Evaluarea Națională 2026, clasa a IV-a. Elevii susțin astăzi proba la Matematică și Științe ale naturii. Cum se desfășoară testarea
Elevii de clasa a IV-a susțin miercuri, 20 mai 2026, proba la Matematică și Științe ale naturii din cadrul Evaluării Naționale organizate la finalul ciclului primar, după ce marți au participat la testarea la Limba română, relatează Edupedu. Examenul se desfășoară în timpul programului obișnuit de curs, iar elevii au la dispoziție 60 de minute pentru rezolvarea subiectelor. Rolul acestui examen este de a arăta nivelul de pregătire al copiilor la finalul clasei a IV-a și de a oferi profesorilor și părinților informații despre competențele elevilor. Rezultatele nu sunt afișate public și nu sunt folosite pentru realizarea unor clasamente, dar acestea sunt incluse în portofoliul educațional al fiecărui elev. Cum se desfășoară probele Potrivit prevederilor Ministerul Educației, evaluările sunt organizate chiar în școlile în care învață copiii, de regulă în sălile de clasă în care aceștia își desfășoară activitatea zilnică, pentru a beneficia de un mediu familiar. Înainte de începerea testării, profesorii pregătesc sălile prin îndepărtarea materialelor care ar putea influența rezolvarea subiectelor, astfel încât evaluarea să se desfășoare în condiții corecte pentru toți elevii. Fiecare probă durează 60 de minute, iar la începutul examenului elevii primesc broșura cu subiectele și completează datele de identificare, precum numele, prenumele și unitatea de învățământ. Cum sunt structurate testele Conform metodologiei Ministerului Educației, elevii de clasa a IV-a susțin trei probe distincte. Prima probă a vizat înțelegerea textului scris în limba română, a doua probă este cea de Matematică și Științe ale naturii, iar ultima testare este destinată verificării competențelor de înțelegere a textului scris în limba maternă. Pentru elevii care aparțin minorităților naționale care studiază în limba maternă, testele la Matematică și Științe ale naturii sunt oferite atât în limba de studiu, cât și în limba română. Cine corectează lucrările Lucrările sunt evaluate în fiecare unitate de învățământ de profesorii desemnați pentru această activitate. Fiecare test este corectat de doi evaluatori, iar unul dintre aceștia poate fi chiar cadrul didactic de la clasă. De asemenea, profesorii implicați în acest proces participă înainte la sesiuni speciale de instruire privind aplicarea baremelor și criteriilor de notare. Cum vor fi comunicate rezultatele Rezultatele obținute la Evaluarea Națională de clasa a IV-a nu sunt afișate public și nici nu sunt trecute automat în catalog. Acestea sunt folosite pentru monitorizarea progresului școlar al fiecărui copil. Fiecare elev primește un rezultat individual, care este inclus ulterior în portofoliul educațional. La cererea părinților sau a reprezentanților legali, punctajele pot fi transformate în calificative sau note. Potrivit procedurilor în vigoare, evaluarea lucrărilor pentru clasele a II-a, a IV-a și a VI-a trebuie finalizată în maximum șapte zile de la ultima probă susținută. Ministerul Educației precizează că rezultatele sunt folosite pentru stabilirea unor măsuri personalizate de învățare, iar profesorii pot decide activități de recuperare, consolidare sau aprofundare, în funcție de nevoile fiecărui elev.
Evaluarea Națională 2026, clasa a IV-a. Elevii susțin astăzi proba la Limbă și comunicare. Cum se desfășoară testarea
Elevii de clasa a IV-a susțin marți, 19 mai 2026, proba la Limbă și comunicare din cadrul Evaluării Naționale organizate la finalul ciclului primar. Testarea are loc atât pentru elevii care studiază în limba română și pentru cei care învață în limbile minorităților naționale și se desfășoară în timpul programului normal de curs. Conform regulilor stabilite de Ministerul Educației, elevii au la dispoziție 60 de minute pentru rezolvarea subiectelor. Rezultatele nu sunt făcute publice și nu sunt folosite pentru realizarea unor clasamente între elevi, dar sunt incluse în portofoliul educațional al fiecărui copil, pentru a arăta nivelul de pregătire la finalul clasei a IV-a. Cum se desfășoară probele Evaluările sunt organizate chiar în școlile în care învață elevii, de cele mai multe ori în sălile de clasă în care aceștia își desfășoară activitatea zilnică, pentru a avea un mediu familiar și mai puțin stresant pentru cei mici. La începutul probei, fiecare elev primește broșura cu subiectele și datele de identificare completate. Înainte de testare, profesorii pregătesc sala și îndepărtează orice materiale care ar putea influența rezolvarea cerințelor. Cum sunt structurate testele Potrivit metodologiei Ministerului Educației, structura testelor diferă în funcție de limba în care elevii au studiat. Pentru copiii care au urmat cursurile în limba română, evaluarea include două probe: competențe de înțelegere a textului scris la Limba română Matematică și Științe ale naturii Elevii care studiază în limbile minorităților naționale susțin trei probe: Limba română Matematică și Științe ale naturii înțelegerea textului scris în limba maternă În cazul acestora, testele la Matematică și Științe ale naturii sunt oferite în limba de studiu, dar și în limba română, pentru a asigura condiții egale de evaluare. Cine corectează lucrările Lucrările sunt evaluate în fiecare unitate de învățământ de profesorii desemnați pentru această activitate. Fiecare test este corectat de doi evaluatori, iar unul dintre aceștia poate fi chiar învățătorul sau profesorul de la clasă. Înainte de începerea corectării, cadrele didactice participă la sesiuni de instruire privind aplicarea baremelor și criteriilor de evaluare. Cum sunt comunicate rezultatele Punctajele obținute de elevi nu sunt afișate public și nu sunt trecute automat în catalog. Rezultatele au rol orientativ și sunt folosite pentru monitorizarea progresului școlar al fiecărui copil. Fiecare elev primește un rezultat individual, care este inclus ulterior în portofoliul educațional. La solicitarea părinților sau a reprezentanților legali, punctajele pot fi transformate în note sau calificative. Potrivit metodologiei, evaluarea lucrărilor pentru clasele a II-a, a IV-a și a VI-a trebuie finalizată în cel mult șapte zile de la ultima probă. Ministerul Educației precizează că rezultatele sunt folosite pentru stabilirea unor măsuri personalizate de învățare, precum activități de recuperare, consolidare sau aprofundare. De asemenea, elevii și părinții primesc feedback individual pentru adaptarea parcursului școlar la nevoile fiecărui copil.
Elevii cu media 10 la Evaluarea Națională și Bacalaureat primesc bani de la Guvern
„Astăzi, 18 decembrie 2025, în ședința de guvern, s-a aprobat susținerea financiară a absolvenților care au obținut media 10 la Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a/EN VIII (sesiunea 2025), în valoare de 2.000 de lei pentru fiecare elev, și la examenul național de bacalaureat (sesiunea specială și sesiunea iunie 2025), în valoare de 5.000 de lei pentru fiecare elev”, a transmis Ministerul Educației și Cercetării într-un comunicat de presă. Ministerul Educației a precizat că 42 de absolvenți de liceu au obținut media 10 la bacalaureat, dintre care 32 în sesiunea iunie 2025, unul în sesiunea specială și nouă la bacalaureatul german, sesiunea iunie 2025. Totodată, 85 de absolvenți de clasa a VIII-a au au obținut media 10 la evaluarea națională. Daniel David: domeniul educației-cercetării a trecut de furtuna fiscal-bugetară Ministrul Educației, Daniel David, a declarat că măsura vine în contextul constrângerilor fiscal-bugetare, dar reflectă angajamentul Guvernului față de susținerea performanței în educație. „Mă bucur că, deși țara este încă sub efectul măsurilor fiscal-bugetare, am găsit deschidere din partea Guvernului pentru această susținere a tinerilor de excepție. Așa cum am mai declarat, domeniul educației-cercetării a trecut de furtuna fiscal-bugetară, iar acum, odată ce am implementat atât reforme necesare – care, prin schimbări paradigmatice, ne pun pe o traiectorie de modernizare decisivă -, cât și măsuri fiscal-bugetare – care ne-au salvat salariile și bursele în 2025 -, este timpul pentru stabilizare și creștere. Acest demers, după Gala Olimpicilor Internaționali – în care am premiat olimpicii români laureați în competițiile internaționale pe discipline – și completarea fondului de burse pentru studenți prin fonduri europene, arată că, treptat, intrăm în această fază”, a afirmat ministrul Daniel David.
Șapte zeciste din Iași. Povești de 10 la Evaluarea Națională: A fost un obiectiv clar pentru mine”
Șapte eleve din județul Iași au obținut media 10 la Evaluarea Națională 2025. În spatele acestor reușite se află nu doar multă muncă, ci și visuri clare despre viitor, activități extracurriculare și pasiuni care le definesc, scrie Ziarul de Iași. Iașiul a urcat din nou pe podiumul excelenței în educație, clasându-se pe locul doi la nivel național, după București, ca număr de medii de 10 la Evaluarea Națională 2025. Șapte eleve din județ au reușit performanța de a obține nota maximă atât la Limba română, cât și la Matematică, demonstrând că seriozitatea, disciplina și pasiunea pot merge mână în mână. Acestea sunt eleve care nu doar că au excelat academic, ci s-au implicat activ și în activități extracurriculare. Trei dintre ele sunt cercetașe cu vechime, două urmează cursuri de dans, iar altele iubesc lectura, cântă la chitară electrică sau joacă șah. AFLAȚI AICI CARE SUNT CELE 7 ELEVE DIN IAȘI CARE AU OBȚINUT MEDIA 10 LA EVALUAREA NAȚIONALĂ 2025 Numele meu este Denis Andrei, sunt un jurnalist cu o pregătire solidă și o pasiune neîncetată pentru informare. Am absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității din București și, de … vezi toate articolele
Situație alarmantă la simularea Evaluării Naționale. 3.000 de elevi au luat note între 1 și 2. Elevii au probleme în a citi textul dat
Aproape 36% dintre elevii de clasa a VIII-a care au participat la simularea Evaluării Naționale 2025 la Limba și literatura română au obținut rezultate dezastruoase. La nivel național, 3.000 de lucrări au fost notate între 1 și 1,99, scrie Ziarul de Iași. Simularea Evaluării Naționale 2025 la Limba și literatura română scoate la iveală o problemă majoră. Rezultatele simulării, desfășurate în luna martie, arată o problemă alarmantă: la nivel național, 3.000 de lucrări au fost notate între 1 și 1,99. Deși un punct era acordat din oficiu, iar alte 1,4 puncte puteau fi obținute prin rezolvarea integrală a primelor cinci exerciții, care presupuneau citirea și înțelegerea textelor, mulți elevi au întâmpinat dificultăți majore. Analizând exercițiile din subiectul I, care se bazau pe informații din două texte, mulți participanți nu au reușit să identifice răspunsurile corecte. Conform analizei Ministerului Educației și Cercetării, cel puțin 6.000 de elevi din 161.883 au întâmpinat dificultăți chiar la aceste exerciții simple. Profesorii de Limba română consideră îngrijorător faptul că aceste rezultate reflectă nu doar lipsa de atenție a elevilor, ci și probleme legate de obiceiurile de lectură și modul în care aceștia procesează informațiile. 7.600 de elevi nu au găsit în text luna februarie La primul exercițiu din subiectul I, 9,43% dintre elevii de clasa a VIII-a nu au reușit să identifice informațiile esențiale din text: numele unei persoane și luna în care se desfășura acțiunea. Răspunsurile corecte („Alexandru F.” și „februarie”) se aflau chiar în primele trei rânduri ale textului. Cu toate acestea, aproximativ 7.592 de elevi (4,69%) au primit punctaj zero, iar 7.673 (4,74%) au obținut doar punctaj parțial. „Problema este capacitatea elevului de a se orienta pe un text mai amplu și de a identifica exact acea informație pe care trebuie să o transcrie. Cred că se pune problema de atenție, dar și de capacitatea elevului de a identifica informații esențiale dintr-un text”, a declarat Anca-Narcisa Adochiei, profesoară de Limba și literatura română la Liceul Teoretic de Informatică „Grigore Moisil” din Iași. Serinella Zara, profesoară de Limba română la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Iași, consideră că astfel de exerciții sunt formulat simplu pentru a oferi tuturor elevilor șansa de a obține un punctaj de trecere. „Mi se pare incredibil să nu poți da răspunsuri corecte la astfel de exerciții, decât dacă nu ai citit mai mult de două rânduri în viața ta”, a spus aceasta. „Este un efect al generației rețelelor de socializare” În continuare, elevii au avut dificultăți și cu trei întrebări grilă, care se bazau tot pe textele date. De exemplu, la întrebarea privind județul de unde provenea o persoană amintită în text, 5.989 de elevi nu au obținut punctajul corect. La o altă întrebare, aproape 1 din 10 elevi nu au reușit să răspundă corect la întrebarea despre „salcâm” – răspunsul corect referitor la ce își dorea tânărul apicultor. „Este un efect al generației rețelelor de socializare, cu o atenție fragmentată și o capacitate redusă de a se concentra pe detalii. Elevii au făcut o lectură superficială a textului și au răspuns din amintiri”, a explicat Anca-Narcisa Adochiei. Exerciții simple, dar care necesită atenție din partea elevilor Profesorii susțin că, pentru a rezolva aceste exerciții, elevii ar trebui să citească textul de cel puțin două ori, să fie atenți la cerințele fiecărei întrebări și să verifice răspunsurile cu textul dat. „Lectura superficială a textului, dar și tendința de a nu acorda atenție detaliilor, au condus la aceste rezultate. Mulți elevi nu pot sintetiza corect informațiile din text și nu le pot exprima sub formă de răspunsuri coerente”, a declarat Carmen Călugăru, profesoară de Limba română la Școala Gimnazială „Ion Simionescu” din Iași. Numele meu este Denis Andrei, sunt un jurnalist cu o pregătire solidă și o pasiune neîncetată pentru informare. Am absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității din București și, de … vezi toate articolele