldova 10 puncte.
Ministerul Culturii, după rezultatul României la Eurovision: Europa a ascultat vocea României. Și a prețuit-o
„România pe podium la Eurovision 2026. Sâmbătă seară, pe scena Wiener Stadthalle din Viena, Alexandra Căpitănescu a oferit unul dintre cele mai puternice momente românești din istoria recentă a Eurovision. Cu 296 de puncte și locul 3 în finala competiției, artista de 22 de ani a reușit să transforme emoția, vulnerabilitatea și forța interioară într-un spectacol care a cucerit printr-o interpretare intensă, susținută de o prezență scenică magnetică și o energie care a trecut dincolo de limbaj, granițe și diferențe culturale”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Ministerul Culturii. Rezultatul Alexandrei Căpitănescu reprezintă nașterea unei noi generații de artiști români susține instituția. Ministrul Demeter Andras a declarat: „Un răsărit de mult așteptat, după micile suișuri și marile coborâșuri care au caracterizat reprezentarea României în ultimii mai bine de zece ani. Un rezultat dătător de încredere pentru creatori și interpreți și de speranțe pentru iubitorii acestei competiții de tradiție”. „Ministerul Culturii o felicită pe Alexandra Căpitănescu, întreaga echipă artistică și pe toți cei care au contribuit la această reprezentare extraordinară a României. Aseară, Europa a ascultat vocea României. Și a prețuit-o”, se mai arată în mesaj.
Fiul lui Mihu din Toate pânzele sus” și băiatul profesoarei de canto a Alexandrei | Povestea trupei care a dus România pe locul 3 la Eurovision
Mulți nu mai creditează Eurovisionul cu anvergura de altă dată, însă, cu toate astea, nu pot să nu-și admită interesul pentru participarea României la acest concurs. De fiecare dată. În privința prestației Alexandrei Căpitănescu, și presa de specialitate (sau nu neapărat de specialitate), și experții domeniului au așezat-o între termenii cei mai pozitivi cu putință. Onorabilul loc trei a mai fost ocupat la Eurovision de-a lungul timpului, de artiști de anvergură de la noi: Luminița Anghel, Sistem, Paula Seling, Ovi. Cine sunt cei patru băieți Thomas Trupa Alexandrei Căpitănescu s-a format după ce artista a câștigat „Vocea României”, în 2023, la îndemnul Mădălinei Cârcotă, profesoara de canto care o pregătește vocal pe Alexandra de mai mulți ani, încă de dinainte de marele concurs de talente. Ba chiar unul dintre membrii trupei, clapistul Thomas Cârcotă, este fiul Mădălinei Cârcotă. Familia Cârcotă este prezentă, prin urmare, pe două planuri în trupă: în culise, prin profesoara care a ghidat-o pe Alexandra, și pe scenă, prin fiul ei. Luca La tobe îl găsim pe Luca-Alexandru Șofron, 20 de ani, fiul actorului Cristian Șofron, cunoscut publicului român ca marinarul Mihu din „Toate pânzele sus”. Tatăl său mărturisea că Luca „a intrat atât de bine în zona asta” a muzicii încât se temea că băiatul va abandona tot pentru baterie – și nu s-a înșelat. Luca a povestit că atunci când Alexandra a venit cu propunerea Eurovision, reacția trupei a fost de uimire totală: „Eram toți șocați. Unde? Ce facem?” Bogdan și Matei Bogdan Stoican acoperă chitara, compoziția și producția, fiind unul dintre pilonii creativi ai trupei, în timp ce Matei-Mihail Cohal asigură linia de bas și contribuie și el la producția muzicală. Împreună, cei cinci au construit un proiect care a depășit rapid granițele scenei locale – concerte, festivaluri, colaborări și, în cele din urmă, scena de la Viena, unde România a obținut sâmbătă cel mai bun rezultat din ultimii 16 ani.
Cele 516 puncte care au așezat Bulgaria pe harta Eurovision / Europa este Bangaranga, titrează presa bulgară
Dara a câștigat ediția aniversară, a 70-a, a Concursului Eurovision pentru Bulgaria, cu piesa „Bangaranga”, aducând, astfel, țării sale prima victorie din istoria participării sale. O victorie pe care nimeni n-a anticipat-o. Ba chiar, marii specialiști în Eurovision, cei care urmăresc concursul de decenii și casele de pariuri au dat ca favorită Finlanda, eliminând din start multe țări, printre care și Bulgaria. Ei bine, surpriza a fost cu atât mai mare, cu cât nimeni nu a văzut-o venind. Bangaranga – electro-popul cu influențe folclorice care a rupt Eurovisionul Piesa „Bangaranga” a fost lansată în 28 februarie anul acesta și a fost selectată prin votul publicului și al juriului pentru participarea la Eurovision. Single-ul e un dance-pop / electro-pop cu influențe balcanice subtile, care nu te lovesc în moalele capului, dar sunt acolo. Autorii – Dara (Darina Yotova), Anne Judith Wik, Cristian Tarcea și Dimitris Kontopoulos. Un lucru, poate, interesant: în repetițiile pentru Eurovision, producția scenică a integrat elemente inspirate din tradiția bulgară Kukeri, una dintre cele mai spectaculoase și vechi tradiții ritualice din Bulgaria – un amestec de carnaval, ritual agrar și exorcizare simbolică, specifice zonei balcanice. Vorbim de un mix foarte bine dozat de simboluri folclorice și staging ultramodern – un concept vizual curajos, dar în profund acord cu spiritul european al Eurovision – să-ți afirmi identitatea, să nu te topești printre culturi. Presa internațională și rețelele de socializare au reacționat excelent Presa internațională a reținut energia debordantă, coregrafia intensă, reacția excelentă a publicului. Pe Reddit, comunitatea fanilor Eurovision a remarcat „stagingul incredibil de inteligent” și a constatat că „Dara vinde fiecare secundă din moment”. Presa internațională reține, de asemenea, interpretarea rafinată și dinamica alertă. Piesa bifează, practic, tot ce cere Eurovisionul ultrapostmodern: să aibă un refren memorabil, să aibă un beat bun de dat la radio, să aibă o identitate etnică clară, fără a deveni „folclor demonstrativ”, să aibă un staging cinematic și, bineînțeles, să fie autentic. The Guardian a descris piesa ca fiind un „club hit bulgar cu potențial mare”. Întrebată, într-una din intervențiile din timpul voturilor, ce este „Bangaranga”, Dara, cântăreața de 27 de ani, a explicat cu un optimism debordant că asta înseamnă „o stare de spirit, curajul de a-ți urma visul”. Imediat după terminarea concursului, presa bulgară a titrat imediat: „Istoric! DARA plasează Bulgaria pe primul loc la Eurovision, Europa este „Bangaranga”.
Eurovision 2026 – Bulgaria este marea câștigătoare a ediției cu numărul 70 / România – într-un onorabil Top 3
UPDATE Bulgaria este marea cîștigătoare a ediției cu numărul 70 a Eurovisionului 2026, după ce mai mulți specialiști au avansat Finlanda drept favorit. România se situează într-un onorabil top 3, după Israel, a cărui participare a fost mult contestată. De altfel, de contestații nu a dus lipsă nici piesa României, „Chocke me”, pe care experții au desființat-o spunând că promovează un mesaj periculos. Despre piesa Darei, cântăreața din Bulgaria, aceasta spunea, întrebată fiind ce înseamnă „Bangaranga”, că este o stare de spirit, o atitudine, un vis către care te duci cu curaj. Știrea inițială Sunt clipele votului în Marea Finală a Eurovisionului 2026. România este prezentă, după patru ani, cu o scenă care a scandalizat mult și care fusese, la un moment dat, considerată ca având un mesaj periculos. 25 de țări se luptă în această seară pentru marele trofeu. Totul se întâmplă pe Wiener Stadhalle din Viena. Această ediție a Eurovision este în mod particular marcată de absența a cinci țări, printre care Spania, Irlanda și Olanda, care s-au retras din competiție în semn de protest pentru participarea Israelului. Favorit covârșitor la marele trofeu este considerat duoul finlandez. Marea Finală Eurovision – noaptea care încheie cea de-a 70-a ediție 25 de piese. O singură seară. Un singur câștigător. Telespectatorii din țările neparticipante pot urmări show-ul live pe canalul oficial de YouTube Eurovision Song Contest. Cine concurează? 35 de țări au intrat în competiție la cea de-a 70-a ediție Eurovision, dar după Semifinala 1 (marți, 12 mai) și Semifinala 2 (joi, 14 mai), au rămas 25 de finaliști. Ordinea de intrare pe scenă a fost stabilită în noaptea de joi, imediat după încheierea celei de-a doua semifinale. În această seară s-au ascultat piesele: Danemarca: Søren Torpegaard Lund – Før Vi Går Hjem Germania: Sarah Engels – Fire Israel: Noam Bettan – Michelle Belgia: ESSYLA – Dancing on the Ice Albania: Alis – Nân Grecia: Akylas – Ferto Ucraina: LELÉKA – Ridnym Australia: Delta Goodrem – Eclipse Serbia: LAVINA – Kraj Mene Malta: AIDAN – Bella Cehia: Daniel Zizka – CROSSROADS Bulgaria: DARA – Bangaranga Croația: LELEK – Andromeda Marea Britanie: LOOK MUM NO COMPUTER – Eins, Zwei, Drei Franța: Monroe – Regarde ! Moldova: Satoshi – Viva, Moldova! Finlanda: Linda Lampenius x Pete Parkkonen – Liekinheitin Polonia: ALICJA – Pray Lituania: Lion Ceccah – Sólo Quiero Más Suedia: FELICIA – My System Cipru: Antigoni – JALLA Italia: Sal Da Vinci – Per Sempre Sì Norvegia: JONAS LOVV – YA YA YA România: Alexandra Căpitănescu – Choke Me Austria: COSMÓ – Tanzschein
Un studiu al cântecelor de la Eurovision din 1956 încoace arată creșterea conținutului politic
Pentru acest studiu, psihologul și muzicologul Markus Foramitti a analizat aproape 1.800 de cântece participante la concurs din 1956 până în prezent. Deși dragostea este tema predominantă – prezentă în aproape două treimi dintre piese în acest an – analiza arată că versurile tind să fie din ce în ce mai simple și să includă un limbaj și conotații negative, notează EFE. În același timp, cresc lent versurile cu tentă politică, în timp ce temele festive își mențin o prezență constantă de-a lungul anilor. Cercetarea, comandată de postul public austriac ORF cu ocazia festivalului organizat în această săptămână, subliniază că evoluția către un ton și un limbaj „negativ” în cântecele Eurovision este mai lentă decât în alte topuri internaționale. „Probabil acest lucru are legătură cu faptul că la Eurovision există mai multă cenzură. De exemplu, se folosesc mai puține înjurături și mai puțini termeni sexuali”, a declarat Foramitti, citat de ORF. Versuri mai puțin complexe, dar mai atractive Totuși, la fel ca în topurile muzicale americane, și la Eurovision se observă o scădere a complexității versurilor. Potrivit cercetătorului, acest lucru se explică prin faptul că publicul preferă, în general, conținuturi muzicale mai simple, deoarece sunt mai ușor de procesat, înțeles și cântat. În același timp, Foramitti a subliniat că algoritmii principalelor platforme de streaming favorizează piesele care captează rapid atenția. „Este mult mai ușor atunci când există de la început un «hook», un element repetitiv care îi face pe oameni să continue să asculte piesa”, a explicat psihologul. În ediția actuală, această tendință se reflectă, de exemplu, în piesa grecească „Ferto”, care ocupă locul al doilea în proiecțiile caselor de pariuri. Conținutul politic nu este permis, potrivit regulamentului festivalului Conform regulilor festivalului, conținutul politic este interzis în cântece, astfel că majoritatea referințelor din acest domeniu apar în mod simbolic, istoric sau indirect. Unul dintre cele mai cunoscute exemple este piesa „1944”, interpretată de ucraineanca Jamala, câștigătoarea din 2016, care abordează deportarea tătarilor din peninsula Crimeea, ordonată de Stalin în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. La ediția din 2024 de la Malmö (Suedia) au existat controverse legate de piesa israeliană „Hurricane”, care face referire la atacul terorist al Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023. Din cauza răspunsului militar al Israelului la aceste atacuri în Gaza, soldat cu peste 70.000 de morți și calificat de criticii săi drept „genocid”, prezența Israelului provoacă tensiuni în Eurovision încă de atunci. Din acest motiv, cinci țări, printre care și Spania, au decis să boicoteze festivalul în acest an.