POVESTEA neștiută a străzii din Oltenița care poartă numele tatălui lui Ion Iliescu: „Patru ani de zile a trebuit să ne schimbăm buletinele” / Mărturii din copilăria fostului președinte
Ion Iliescu, fostul preşedinte al României s-a stins din viață marți, la 95 de ani, după mai bine de două luni în care a fost internat la „Spitalul Dr. Agrippa Ionescu.” O viață cu bune și cu rele, cu umbre și lumini, care au făcut din Ion Iliescu unul dintre politicienii postdecembrişti cei mai controversaţi. Jurnaliștii Gândul au mers în locul de unde a pornit povestea de viață a fostului președinte, locul în care acesta și-a trăit copilăria și anume în Oltenița, orăşelul port la Dunăre din Bărăgan. Primul șef de stat al României după Revoluția din 1989 a murit la 95 de ani, după ce starea sa de sănătate s-a deteriorat. Fostul președinte a fost la Spitalul Elias de mai multe ori în ultimii ani, pentru investigații. Din 9 iunie 2025, a fost internat în Spitalul Clinic de Urgență ”Agrippa Ionescu”, până la decesul său fiind îngrijit în Secția de Terapie Intensivă. În ultimii ani, Ion Iliescu s-a retras din viața publică, iar mesajele transmise pe blogul său au fost preponderent comemorative, la moartea unor personalități din România și din străinătate, sau la aniversările importante, inclusiv la 32 de ani de la Revoluție. Doamna Mihaela, o localnică din Oltenița, a povestit pentru GÂNDUL despre simbolistica străzii care poartă numele lui Alexandru Iliescu, tatăl lui Ion Iliescu. Femeia a mărturisit că denumirea străzii o știe așa dintotdeauna, cu o întrerupere de doar patru ani, în timpul mandatului președintelui Emil Constantinescu, atunci când a fost schimbată în C. I. Alimănişteanu. „De când mă știu eu, această stradă se cheamă Alexandru Iliescu, fiind tatăl domnului Ion Iliescu. Și s-a schimbat în timpul mandatului domnului Emil Constantinescu, patru ani de zile a trebuit să ne schimbăm din nou buletinele, cărțile de identitate, tot, să se numească C. I. Alimănişteanu. După aceea, după patru ani, când și-a terminat mandatul domnul Constantinescu, și a revenit la președinție Ion Iliescu, s-a redenumit strada Alexandru Iliescu”, povestește doamna Mihaela. „A copiărit împreună cu tatăl meu, se jucau împreună” Femeia își amintește, în contextul morții fostului președinte, că tatăl ei i-a spus că a copilărit cu Ion Iliescu, omul care avea, ani mai târziu, să marcheze istoria României. Doamna Mihaela recunoaște însă că, printre amintirile plăcute auzite de la tatăl său, în ceea ce-l privește pe fostul președinte, își fac locul și momentele neplăcute, amintind de drumul pe care a apucat-o România după Revoluție. „Da, da, a copilărit împreună cu tatăl meu. Se jucau împreună. O mică parte din copilărie, după ce a plecat de aici, că a fost… Ce să zic? Deci se jucau împreună, era un om extraordinar. Avem și amintiri plăcute și amintiri neplăcute. Cele neplăcute? Drumul pe care a apucat-o țara după Revoluție”, a conchis aceasta. Tatăl lui Ion Iliescu, mecanic de locomotivă la atelierele CFR din București Din cauza implicării sale în mișcarea comunistă, acesta a fost arestat în 1939 și internat în 1940 în lagărele de la Caracal și apoi Târgu Jiu, unde l-a întâlnit pe Gheorghiu-Dej. În urma disputelor interne din partid, Alexandru Iliescu a fost exclus de gruparea condusă de Gheorghiu-Dej. Alexandru Iliescu a avut o poziție critică în cadrul Partidului Comunist Român încă din anii 1930. Potrivit memoriilor fostului președinte Ion Iliescu – din cartea „Fragmente de viață și de istorie trăită” – la Congresul al V-lea al PCR, din 1931, Alexandru Iliescu și-a exprimat dezacordul față de rezoluția privind problema națională, considerând-o greșită și dăunătoare intereselor țării. A fost o abordare i-a atras numeroase critici și a fost încarcerat, potrivit informațiilor Mediafax.ro. Alexandru Iliescu, tatăl lui Ion Iliescu, a murit la doar 44 de ani, la scurt timp după ce a fost eliberat, în august 1945. „Am slăbiciunea cu dulceaţa de gutui!” Despre viaţa la Olteniţa, la care face referire şi în cartea autobiografică „Destinul unui om de stânga“, Iliescu a povestit într-un interviu acordat lui Sorin Danciu, jurnalist şi şef al Direcţiei de Cultură Călăraşi. Politicianul vorbea în toamna anului 2015, în interviul publicat în „Jurnalul de Călăraşi“, despre faptul că imaginea bunicilor din Olteniţa l-a însoţit toată viaţă. Fostul preşedinte spunea că dulceaţa de gutui a bunicii sale i-a rămas în memorie până la bătrâneţe. „Erau şi pomi fructiferi, domina curtea un gutui care a fost una din slăbiciunile mele. Bunica făcea totdeauna dulceaţă de gutui şi acum am slăbiciunea cu dulceaţa de gutui! Erau pruni, meri, un dud. Era o gospodărie foarte vie şi bunica şi bunicul o gospodăreau“, a afirmat fostul preşedinte. Ion Iliescu a murit marți, 5 august, la vârsta de 95 de ani, la Spitalul Clinic de Urgență ”Agrippa Ionescu”, unde era internat din 9 iunie. Fostul președinte avea o formă de cancer pulmonar și a fost supus de două ori unor intervenții chirurgicale după internarea sa la Spitalul SRI. Născut la 3 martie 1930, fostul șef al statului, a avut ieșiri publice foarte rare în ultimii ani, el rezumându-se la mesaje publicate pe blogul său, comemorative sau de felicitare a unor personalități sau instituții. Ion Iliescu, primul președinte al României postcomuniste După o ascensiune rapidă în forurile de conducere ale Partidului Comunist, Ion Iliescu a fost „exilat” de Nicolae Ceaușescu în poziții de conducere în provincie. Este o figură emblematică a Revoluției, în urma căreia a devenit primul președinte al României democratice, pentru un mandat de doi ani, ulterior câștigând două mandate pline, nesuccesive. Rolul și responsabilitatea sa în declanșarea și derularea evenimentelor din decembrie 1989, precum și a mineriadelor care au urmat rămân însă să fie determinate în instanță. Tot la judecători se află și cererea de retragere a certificatului de revoluționar al lui Ion Iliescu, înaintată de Guvern. Lider al stângii democratice din România, el a fost fondatului Frontului Salvării Naționale (PSD), devenit în 1992 Partidul Democrației Sociale din România, actualul Partidul Social Democrat, pe listele căruia a câștigat trei mandate de senator. Sursă foto și Video Exclusiv Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: FUNERALII Ion Iliescu/ Sicriul a fost depus la Palatul Cotroceni. Principalele momente ale zilei, transmise LIVE Gelu Voican Voiculescu, mesaj în exclusivitate pentru Gândul după dispariția lui Ion Iliescu:
Saga Hidrocentralei Tarnița, dorită și de Ceaușescu. Ce se întâmplă cu proiectul în condiții de austeritate
Construcția centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj Tarnița – Lăpuștești, din județul Cluj, un proiect care datează încă de pe vremea lui Ceaușescu și care a fost relansat în spațiul public acum doi ani de Sebastian Burduja, la preluarea mandatului de ministru al Energiei, continuă să fie un deziderat și pentru actuala conducere a instituției, conform unui răspuns transmis la solicitarea Gândul. Saga proiectului Hidrocentrala Tarnița – Lăpuștești nu se încheie odată cu mandatul fostului ministru al Energiei, Sebastian Burduja, care l-a promovat ca fiind proiectul său de suflet. La solicitarea Gândul, reprezentanții Ministerului Energiei, condus acum de Bogdan Ivan, au detaliat stadiul proiectului, care se pare că nu a fost încuiat într-un sertar. În octombrie 2024, Sebastian Burduja, dezamăgit de modul în care SAPE a derulat licitația pentru Hidrocentrala de la Tarnița – Lăpuștești, a anunțat un „plan B”. La acel moment, Burduja anunța continuarea discuțiilor cu partenerii strategici din Japonia și Franța, consorțiul format din Itochu-EDF, doi giganți energetici la nivel mondial. Potrivit fostului ministrul, EDF este cea mai importantă companie de utilități din Europa, care produce peste 16% din energia electrică din Uniunea Europeană. EDF este cel mai mare operator de active nucleare din lume, cu aproximativ 180.000 de angajați, iar Itochu, gigantul japonez, are venituri totale de aproape 90 de miliarde de dolari. Stadiul discuțiilor „Proiectul Tarnița – Lăpuștești rămâne pentru Ministerul Energiei un proiect strategic și prioritar”, a transmis ministrul Energiei, Bogdan Ivan, la solicitarea Gândul. „La acest moment, Hidroelectrica SA continuă discuțiile în vederea stabilirii cadrului de colaborare între părți printr-un memorandum pentru realizarea unui studiu de prefezabilitate, care va fundamenta implementarea acestui proiect”, au anunțat oficialii instituției. Hidroelectrica, deținută în proporție de 80,06% de statul român, prin Ministerul Energiei, este cel mai mare producător de energie verde din România, furnizează servicii tehnologice esențiale pentru Sistemul Energetic Național și deține o cotă semnificativă din piața de furnizare. Compania operează 188 de centrale, cu o capacitate hidroenergetică de 6,4 GW și, în plus, deține un parc eolian la Crucea, cu o putere instalată de 108 MW. Cronologia proiectului Centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj Tarnița – Lăpuștești, din județul Cluj, un proiect de până la 1.000 MW, datează încă de pe vremea lui Ceaușescu. La scurt timp de la preluarea mandatului de ministru al Energiei, Sebastian Burduja anunțat, în 28 iulie 2023, că reia acest proiect, o „baterie naturală”, invitând operatorii interesați să transmită, până pe 8 august 2023, o ofertă neangajantă estimativă, cât mai detaliată și în concordanță cu cerințele atașate la anunț. Pentru realizarea Studiului de Fezabilitate se preconiza un cost cuprins între 3,2 – 3,5 milioane de euro, fără a include TVA, variația fiind datorată diferențelor în abordări, profunzimii analizelor și caracteristicilor specifice ale fiecărei oferte, conform documentelor oficiale. Procedura a eșuat, de două ori, și în mandatul lui Sebastian Burduja, la fel ca cele derulate în anii anteriori pentru a atrage investitori, dar acestea au fost sistate de stat. Operatorul sistemului energetic național, Transelectrica, recomanda în 2022, în Planul de Dezvoltare a Rețelei Electrice de Transport (RET) perioada 2022 – 2031, reluarea proiectului. Transelectrica preciza la acea dată că, din cauza lipsei de informații cu privire la evoluția proiectului Centralei Hidroelectrice cu Acumulare prin Pompare (CHEAP) Tarnița – Lăpuștești, această centrală nu a fost considerată în cadrul scenariilor care stau la baza Planului de Dezvoltare a RET pentru perioada 2022-2031. „În condiţiile în care, la orizontul anului 2030, în mixul tehnologic din sistemul de producţie al energiei electrice din România va creşte ponderea sectorului nuclear şi a energiei din surse regenerabile, sunt necesare capacităţi care să asigure flexibilitatea sistemului electroenergetic”, arată documentele oficiale. AUTORUL RECOMANDĂ: Proiectul-mamut al hidrocentralei de la Tarnița, gândit încă de pe vremea lui Ceaușescu, interes major pe piața energiei. Câte firme au depus oferte Avertismentul lui Sebastian Burduja: „Prosumatorii incorecți vor fi sancționați. Stocarea e cea mai importantă nevoie a Sistemului Energetic Național”
Cât au crescut prețurile la alimentele de bază în prima zi a marilor scumpiri. Diferențele de preț înainte și după majorări
1 august a adus scumpiri în valuri, iar românii au resimțit majorările și la raft. Unele alimente de bază s-au scumpit din cauza creșterii cotei de TVA de la 9% la 11%. Totodată, și alimente precum pâinea, care avea anterior TVA de 5%, au ajuns la TVA de 11%. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, prețul mediu al pâinii a crescut cu aproximativ 8%. Zahărul a înregistrat o creștere de peste 10%, iar produsele lactate s-au scumpit cu 6–9%. Reporterii Gândul au mers în trei hipermarketuri diferite în data de 31 iulie 2025, ultima zi fără scumpiri, și în 1 august, prima zi cu TVA mărit, pentru a compara în cele două zile prețurile la alimentele de bază. În urma analizei acestor prețuri în cele două zile s-au constatat ușoare scumpiri la anumite alimente de bază. Chiar și așa, aceste majorări variază de la magazin la magazin. În primul hipermarket, am identificat majorări de preț de cel mult 20 de bani la mălai, pâine, apă plată și sucuri carbogazoase. În cel de-al doilea hipermarket am găsit prețuri majorate la zahăr, mălai și sucuri neacidulate. Cea mai mare scumpire este de 50 de bani. În cel de-al treilea hipermarket, prețurile erau mai mari decât în ziua precedentă la ulei, zahăr, făină, pâine, brânză și ciocolată cu maximum 40 de bani. Trebuie menționat că marii retaileri au stocuri de produse în depozite cu care pot acoperi vânzările pentru mai multe luni. Acesta ar putea fi și motivul pentru care efectele creșterii de TVA nu s-au resimțit din prima zi a anunțatelor majorări. Creșterile de TVA se vor regăsi, cel mai probabil, în zilele următoare, în costurile produselor din magazine. Și majorarea prețului la carburant se va resimți în costul final al produselor din magazine. Cota de 11% se aplică numai pentru alimente, medicamente, cărți, HoReCa, lemne de foc, apă potabilă, canalizare, apă pentru irigații în agricultură și îngrășăminte. În rest, toate serviciile și produsele din România vor fi taxate cu TVA 21%. RECOMANDAREA AUTORULUI: Prețurile cresc de la 1 august 2025. Economistul Adrian Negrescu: „Cea mai mare scumpire va fi la imobiliare. Acolo este o adevărată tragedie” SCUMPIRI la benzină și motorină din 1 august. Cât vor plăti românii în plus pentru un plin de rezervor Cu cât s-au SCUMPIT, de fapt, legumele și fructele în 2025, față de 2024. Realitatea de acum, din Piața Obor
Stegarul dac s-a cățărat pe acoperișul unei clădiri din curtea Penitenciarului Rahova
Cezar Avrămuță, cunoscut ca Stegarul dac, s-a cățărat, vineri după-amiază, pe o clădire din incinta Penitenciarului Rahova, unde se află în arest preventiv, pentru evadare și distrugere. La fața locului au venit echipe de negociatori, luptători de la grupa de intervenție și reprezentanți ai conducerii închisorii, care încearcă să-l convingă să renunțe și să coboare de bunăvoie. Surse din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) au declarat, în exclusivitate pentru Gândul, că Cezar Avrămuță a reușit să se urce, vineri, pe acoperișul bucătăriei Penitenciarului Rahova. Stegarul dac, așa cum este cunoscut publicului larg, ar reclama faptul că nu i s-ar acorda dreptul la asistență medicală, în condițiile în care este în greva foamei. Sursele citate au precizat că bucătăria funcționează într-o clădire înaltă de aproximativ trei metri, situată între spălătorie și magazinul penitenciarului, împrejmuită cu un gard din plasă de sârmă pusă pe un suport metalic. Ca să ajungă pe acoperiș, celebrul protestatar s-ar fi cățărat pe plasa respectivă, până când a reușit să ajungă la streașină. În urma acestui incident, bărbatul riscă să stea zece zile la izolare. Cezar Avrămuţă, în vârstă de 57 de ani, a fost închis în 23 mai, după ce Tribunalul București i-a respins contestația împotriva deciziei Judecătoriei Sectorului 4, care, în 19 mai, a decis înlocuirea arestului la domiciliu cu măsura arestului preventiv. Și-a tăiat brățara electronică Bărbatul a ajuns în arest după ce, în luna mai, în ziua alegerilor prezidențiale din 2025, polițiștii bucureșteni au fost sesizați că, deși era arestat la domiciliu, și-a tăiat brățara de supraveghere electronică și a părăsit locuința. Ca urmare, a fost acuzat de evadare și distrugere, infracțiuni care s-au adăugat la acuzațiile anterioare de tulburare a ordinii și liniștii publice, violarea sediului profesional și ultraj. Bărbatul a fost dus, inițial, în Arestul Central, după care a fost transferat la Penitenciarul Rahova. Intrat în refuz de hrană, Stegarul dac a fost mutat, conform procedurii, într-o celulă separată, destinată special persoanelor aflate în greva foamei. Înainte să fie arestat, acesta obișnuia să se cațere pe diferite clădiri din București și să fluture un steag de mari dimensiuni, de unde i s-a tras și porecla de „Stegarul dac”.
Nepoata unui plutaș de pe Valea Bistriței, mărturii despre viitura care i-a distrus total casa în totalitate: „Dacă nu erau defrișările ilegale, se putea evita”
Mariana Zănoagă, una dintre localnicele din Broșteni, județul Suceava, a vorbit într-un interviu acordat reporterilor Gândul, despre tragedia pe care o trăiesc oamenii din zonă în aceste zile. Nepoata unui plutaș de pe Valea Bistriței – bunicul ei a trăit 96 de ani – Mariana – o femeie dârză și ea – este șofer de camion. Momentul în care a avut loc viitura care a devastat orașul Broșteni a prins-o într-o parcare din Italia, dar cu sufletul greu la copiii de acasă. Nora sa, soția băiatului cel mare și copilul lor de 15 ani au reușit să se salveze din calea potopului, urcându-se în pod. Acum, întreaga casă, contruită cu banii munciți de-o viață, este în totalitate distrusă. Femeia este însă recunoscătoare, pentru că și-a găsit familia în viață. Este tot ce contează pentru ea, deși casa în care a locuit arată ca după război. Furia apelor a lăsat la Broșteni doar durere, lacrimi și disperare. Furtunile puternice au făcut prăpăd în județele Suceava și Neamț, iar echipele de salvare intervin în continuare în zonele calamitate. Se estimează că peste 2.500 de persoane au fost afectate de inundaţii, valoarea pagubelor nefiind încă estimată. „Au stat în pod, de duminică seara de la ora 21.00 până luni, când a venit Smurdul și i-a scos” Mariana nu și-a pierdut însă speranța, nici după acest episod apocaliptic care le-a schimbat viețile. Mărturisește că nu are altă soluție decât să reclădească locuința distrusă, recunoscând însă că nu a văzut până acum o așa furie dezlănțuită a naturii care a ras totul în calea ei la Broșteni. „Nora mea, soția fiului cel mare și băiețelul cel mic, de 15 ani jumătate, erau acasă. Au reușit să urce în podul casei, deoarece locuința este distrusă în totalitate. Au reușit să spargă o coală de rigips, pentru a intra în pod. Au stat de duminică seara, de la ora 21.00 până luni, când a venit Smurdul și i-a scos. M-au sunat inițial, dar apoi s-a pierdut semnalul, nu a mai fost nici lumină, nimic. Mulțumesc lui Dumnezeu pentru salvarea copiilor și că i-am găsit în viață. Muncim în continuare și vom reclădi casa, trebuie. Copiii sunt bine. În ciuda faptului prin ce au trecut, apa la gâtul lor, sunt bine acum. Unii pe alții trebuie să ne încurajăm. Ne mai revenim, cedăm și ne ridicăm înapoi, pentru că nu avem altă șansă. Din păcate, casa trebuie demolată, pe o parte este spart tot, cum a venit viitura. Nu s-a mai întâmplat niciodată așa ceva”, povestește femeia. Mariana este convinsă că tragedia ar fi putut fi evitată, dacă nu erau defrișările ilegale Interlocutoarea Gândul contrazice autoritățile care au lăsat să se înțeleagă că este și vina oamenilor, pentru că și-au construit casele pe malul apei. Mariana susține că marea problemă pentru tragedia de astăzi are în spate defrișările ilegale. „Ni s-a spus de la autorități că ne-am făcut casele pe malul apei. Imaginați-vă dumneavoastră de aici și până sub pădure ce distanță este. Dacă nu erau defrișările ilegale, drumurile care s-au făcut pentru a scoate masa lemnoasă, cu siguranță se putea. Dar au fost depozitată pe malul apei toată masa lemnoasă, imaginați-vă când a venit apa că s-a adunat de la ploaie”, a conchis Mariana Zănoaga. A început distribuţia apei menajere în Broşteni Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Suceava Gheorghe Şoldan a anunțat că a început distribuţia apei menajere în Broşteni, însă a adăugat că aceasta este livrată, într-o primă etapă, doar în zona blocurilor şi în regim restricţionat, două ore dimineaţa, două ore seara. „Am revenit în această dimineaţă la Broşteni pentru a mă asigura că vom demara furnizarea apei menajere către populaţia afectată. În aceste momente, instalaţia este în curs de alimentare, iar în jurul orei 08:00 am început distribuţia către populaţie. Într-o primă etapă, apa menajeră va fi furnizată doar în zona blocurilor, unde locuiesc aproximativ 1.000 de persoane. Apa va fi livrată în regim restricţionat, două ore dimineaţa şi două ore seara. Atenţie: Apa furnizată în această etapă este destinată exclusiv uzului menajer”, a scris Gheorghe Şoldan, vineri pe Facebook. Șeful CJ Suceava a mai spus că, în paralel, sunt făcute lucrări de reabilitare a reţelei de alimentare cu apă a întregului oraş şi a mai precizat că ISU Suceava a efectuat, în noaptea de joi spre vineri, zeci de transporturi cu cinci autospeciale pentru a alimenta bazinele de apă. Guvernul României a anunțat, joi, că ajutoare umanitare care constă în alimente, apă potabilă, construcţii modulare, îmbrăcăminte, motorină şi alte produse de strictă necesitate au ajuns la locuitorii din Suceava şi Neamţ, afectaţi de fenomenele hidrometeorologice severe din ultimele zile. Foto și video: Mihai Pop, Alexandru Tudor / Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Broșteni, locul în care nu a mai rămas nimic. DRAMA oamenilor, după apocalipsa apelor. Mărturii emoționante: „Eu sunt credincios” Călin Georgescu a ajuns la sinistrații din Broșteni: „Ceea ce facem noi astăzi nu poate să înlocuiască datoria statului”
Ce s-a întâmplat cu interlopii care l-au măcelărit pe sportivul care l-a bătut pe Mircea Badea
Mai mulți suporteri ai echipei de fotbal Steaua București și care ar fi, în același timp, membri ai unei bande de motocicliști temute la nivel internațional sunt suspectați că s-ar afla în spatele unui atac de tip mafiot care l-a vizat pe campionul de muay thai Teodor Constantin. Dosarul nu a fost însă finalizat, cu toate că datează încă din primăvara anului 2022. Medaliat cu bronz la ediția din 2017 a campionatul mondial de muay thai, organizată în Thailanda, multiplu campion național de muay-thai și medaliat intern și internațional la alte sporturi de contact asimilate artelor marțiale, Teodor Constantin a devenit cunoscut publicului larg după ce l-a bătut de două ori pe Mircea Badea. Prima dată, cei doi s-au întâlnit în ring în 2014, în urma unei dispute care a avut loc în spațiul public, iar a doua oară în anul 2019, când Badea a pierdut înainte de limită, iar ambele dispute au fost intens mediatizate. În primăvara lui 2022, sportivul a fost ținta unui atac de tip mafiot în fața clubului Fabrica, situat în apropierea Parcului Carol din București. Acesta participase la un concert caritabil, iar la ieșire a fost lovit de mai mulți bărbați, pe care i-a recunoscut ca fiind membri ai galeriei Steaua București. Totodată, doi dintre bărbații care ar avea legătură cu atacul sunt membri ai bandei de motocicliști Bandidos, cu ramificații pe plan mondial. Teodor Constantin, amenințat cu moartea Teodor Constantin a fost lovit cu pumnii și cu picioarele. Pentru că bătăușii nu reușeau să-l pună la pământ, l-au lovit pe bărbat, în mod repetat, cu o sticlă în cap. Constantin a ajuns la spital, iar polițiștii Secției 14 au deschis o anchetă, sub coordonarea procurorilor Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4. Teodor Constantin a explicat, în exclusivitate pentru Gândul, că înainte de bătaia din fața clubului Fabrica, a avut un conflict la sală cu un coleg pe care l-ar fi lovit mai tare în timpul unui meci de antrenament. „Este vorba despre Visarion Blaj, un ultras din galeria Stelei, dar și membru al clubului moto Bandidos. M-am întâlnit cu el după multă vreme, la evenimentul respectiv. M-a întrebat dacă mă mai antrenez, pentru că el a făcut burtă, iar eu i-am arătat abdomenul. Nu înțeleg nici acum de ce a considerat acest lucru drept un gest agresiv. Eram încă la concertul respectiv când am fost sunat pe Facebook de către Blaj, care a folosit, pentru acest apel, contul altcuiva și m-a amenințat cu bătaia”, a spus Teodor Constantin. Luptătorul a decis să plece acasă, însă afară era deja așteptat de mai mulți bărbați, care au început să-l lovească. Dosarul a fost abandonat „din lipsă de probe” După ce polițiștii au demarat cercetările, sportivul a fost amenințat cu moartea prin intermediul platformelor de socializare. Totodată, el ar fi primit și unele oferte, transmise prin diverși interpuși, pentru a fi convins să-și retragă plângerea, însă bărbatul a refuzat. Cu toate că incidentul a fost surprins de mai multe camere de supraveghere, iar sportivul de performanță ar fi indicat identitatea mai multor persoane care au luat parte la incidentul respectiv, dosarul nu a fost finalizat nici acum. În plus, Teodor Constantin spune că, în cei trei ani care au trecut de la comiterea faptei, polițiștii nici măcar nu ar fi audiat toate persoanele implicate, iar dosarul a fost abandonat în mod inexplicabil. Surse judiciare, au declarat, pentru Gândul, că cercetările durează pentru că, deși există mai mulți suspecți, dovezile adunate împotriva lor ar fi, deocamdată, insuficiente pentru a fi puși sub acuzare. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: O cunoscută sindicalistă de la Penitenciarul Rahova a făcut „dezastru” în Piața Constituției după ce a condus DROGATĂ. Femeia ar fi avut halucinații Cum a ajuns Emil Gânj să fie poreclit noul TERENTE. Criminalul fugar are abilități nemaiîntâlnite în România Cum a intrat MILIONARUL implicat în scandalul EximBank într-o combinație de 900.000 € alături de controversatul afacerist Năsturică
Pensiile private, taxate pentru sănătate, din 1 august. Cum să încasezi banii din Pilonul 2 ca să rămâi cu mai mulți după plata CASS
Românii care au pensii de peste 3.000 de lei lunar vor trebui să vireze 10% din suma care depășește acest prag pentru asigurarea de sănătate, din 1 august. Introducerea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru pensii care depășesc 3.000 de lei este una dintre prevederile Legii 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare și se aplică inclusiv pensiilor obligatorii administrate privat – Pilonul 2, pensiilor facultative – Pilonul 3 și pensiilor ocupaționale – Pilonul 4. Pentru a explica mai bine dacă CASS care se aplică și sumelor primite la pensionare din fondurile de pensii private reprezintă sau nu o dublă impozitare și cum pot rămâne pensionarii cu mai mulți bani după reținerea acestei contribuții în funcție de varianta de încasare aleasă, Gândul a vorbit cu un analist financiar, cu un administrator de fonduri private și cu doi avocați. Explicațiile sunt de la analistul financiar Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România, Radu Crăciun, președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), avocatul Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale, și avocatul Adrian Toni Neacșu, fost judecător membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Ceea ce a făcut statul prin noua lege a fost să elimine facilitatea anterioară, care permitea exceptarea de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele care au venituri din pensii de peste 3.000 de lei. „Fără un sistem fiscal corect și predictibil, nu vom mai avea cu ce plăti drumuri, spitale, armată, salarii sau pensii. Fără a ține pasul de dezvoltare și ordine cu țările membre, nu vom mai primi sprijinul fondurilor europene. Ne vom izola și afunda în propriile scenarii financiare păguboase, așa cum s-a întâmplat deja. Pentru a evita acest scenariu, venim astăzi cu primul pachet de măsuri adoptate în Guvern, pentru care ne asumăm răspunderea”, argumenta Ilie Bolojan, în plenul Parlamentului, pe 7 iulie, în ședința în care Executivul și-a angajat răspunderea pe primul pachet de măsuri. Ce prevede legea Stabilirea venitului impozabil lunar din pensii este detaliat la articolul 100 din Legea 141/2025. Venitul impozabil lunar din pensii se stabilește prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 3.000 lei și, după caz, a contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate. Pentru sumele primite ca plată unică de către participanții la fondurile de pensii administrate privat și moștenitorii acestora, în conformitate cu prevederile Legii nr. 411/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare – la fel și fondurile de pensii facultative și/sau fondurile de pensii ocupaționale și moștenitorii acestora, în conformitate cu prevederile Legii nr. 204/2006, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 1/2020, cu modificările și completările ulterioare – venitul impozabil este constituit din sumele care depășesc contribuțiile nete ale participanților, la care fiecare fond de pensii acordă un singur plafon de venit neimpozabil stabilit conform prevederilor alin. (1) și, după caz, deduce contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată. Pentru sumele primite ca plăți eșalonate în rate de către participanții la fondurile de pensii administrate privat și moștenitorii acestora, la fel și la fondurile de pensii facultative și/sau fondurile de pensii ocupaționale și moștenitorii acestora, venitul impozabil este constituit din sumele care depășesc contribuțiile nete ale participanților, la care se aplică plafonul de venit neimpozabil stabilit conform prevederilor alin. (1) și, după caz, se deduce contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată potrivit prevederilor titlului V – Contribuții sociale obligatorii, în limita venitului impozabil, pentru fiecare rată lunară de la fiecare fond de pensii. Legea stabilește „obligația socială”, toată lumea plătește. Opinia juridică Legea a fost adoptată și ulterior promulgată, după ce judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) au decis că prevederile nu încalcă legea fundamentală. „Nu este o problemă de constituționalitate. Legea care stabilește plata acestei contribuții la asigurări de sănătate vorbește despre o îndatorire socială. Deci este o obligație socială. Toată lumea trebuie să plătească pentru toate veniturile care se pun, indiferent de ce venituri, din închirieri, din orice. Erau exceptate până acum veniturile din pensie, dar acum sunt parțial exceptate. Pentru ce depășește 3.000 de lei din pensie, se plătește 10% la CASS. Cine are peste 3.000 de lei, plătește, cine nu, nu”, a explicat avocatul Augustin Zegrean, fostul președinte al CCR. „Curtea Constituțională a apreciat că critica adusă pe acest aspect este neîntemeiată, astfel încât a validat pur și simplu posibilitatea juridică de aplicare a acelei cote de 10% pe veniturile provenind din pensii, stabilind faptul că o persoană, pentru a putea beneficia de servicii medicale, trebuie să aibă calitatea de asigurat. Iar calitatea de asigurat nu se poate dobândi decât în modalitatea în care îți achiți, fie contractual, fie prin reținerile din salariu, respectiv din pensii, a sumei cuvenite pentru acoperirea acestor servicii”, a rezumat avocatul Adrian Toni Neacșu, fost judecător în CSM, pentru Gândul. În ce variantă de încasare a banilor din Pilonul 2 de pensii se reține CASS mai mic În esență, persoanele care au venituri din pensii sub 3.000 de lei sunt asigurate în sistemul de sănătate fără a plăti în plus. Pe de altă parte, cei cu o pensie administrată privat de peste 3.000 de lei pot alege cât de mult sunt dispuși să vireze statului, prin modul de plată a pensiei ales. Totuși, nu trebuie ignorat impactul inflației. Potrivit actualelor norme, sumele acumulate în contul Pilonului 2 pot fi încasate – la vârsta de pensionare sau de către moștenitori, în caz de deces al contribuabilului – într-o tranșă, printr-o plată unică, sau pe 5 ani, în 60 de tranșe lunare. Pentru a ilustra diferența de bani pe care ar încasa-o o persoană cu pensie din Pilonul 2 de peste 3.000 de lei lunar, dacă ar alege plata unică sau pe cinci ani, am luat în calcul o pensie lunară de 3.010 lei, respectiv o sumă totală de 180.600 de lei. Suma aleasă este una care permite rotunjirea la leu a CASS și nu ia în calculul final și sumele datorate ca impozitul pe venit. Astfel, la o pensie din Pilonul 2 încasată lunar, eșalonat pe 5 ani de 3.010 lei: CASS datorat: 1
O nouă metodă, mai complexă, de fraudă telefonică, reclamată pe rețelele sociale. Ce este VISHING-ul și cum ne ferim. Avertismentele IGPR, BNR și DNSC
O postare recentă de pe rețelele de socializare ilustrează ca în manual noua metodă prin care atacatorii încearcă să determine potențialele victime să le pună la dispoziție datele persoanele pentru a le goli conturile bancare. Contactate pentru a verifica identitatea autorilor acestui demers, cele trei entități ale statului direct implicate în subiect – Poliția Română (IGPR), Banca Națională a României (BNR) și Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) – au confirmat oficial pentru Gândul că persoanele care și-au arogat funcții în aceste instituții nu sunt reale, ci totul este o tentativă de fraudă. Noul tip de fraudă este denumit de specialiștii în securitate cibernetică „vishing”. Un utilizator a detaliat, printr-un mesaj publicat joi, cum a fost contactat de două persoane, într-un scenariu elaborat, pentru a-l convinge să divulge date personale care le-ar fi înlesnit accesul la banii din contul personal. Cele două persoane chiar i-au fluturat prin față, în apelul video, așa-zise legitimații de polițist – „inspector principal”, și angajat al băncii centrale, cu funcția de „specialist în monitorizare a operațiunilor bancare”. „Am primit azi de dimineață un apel de la un așa numit domn Șoloiu Claudiu Ionuț, de pe nr de telefon +40745128898 care a spus că este de la #PolițiaRomână și ca un anume Constantin Cristian Victor, căutat chiar de Interpol (verificați, verificați!, spunea) a luat un credit ING în numele meu, că urmează să se deschidă un dosar penal. Îmi trimite pe wp o legitimație de la nr +40762517873 și insistă ca are nevoie să-mi pună câteva întrebări de genul dacă am dat datele personale cuiva, dacă cineva are acces de datele mele bancare, daca mi-am pierdut actele, dacă, dacă, dacă… După ce răspund la toate cu „nu” și zic că o să merg la poliție, îmi zice că îmi va face transfer către un inspector de la #BNR. Zic „ok, hai să vedem până unde se merge”. Intră o melodie ca de centrală, apoi mă preia un alt domn, intitulat Eusebiu Dănuț Ilie care încearcă să confirme cele spuse de primul, după care îmi spune că trebuie să facem un apel video și că mă sună în câteva minute departamentul tehnic al BNR („nu țineți linia ocupată! Dacă se pierde legătura cu dumneavoastră mai mult de 5 minute se consideră că sunteți complice”, îmi zice). Mă sună video pe wp de pe nr +40760772866 și îmi arată o legitimație. Mă întreabă ce conturi am și ce valoare am în ele ca să poată face ei un calcul și să se asigure că nu pierd niciun ban de pe urma fraudei comise de cel căutat de Interpol. Îi zic că nu mă am de gând să răspund la aceste întrebări, că merg la poliție, pare că se enervează, mai zice ceva după care închide. ANCOM Poliția Română ING”, a scris, joi, un utilizator, Matei Stoian, pe contul de Facebook. IGPR și BNR confirmă că e o fraudă Orice persoană primește apeluri telefonice de la „inspectorul principal” Șoloiu Claudiu Ionuț și de la „specialistul BNR” Eusebiu Danuț Ilie trebuie să știe că aceste persoane nu există și nu trebuie să dea curs în niciun caz solicitărilor lor. Identitatea lor falsă a fost confirmată de oficialii IGPR și ai BNR, așa-zișii angajatori, contractați de reporterul Gândul. La fel, specialiștii DNSC au identificat pentru Gândul elementele care definesc noua metodă de păcălire a oamenilor emotivi sau mai puțin informați. Reprezentanții IGPR au confirmat, ceea ce părea evident din start, că nu există în organigramă „inspectorul principal” Șoloiu Claudiu Ionuț și au reiterat avertismentele și recomandările făcute public în ultimele luni. Este vorba de numeroasele cazuri semnalate prin care au fost comise fapte de natură penală, utilizându-se tehnica „spoofing”. Autorii, folosind aplicații VoIP (voice over IP), cu numere de telefon din rețeaua națională de telefonie – pot fi numere de telefon compromise care aparțin unor instituții bancare -, contactează cetățenii, pretinzându-se angajați ai băncilor. În cadrul apelurilor, aceștia afirmă că victimele ar fi solicitat un împrumut și le cer să dezvăluie informații personale sensibile. Potrivit oamenilor legii, apelul este redirecționat ulterior către o altă persoană care se recomandă ca fiind din partea Poliției și le solicită victimelor să transfere bani într-un „cont sigur”, pentru a proteja fondurile. Această metodă a dus la pierderea unor sume mari de bani de către cetățenii de bună credință. „La nivelul României, au fost înregistrate dosare penale ca urmare a faptului că persoanele vătămate au dat curs și ultimei solicitări de transfer al banilor în contul „sigur”, iar din acel moment au pierdut controlul asupra fondurilor personale. Aceasta este o formă de fraudă bazată pe tehnica de „spoofing”, prin care autorii falsifică informațiile de identificare pentru a se da drept o sursă de încredere – bănci, autorități – cu scopul de a înșela victimele, cetățenii de bună credință”, au explicat politiștii. Recomandări pentru protecția cetățenilor: Nu răspundeți apelurilor telefonice nesolicitate, care vă cer informații sensibile sau transferuri de bani. Verificați orice informație primită prin canale oficiale, contactând direct instituțiile implicate. Nu transferați bani în conturi neoficiale sau suspecte! Dacă aveți suspiciuni, contactați imediat autoritățile competente (poliție, bancă etc.). IGPR, DNSC și Asociația Română a Băncilor (ARB) au lansat încă de acum un an un proiect național comun de conștientizare #SigurantaOnline, asupra creșterii fraudelor de tip spoofing, prin care persoanele în cauză se prezintă ca funcționari bancari și utilizează în fals numere de telefon ale băncilor sau similare, folosind un discurs inedit, persuasiv și înșelător. „BNR a semnalat intensificarea tentativelor de fraudă de tip spoofing” Contactați de Gândul, și oficialii BNR au transmis că experiența semnalată pe Facebook reprezintă o tentativă de fraudă, parte dintr-o serie de tentative de fraudă de tip spoofing asupra cărora autoritățile, inclusiv BNR, avertizează cetățenii în mod constant. BNR a precizat că a semnalat intensificarea tentativelor de fraudă de tip spoofing – apeluri telefonice, mesaje și site-uri care disimulează o comunicare oficială a unei instituții bancare sau a unei autorități a statului (ANAF, Poliția Română etc.) – în care identitatea vizuală a BNR a fost utilizată, vizând obținerea de date personale
USR condamnă sinecurile, dar se înghesuie la sinecuri! Numiri de USR-iști pe bandă în CA-uri!
Ministrul Economiei, Radu Miruță, condamnă vehement sinecurile din companiile de stat și face show în social media cu „dezastrul” pe care l-a găsit în instituția pe care a preluat-o. Însă, la rândul său, acționează pentru numiri în funcții-cheie, pe baza cunoștințelor și relațiilor. Cel mai recent exemplu descoperit de Gândul este numirea de către Miruță a trei colegi din USR în Consiliul de Administrație de la „Avioane Craiova S.A.”. Și asta s-a întâmplat înainte ca premierul Bolojan să pună ochii pe „sinecurile” din companiile de stat. ”Inventariem tot ce înseamnă sinecuri”, spunea el în iunie. Discursul public al ministrului USR-ist, Radu Miruță, nu este străin de conceptul „sinecuri”, care ar reprezentă „o inechitate majoră”, potrivit unor declarații de la începutul lunii iulie, la Digi24. În opinia sa, în aceste „sinecuri” pentru „oameni politici” sau „apropiaţi politic”, sunt oameni luaţi cu mâna şi puşi cu pixul într-o funcţie de unde câştigă 53.000 de lei pe lună fără „nicun indicator de performamţă serios bifat”. Ministrul Economiei, Radu Miruță, nu a răspuns, până la ora publicării acestui material, la întrebarea “Care au fost criteriile de selecție după care cei trei au fost numiți?”, pe care Gândul i-a adresat-o. Cine sunt USR-iștii numiți de Miruță la Avioane Craiova S.A. Presedinte de Consiliu la Avioane Craiova este Nicu Fălcoi, iar ordinul a fost semnat de ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Radu Miruță, pe data de 8 iulie, potrivit documentelor consultate de Gândul. Tot pe semnătura lui Miruță în același consiliu au mai intrat Claudia Gasparini și Iulia Dudu. Cei trei USR-iși au fost numiți administratori provizorii ai societății Avioane Craiova S.A. „Cu un număr de 36.600.970 voturi valabile „pentru” (adica 100% din voturile exprimate), reprezentând 97,9385% din capitalul social al Avioane Craiova S.A., A.G.O.A. aprobă numirea administratorilor provizorii ai societății Avioane Craiova S.A., respectiv a următoarelor persoane: Crăciunaș Bogdan, Dudu Iulia, Fălcoi Nicu, Gasparini Claudia și Roșca Monica”, se arată în hotărârea Adunarii Generale Ordinare a Actionarilor, din 8 iulie. De precizat că Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului si Turismului deține 97,9384% din capitalul social, cu un număr de 36.600.920 acțiuni. Membrii Consiliului de Administrație a Companiei Avioane Craiova, potrivit bilanțului pe 2024, a fost remunerat cu peste 270.000 de lei. Nicu Fălcoi a fost deputat de Timiș, între 2020-2024. În legislatura 2016-2020, a fost senator, secretar în Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Fălcoi s-a lansat în politică în 2015, când a intrat în partidul Monicăi Macovei, M10, însă în 2016 s-a înscris în USR. În 2024, a candidat la funcția de președinte al CJ Timiș, funcție câștigată de candidatul coaliției PNL-PSD, Alfred Simonis. Potrivit CV-ului său, de profesie inginer, Nicu Fălcoi are o experiență de peste 20 de ani ca pilot, după absolvirea Facultății de Mecanică, Secția Autovehicule Rutiere din cadrul Universității Politehnica din Timișoara, și a școlii Militare de Ofițeri de Aviație „Aurel Vlaicu” din județul Buzău. Iulia Dudu (foto jos) face parte din echipa USR Dolj. Ocupă funcția de consilier în cadrul primăriei Craiova, condusă de Lia Olguța Vasilescu și recent a fost numită în consiliul de Administrație Avioane Craiova S.A. Potrivit CV-ului său, este manager de calitate de 15 ani la Serpico SRL Craiova. Iar Claudia Gasparini, potrivit CV-ului său postat chiar pe site-ul companiei, Avioane Craiova, este de profesie evaluator și economist, cu activități în diferite societăți comerciale din Craiova. Scurt istoric al companiei AVIOANE CRAIOVA SA a fost fondată în 1972 în scopul producerii și furnizării de avioane militare pentru Forțele Aeriene Române. Compania și-a început activitatea ca producător de avioane prin cooperarea cu fosta Yugoslavie în dezvoltarea proiectului comun al avionului de bombardament și atac la sol IAR-93 (s-au livrat către Forțele Aeriene peste 200 de astfel de aparate). Că urmare a faptului că România a devenit membră a blocului NATO a fost scos din fabricație și din serviciu. În perioada anilor 1980, compania a proiectat împreună cu Institutul Național de Contrucții Aerospațiale, produs în întregime și calificat împreună cu Centrul de Cercetări și Încercări în Zbor avionul de antrenament IAR-99; avionul este și în prezent în fabricație și în serviciul Forțelor Aeriene ale României în versiunea modernizată – IAR 99 ȘOIM. Avionul este dovadă remarcabilă a capabilităților companiei că partener ideal în proiectarea și execuția produselor de aviație, cât și a celor industriale. Capabilități reprezentative Capabilitățile companiei acoperă un domeniu larg de activități de inginerie și proiectare, mentenanță produsului, testare, proiectare și execuție de scule și verificatoare, fabricație de aeronave și subansamble structurale și suport produs. Procesele și serviciile oferite de AVIOANE CRAIOVA-SĂ acoperă aproape toate ariile de fabricație: • prelucrarea pieselor din aliaje de aluminiu și oțel; • procese speciale calificate pentru aviație: tratamente termice și de protecție a suprafeței • montaj general, asamblare finală, echipare și testare; • vopsire finală (inclusiv vopsiri avion) într-o incinta de mărime medie; • lucrări de laborator pentru testarea materialelor și echipamentelor și măsurare pe mașini digitale pentru dimensiuni mici, medii și mari (C.M.M.) AUTORUL RECOMANDĂ:
Romgaz a semnat contractul de consultanță pentru pregătirea preluării AZOMUREȘ. Cine a câștigat licitația și care este valoarea
Conducerea Romgaz, principalul producător de gaze din România și operatorul celui mai mare depozit de înmagazinare a gazelor, dar și producător și furnizor de energie electrică, a semnat, marți, contractul de achiziție a serviciilor de consultanță pentru evaluarea, negocierea si achiziția unor active/activelor ce concură la activitatea de producție a combinatului Azomureș, a anunțat directorul general al companiei controlate de stat, Răzvan Popescu, într-o declarație în exclusivitate pentru Gândul. Romgaz a semnat contractul pentru servicii de consultanță cu câștigătorul licitației lansate de companie de stat Romgaz pe 14 aprilie, pentru care au fost depuse patru oferte și care a fost finalizată luni, când a fost desemnat câștigătorul. Potrivit datelor publicate pe portalul Sistemului Electronic de Achiziții Publice (SEAP), cele patru entități interesate de contract au fost ERNST & YOUNG, RINA Consulting S.p.A., asocierea DELOITTE CONSULTANTA (lider), REFF & ASOCIATII SPRL și asocierea TUV AUSTRIA ROMANIA (lider), KPMG ADVISORY SRL. În urma evaluărilor, a fost declarată câștigătoare asocierea formată din TUV AUSTRIA ROMANIA, lider, și KPMG ADVISORY, iar contractul a fost semnat marți, potrivit declarațiilor lui Răzvan Popescu pentru Gândul. Contract lansat pe SEAP a fost estimat la 5.486.003 de lei, anunțat după o consultare a pieței. Strategie pentru diversificare Achiziția vine după ce Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor a Romgaz a aprobat, în ședința din 29 aprilie, achiziționarea de servicii juridice de consultanță, de asistență și/sau de reprezentare externă a S.N.G.N. ROMGAZ S.A. necesare pentru achiziția activelor ce concura la activitatea de producție a AZOMUREȘ. Hotărârea a fost adoptată cu 3.510.347.527 voturi, reprezentând 91,08% din numărul total de drepturi de vot și 99,51% din totalul voturilor valabil exprimate. Principalul acționar al Romgaz este statul român, prin Ministerul Energiei, care deține 2.698.230.800 acțiuni (70,0071%). Potrivit caietului de sarcini, Romgaz, cel mai mare producător și principal furnizor de gaze naturale din România, vrea să își extindă activitatea, proces început în 2013 când a asimilat centrala termoelectrică de la Iernut, devenind astfel producător de energie electrică. Compania este partener egal în proiectul de exploatare a gazelor în perimetrul de mare adâncime din Marea Neagră, Neptun Deep, și vrea să intre și pe piața furnizării de gaze pentru consumatorii casnici. „Romgaz și-a asumat prin Strategia 2021–2030, printre altele, creșterea cotei de piață și diversificarea portofoliului. În acest sens, Romgaz analizează posibilitatea de dezvoltare a afacerilor sale în domeniul industriei chimice, intenționând să achiziționeze o serie de active/activele ce concură la activitatea de producție a Azomureș S.A. (luând în calcul toate produsele pe care Azomureș S.A. le poate produce cu activele pe care le deține) – denumite în continuare „activele țintă” sau „perimetrul tranzacției””, potrivit datelor din caietul de sarcini. Ce capacitate are combinatul Potrivit datelor oficiale, Azomureș este principalul producător de îngrășăminte chimice pentru agricultură din România, parte din grupul elvețian Ameropa din 2012. Platforma industrială este situată în Târgu Mureș și se întinde pe o suprafață de 100 de hectare și cuprinde un complex de instalații de producere a îngrășămintelor pentru agricultură – NPK, azotat de amoniu, nitrocalcar, uree granulată – și a unor produse industriale – melamină, uree tehnică, apă amoniacală, acid azotic și altele. Capacitatea anuală de producție este de 1,8 milioane de tone de îngrășăminte, 75% din producție fiind livrată în piața locală, către distribuitori din România. Piața regională – Serbia, Ungaria, Bulgaria, Ucraina – reprezintă câteva dintre opțiunile pentru export, la fel și țări de pe alte continente. Din cauza prețurilor uriașe ale gazelor, Combinatul Azomureş a fost închis spre finalul lui 2021, s-a redeschis în vara anului 2023, apoi a funcționat cu întreruperi și la capacitate redusă. Recomandăm și Romgaz a crescut cu aproape 10 miliarde de lei pe bursă, de la începutul anului. Acțiunea și CAPITALIZAREA companiei au ajuns la valori-record Cât câștigă statul de la cele mai mari companii din ENERGIE la care are acțiuni. Acestea se află în TOP 10 la BVB în funcție de capitalizarea bursieră Cel mai mare producător de gaze naturale din România, Romgaz, primul pas OFICIAL pentru cumpărarea celui mai mare consumator, combinatul Azomureș O nouă sondă a început exploarea pentru a găsi alte zăcăminte de GAZE la Caragele, la 5.100 metri adâncime. Sebastian Burduja: „Drill, Romgaz, drill”