NEPALEZII conduc detașat în topul muncitorilor străini din România. Număr dublu față de srilankezii de pe locul 2. Vezi cine mai completează topul
România continuă să atragă forță de muncă străină, atât necalificată, cât și înalt calificată. Conform datelor furnizate de recrutorii de forță de muncă asiatică, principalele țări de proveniență ale muncitorilor veniți în România sunt Nepal, India, Sri Lanka și, într-o măsură mai mică, Turcia. Aceștia sunt angajați în special în sectoarele industriei prelucrătoare, construcții, HoReCa și comerț. Muncitorii fără calificare primesc de regulă salariul minim pe economie, la care se adaugă tichete de masă și cazare oferită de angajator. În paralel, România importă și specialiști înalt calificați (ingineri, IT-iști sau manageri) pentru care salariile sunt mult mai ridicate, în funcție de competențele deținute. Contactat în exclusivitate de Gândul, Inspectoratul General pentru Imigrări a transmis că la data de 31 iulie 2025, numărul total al străinilor cu drept de ședere valabil în România era de 206.333, dintre care 128.941 erau în scop de muncă. Potrivit aceleiași surse, topul cetățenilor străini este condus de Nepal (43.755), urmat de Sri Lanka (21.601), India (11.536), Turcia (8.242) și Bangladesh (7.678). Cei mai mulți dintre aceștia se află în București (33.616), Ilfov (17.335), Constanța (7.866), Timiș (6.699) și Cluj (6.269). În ceea ce privește avizele de angajare, în perioada 1 ianuarie – 31 august a acestui an, au fost depuse 71.921 de cereri, majoritatea pentru lucrători permanenți. Contingentul aprobat pentru anul în curs a fost utilizat în proporție de 71,9 %, arată Inspectoratului General pentru Imigrări. AUTORUL RECOMANDĂ: Romina Ferrari, reacție EXCLUSIVĂ pentru Gândul la taxele guvernului Bolojan: „Taxa pe LUX NU este pentru România. Italia, Franța au tot dreptul” Iulian Fota comentează reacția Oanei Țoiu la vizita foștilor premieri români în China: „MAE este de VINĂ” Guvernul oferă SUBVENȚII pentru angajarea victimelor violenței domestice și traficului de persoane
Parlamentar PSD, „PĂCĂLIT” de un coleg de la POT să semneze moțiunea de cenzură. Popa vs Chiriță: „M-ai păcălit” / „Nu suntem la grădiniță”
Dorin Popa, fost membru POT și, actualmente, parlamentar PSD, susține că ar fi fost păcălit de un coleg de la POT să semneze moțiunea de cenzură depusă de AUR și Partidul Oamenilor Tineri, împotriva reformei din Sănătate, după ce un document intrat în posesia Gândul arată că Popa Dorin este unul dintre semnatari. Contactat de Gândul, acesta a declarat că și-a retras semnătura. Pe de altă parte, membrul POT susține că Popa „a semnat în cunoștință de cauză”. Dorin Popa, fost membru POT și afiliat PSD din luna iunie, apare ca semnatarul moțiunii de cenzură pe Sănătate, inițiate de AUR și POT, potrivit unui document intrat în posesia Gândul. Contactat de reporterii Gândul, acesta susține că ar fi fost păcălit chiar de un fost coleg de partid, Răzvan Mirel Chiriță, membru al Partidului Oamenilor Tineri, să semneze documentul. Dorin Popa a declarat că și-a retras semnătura și că a notificat Biroul Permanent, cu privire la această eroare. Dorin Popa: „Din greșeală am semnat” Dorin Popa susține că nu a știut la ce anume se referă documentul pe care l-a semnat, întrucât Chiriță i-ar fi arătat doar un tabel. „Am retras pentru că nu am știut despre ce e vorba. Am depus solicitare la Biroul Permanent să retrag, pentru că nu am știut. A fost o eroare. Mi-a spus că semnez o inițiativă legislativă, dar numai un tabel am semnat”, a declara Dorin Popa. Parlamentarul ar fi aflat de la Chiriță, că de fapt actul legislativ era una dintre cele patru moțiuni de cenzură, depuse de AUR. „El m-a sunat și mi-a spus „e moțiune”. Dacă semnam le semnam pe toate. Atunci, dacă m-ai păcălit o retrag. Din greșeală , am semnat”, a mai precizat Dorin Popa pentru Gândul. Mirel Chiriță de la POT: „Nu suntem la grădiniță să facem astfel de lucruri” Pe de altă parte, Răzvan Mirel Chiriță susține că Popa Dorin nu i-a spus niciodată că l-ar fi păcălit și că acesta a semnat luni, însă până miercuri deja se răzgândise. „Semnătura dânsului a fost dată în plenul Camerei Deputaților, există înregistrările care pot atesta”, a subliniat Chiriță. „Nu suntem la grădiniță să facem astfel de lucruri. Nu se poate discuta despre așa ceva. Semnătura dânsului a fost dată în plenul Camerei Deputaților, există înregistrările care pot atesta. Da, el știa. L-am întrebat pe dânsul dacă dorește să semneze moțiunea. După ce a semnat-o pe prima, de celelalte trei a zis că se mai gândește. Semnăturile au fost colectate încă de luni, Domnul Popa a semnat luni. Ne-am întâlnit miercuri, înainte de plenul Camerei Deputaților, și mi-a spus că s-a răzgândit. I-am că poate face cerere și își poate retrage semnătura. Nu a fost o discuție de păcăleala. El a semnat în cunoștință de cauză”, a declarat Mirel Chiriță pentru Gândul.
Ce a fost și ce a rămas din pachetul II al lui Bolojan. Fără reforma administrației locale, POVARA pică tot pe cetățean și companii
Dacă primul pachet fiscal, cu creșterea TVA la 21% și a accizelor, a lovit direct în buzunarele românilor, al doilea pachet era anunțat ca fiind cel care „demolează” sinecurile din instituțiile statului. În realitate, surpriza este că tot cetățeanul și companiile duc greul, pentru că reforma administrației locale, piesa centrală din discursul lui Ilie Bolojan, a fost scoasă în ultimul moment de pe ordinea de zi a Guvernului. Premierul a început cu reforma de jos în sus, de la cetățean la stat – deși promitea o reformă prin care să fie reduse posturile din administrațiile locale – după discuții intense cu reprezentanții Asociației Municipiilor și ai Uniunii Consiliilor Județene, la ședința de guvern de vineri, capitolul a fost scos, pe fondul neînțelegerilor din coaliție privind forma finală a reducerilor de personal. Așa se face că, din tot pachetul II, singurele măsuri care vizează aparatul de stat sunt cele privind eficientizarea unor autorități administrative autonome precum ANCOM, ANRE și ASF. Concret, acolo se reduc posturile de specialitate cu 10% și cele de suport cu 30%, potrivit amendamentelor adoptate la actul normativ asumat în Parlament. La insistențele USR, premierul a acceptat și un amendament prin care îngheață bonusurile șefilor din companiile autonome până în 2028. O măsură mai degrabă simbolică, dar care oferă măcar senzația că s-a tăiat ceva din privilegiile sinecurilor. Bâlbe la Palatul Victoria pe impozitul pe cifra de afaceri a multinaționalelor Cea mai notabilă bâlbă guvernamentală rămâne, însă, saga impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA). Vineri, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, anunța eliminarea taxei de 1% pentru companiile cu cifra de afaceri de peste 50 de milioane de euro. „Una dintre cele mai importante măsuri din acest pachet este eliminarea impozitului pe cifra de afaceri a companiilor de peste 50 de milioane de euro, care nu discrimina între companiile străine și cele românești. Noul sistem de impozitare pe care l-am propus tratează punctual acele cheltuieli ale companiilor multinaționale care sunt sensibile (…) pentru că ne dorim investiții din partea acestor companii”, explica vineri Nazare. (detalii AICI) Doar că, la trei zile distanță, aceeași taxă reapare, în urma unui amendament PSD acceptat de premier. „Va fi aplicat impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) pentru companiile care înregistrează o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro pe an și nu aplică mecanismul cu limitarea cheltuielilor pentru afiliați”, transmitea Palatul Victoria după ședința de luni. Vezi amendamentele PSD – AICI Un joc de-a v-ați ascunselea fiscal, care ridică semne de întrebare pentru investitori. Ce mai rămâne valabil din declarațiile guvernului de la o zi la alta? Taxa pe marile averi, introdusă peste noapte Pe lângă bâlba cu IMCA, pachetul II a venit cu o surpriză în plus. Introducerea peste noapte a taxei pe lux. Practic, impozitele pentru casele de peste 500.000 de euro și mașinile mai scumpe de 75.000 de euro au fost triplate, de la 0,3% la 0,9%. Amendamentul, venit din partea PSD, a fost acceptat imediat de premierul Bolojan și inclus în forma finală a actului normativ. (detalii AICI) Câte amendamente au fost depuse la cele 5 proiecte de lege Dincolo de declarațiile politice de la pupitrul Palatului Victoria, pachetul doi nu a livrat reforma pe care Bolojan a promis-o. Cu administrația locală neatinsă, sinecurile intacte și bâlbe fiscale de tip „uite IMCA, nu e IMCA”, povara cade tot pe cetățeni și companii. Foto colaj: Shutterstock AUTORUL RECOMANDĂ:
Ce discută Guvernul Bolojan cu FMI, aflat la București astăzi. Cât de aproape este România de un nou împrumut de la FMI?
O delegație a Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Joong Shik Kang, vine la București astăzi. Misiunea FMI se desfășoară în perioada 3-12 septembrie și este o vizită reprogramată, amânată din primăvară, pentru perioada de după alegerile electorale. UPDATE 10:09 Prima întâlnire a delegației FMI are loc la Ministerul de Finanțe. La sediu a ajuns și premierul Ilie Bolojan, care, potrivit reporterului Gândul, a părăsit clădirea la scurt timp după intrarea oficialilor FMI. Surse guvernamentale susțin că Bolojan a avut o discuție preliminară cu ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, înainte de întrevederea oficială cu reprezentanții Fondului. La ieșire, chestionat de jurnaliști, premierul nu a dorit să ofere explicații suplimentare. Știrea inițială Surse guvernamentale au precizat, pentru Gândul, că discuțiile cu FMI se vor axa pe analizarea economiei românești și a deficitului bugetar, împreună cu datoria publică și execuția bugetului statului. Totodată, Guvernul va pune pe masă o prognoză de creștere economică pentru finele anului. Întrebarea este, însă: cum văd reprezentanții FMI indicatorii pe care guvernul Bolojan îi va prezenta? Pentru că economia României frânează, de la o creștere de 4% în 2022, la 2% în 2023, sub 1% în 2024, iar pentru 2025 prognozele variază, dar majoritatea sunt sub 1%. Deficitul bugetar al guvernului va fi, așa cum a menționat premierul Ilie Bolojan, de peste 8% din PIB la final de an. Spre comparație, guvernul, la momentul respectiv condus de Marcel Ciolacu, și-a bugetat un deficit de 7% din PIB. În aceeași vreme, datoria publică din România a înregistrat cea mai mare creștere dintre țările Uniunii Europene. La final de 2019, înainte de pandemie, datoria însemna 35% din PIB. Astăzi, așa cum arată datele de la Finanțe, datoria publică a României se apropie de 60% din Produsul Intern Brut. Mai mult, recent, premierul Ilie Bolojan a declarat în presa internațională că România este în pragul falimentului. Or, tocmai aici intră în scenă FMI: când un stat intră în incapacitate de plată și nimeni nu îl mai împrumută, Fondul acordă un împrumut de urgență, dar cu condiții precum reduceri de cheltuieli ale guvernului sau creșteri de taxe. Sursele Gândul din coaliția de guvernare spun însă că „nu se va pune problema” unui nou acord de împrumut cu FMI, similar celui din 2009-2010, întrucât România se poate finanța fără probleme. Alte surse apropiate discuțiilor spun că subiectul ar putea fi abordat, însă nu se așteaptă să fie încheiat un acord de împrumut cu instituția. Deficit în creștere și datorie record Vizita FMI are loc într-un moment dificil pentru economia României. Execuția bugetului pe primele șapte luni din 2025 arată un deficit de peste 76 miliarde de lei, în creștere față de aceeași perioadă din 2024. Veniturile au crescut cu 12%, dar și cheltuielile s-au majorat, menținând presiunea pe buget. Ministrul Alexandru Nazare a avertizat la jumătatea lui iulie că datoria publică a României este prognozată să ajungă la 60% din PIB până la sfârșitul anului, după o creștere accelerată în ultimii cinci ani. „Datoria publică a crescut de la 570 de miliarde la peste 1.100 de miliarde de lei”, a precizat ministrul Nazare. (DETALII AICI) Guvernul Bolojan a introdus deja două pachete fiscale pentru a tempera deficitul. Primul prin majorarea TVA la 21%, iar al doilea cu măsuri suplimentare pe zona de impozitare. Cu toate acestea, premierul însuși a recunoscut că nu crede că România poate încheia anul cu un deficit sub 8% din PIB. „Nu cred că putem încheia anul acesta cu un deficit sub 8%. Ministerul de Finanțe va comunica estimările o dată cu rectificarea bugetară care se va face în cursul acestei luni”, a precizat premierul Bolojan. (DETALII AICI) Bolojan: România riscă să intre în „incapacitate de plată” Pe 15 august, Ilie Bolojan a agitat piețele financiare, printr-o declarație în Bloomberg, cea mai importantă publicație pentru investitorii internaționali: „Riscul de incapacitate de plată este cu adevărat ridicat, după ani întregi cu deficite mari. Dacă nu urmăm o traiectorie stabilă, singurul rezultat posibil va fi unul foarte grav”. Afirmațiile premierului au produs neliniște în rândul investitorilor, dar și în coaliția de guvernare. „Mi s-a făcut rău când am văzut interviul lui Bolojan în Bloomberg. Orice declarație de genul ăsta care influențează, cred că a fost o greșeală. Domnul Bolojan a venit cu această aură „Ilie reformatorul” (…) Bolojan nu știe economie. Ar trebui cei din jurul lui să-i mai spună, iar el să asculte ”, a spus Mihai Tudose, președintele Consiliului Național al PSD, la emisiunea „Ai Aflat” cu Ionuț Cristache, difuzată pe Gândul. În ciuda declarațiilor lui Bolojan, trei surse din zona finanțelor publice au transmis, pentru Gândul, că România nu se află în situația de a negocia un nou acord de împrumut cu FMI, precum cel din 2009-2010, pentru că ar avea capacitatea de a se finanța, deci nu ar fi aproape de „incapacitate de plată”. „Este cea mai mare greșeală pe care România poate să o facă (să ajungă la un împrumut cu FMI – n.red.) Nu există așa ceva. Avem fonduri europene la dispoziție, avem buffer, Banca Națională are rezerve de 65 de miliarde de euro. Nu se pune problema… avem finanțare în piețele internaționale. Acord faci când nu te mai finanțează nimeni”, au precizat sursele Gândul. Alte surse apropiate discuțiilor spun, însă, că subiectul împrumutului va fi abordat, dar nu se va încheia un acord în acest moment. Ultimele recomandări ale FMI pentru România Fondul Monetar Internațional recomanda României, în ultimul raport, o reformă amplă a sistemului fiscal, prin mutarea poverii de pe impozitarea muncii către taxele pe consum și capital. Dacă ar fi aplicate integral, măsurile ar aduce venituri suplimentare de cel puțin 1,2% din PIB în 2025, se arată în raportul FMI din 6 iunie. Impozitul pe muncă = Cota unică de 10% ar putea fi înlocuită cu două cote: 15% și 25%, ultima aplicată veniturilor mari. Contribuția la sănătate ar urma să fie redusă sau chiar eliminată, iar pentru salariile mici ar putea apărea beneficii fiscale suplimentare. Impozitarea capitalului și a proprietății = Impozitul pe dividende ar crește de la 8% la 10%. Taxa pe
Reforma lui Daniel David a lăsat fără bani universitatea care l-a făcut rector. Anton Hadăr: „Domnul ministru nu ar fi trebuit să continue activitatea”
Anton Hadăr, lider al Federației Naționale Sindicale Alma Mater, a vorbit, în exclusivitate pentru Gândul, despre „măsurile împotriva educației” luate de ministrul Daniel David, care au zdruncinat din temelii un sector deja subfinanțat, iar urmările se preconizează a fi dezastruoase. Liderul sindicatelor din învățământul superior a precizat că reforma implementată de Daniel David a afectată inclusiv Universitatea Babeș-Bolyai, unde oficialul a fost ales rector în 2020. Anton Hadăr atrage atenția că reforma impusă de ministrul Daniel David îi obligă pe profesori să predea discipline pentru care nu au niciun fel de pregătire, în scopul creșterii normei didactice. „Să ai, spre exemplu, un profesor de biologie care să predea fizică sau matematică”, a afirmat, cu stupoare, liderul sindical. „Gândiți-vă că s-a ajuns în situația în care să se completeze numărul de ore de la 16 sau de la 18 cu două sau patru ore, solicitându-le colegilor noștri să predea discipline pentru care nu au fost pregătiți. Așa ceva nu s-a mai întâmplat în istoria învățământului: să ai, spre exemplu, un profesor de biologie care să predea fizică sau matematică. În urma măsurilor luate împotriva educației, sau a măsurilor de austeritate, cum le numesc ei, o parte din cele două miliarde s-au recuperat din bursele elevilor”, a precizat liderul sindical. Liderul sindical Alma Mater este foarte neîncrezător în faptul că premierul Bolojan și-a asumate răspunderea pe pachetul de măsuri. De asemenea, Hadăr a precizat că ministrul Educației, Daniel David, ar fi trebuit să demisioneze din funcție încă de la 1 ianuarie, „atunci când a văzut care este bugetul alocat, dacă n-avea suma completă.”. „S-a bazat pe imposibilele rectificări bugetare”, a adăugat acesta. „Măsurile le vom vedea în timp. Atunci când îți asumi astfel de măsuri, trebuie să și răspunzi. Eu nu văd cine ar putea răspunde. Niciodată nu și-a asumat cineva, atunci când s-au făcut asemenea intervenții abrupte asupra unui sistem. Domnul ministru, după părerea mea, nu ar fi trebuit să continue activitatea la 1 ianuarie, atunci când a văzut care este bugetul alocat, dacă nu avea suma completă. S-a bazat pe ipoteticele, posibilele sau imposibilele, în cazul de față, rectificări bugetare. De aici a plecat totul”, a declarat Anton Hadăr. Reforma lui Daniel David a afectat și Universitatea Babeș-Bolyai, unde acesta a fost rector Anton Hadăr a afirmat că multe universități din România se confruntă cu mari probleme în ceea ce privește achitarea plăților pentru ultima lună, inclusiv Universitatea Babeș-Bolyai, unde Daniel David a fost rector. „În învățământul superior, am constatat că avem foarte multe universități care, pentru ultimele luni ale anului, nu au fondurile necesare, pentru că în cele două miliarde intrau și fonduri pentru învățământul superior, printre care se află și Universitatea Babeș-Bolyai, unde domnul ministru a fost rector”, a menționat Hadăr. „Am auzit că unii rectori au ajuns să împrumute bani de la bănci ca să plătească salariile” „De fapt cred că toate universitățile din România au nevoie de bani pentru finanțarea ultimei luni, pentru că nu au primit banii necesari. Bugetului alocat era doar pe hârtie, cele două miliarde. În aceste condiții am solicitat, în calitatea mea de lider național al Alma Mater, să ne lase să folosim soldurile, adică niște bani adunați de universități de-a lungul timpului pentru vremuri mai grele, din diverse activități: chirii, organizări de evenimente etc. Aceste sume sunt ținute în solduri, iar soldurile sunt cam greu de restituit, deși sunt banii noștri, pentru că ne spun că dăunează deficitului bugetar. Când cerem să ni-i restituie ne dau cu țărâita, greu de tot, pentru că banii sunt trecuți în buget. Atunci când iei banii e ca și cum faci o cheltuială în plus, dar ei sunt trecuți în bugetul educației. Am auzit că unii rectori au ajuns să împrumute bani de la bănci ca să plătească salariile”, a mai adăugat Hadăr. Redacția Gândul l-a contactat pe ministrul Educației Daniel David pentru un punct de vedere, însă acesta nu a răspuns până la ora publicării materialului. Recomandarea autorului: Ceremonia de deschidere a anului școlar va avea loc în fața Guvernului. Cele mai mari sindicate din învățământ vor boicota prima zi de școală și vor protesta în Piața Victoriei Profesorii ies în stradă pe 8 septembrie, în ziua deschiderii noului an școlar. Marș de protest până la Palatul Cotroceni. „Vă rugăm să nu ne blamați” Daniel David, pentru Gândul: Educația mai are nevoie de 2 miliarde lei / De ce dăm bani Republicii Moldova pentru cercetare. Explicația ministrului
Analiză exclusiv | Ce e, de fapt, taxa de 1% pe cifra de afaceri pe care Guvernul Bolojan o vrea eliminată și câți bani a adus la buget. Nu vizează doar multinaționale, ci și companii românești
Guvernul condus de Ilie Bolojan este decis să renunțe la impozitul de 1% pe cifra de afaceri a companiilor cu venituri de peste 50 milioane de euro. Nu este vorba doar de multinaționale, cum greșit se vehiculează în spatiul public, ci și de firmele cu capital românesc. Impozitul ar urma să fie eliminat începând cu 2026, arată proiectul de lege aferent „Pachetului II” de măsuri fiscale. În prima jumătate din 2024, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a colectat din acest impozit 2,06 miliarde lei, conform ZF, care citează un răspuns oficial al instituției. „Din informaţiile existente în baza de date a ANAF, sumele colectate reprezentând impozitul minim pe cifra de afaceri plătit de contribuabilii care se încadrează conform legii, aferent primelor 6 luni ale anului 2024 a fost de 2,06 miliarde lei”, au transmis reprezentanţii ANAF. Informațiile obținute de Gândul spun că suma total încasată până la final de an 2024 se apropie de 4 miliarde de lei. Partidele din coaliția de guvernare se contrazic pe datele oficiale În acest moment, nu există date oficiale privind sumele încasate din impozitul minim pe cifra de afaceri, dar partidele care compun coalitia de guvernare se contrazic pe datele oficiale. Finanțele justifică eliminarea impozitului prin „stimularea investițiilor”, însă nu oferă detalii suplimentare și nu prezintă un studiu de impact. Ce investiții vor fi atrase în urma măsurii? Care este impactul bugetar? „Cadoul” făcut de guvernul Ilie Bolojan companiilor mari nu vine la pachet și cu condiții de a realiza investiții. În aceeași vreme, de la începutul guvernării, executivul condus de Ilie Bolojan a crescut o serie de taxe pentru populație, de la cota de TVA, la impozit pe proprietate, accize etc. Măsurile au venit în contextul în care chiar premierul Ilie Bolojan a declarat, în Bloomberg, cea mai importantă publicație internațională pentru investitori, că România este în pragul falimentului. Cu toate acestea, prin „pachetul II”, guvernul Bolojan elimină impozitul minim pe afacerile companiilor mari, introdus de guvernul Ciolacu în 2023, cu efect din 2024. Ce spune Ministerul de Finanțe De altfel, Ministerul de Finanțe recunoaște că o parte din încasările suplimentare la bugetul statului vin din această măsură. „Încasările din impozitul pe profit au însumat 35,98 mld lei, consemnând o creștere de 23,5% susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit, inclusiv impozitul minim pe cifra de afaceri de la agenții economici și impozitul pe profit de la bănci comerciale”, se arată în nota care însoțește execuția bugetului statului în 2024. Încasările guvernului din impozitul pe profitul companiilor au crescut cu 6,8 miliarde lei în 2024. Din această creștere, circa 4 miliarde lei au venit numai din impozitul minim pe cifra de afaceri a companiilor mari. Povestea impozitării multinaționalelor este veche. Guvernele din vremea lui Liviu Dragnea (2017-2019) au mai vorbit despre introducerea acestui impozit și inițiativa a apărut în mod recurent. Ideea a plecat de la o realitate: în anumite domenii, companiile multinaționale au o marjă de profit mai mică decât companiile locale și, ca atare, plătesc mai puțin impozit la bugetul de stat. Practica nu este ilegală, ci ține de ceea ce consultanții numesc „optimizare fiscală”, adică scăderea bazei de impozitare, astfel încât costul cu taxele și impozitele să fie cât mai mic. Diferența dintre companiile multinaționale și cele din România este, însă, că grupurile internaționale au mai multe pârghii pentru a reduce din impozitul pe profit plătit în România, prin plăți către entități din alte țări, din același grup, cum ar fi cheltuielile de management. Introducerea impozitului minim pe cifra de afaceri nu a vizat doar companiile multinaționale Introducerea impozitului minim pe cifra de afaceri, în 2024, nu a vizat însă numai companiile multinaționale, ci toate companiile din România care au o cifră de afaceri mai mare de 50 milioane euro. Măsura, dacă ar fi fost introdusă doar pentru multinaționale, ar fi fost discriminatorie. Cum se calculează impozitul: se stabilește impozitul pe profit al companiilor – de 16% – și se calculează impozitul minim pe cifra de afaceri de 1%, din care se scad anumite cheltuieli, cum ar fi cele cu investițiile. Dacă impozitul pe profit plătit este mai mic decât impozitul pe cifra de afaceri, atunci se plătește acesta din urmă. Dacă impozitul de 16% este mai mare, compania plătește impozit pe profit. Cine are cele mai mari afaceri din România În Top 10 al celor mai mari companii din România, după cifra de afaceri, sunt numai companii multinaționale, dar unele au și acționariat românesc, cum este cazul OMV Petrom. Cele 10 cumulează un business de 200 mliliarde lei, la o cifră de afaceri totală în economie de 3.000 miliarde lei. Practic, 10 companii, care înseamnă 0,001% din totalul companiilor (700.000 de firme active), fac 7% din businessul din România (3.000 miliarde lei). În acest moment, nu sunt date despre cât plătește fiecare companie în parte din impozitul pe cifra de afaceri. Top 10 companii din România după cifra de afaceri OMV Petrom SA – 30 miliarde lei; Automobile Dacia – 28 miliarde lei; OMV Petrom Marketing – 25 miliarde lei; Lidl Discount – 24 miliarde lei; Kaufland România – 20 miliarde lei; Ford Otosan – 19 miliarde lei; Rompetrol Rafinare – 15 miliarde lei; Profi Rom Food – 14 miliarde lei; Rompetrol Downstream – 13 miliarde lei; Carrefour România – 13 miliarde lei. Sursa – Ministerul Finanțelor RECOMANDAREA AUTORULUI: Scandalul „Lamborghini”. „Cursă” în instanță între ANAF și o firmă din Hunedoara. Bolizi de lux, folosiți în Franța de un pilot de raliuri Cale de acces și parcare, fără autorizație, lângă Vama Siret. Ministerul Transporturilor, prin CNAIR, intervenție promptă după ce Poliția Rutieră a tras semnalul de alarmă FABULOS! Cât costă în România „conservarea” unei singure specii de păsări. Zeci de milioane de euro, înghițite de gâsca cu gât roșu Ipocrizia AUSTERITĂȚII! 1 mil. € pentru un concert la Oradea. Alte milioane aruncate pe evenimente, în super-anul electoral care l-a adus pe Bolojan la București
Video exclusiv | Doru Pelivan, eduKiwi: Ne-am dori, în următorii ani, să reușim să impactăm pozitiv 1.000.000 de români
Antreprenorul Doru Pelivan, fondatorul platformei educaționale eduKiwi, a anunțat, la Gândul Exclusiv, că obiectivul este de a dezvolta misiunea educativă, iar în următorii ani să ajungă la un număr de un milion de oameni care să creeze un impact social. Această misiune educativă va fi dezvoltată permanent, spune Doru Pelivan. „Noi, în continuare, o să dezvoltăm această misiune. Misiunea mea este pur educațională. Eu nu mă consider un antreprenor în serie. Am fost întrebat ce alte oportunități, de ce nu faci și alte afaceri, alte business-uri. Eu cred foarte mult în conceptul japonezi ikigai în care trebuie să unești la ceea ce ești bun, ceea ce îți place, unde simți că ai misiune, unde simți că ai putea să fi plătit, iar în centru să fie practic afacerea ta. Eu vreau să rămân pe zona asta educațională, sper, până la la finalul vieții. Nu aș vedea să fac și alte afaceri în jur. Pur și simplu să dezvoltăm acest ecosistem pe care l-am creat, Noi nu mai suntem doar un curs, suntem pur și simplu un hub de dezvoltare al adulților pentru o viață mai bună, cum ne place nouă să, să spunem”, a explicat antreprenorul Doru Pelivan, fondatorul platformei educaționale eduKiwi. „Ăsta a fost pariul nostru” Altfel spus, să existe mereu 0 ofertă diversă și de calitate. „Ne dorim să dezvoltăm acest hub, ca să avem mai multe opțiuni pentru oameni. Adică, pur și simplu, dacă vrei să înveți mai multe lucruri, noi să avem opțiuni și să avem opțiuni calitative și bune. Asta e ceea ce ne dorim noi. Noi ne dorim să creăm un etalon în lumea aceasta educațională. În asta am investit foarte mult. Ăsta a fost pariul nostru, că dacă vom reuși să facem programe foarte bune, vom avea de câștigat. Pentru că, dacă mă uit la noi, acum 5 ani de zile existau multe produse care, în final, nu ofereau rezultate atât de bune din varii diverse motive. Și, practic, ăsta a fost pariul nostru, să facem programe foarte bune. Eu ceea ce doresc să reușim este să creăm experiențe educaționale de succes cât mai bun, cât mai de impact și cu cât mai mult sens”, a completat fondatorul eduKiwi. „Pur și simplu s-ar crea un impact social” Iar ambițiile sunt mari. „Noi avem mai multe categorii de produse în total, cu tot cu cărți, audio-book-uri, tot ce înseamnă platformă online, undeva la 95.000 de persoane. Cam cât o Alba Iulia și jumătate. Noi avem o misiune care sună ca un target corporatist, dar nu trebuie să fie limitat la numărul acesta. Noi ne-am dori în următorii ani să reușim să impactăm pozitiv 1.000.000 de români. Pentru că noi considerăm că dacă din cei aproximativ 20 de milioane, 1.000.000 de oameni ar fi genul de oameni care constant se educă, se schimbă în permanență. Pur și simplu s-ar crea un impact social format și ar duce în societate”, a conchis Doru Pelivan. Întreaga emisiune GÂNDUL EXCLUSIV în carev a fost invitat Dori Pelivan poate fi urmărită AICI. Acest material este susținut de eduKiwi.
Exclusiv | Dezastru în Delta Dunării. Canale secate, lacuri impracticabile, flora și fauna distruse. Scandalul Bâstroe, rădăcina unei crize ecologice? Fost guvernator: Delta nu mai are apă!
În ultima perioadă, din cauza secetei prelungite, nivelul Dunării a scăzut alarmant, ajungând la 2.150 m³/s, respectiv jumătate din media multianuală. Delta Dunării este amenințată de cea mai mare criză ecologică din ultimii 20 de ani. Localnicii nu-și mai pot folosi bărcile, pe maluri zac pești morți, iar pe multe canale nu se mai poate naviga. Pescarii spun că nu s-au mai confruntat niciodată cu o asemenea situație, în timp ce turismul primește o lovitură grea. În astfel de condiții, populația de pește, flora și fauna din zonă sunt grav afectate, păsările migratoare rămân fără hrană, localnicii nu-și mai pot asigura traiul de zi cu zi, iar mare parte din Rezervația Biosfera Delta Dunării se află în pericol. Delta Dunării propriu-zisă este cea mai mare componentă a rezervaţiei şi are o suprafaţă totală de circa 4.178 km pătrați, din care cea mai mare parte se găseşte pe teritoriul României (3.510 km pătrați), reprezentând circa 82%, restul fiind situată pe partea stângă a Braţului Chilia, inclusiv delta secundară a acestuia, în Ucraina. August 2024 – Dunărea avea un debit de aproximativ 3.100 m³/s, dar anul acesta situația este mult mai gravă. La intrarea în țară, debitul a scăzut la 2.200 m³/s. Iunie 2025 – a fost înregistrat cel mai mic debit al Dunării din ultimii 20 de ani pentru această lună – 2.200 m³/s, mult sub media de 6.400 m³/s. Iulie 2025 – feribotul Bechet–Oreahovo a fost suspendat – între 3 și 15 iulie – din cauza nivelului scăzut al apei. August 2025 – Potrivit informațiilor transmise de Ministerul Mediului, debitul Dunării – la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş), în intervalul 25-26.08.2025 – a fost staționar, având valoarea de 2.150 m³/s, sub media multianuală a lunii august (4.300 metri m³/s). În aval de Porțile de Fier, debitele au fost în scădere. Seceta prelungită are un impact negativ sever asupra mediului și întreg ecosistemul este, practic, dezechilibrat. Nivelul lacului Razelm a scăzut atât de mult încât, în unele zone, nu se mai poate naviga, iar ghiolurile Ceamurlia, Baia și lacul Zmeica sunt secate într-o proporție îngrijorătoare, de până la 60%. Suntem doar la mila naturii? Ce n-au făcut și ce ar fi trebuit să facă autoritățile – respectiv Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD)? Își mai aduce cineva aminte de scandalul „Bâstroe”? Gândul a solicitat conducerii ARBDD un punct de vedere referitor la această situație alarmantă din Delta Dunării și la măsurile care au fost luate pentru protejarea întregului ecosistem, însă – până la ora publicării acestui articol – nu a fost transmis un răspuns. Reminiscențele trecutului – Scandalul „Bâstroe” În exclusivitate pentru Gândul, Virgil Munteanu – fost guvernator al Deltei Dunării în perioada 2000-2005 – spune că nu suntem doar la mila naturii, iar rădăcinile acestui dezastru ecologic care pândește ecosistemul sunt adânc înfipte în trecut. „În anul 2003 a fost minima istorică a debitului Dunării, la intrarea în țară era sub 2.000 m³/s. Eram guvernatorul rezervației Delta Dunării atunci, am fost extrem de aproape de o catastrofă ecologică. În anul 2004, când a început celebrul scandal Bâstroe, am fost foarte revoltat – și toată lumea a fost preocupată – din cauză că apa se va duce pe Brațul Chilia, dragând Chilia și Bâstroe, și vom rămâne în Deltă fără apă. Anul acesta este, din nou, o minimă istorică. La intrarea în țară, debitul Dunării este undeva la 2.100 metri cubi pe secundă, deci suntem foarte aproape de o situație similiară cu cea din anul 2003. Ce se întâmplă în astfel de condiții? Lacurile și canalele rămân fără apă. Cea mai preocupantă situație cred că ar trebui să fie cea a complexului lagunar Razelm – Sinoe, pentru că acolo este o situație cu totul și cu totul specială. Cu foarte mare greutate se poate merge cu barca. Lacul Razelm, care avea o adâncime de aproximativ 3 metri, iar acum s-a ajuns la doar câțiva centimetri. Lacurile sunt unul după altul, Razelm, Golovița, Sinoe și așa mai departe, până în sud. În celelalte lacuri, situația este și mai grea”, avertizează Virgil Munteanu. Virgil Munteanu – fost guvernator al Deltei Dunării în perioada 2000-2005 Virgil Munteanu: „Singura soluție, reconstrucția ecologică a întregului sistem lagunar Razelm – Sinoe” Fostul guvernator al Deltei Dunării a reamintit și că, în anii `80, s-a luat decizia ca lacul Razelm să fie „izolat de Marea Neagră” pentru ca apa sărată să nu mai pătrundă în lac și să se constituie, astfel, „cel mai mare rezervor de apă dulce pentru agricultură”. Ținînd cont de condițiile alarmate de astăzi, singura soluție pentru salvarea sistemului lagunar Razelm – Sinoe ar fi reconstrucția ecologică, spune Virgil Munteanu. „La Razelm-Sinoe este o situație specială. În anii `80 s-a luat hotărârea ca lacul Razelm să fie izolat de Marea Neagră, era conectat la mare. Decizia a fost luată pentru a nu intra apă sărată și pentru a se constitui cel mai mare rezervor de apă dulce pentru agricultură, pentru irigații. Această situație a rămas, sunt deja zeci de ani de atunci. Dunărea, prin canalele sale principale – Dunavăț, Dranov – care se duc în Razelm, a adus sedimente de-a lungul timpului. În trecut, lacul Razelm avea fund de nisip, care era spălat în permanență pentru că era deschisă trecerea spre mare, iar acum, în lacul Razelm, există vreo 3 metri de nămol. Este o situație care nu se poate rezolva decât printr-un singur lucru, reconstrucția ecologică a întregului sistem lagunar Razelm – Sinoe, adică reconectarea acestui complex de lacuri cu Marea Neagră. E singura soluție”, conchide Virgil Munteanu. Impactul lucrărilor de pe Chilia și Bâstroe: „ABRDD ar fi trebuit să facă un studiu științific” Fostul guvernator al Deltei Dunării a îndreptat un deget acuzator către autorități, respectivă către Administrația Bioseferei Rezervația Delta Dunării (ARBDD). Înainte de toate, spune Virgil Munteanu, ARBDD ar fi trebuit să facă un studiu științific care să arate foarte clar ce impact au/au avut lucrările de dragare de pe Chilia și Bâstroe asupra deltei românești. „În ceea ce privește Delta Dunării, din cauza nivelului mic al Dunării, lucrările care
Exclusiv | Asocierea Dogus-Trace câștigă prima secțiune a M4, cu o ofertă cu 100 milioane mai mică față de Gulermark
Asocierea turco-bulgară Dogus Insaat Ve Ticaret A.S. – Trace Group Hold – GP Group JSC a câștigat licitația pentru prima secțiune a magistralei M4 de metrou, Gara de Nord – Gara Progresul, între Gara de Nord și Eroii Revoluției, cu o ofertă mai bună cu aproape 100 milioane euro față de locul secund, confirm unor informații obținute, în exclusivitate, de GÂNDUL. Potrivit surselor Gândul, Primăria Sectorului 4 a atribuit contractele pentru proiectarea și execuția celor două secțiuni ale Magistralei de metrou M4, Gara de Nord – Gara Progresul, diametrala Nord – Sud a Bucureștiului. Asocierea turco-bulgară Dogus Insaat Ve Ticaret A.S. – Trace Group Hold – GP Group JSC a fost desemnată câștigătoarea licitației, iar sursele Gândul au confirmat, în exclusivitate, că oferta câștigătoare a fost la o diferență de aproape 100 milioane de euro față de locul secund. Asociere româno-turcă pentru Eroii Revoluției – Gara Progresul Conform acelorași surse, pe secțiunea II, Eroii Revoluției – Gara Progresul, câștigătoarea licitației a fost asocierea româno-turcă Erbașu – Gulermark. Valoarea celor două contracte este de peste 17 miliarde lei (peste 3,43 miliarde euro, TVA inclus). Contractul pentru prima secțiune a M4, Gara de Nord – Eroii Revoluției, poate fi semnat dacă în termen de 10 zile nu se depun contestații. Pentru a doua secțiune, Eroii Revoluției 2 – Gara Progresul, termenul-limită pentru atribuirea contractului este chiar astăzi, 30.08.2025, termen care corespunde și valabilității ofertei. Care sunt cele 13 stații Lungimea totală a magistralei M4 este de aproape 12 km, dintre care aproape 11 km sunt destinați transportului de călători, iar peste 1 km drum către Depoul Progresul. Magistrala M4 va avea 13 stații plus actuala stație Gara de Nord 2. acestea sunt: Știrbei Vodă, Bogdan Petriceicu-Hașdeu, Uranus, George Rogozea, Chirigiu, Filaret, Eroii Revoluției 2, George Bacovia, Toporași, Nicolae Cajal, Luică, Giurgiului și Gara Progresul. Trace (Bulgaria) este antreprenorul care execută jumătate din lotul 2 Mizil – Pietroasele al Autostrăzii A7 Ploiești – Buzău. Asocierea are la activ numeroase proiecte de metrou derulate în Turcia, Bulgaria, India, alături de turcii de la Dogus. Constructorul turc Gulermak, care a concurat și pentru prima secșiune a M4, lucrează pe tronsonul 2 al Magistralei M6 Gara de Nord – Otopeni și la proiectul Metroului din Cluj. Pentru supervizarea lucrărilor a fost desemnată compania Tecnic Consulting. La lansarea licitației pentru M4, primarul Daniel Băluță anunța obținerea unei finanțări europene nerambursabile integrale pentru contract. Termenul de execuție pentru cele 14 stații este de 60 de luni, primele 8 fiind atribuite fazei de proiectare. RECOMANDAREA AUTORULUI: Cale de acces și parcare, fără autorizație, lângă Vama Siret. Ministerul Transporturilor, prin CNAIR, intervenție promptă după ce Poliția Rutieră a tras semnalul de alarmă În timp ce investițiile stagnează, Autostrada Pitești-Sibiu accelerează. Secțiunea 4 Tigveni – Curtea de Argeș intră în ultima etapă, spune ministrul Transporturilor. Când va fi gata Cristian Pistol CONFIRMĂ deschiderea completă a Autostrăzii Sibiu–Pitești în 2028 Vești proaste pentru bucureșteni la început de august. Ce se va întâmpla, de astăzi, cu linia de TRAMVAI 41 / Alternative pentru călători Pas URIAȘ pentru conectarea României la rețeaua europeană de autostrăzi. Anunț ministrul Transporurilor / Valoarea contractului, 1,82 miliarde de lei
Video exclusiv | Doru Pelivan, eduKiwi: Teama în antreprenoriat am învins-o cu curaj, cu formare profesională și cu mediu de susținere
Antreprenorul și fondatorul eduKiwi, Doru Pelivan, a dezvăluit în cadrul emisiunii Gândul Exclusiv, că „rețeta” personală de a învinge teama – în actualul context economico-social – este formată din curaj, formare profesională și mediu de susținere. Nemulțumirea la nivel de societate este resimțită inclusiv de mediul antreprenorial, avertizează fondatorul eduKiwi. „Cumva ne aflăm într-o situație în care parcă toată lumea este nemulțumită. Da, vine dintr-o teamă. Plus că noi, lumea balcanică, avem și o aversiune foarte mare la risc. Când ceva nou vine către noi, prima reacție este să ne speriem foarte tare și devine o zonă de frică. Plus că mi se pare că și în ultimul an de zile mesajele de frică s-au tot accelerat, iar practic aversiunea noastră, a românilor către risc, a fost cumva alimentată. Și atunci ne e frică să facem lucruri noi. Un proces educațional înseamnă un lucru total nou, înseamnă să te schimbi tu pe tine, noi având o aversiune la risc, vă dați seama că a scăzut asta dacă vorbim pe partea antreprenorială. Aici este lipsa asta de predictibilitate pe care toți antreprenorii o simt”, spune Doru Pelivan. „E o lipsă mare de predictibilitate” „Se tot schimbă legile, taxele, impozitele. Eu, cumva, în prezent mă aflu la situația în care vreau să mă anunțe contabilul, avocatul dacă sunt noutăți, că nu mai stau să mai urmăresc. Efectiv, nu mai pot săptămânal să urmăresc toate schimbările, să-mi fac tot felul de scenarii. Deci e o lipsă mare de predictibilitate, care pe antreprenori îi încurcă foarte tare, adică creează momente de neliniște. Un antreprenor a început un business ca să fie liber, să fie fericit, să doarmă”, a explicat Doru Pelivan cauza nemulțumirii și a temerii. După prima etapă de business însă, după primii 5 ani, un antreprenor începe să se încojoare de oameni cu expertiză. „Poate eu sunt în postura asta acuma, în prezent, după mai bine de 10 ani de antreprenoriat, să caut oameni profilați cu competențe, să pot să-i recompensezi pe măsura competențelor pe care le au. Dar antreprenorul, când începe, nu are toate lucrurile astea și, dacă ar avea toate resursele astea, n-ar ști cum să le folosească efectiv. Antreprenorul, când se află la început, nu știe dacă cel care a venit la interviu va fi un angajat bun sau nu”, a adăugat el. Există însă și soluții. „Aș putea spune că o rețetă personală, care mă ajută pe mine, e compusă din trei lucruri. O dată, curajul de a experimenta și să-mi înfrâng aversiunea la risc. Adică să văd în momentul în care mi-e teamă. A doua rețetă ar fi formarea profesională, adică pur și simplu să-mi dau seama că nu le știu pe toate, să-mi dau seama că nu mă pricep la organizare, nu mă pricep la HR, nu mă pricep la lidership. Nu le pot învăța toate deodată, dar măcar le iau pe rând, și eu am o regulă, să le conștientizez. Și mai există și al treilea lucru foarte important: să-mi creez un mediu de susținere. Asta ce înseamnă? Oameni în jur care să te sprijine, pentru că, din păcate pentru România, având aversiune la risc, când te duci și spui că ai o idee nouă de afacere sau un proiect nou, oamenii din jur sunt cam sceptici și atunci te influențează, dar din păcate te influențează într-un mod demoralizant. Funcționează ca un speaker demotivațional pentru tine. Uneori prietenii sau chiar familia”, a conchis Doru Pelivan. Întreaga emisiune GÂNDUL EXCLUSIV, în care a fost invitat Doru Pelivan, poate fi urmărită AICI. Acest material este susținut de eduKiwi.