Von der Leyen și Antonio Costa și-au anunțat favoriții de la Eurovision. Concursul, între muzică și tensiuni politice
Concursul Eurovision a rămas, până în ziua de astăzi, unul dintre cele mai urmărite evenimente din Europa, însă dincolo de muzică și spectacol, competiția continuă să fie marcată și de teme politice. Înaintea marii finale de sâmbătă, 16 mai, de la Viena, mai mulți lideri europeni au vorbit despre melodiile lor preferate din istoria concursului. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat pentru POLITICO că piesa „Waterloo” a trupei ABBA, câștigătoare în 1974, rămâne cea mai „emblematică” melodie Eurovision din toate timpurile. Potrivit acesteia, piesa suedezilor „a devenit parte a patrimoniului cultural european și a lansat unul dintre cele mai emblematice grupuri pop din istorie”. Totodată, von der Leyen a mai spus că melodia care o emoționează cel mai mult este „Ne partez pas sans moi”, interpretată de Céline Dion pentru Elveția în 1988. „Ce voce, ce emoție”, a afirmat lidera Comisiei Europene. Dintre piesele mai recente, oficialul european a lăudat piesa „Euphoria” a lui Loreen, câștigătoare pentru Suedia în 2012. Și președintele Consiliului European, António Costa, are o piesă muzicală favorită din cadrul Eurovision, cu o puternică încărcătură istorică. Un purtător de cuvânt al acestuia a declarat că melodia sa preferată este „E depois do adeus”, interpretată de Paulo de Carvalho pentru Portugalia în 1974. Deși nu a câștigat concursul, cântecul a devenit ulterior simbol al Revoluției Garoafelor și al tranziției democratice din Portugalia. Competiția a avut deseori și o semnificație geopolitică. După căderea Cortinei de Fier, participarea unor țări precum Polonia, statele baltice sau Ucraina a fost văzută drept un simbol al unității europene. Un exemplu important este piesa „1944”, interpretată de Jamala, care a câștigat Eurovision în 2016 și a făcut referire la deportarea tătarilor crimeeni în perioada stalinistă. În acest an, Eurovision este din nou în centrul controverselor politice. Spania, Olanda, Irlanda, Islanda și Slovenia au anunțat că vor boicota competiția din cauza participării Israelului, reprezentat de Noam Bettan. La Bruxelles a fost organizat chiar și un eveniment alternativ, „Uniți pentru Palestina”. În paralel, însă, reprezentantul Israelului a vorbit despre „șocul” provocat de huiduielile și protestele din timpul semifinalei. Oficialii israelieni au spus că înaintea concursului au apărut zeci de mii de mesaje antisemite online. Ministrul israelian al culturii și sportului, Miki Zohar, a criticat apelurile la boicot și a spus că Eurovision „este o celebrare a muzicii, culturii și fraternității dintre națiuni, nu o platformă pentru a marca puncte politice”. România s-a calificat în finala Eurovision Anul acesta, România, reprezentată de Alexandra Căpitănescu, s-a calificat joi seara în finala concursului Eurovision, care va avea loc sâmbătă. Alexandra Căpitănescu a reprezentat țara noastră cu piesa „Choke Me”, o combinație de rock alternativ, pop întunecat și influențe nu-metal, considerată una dintre cele mai neobișnuite propuneri românești din ultimii ani. La doar 22 de ani, Alexandra Căpitănescu a devenit cunoscută publicului după ce a câștigat, în 2023, sezonul 11 al emisiunii Vocea României, în echipa lui Tudor Chirilă. Pe lângă muzică, artista are și un parcurs academic mai puțin obișnuit pentru lumea showbizului. Alexandra a absolvit Facultatea de Fizică și urmează în prezent un master în fizică medicală la București. Este pasionată de știință, istorie, geografie și arte, iar profilul său a atras atenția presei internaționale încă din momentul anunțului participării sale la Eurovision.
România s-a calificat în finala Eurovision
A doua semifinală a concursului Eurovision a avut loc joi la Viena. România a intrat a treia în concurs, marcând revenirea în competiție după doi ani de absență. Alexandra Căpitănescu a reprezentat țara noastră cu piesa „Choke Me”, o combinație de rock alternativ, pop întunecat și influențe nu-metal, considerată una dintre cele mai neobișnuite propuneri românești din ultimii ani. Potrivit site-ului oficial al competiției, din a doua semifinală s-au calificat zece concurenți: Bulgaria (DARA – Bangaranga), Ucraina (LELÉKA – Ridnym), Norvegia (JONAS LOVV – YA YA YA), Australia (Delta Goodrem – Eclipse), România (Alexandra Căpitănescu – Choke Me), Malta (AIDAN – Bella), Cipru (Antigoni – JALLA), Albania (Alis – Nân), Danemarca (Søren Torpegaard Lund – Før Vi Går Hjem) și Cehia (Daniel Zizka – CROSSROADS). Cinci concurenți nu au obținut joi calificarea: Azerbaidjan (JIVA – Just Go), Luxemburg (Eva Marija – Mother Nature), Armenia (SIMÓN – Paloma Rumba), Elveția (Veronica Fusaro – Alice) și Letonia (Atvara – Ēnā). Sâmbătă, marea finală Sursa citată arată că rezultatul semifinalei a fost determinat printr-o combinație între votul juriului și votul publicului, provenit de la spectatori din întreaga lume, fiecare având o pondere de 50%. Votul publicului a avut loc în timpul transmisiunii în direct a emisiunii. Cele 10 țări calificate se vor alătura celor calificate din prima semifinală, care a avut loc marți, precum și celor din „Big 4” (Franța, Germania, Italia și Regatul Unit), plus câștigătoarea ediției precedente, Austria. Moldova se numără printre țările calificate în prima semifinală. Marea finală este programată sâmbătă, 16 mai.
Beni Mihai De la cântăreț în cor bisericesc, la Drag Queen care cântă pop, dar și rock al anilor ’80
„Când eram mic, eram pus de maică-mea să cânt la biserică. Nu am fost pasionat de chestia asta. Pe parcurs, între adolescență și maturitate, am început să prind o pasiune pentru Celine Dion, de exemplu. Și de acolo, efectiv, m-am «aruncat» în visul ăsta”, spune Beni Mihai, pentru MEDIAFAX. Beni compune muzică de mai bine de 15 ani. „Am compus și muzică religioasă înainte, cânt muzică clasică, internațională, pop și așa mai departe”, spune artistul. La început, a cântat într-un bar din Timișoara, la invitația unei prietene, însă nu se simțea apreciat pentru că lumea nu venea la concerte. „Nu am fost bine primit. Am încercat să am spectacole, lumea nu venea. Artiștii de pe scena locală chiar sufereau și atunci și suferă și acum. Dar eu nu m-am transformat în caracter de Drag Queen din cauza asta”, mărturisește Beni. Totul s-a schimbat pentru tânărul artist, în urmă cu trei ani, când a primit invitația să cânte ca Drag Queen la un bar din București, deținut de un patron norvegian. „Mi-am dat seama că pot să evoluez ca voce, că nu mai am anxietate, nu mai îmi tremură mâinile pe scenă, pot să-mi construiesc singur peruci, accesorii, ținute – chestii pe care eu nu le-am făcut deloc, înainte. Și cumva te face te face să te simți bine în pielea ta, ca să zic, te liniștești”, mărturisește Beni. Ușile s-au deschis, spune el De atunci, Beni a participat la o serie de concursuri muzicale. În martie 2025 a participat la X factor, în octombrie a câștigat cea de-a opta ediție a emisiunii „The Ticket” și s-a calificat în finală, prestația sa fiind apreciată de jurați. . El spune că experiența i-a schimbat „complet” viziunea ca artist. „Mi-a dat încredere enormă și n-aș putea să fiu mai recunoscător cu tot ce s-a întâmplat acolo. Toți m-au iubit, m-au susținut, mi-au dat timp să mă pregătesc. Cred că cea mai mare provocare din viața mea a fost această experiență. Aș repeta-o zi de zi fără să mă plictisesc”, spune artistul. Semifinalist la Eurovision În 2026, Beni s-a calificat la Eurovision, acolo unde a ajuns până în semifinală. A participat cu propriul cântec, numit „Angels”. „Nu m-am dus cu așteptări. M-am dus să-mi prezint talentul artistic și mă bucur că s-a întâmplat chestia asta și că sunt primul Drag Queen din România care să ajungă și la Eurovision”, spune Beni. Rolul de Drag Queen l-a schimbat El spune că rolul de Drag Queen l-a schimbat: „Nu există persoană în lumea asta care să abordeze un caracter de Drag și să nu se simtă încrezător. Arta asta te transformă, indiferent de cine ești. Poți să fii sărac sau milionar – când ești pus în caracter «Drag» ești altcineva. Ești omul pe care tu-l creezi ca atitudine. Este o mască puternică de protecție, de exprimare”, declară cântărețul. Întrebat despre cum își gestionează critice legate de arta sa mai puțin obișnuită, Beni mărturisește că nu-l deranjează să primească critici, cu toate că la început, înainte să facă „Drag”, acestea îl deranjau. „Nu am întâlnit niciodată un om care are niște studii superioare sau un nivel de educație, care să mă jignească sau mă critice. Chiar îmi doresc să se întâmple lucrul ăsta. Prefer să vină un val de hate pentru că mă propulsează să ajung la publicul care mă apreciază”, spune Beni. „La început aveam chestia asta când nu eram «Drag» artist”, recunoaște Beni, referindu-se la faptul că părerile negative îl deranjau înainte să se apuce de acest gen de spectacole. „Îmi cunosc nivelul. Știu că eu cânt din pasiune și voi aduce arta «Drag» ca lucru bun în România”, spune Beni. Arta „Drag”, de la o soluție a unei interdicții, la un mod de exprimare De la o alternativă inedită a unei interdicții din Evul Mediu, spectacolele de „Drag” au devenit un adevărat mod de exprimare artistică. În Anglia secolului XVI-lea, pe vremea Reginei Elisabeta, când piesele de teatru ale lui William Shakespeare erau puse în scenă, în fața a mii se spectatori ai teatrelor publice, femeile nu aveau voie să urce pe scenă, rolurile feminine erau interpretate de bărbați, cu machiaj strident și rochii, care erau nevoiți să se bazeze pe voce și gesturi pentru a da impresia de realism. Câteva secole mai târziu, arta „Drag” a fost reluată și în SUA. Prima competiție de acest gen s-a desfășurat în anul 1867, cunoscută drept Balul de la Hamilton Lodge, din renumitul cartier istoric Harlem din New York. Între anii ’20 – ’30, scena a evoluat, câștigând popularitate în SUA. Atunci, termenul a început să fie preluat de comunitatea homosexualilor Unul dintre cei mai cunoscuși artiști „Drag” de la acea vreme era Francis Renault. Acesta a cântat pe scenele teatrelor de cabaret din 42 de țări și era cunoscut pentru garderoba sa stridentă, formată din rochii cu pene de struț. O singură rochie costa, la acea vreme, 5.000 de dolari, potrivit Struthers Library Theatre. În anii ’50, spectacolele au început să fie organizate în baruri din spații mai tolerante, precum „Black Cat” din San Francisco. În următorii ani, aceste localuri au fost special amenajate pentru comunitatea homosexualilor, iar fenomenul s-a extins chiar și în lumea cinematografiei, cele mai marcate filme, dar și documentare, cele mai marcante fiind „Pink Flamingos” (1972), „Paris is Burning” (1990), sau chiar „Mica Sirenă” (1989), care îl avea în distribuție pe Drag Queen-ul cunoscut sub numele de Devine, care a stat la baza personajului „Ursula”. Arta culturii „Drag” a fost promovată chiar și la TV în SUA, în cadrul emisiunii „RuPaul’s Drag Race”, ale cărei versiuni de spin-off, continuă chiar și în prezent, numărând 18 sezoane.
Eurovision se extinde: Concursul lansează prima ediție din istorie dedicată Asiei. Ce țări vor participa
Concursul Eurovision lansează prima ediție din istorie dedicată Asiei. Potrivit BBC, posturile de televiziune din 10 țări din regiune, printre care Coreea de Sud, Bhutan, Thailanda și Filipine, au confirmat deja că vor participa. Potrivit EBU (European Broadcasting Union), „va include artiști și piese din Coreea de Sud, Thailanda, Filipine și Vietnam, alături de Malaezia, Cambodgia și Laos, precum și Bangladesh, Nepal și Bhutan, iar pe măsură ce competiția se va extinde, se așteaptă ca și alte țări să se alăture”. Țările participante vor organiza mai întâi propriile selecții naționale. Marea finală a primei ediții dedicată Asiei va avea loc în capitala Thailandei, Bangkok, pe 14 noiembrie 2026. „Pe măsură ce marcăm cea de-a 70-a aniversare a Concursului Eurovision, este deosebit de semnificativ să deschidem acest nou capitol alături de Asia, o regiune bogată în cultură, creativitate și talent”, a declarat Martin Green, directorul Concursului Eurovision la EBU, într-un comunicat. Potrivit BBC, începând cu anii 2000, au existat multiple încercări de a crea o versiune asiatică a concursului, însă nu s-a concretizat nimic până acum. Ediția asiatică a Eurovision este organizată de EBU împreună cu compania de divertisment Voxovation, cu sediul în Los Angeles, și S2O Productions, cu sediul în Thailanda. Prima ediție a concursul muzical Eurovision a avut loc în 1956, devenind cel mai longeviv concurs internațional de muzică din lume. Ediția din acest an are loc în luna mai, la Viena.
The Guardian: Piesa României la Eurovision glorifică asfixierea sexuală
„Choke me” (Sufocă-mă), piesa cu care România participă la Eurovision, este aspru criticată de organizații și activiști din toată Europa. În opinia lor, piesa „Choke me” „glorifică asfixierea sexuală”, iar experți internaționali spun că piesa „normalizează practici nesăbuite” și promovează o conduită periculoasă. Cuvintele „Choke me” sunt repetate de 30 de ori de-a lungul piesei. Fanii Eurovision cer schimbarea versurilor The Guardian, RTL.nl, New Musical Express și Metal Hammer au comentat în același registru, anume că piesa glorifică practici sexuale periculoase, iar Clare McGlynn, profesor de Drept la Universitatea Durham, a declarat că melodia reprezintă „o normalizare nesăbuită” a unei conduite ce poate cauza leziuni cerebrale, ignorând instinctele de siguranță ale tinerelor femei. De o potențialitate artistică discutabilă, piesa repetă osesiv ideea sufocării: „Abia pot respira”, „Vreau să mă strangulezi”, „Lasă-mi plămânii să explodeze” și insistă pe „sufocă-mă” de 30 de ori. Fanii Eurovision cer descalificarea piesei sau schimbarea versurilor. Un Eurovision contestat de multe țări Alexandra Căpitănescu, câștigătoare, în trecut, a trofeului „Vocea României”, își apără piesa spunând că se referă la „emoții puternice și sufocare de îndoială de sine”, idee promovată, de altfel, și de reprezentanții TVR. Căpitănescu își va susține piesa pentru prima dată la Eurovision joi, 14 mai, la cea de-a doua semifinală. O ediție de Eurovision la care mai multe țări au ales să nu participe, în semn de protest față de suprimarea libertății presei în problema Gaza și a interferenței guvernului israelian în ediția precedentă.
Și Islanda boicotează Eurovisionul 2026 din cauza participării Israelului
Postul islandez RÚV a anunțat miercuri că nu va participa la concursul de anul viitor. Decizia vine după ce săptămâna trecută s-a confirmat că Israelul va participa la Eurovision. Islanda boicotează Eurovisionul din cauza acțiunilor militare ale Israelului din Gaza. Motivul retragerii „Participarea postului național israelian Kan la concurs a creat dezbinare atât în rândul membrilor Uniunii Europene de Radiodifuziune (EBU), cât și în rândul publicului larg”, a arătat RÚV într-un comunicat citat de Independent. Islanda indicase anterior că intenționează să nu participe la concurs. Postul islandez a dorit să aștepte discuțiile în consiliul de administrație înainte de anunțul oficial. Reuniunea a avut loc cu câteva ore înainte de termenul limită pentru confirmarea participării la cea de-a 70-a ediție a concursului. Poziția celorlalte țări Spania a declarat săptămâna trecută că se retrage după ce a solicitat un vot privind participarea Israelului. Irlanda, Slovenia și Țările de Jos s-au retras de asemenea după summit. Postul irlandez RTE a descris participarea Israelului ca fiind „inacceptabilă, având în vedere pierderile îngrozitoare de vieți omenești din Gaza”. Decizia EBU EBU a renunțat să supună la vot participarea Israelului. Uniunea a adoptat în schimb reguli menite să descurajeze guvernele să influențeze concursul. Un purtător de cuvânt al BBC a declarat: „Susținem decizia colectivă luată de membrii EBU. Este vorba despre aplicarea regulilor EBU”. RÚV a arătat că „există încă îndoieli cu privire la faptul că ajustările convenite ar fi pe deplin satisfăcătoare”. Postul islandez și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că diverse părți interesate din Islanda s-au opus participării la concurs. Contextul participării Israelului Prezența Israelului la Eurovision a fost o sursă crescândă de tensiune din cauza războiului din Gaza. Există acuzații că guvernul israelian a încercat să influențeze votul publicului la evenimentul din acest an. Rusia a fost exclusă din Eurovision după invadarea Ucrainei în 2022, dar Israelul a continuat să concureze în ultimii doi ani. Israelul participă la Eurovision din 1973, deoarece Kan este membru al EBU. Israelul a câștigat de patru ori, cel mai recent în 2018. A ocupat locul al doilea în concursul din 2025. Concursul Eurovision 2026 va avea loc în Austria în luna mai.
Intervision, replica rusă a concursului Eurovision, s-a încheiat. Reprezentanta SUA nu a mai urcat pe scenă
Ediția de anul acesta a concursului s-a încheiat sâmbătă noapte, iar câștigătorul acesteia a fost cântărețul vietnamez Duc Phuc, care a fost premiat cu 300 de milioane de ruble, echivalentul a 360.000 de dolari, dar și un trofeu sub forma unei cupe de cristal, notează Associated Press. Melodia, intitulată „Phù Đổng Thiên Vương” (Phù Đổng, Regele Ceresc), a fost un amestec de pop, rap, dar și dubstep. Spectacolul interpretat de artistul vietnamez a fost însoțit de efecte pirotehnice și jocuri de lumini. Cântecul a devansat Kârgâzstanul care s-a clasat pe locul doi. La concursul desfășurat sâmbătă seară au participat artiști din peste 20 de țări, iar fiecare concurent a interpretat un cântec în limba maternă. Spre deosebire de clasicul Eurovision, concursul Intervision din Rusia nu a avut elementul de vot al publicului, ci câștigătorul a fost desemnat de un juriu. Concursul nu a fost lipsit de incidente Cântăreața Vassy, de origine australiană, care reprezenta SUA în cadrul concursului și-a amânat spectacolul. Cu câteva minute înainte de a urca pe scenă, prezentatorii concursului au anunțat că ea nu va mai cânta din cauza „presiunilor politice” exercitate de guvernul Australian. Cântărețul Brandon Howard, care ar fi trebuit să reprezinte SUA inițial a amânat prestația de la Moscova cu trei zile înaintea finalei de sâmbătă. El s-a retras din concurs din cauza unor „circumstanțe familiale neprevăzute”. Contactată de Associated Press, cântăreața australiană Vassy a precizat că nu poate comenta incidentul deocamdată. De asemenea, cântărețul rus Shaman a susținut un discurs pasional după finalizarea prestației sale, în care s-a adresat juriului, sugerând ca prestația Rusiei să nu fie luată în considerare de juriul internațional. „Rusia a câștigat deja prin faptul că a invitat atât de multe țări să ni se alăture”, a afirmat Shaman. Apariții ale oficialilor ruși în timpul finalei Vladimir Putin a înregistrat un mesaj video special difuzat înainte de începerea spectacolului. Lavrov a apărut și el în timpul finalei, susținând un interviu între primul și al doilea act. Participarea Rusiei la Eurovision a fost interzisă încă din anul 2022, odată cu începerea Războiului din Ucraina. Varianta reinterpretată este o replică a vechiului concurs Intervision, organizat de URSS între anii 1960 – 1970. Încă de la începutul anilor 2000, Kremlinul își dorea să reînvie vechiul concurs, însă decizia s-a concretizat abia în acest an, organizarea competiției fiind stabilită prin decret prezidențial. Oficialii ruși au promovat intens evenimentul, printr-un videoclip redat chiar în Times Square. De asemenea, Putin a discutat despre concurs și în timpul vizitelor sale în China, dar și Arabia Saudită. Evenimentul se vrea a fi o alternativă la „decadența occidentală” criticată direct de Rusia. Următoarea ediție a evenimentului s-ar putea desfășura în Arabia Saudită.