Bolojan și Nazare se contrazic pe taxarea multinaționalelor
Gândul a scris încă din 25 iulie despre ideea prin care multinaționalele ar putea fi împiedicate să-și mai externalizeze profiturile. L-am întrebat atunci pe premierul Ilie Bolojan ce părere are. Răspunsul a venit: toate companiile, indiferent de capital, trebuie tratate la fel. O lună mai târziu, ministrul său de Finanțe, Alexandru Nazare, pare să fi găsit altă partitură. Și a intrat direct cu „ciocanul fiscal” în multinaționale, pe un ton mult mai răspicat decât cel al șefului său. Pe 11 iulie, Bolojan a fost întrebat de Gândul despre taxarea multinaționalelor. Vorbea ca despre o idee ce „trebuie documentată” alături de specialiști. Un fel de „să nu ne aruncăm cu capul înainte”. Mai mult, șeful Executivului punea în aceeași oală capitalul autohton cu cel străin. „O componentă importantă a ANAF este componenta de prețuri de transfer, dar asta trebuie documentată, cu profesioniști. Toate companiile, indiferent de capital, că sunt românești, că sunt străine, aici nu e vorba de acționa împotriva unui grup de companii, ci de a ne asigura de echitate în condiții de piață” , spunea Bolojan la acea vreme. (detalii AICI) O lună mai târziu, Alexandru Nazare, subalternul pe linie de partid și Guvern al premierului, deja își lustruia muniția fiscală și anunța, pe 13 august, un nou proiect de lege care schimbă radical modul în care marile companii sunt taxate. În spatele ușilor Palatului Victoria, însă, planul nu este chiar atât de nou, ba chiar stătea la păstrare din 2023, într-un sertar bine păzit la Camera Deputaților. Nu se mai impozita cifra de afaceri, ci se ataca direct zona prin care profiturile pleacă spre alte jurisdicții, prin plăți către entități afiliate. O formulă „folosită și în SUA”, spune ministrul, care ar putea aduce la buget până la 2 miliarde de lei. „Vrem să schimbăm atitudinea de la o taxă pe cifra de afaceri a unei multinaționale, care, în fapt, îi previne creșterea economică și investițiile, la o taxă care să vizeze exact zona prin care multinaționala își exportă profiturile”, anunța Nazare de la pupitrul Palatului Victoria. La cine se uită investitorii? La Bolojan sau la Nazare Deși, oficial, obiectivul este creșterea veniturilor bugetare și stoparea externalizării profiturilor, ceea ce percep investitorii din afară prin acesată măsuri este altceva. Un Guvern în care premierul și ministrul de Finanțe au mesaje contradictorii la o lună distanță. Pentru investitori, semnalul nu este doar despre taxe, ci despre predictibilitate. Sau, mai precis, despre lipsa ei. Astăzi discuți calm despre tratament egal pentru toate companiile. Mâine lansezi un proiect care vizează direct multinaționalele. Iar când astfel de „corecții” apar peste noapte, companiile își fac calculele. Mai investim aici sau mutăm bugetele în altă parte? Proiectul, cu praful pe el în sertarele Parlamentului din 2023 Cine are senzația că această inițiativă e o revelație proaspătă, ar trebui să arunce o privire în sertarele prăfuite ale Parlamentului. În octombrie 2023, cinci liberali, printre care Nazare și Bogdan Huțucă, șeful Comisiei de Buget-Finanțe din Camera Deputaților, depuneau un proiect de lege aproape identic: eliminarea deductibilității pentru cheltuieli de management, consultanță și asistență plătite către firme afiliate din străinătate, plus amenzi usturătoare — 200% din valoarea dedusă. Senatul l-a adoptat în decembrie 2023. Apoi, proiectul a intrat în Camera Deputaților și nu a mai ieșit. Interesant este că președintele comisiei care ar fi trebuit să-l dezbată este chiar unul dintre inițiatori, Bogdan Huțucă. Poate proiectul aștepta vremuri mai prielnice. Sau poate doar praful potrivit. Vezi expunerea de motive – AICI Florin Roman, „dizidentul fiscal” din PNL Proiectul îl are ca semnatar la inițiatori și pe liberalul Florin Roman. De altfel, Roman este singurul liberal care a ieșit din rândurile partidului și a propus două amendamente la primul pachet fiscal asumat de Ilie Bolojan în plenul reunit al Parlamentului. Unul dintre amendamente prevede exact ceea ce se stipulează în proiectul de lege aflat de la finalul lui 2023 în sertarele Camerei Deputaților, adică faptul că toate cheltuielile cu serviciile prestate de persoane afiliate nerezidente, considerate tranzacții artificiale, să devină nedeductibile fiscal și sancționate cu o amendă de 200% din suma dedusă. Doar că amendamentul lui Roman a fost respins și nu a fost introdus în forma finală a primului pachet fiscal. O altă bâlbă. Respingi acest amendament ca, peste o lună, să depui aproape același lucru sub altă formă? Noua formulă propusă de Guvern în pachetul 2 fiscal Guvernul a decis, joi seara, să deschidă sezonul de vânătoare fiscală pentru multinaționale, lansând în consultare publică un nou proiect de lege care promite să înlocuiască actualul impozit pe cifra de afaceri cu o formulă „mai inteligentă” și, după cum spune ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, „folosită și în SUA”. Formula propusă de ministrul Nazare acordă companiilor posibilitatea unor „cheltuieli deductibile la un nivel minimal de 3%. Tot ce depășește acest 3% este taxat cu 16%”, a precizat ministrul Nazare. Tot ce trece peste se impozitează. Categoriile vizate sunt: drepturi de proprietate intelectuală; management; consultanță; dobânzi. Expunerea de motive a proiectului spune că obiectivul este creșterea veniturilor bugetare și combaterea evaziunii fiscale. Logica este următoarea: dacă marile companii nu mai pot „externaliza” profiturile prin facturi grase pentru consultanță și licențe către firme-soră din alte țări, atunci banii rămân impozitabili în România. Dacă acest proiect va fi adoptat, Guvernul ar putea renunța la impozitul de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile cu venituri de peste 50 de milioane de euro, măsură care, după cum subliniază inițiatorii, „nu se mai regăsește în nicio țară din Uniunea Europeană”. Rămâne însă întrebarea. Pe cine să mai creadă și la cine să se uite investitorii? Pe premierul Bolojan sau pe ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare? Foto colaj/video: Mediafax + Shutterstock AUTORUL RECOMANDĂ:
Numărul nunților scade, prețul crește. Scade și apetitul pentru participare. Cât mai costă un meniu, ce provocări financiare aduce fericitul eveniment
Schimbările economice și financiare, dar și cele sociale par să schimbe și relațiile de cuplu, care în trecut duceau, în cele mai multe cazuri, la oficializarea relației. Tinerii se gândesc acum de două ori înainte să se căsătorească, iar unul dintre motive este legat de banii pe care trebuie să-i scoată din buzunar, într-o perioadă în care se vorbește de criză, inflație, taxe tot mai mari, demiteri și instabilitate. În 2025, o nuntă cu 100 de invitați ajunge să coste, în medie, între 20.000 și 30.000 de euro, în funcție de preferințele mirilor. Saloanele de evenimente percep tarife între 100 și 200 de euro de persoană. La aceste costuri se adaugă muzica, foto și video, îmbrăcămintea, florile, taxe pentru cununia religioasă și cea civilă, care însumează cel puțin 10.000 de euro. În funcție de preferințe, de numărul artiștilor doriți în cadrul evenimentului, prețurile cresc exponențial. Mai mult decât atât, sunt situații în care bugetul alocat pentru nuntă crește foarte mult din cauza presiunii sociale. Nici numărul invitaților care vin la petrecerea de nuntă nu mai este la fel de mare ca în trecut, tot din cauza banilor pe care trebuie să îi aloce pentru un astfel de eveniment. Pentru mulți, darul de nuntă și cheltuielile suplimentare pentru ținute, coafor și machiaj pot fi o presiune financiară prea mare. Alina s-a căsătorit în urmă cu 10 ani și spune că a investit mult în evenimentul său la acea vreme. Acum, însă, prețurile s-au dublat, iar căsătoria urmată de petrecere a devenit pentru multe cupluri un lux. „Noi am făcut acum 10 ani nunta și am cheltuit destul de mult. E o investiție și nu știu cât profit ai. Dacă pui la calcul tot, sunt mulți bani. De curând, o prietenă a fost nașă și a cheltuit foarte mulți bani pe rochie, coafor, machiaj, lumânări, dar. E destul de mult în comparație cu salariile de astăzi. Am auzit tot mai mulți tineri din jurul nostru care sar peste petrecere și fac doar în familie, din cauza costurilor. Foarte puține nunți sunt anul acesta„, a spus femeia. Mai puține nunți din cauza nesiguranței financiare? Ana Haralambie, organizator al Târgului Ghidul Miresei, a declarat, pentru Gândul, că teama unor schimbări majore în contextul economic și financiar actual pune cuplurile care vor să își oficializeze relațiile în fața întrebării dacă acum mai este momentul să programeze o petrecere de nuntă în care trebuie să investească mulți bani. „2026 este un an greu. Schimbările pe care le vedem în jurul nostru, naționale și internaționale, se resimt. Inerția pe care o au organizările și evenimentele acum este destul de mare. Oamenii spun: «Hai că mai stăm puțin. De ce să ne grăbim? Hai să vedem ce mai este». Un an foarte greu, un an în care deciziile se iau destul de târziu, adică mult mai aproape de momentul evenimentului. Pe de o parte este de înțeles, având în vedere multitudinea de evenimente și contexte care s-au derulat în ultimii ani. La această nesiguranță contextuală, atitudinea generală este: «La câte s-au întâmplat în ultimii ani, ce va mai veni? Hai să nu ne grăbim. Mai avem timp. Mai stăm puțin»”, a explicat Ana Haralambie. „Tehnologia a invadat industria nunților” Chiar dacă față de anii trecuți sunt mai puține cupluri care vor o căsătorie tradițională, cu ținute elegante, petrecere și mulți invitați – după oficializarea de la primărie și ceremonia de la biserică plină de simbolism -, ofertele pentru organizarea nunții perfecte sunt pentru toate gusturile și buzunarele. Începând cu anul 2025, și trendurile s-au schimbat. Cei care se căsătoresc vor ca evenimentul să fie în ton cu noile tehnologii. Astfel, bugetul alocat pentru nuntă crește și mai mult. „Asistăm la mai multe direcții pe care o iau trendurile, în paralel și independent una de alta. Nu există niciodată un singur curent. Întotdeauna vor fi persoane care își doresc opulență, eleganță și vor fi persoane la polul opus. În momentul de față asistăm la o invazie în industria nunților și în organizarea evenimentelor private a tehnologiei. Nu neapărat bazată pe inteligența artificială, dar și bazată pe inteligența artificială. Avem roboți la intrare, avem colțuri foto care sunt gestionate de inteligența artificială. Au început să apară tot felul de elemente electronizate. Un exemplu este aranjamentul de pe masa invitaților, care poate fi interactiv, pe leduri. Avem și holograme”, a precizat Ana Haralambie. „S-a schimbat mentalitatea” Psihologii spun că nunta devine o opțiune facultativă și pentru că mentalitatea s-a schimbat. Mulți preferă să se căsătorească într-un cadru restrâns sau pur și simplu vor un parteneriat fără acte. „Este un contract emoțional. Este o scenă în care ambii parteneri își desfășoară proiecțiile și nevoile. Pentru unele persoane, sunt mai importante aspectele sociale. Deci, căsătoria are valoare socială și are valoare de imagine. S-a schimbat mentalitatea. De la o mentalitate comunitară, în care membrii unei comunități sunt în relații asumate de căsătorie, spre o mentalitate în care individul este pus în prim plan. Individualismul este un concept american pe care noi l-am integrat foarte bine în societate și care, în mentalul românesc, pare că face sens. Nu ne obligă nimeni să avem o căsătorie somptuoasă, tradițională, ritualică. Este o chestiune de alegere. Pot să mă căsătoresc cu un om fără să am o nuntă mare și costisitoare. Contează conceptul în sine”, a explicat psihologul Anca Elena Boalcă. Potrivit unui studiu realizat de Unlock, 37% dintre români spun că anul acesta vor merge la mai puține nunți sau nu vor merge deloc, iar 32% dintre respondenți nu mai consideră căsătoria o prioritate. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ce TREBUIE să facă toți tinerii căsătoriți, la exact 8 zile după nuntă. Explicațiile părintelui Teodor Zugravu din Iași Noua lege a căsătoriilor civile. Primarii vor putea delega competențele
România, corporație de mâna a doua. Care sunt efectele terapiei de șoc a CEO-ului Bolojan. Apare lipsa perpectivelor, dar și sentimenul de neputință
Daca am reduce România anului 2025 la granițele unei corporații, printr-un simplu exercițiu de imaginație, am descoperi o țară transformată într-o firma de mâna a doua, în care „CEO-ul” Ilie Bolojan taie și spânzură, etichetează, marginalizează și își sperie subordonații. Nicio zi fără disponibilizări, fără tăieri de salariu sau amenințări răstite. Toate, la limita abuzului psiho-emotional. Imediat după ce a câștigat mandatul de președinte, Nicușor Dan a lansat un slogan care a devenit viral pe rețelele sociale: „De mâine, la muncă!” Entuziasmul din societate a continuat și în momentul numirii noului premier. Ilie Bolojan avea deja țesută o legendă a omului sinonim cu eficiența. Pe grupurile de Whatsapp ale angajaților din diverse companii devenise foarte populară o „memă” cu Bolojan. Românii au râs ce au râs, apoi s-au întors la muncă. După care au început alarmele: Demiteri, tăieri de salarii, tăieri de sporuri, restructurări… În „corporația” România, ținta principală a CEO-ului Bolojan a devenit angajatul său direct: bugetarul – vinovatul de serviciu. „Mai merge pus și biciul”, era sfatul generos al fostului vicepremier Dragoș Anastasiu, cu privire la creșterea performanței în sistemul de stat. Asta înainte să ne dezvăluie cum stă treaba cu șpaga de supraviețuire, pe care chiar el a dat-o, cu smerenie, timp de opt ani. Cu poporul la psiholog… Psihologul consultat de Gândul mărturisește că stresul, anxietatea, oboseala psihică sunt doar câteva dintre efectele adverse și repercusiunile acestei perioade, în care angajații din sistemul public – inamicii numărul unu ai lui Ilie Bolojan – se confruntă zi de zi cu nesiguranța locului de muncă, dar și cu anunțuri de „breaking news” care le scad credibilitatea, stima de sine și productivitatea în câmpul muncii. „S-a observat o creștere a nivelului anxietății, prin manifestarea temerii legate de pierderea locului de muncă” Ana Bogdan, psihoterapeut cognitiv-comportamental, psiholog clinician, dar și analist comportamental, a explicat, într-un interviu pentru Gândul, cum influențează acest climat de nesiguranță permanentă viața oamenilor, dar și productivitatea muncii în instituțiile statului. „După ultimele evenimente care au dus schimbări majore în viața societății și dinamicii fiecarei familii și individ, s-au putut observa efecte psihologice care pot avea consecințe negative de lungă durată, atât la nivel individual, cât și la nivel de grup /familie / job etc. Unul dinte cele mai pregnante efecte este cel emoțional, prin apariția gândurilor intruzive, legate de incertitudine. S-a observat o creștere a nivelului anxietății, prin manifestarea temerii legate de pierderea locului de muncă sau scăderea veniturilor care pot duce la un stres cronic. Oamenii simt că nu mai pot avea certitudine și sentimentul de control, care ne ajută să funcționam echilibrat. În aceste condiții, apare lipsa perspectivelor, dar și sentimenul de neputință, randament mai scăzut și bineînțeles lipsa motivației. Adică, pierderea propriei valori a muncii depuse. După cum bine știm, stresul financiar și profesional duc la o stare de irascibilitate și la apariția conflictelor, atât în raport cu colegii, dar mai apoi se poate extinde și în viața personală. Munca angajaților într-un mediu nesigur, legat de jobul pe care îl au, și de scăderea veniturilor, va duce la nivelul comportamental la scaderea productivității, iar implicarea nu va mai fi la același nivel. Noi oamenii, suntem construiți să avem un sentiment de siguranță, atât la locul de muncă, cât și în relațiile sociale”, a explicat psihologul. Cum îi ceartă CEO-ul Bolojan pe profesori Printre categoriile profesionale cele mai afectate de măsurile Guvernului Bolojan sunt profesorii. Aceștia amenință cu greva generală, chiar din prima zi de școală. „CEO-ul” Ilie Bolojan nu pare deloc sensibilizat de „angajații săi” care se revoltă și le-a transmis un „memo” prin care se plânge de rezultatele lor slabe. „Statul român nu mai poate continua abordările pe care le-a avut”, a transmis premierul Ilie Bolojan profesorilor, în contextul protestelor anunţate faţă de măsurile fiscal-bugetare. „Au scăzut normele didactice ale profesorilor, a scăzut numărul de copii în clasă şi au crescut şi salariile, fără însă a se vedea şi o îmbunătăţire globală a sistemului de învăţământ”, a declarat Ilie Bolojan la Digi24. În această săptămână, o învățătoare din Timiș a aflat că în urma măsurilor luate de guvern, postul ei a fost desființat. A ieșit din biroul directorului școlii care îi dăduse vestea, a făcut AVC și a murit. Psiholog: apare frica și gândul intruziv «Oare ce voi face ?» Psihoterapeutul Ana Bogdan explică apariția sentimentului de frică, dat de gânduri care proiectează scenarii negative și care duc la o oboseală psihologică și o lipsă de concentrare. „Performanța și implicarea sunt legate de recunoașterea financiară, scăderea salariului poate fi percepută drept o lipsă de apreciere și implicit scade motivația. Salariul reprezintă o ancoră de certitudine, de acoperire a nevoilor de bază și a planurilor de viitor – vacante, proiecte viitoare, strângere de economii etc. Altfel, apare sentimentul de frică, dat de instabilitate și gândul intruziv «Oare ce urmează? Ce voi face ?» Aceste gânduri proiectează scenarii negative care duc la o oboseală psihologică. Angajații se simt amenințați și atunci poate declanșa o stare de stres cronic, gânduri intruzive care duc la lipsa somnului și o stare de oboseală. Pot apărea conflicte între angajati, unii dintre ei se pot sabota sau pot apărea conflicte de putere. Efectele negative sunt, atât asupra oamenilor, dar și a muncii lor. Scade eficiența muncii, apărând plafonarea și stagnarea. Viața socială se poate reduce și ea, pe fondul stării psihologice negative și bineînteles efecte asupra sănătații fizice – dureri de cap, tulburări de somn, probleme gastrointestinale legate de stres – dar și efecte psihologice – stres, depresie, atacuri de panica, anxietate”, a explicat psihoterapeutul. De la „Bolojan Eficientul” la „Ilie Sărăcie” Nesiguranță. Concedieri. Tăieri de salarii. Un scenariu care începe să devină apanajul României de astăzi. Ilie Bolojan, un premier care nu crede în populisme, atunci când vine vorba să-și scadă și propriul salariu, dar care taie cu frenezie din lefurile angajaților, pentru a salva deficitul. Ironia sorții, într-o țară în care oamenii plătesc din propriul buzunar huzurelile politice din ultimii mulți ani, Traian Băsescu așteaptă să-și primească înapoi vila de protocol și drepturile retrase ca urmare
Riscurile unui acord Trump – Putin cu cedări teritoriale: S-ar putea să ne trezim cu DISPUTE pe tema împărțirii zonelor economice din Marea Neagră
Vineri, 15 august, Alaska nu va fi doar ținutul urșilor polari și al pescuitului la somon. Va fi și locul unde Donald Trump și Vladimir Putin își dau întâlnire pentru a vorbi despre pace în Ucraina. O pace sau un armistițiu cu semne de întrebare, cu potențiale cedări de teritorii și cu ecouri reci până la București. Trump a spus-o direct: „Vor fi schimburi de teritorii”. Simplu, aproape ca o rețetă culinară, doar că ingredientele sunt orașe, sate, oameni și destine. Întâlnirea ar putea rescrie harta politică a regiunii și lasă în urmă o întrebare amară: dacă tot se ajunge la cedări, de ce a fost întreținut războiul? Pentru România, ecuația e complicată. O pace negociată peste capul Kievului poate aduce liniște la graniță, dar și noi riscuri strategice. Cine câștigă, cine pierde și, mai ales, cine decide – asta e miza reală a discuției care, în teorie, ar trebui să oprească focul. În exclusivitate pentru Gândul, expertul în geopolitică Alexandru Georgescu desface scenariile posibile, cu bune, cu rele și cu tot ce ar putea urma după o pace cu cedare de teritorii. „Arhitectura europeană de securitate este în plină schimbare” Gândul: Domnule Georgescu, dacă întâlnirea dintre Trump–Putin ar duce la o pace în Ucraina prin cedări de teritorii, cine ar fi, în realitate, actorii care iau această decizie și cum ar influența acest lucru arhitectura de securitate europeană? Alexandru Geogrescu, expert în geopolitică: În primul rând, să stabilim că un acord de pace va dura o perioadă mai lungă de timp să fie negociat. Mai întâi va veni un acord de încetare a focului. În această fază, nu ar exista schimburi propriu-zise de teritorii, ci eventuale modificări ale liniei frontului pentru ca ambele părți să se considere în situații defensibile. Din Alaska, ar putea cel mult să rezulte o primă propunere de acord care să fie baza negocierilor ulterioare. Dar nu se poate face un acord fără acceptul ucrainenilor și al europenilor. Situația de față este ciudată pentru că strategia Administrației Trump, inclusiv din logica maximizării beneficiului propriu, a fost să se plaseze în centrul procesului de negociere și să fie intermediar în cadrul unor discuții indirecte. Scopul a fost de a controla informația și de a negocia individual cu fiecare parte pentru a identifica oportunitățile de compromis. Inclusiv în Arabia Saudită, leadershipul ucrainean și cel rus (nu vorbim doar de președinți) nu au interacționat aproape deloc. Este o formulă stranie, adecvată poate unui proces preliminar de pace, dar cu siguranță orientat spre a face din echipa Trump un element indispensabil al procesului, inclusiv pentru a exclude partea europeană. Cât despre precedentul schimbărilor de teritorii, aș spune că a existat deja o breșă în cadrul acestui pilon al sistemului de securitate, cel al neschimbării granițelor prin forță, în momentul invaziei și anexării ilegale a Peninsulei Crimeea, care a fost deja integrată în statul rus. Chiar dacă ea nu a fost recunoscută, reacția Vestului și sancțiunile de atunci au fost suportabile pentru Rusia și au setat așteptările pentru fezabilitatea unui nou rapt teritorial. Nu știm ce s-ar fi întâmplat dacă nu s-ar fi oprit extinderea așa-ziselor republici popular sau dacă invazia-fulger din 2022 nu ar fi fost respinsă. Există varianta în care cedarea de teritorii se face de facto, dar fără recunoaștere legală din partea Ucrainei și a restului comunității internaționale, dar s-ar putea ca Rusia să insiste pe recunoașterea Peninsulei Crimeea, ținând cont de rolul său strategic și de rezervele de hidrocarburi din zona sa economică exclusivă. Arhitectura europeană de securitate este în plină schimbare către un nou nivel de echilibru bazat pe alocări mai mari de resurse, investiții mai mari în tehnică militare și cooperare mai mare la nivel industrial și operațional. Rolul american în această arhitectură, reliefat și de rolul lor în Ucraina, inclusiv pe partea de informații militare, nu a fost nicicând mai important, ceea ce îi oferă lui Donald Trump anumite pârghii asupra europenilor și ucrainenilor. În schimb, conceptul clasic al unei arhitecturi de securitate europene trebuia să implice și Rusia, prin formule de cooperare baltică și la Marea Neagră, prin Consiliul NATO-Rusia, prin diferitele tratate de limitare a forțelor convenționale, a rachetelor nucleare cu rază intermediară și a testelor nucleare (văzând inclusiv anunțurile legate de posibila testare a unei rachete de croazieră cu propulsie nucleară). Acest concept a dispărut cu totul cel puțin pentru o generație, însă, în cadrul unei păci, Rusia va face tot posibilul să revină la status quo ante, prin eliminarea sancțiunilor, reluarea rolului de furnizor de gaze către Europa (și de resurse, în general, către Germania) și dezvoltarea unor noi roluri, cum ar fi cel de furnizor major de hidrogen. „Beligeranții și suporterii lor au văzut oportunități de a câștiga masiv” Gândul: De ce credeți că războiul din Ucraina a fost întreținut atât de mult timp, dacă scenariul final ar putea presupune oricum cedări teritoriale? Alexandru Georgescu: Să nu uităm că războiul din Ucraina este o mare necunoscută pentru noi. Este prima oară în perioada contemporană în care avem o putere de talie globală care se luptă cu un adversar cu tehnologie echivalentă, în contextul paradigmei armelor inteligente și a utilizării spațiului, atacurilor cibernetice etc. Ultimele două mari războaie convenționale au fost între Iran și Irak și între Etiopia și Eritreea, dar cu un nivel tehnologic mult mai redus. Toate prezumțiile fundamentale ale comunității vestice (și ale lumii în general) cu privire la un asemenea război au fost testate și s-au dovedit neadecvate. Faptul că s-a ajuns la război de uzură, consumul extraordinar de mare de muniții, letalitatea acestui război, rolul dronelor, relevanța continuă a tancurilor și altor mijloace de luptă care au fost neglijate de europeni mai ales, toate acestea indică faptul că războiul din Ucraina este un pas în necunoscut și este, de fapt, laboratorul pentru războiul de secolul XXI între puteri convenționale. În acest sens, neavând o formulă pentru a estima rezultatul final, beligeranții și suporterii lor au văzut oportunități de a câștiga masiv dacă erau dispuși să parieze. Ucraina nu ar fi pasibilă de un
CORTINA DE FIER ar putea să cadă din nou – avertizează un fost ministru de externe! Se discută o posibilă diviziune între zone de influență.
Pentru prima oară după aproape trei ani de conflict armat, președintele Statelor Unite, Donald Trump, și liderul Rusiei, Vladimir Putin, se vor întâlni pe 15 august în Alaska pentru a discuta perspectivele încetării războiului din Ucraina. O întâlnire care, în funcție de rezultat, poate schimba arhitectura securității în Europa de Est. Întrebarea este: unde se află România în această ecuație complicată? România, vecină directă cu Ucraina, cu o frontieră de peste 600 de kilometri, este mai mult decât un simplu spectator. Este un actor care își joacă propriul viitor în negocierile care privesc nu doar pacea, ci și echilibrul regional, securitatea și stabilitatea economică. Pe fondul unui război care a adus suferință, valuri mari de refugiați și schimbări strategice, țara noastră trebuie să fie atentă la orice mișcare care îi poate afecta direct interesele. Mai ales că Marea Neagră, această rută comercială și militară vitală, este în centrul unor planuri geopolitice care ar putea-o transforma într-un „lac rusesc” — o zonă controlată de Moscova, cu consecințe serioase pentru securitatea României și a întregii NATO. Emil Hurezeanu: România are o miză directă! Discuția dintre Trump și Putin vine după o perioadă în care relațiile dintre cele două superputeri au fost extrem de tensionate în timpul administrației Biden, iar războiul din Ucraina a fost un catalizator pentru o nouă împărțire a influențelor globale. Europa, prin liderii săi, a emis o declarație comună prin care a salutat eforturile lui Trump de a deschide negocierile pentru o pace durabilă. Emil Hurezeanu, fost ministru de Externe și amabsador, explică că poziția României nu poate fi ignorată, deoarece „are o miză directă”. „România este o țară membră a Uniunii Europene și, deopotrivă, a Alianței Nord-Atlantice. De asemenea, este un stat cu o poziție regională în Europa Răsăriteană, asemănătoare ca importanță și ca mize, probabil inclusiv prin dimensiuni, prin proximitatea față de Ucraina și prin capacitățile militare proprii, ale alianțelor nord-atlantice și cele americane. În această situație, sigur că România are o miză directă în ceea ce privește aceste tratative”, spune Hurezeanu pentru Gândul. Pentru România, însă, miza merge dincolo de apartenența la NATO sau UE. Deși puțin probabil, Hurezeanu atrage atenția asupra riscului unei diviziuni a Europei de Est. „Cred că, fără suficiente argumente, se discută o posibilă diviziune între zone de influență, cu o «cortină de fier» care ar putea să apară între o zonă mai largă decât Ucraina, controlată de Rusia, incluzând eventual și state ca Republica Moldova sau cele baltice. Noi știm ce înseamnă asta. Am făcut parte aproape 50 de ani din sfera de influență sovietică și știm ce înseamnă asta. Nu cred într-o astfel de evoluție, dar trebuie să fim atenți”, avertizează fostul ministru de Externe în cabinetul Ciolacu 2. Victor Negrescu: Interesul nostru este ca Marea Neagră să nu devină un lac rusesc! Poziția României, în special în ce privește Marea Neagră, este esențială, spune Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European și profesor de relații internaționale. El atrage atenția asupra lipsei României din cercurile restrânse de negociere, o absență care poate avea consecințe majore. „În primul rând, pentru mine este îngrijorătoare absența României. Mai multe întâlniri importante, mai ales ale partenerilor europeni, în care s-a discutat poziția comună cu privire la aceste negocieri de pace, au avut loc fără noi. Este crucial pentru România, pentru interesele sale, dar și pentru eforturile pe care le-a realizat, să fie parte implicată în tot acest proces. Țara noastră trebuie să își redefinească abordarea, să dialogheze direct cu statele partenere pentru a sublinia cel puțin viziunea României cu privire la această soluție de pace”, spune Negrescu pentru Gândul. Social-democratul atrage atenția că securitatea Mării Negre nu este doar o temă militară, ci și una economică pentru țara noastră. „Nu există un stat participant care să fie mai direct interesat de soarta Mării Negre decât România și este crucial pentru noi să ne asigurăm că securitatea Mării Negre este luată în calcul atunci când se poartă aceste discuții. Trebuie să explicăm partenerilor americani, care au o strategie pentru Marea Neagră, de ce este în interesul nostru să ne asigurăm că această zonă este una sigură și stabilă (…) Dacă pacea este incertă, apetitul pentru investiții va scădea, iar economia regiunii va avea de suferit. Interesul nostru este ca Marea Neagră să nu devină un lac rusesc”. Ce urmează pentru România Pentru România, rezultatul negocierilor Trump-Putin nu se rezumă doar la frontul ucrainean. Este vorba despre securitatea graniței de est a NATO, despre menținerea Mării Negre ca spațiu internațional deschis și despre protejarea investițiilor și comerțului în regiune. Atât Emil Hurezeanu, cât și Victor Negrescu converg asupra unui punct esențial: Bucureștiul nu își poate permite să fie spectator la masa unde se decide viitorul regiunii. Mai ales când, așa cum subliniază Negrescu, „nu există un stat mai direct interesat de soarta Mării Negre decât România”. Gândul transmite LIVE principalele evenimente ale întâlnirii istorice dintre Donald Trump și Vladmir Putin: Foto colaj: Shutterstock AUTORUL RECOMANDĂ:
Austeritatea merge cu motoarele turate! Coaliția a pus ochii pe averea românilor și ia în calcul triplarea impozitelor! Vezi câți bani poți să pierzi!
În lipsa unor măsuri de relansare economică, Guvernul pare să fi pus ochii, din nou, pe avuția românilor. De data asta, vizate sunt marile averi. Cine se încadrează, mai exact, în această definiție vagă? Potrivit informațiilor Gândul, una dintre măsurile analizate de Executiv este triplarea impozitului pentru locuințele care depășesc 500.000 de euro, precum și pentru autovehiculele evaluate la peste 75.000 de euro. În același timp, investitorii în criptomonede ar urma să plătească un impozit majorat pe câștigurile obținute, tot de 16%. Social-democrații propun și o majorare a impozitului pe dobânzile bancare – de la 10% la 16% -, în cazul în care depozitele însumate ale unei persoane fizice depășesc 100.000 de euro. Peste 1 milion de case și mașini de lux în România Sursele Gândul din zona economică spun că în România există peste 1 milion de locuințe a căror valoare de piață depășește 500.000 de euro. O cifră similară este luată în calcul și pentru autoturismele de peste 75.000 de euro, aflate în circulație sau în proprietatea persoanelor fizice. Triplarea impozitului actual de 0,3% ar urma să fie aplicată dacă propunerea va trece, pe suma ce depășește 500.000 de euro la case și 75.000 de euro la mașini. Totuși, impozitul pe locuință sau pe mașină nu este uniform, ci variază în funcție de mai multe criterii esențiale: localitatea în care se află locuința, destinația imobilului – dacă este locuință principală, de vacanță sau este închiriată, tipul proprietarului – persoană fizică sau juridică, materialele de construcție – beton, cărămidă, lemn etc., zona fiscală – A, B, C sau D (de la centrul orașului la periferie). În cazul automobilelor, taxa este influențată de capacitatea cilindrică, tipul de motorizare și vechimea mașinii. Spania, Franța și Norvegia aplică taxe similare pe avere Spania este singura țară din Uniunea Europeană care are în prezent un impozit pe avere la nivel național, cunoscut sub denumirea de „Impuesto sobre el Patrimonio”. Aceasta se aplică asupra averii nete (active – pasive) care depășește aproximativ 700.000 de euro, cu cote progresive între 0,2% și 3,5%. În plus, impozitul include imobile, conturi bancare, acțiuni, obiecte de artă și alte active, fiind obligatoriu de declarat anual, chiar și pentru cetățenii străini rezidenți. Franța a modificat în 2018 sistemul de impozitare a patrimoniului, înlocuind vechiul impozit pe avere general (ISF) cu „Impôt sur la Fortune Immobilière” (IFI), destinat exclusiv proprietăților imobiliare. Acesta se aplică proprietăților imobiliare cu o valoare totală ce depășește 1.300.000 de euro, cu cote progresive între 0,5% și 1,5%. Impozitul vizează doar sectorul imobiliar, fiind destinat celor cu averi rezidențiale și de lux. Norvegia, deși nu face parte din Uniunea Europeană, reprezintă un exemplu semnificativ în contextul european. În această țară, impozitul pe avere se aplică asupra averii nete ce depășește 1,7 milioane de coroane norvegiene (aproximativ 150.000 de euro), cu o cotă fixă de 0,85%. Acesta include locuințe, conturi, acțiuni, mașini și alte bunuri de valoare, fiind considerat unul dintre cele mai transparente și eficiente sisteme de taxare a averii din Europa. Investitorii în criptomonede, vizați direct de noile propuneri Un alt punct sensibil atins în acest pachet fiscal este piața criptomonedelor. Românii care au câștiguri din vânzarea de criptomonede ar urma să plătească un impozit de 16%, față de 10% în prezent. Inițiatorii măsurii susțin că valoarea depozitelor autohtone în criptomonede a explodat în ultimul an, ajungând la un nivel estimat de 5-10 miliarde de dolari, mai ales după ce Bitcoin a depășit pragul de 100.000 de dolari. Creșterea impozitului pe dobânzi la 16%, pentru depozitele cumulate de peste 100.000 de euro Conform datelor statistice ale Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB), aproximativ 86.000 de români dețin depozite bancare cu valoare mai mare de 100.000 de euro, pentru care s-ar putea stabili o taxă de 16%, în cazul aplicării noii propuneri legislative. Pentru depozitele sub acest prag, impozitul ar urma să rămână la nivelul de 10%. Această măsură introduce astfel o diferențiere între contribuabili, având în vedere sumele deținute în conturile bancare. Sursa grafic: FGDB Măsurile se află încă în analiză, însă ar putea fi incluse în noul pachet fiscal anunțat de premierul Ilie Bolojan. Totuși, decizia finală se va lua la nivel politic, în interiorul coaliției PSD-PNL-USR-UDMR. Sursa colaj: Shutterstock AUTORUL RECOMANDĂ:
POVESTEA neștiută a străzii din Oltenița care poartă numele tatălui lui Ion Iliescu: „Patru ani de zile a trebuit să ne schimbăm buletinele” / Mărturii din copilăria fostului președinte
Ion Iliescu, fostul preşedinte al României s-a stins din viață marți, la 95 de ani, după mai bine de două luni în care a fost internat la „Spitalul Dr. Agrippa Ionescu.” O viață cu bune și cu rele, cu umbre și lumini, care au făcut din Ion Iliescu unul dintre politicienii postdecembrişti cei mai controversaţi. Jurnaliștii Gândul au mers în locul de unde a pornit povestea de viață a fostului președinte, locul în care acesta și-a trăit copilăria și anume în Oltenița, orăşelul port la Dunăre din Bărăgan. Primul șef de stat al României după Revoluția din 1989 a murit la 95 de ani, după ce starea sa de sănătate s-a deteriorat. Fostul președinte a fost la Spitalul Elias de mai multe ori în ultimii ani, pentru investigații. Din 9 iunie 2025, a fost internat în Spitalul Clinic de Urgență ”Agrippa Ionescu”, până la decesul său fiind îngrijit în Secția de Terapie Intensivă. În ultimii ani, Ion Iliescu s-a retras din viața publică, iar mesajele transmise pe blogul său au fost preponderent comemorative, la moartea unor personalități din România și din străinătate, sau la aniversările importante, inclusiv la 32 de ani de la Revoluție. Doamna Mihaela, o localnică din Oltenița, a povestit pentru GÂNDUL despre simbolistica străzii care poartă numele lui Alexandru Iliescu, tatăl lui Ion Iliescu. Femeia a mărturisit că denumirea străzii o știe așa dintotdeauna, cu o întrerupere de doar patru ani, în timpul mandatului președintelui Emil Constantinescu, atunci când a fost schimbată în C. I. Alimănişteanu. „De când mă știu eu, această stradă se cheamă Alexandru Iliescu, fiind tatăl domnului Ion Iliescu. Și s-a schimbat în timpul mandatului domnului Emil Constantinescu, patru ani de zile a trebuit să ne schimbăm din nou buletinele, cărțile de identitate, tot, să se numească C. I. Alimănişteanu. După aceea, după patru ani, când și-a terminat mandatul domnul Constantinescu, și a revenit la președinție Ion Iliescu, s-a redenumit strada Alexandru Iliescu”, povestește doamna Mihaela. „A copiărit împreună cu tatăl meu, se jucau împreună” Femeia își amintește, în contextul morții fostului președinte, că tatăl ei i-a spus că a copilărit cu Ion Iliescu, omul care avea, ani mai târziu, să marcheze istoria României. Doamna Mihaela recunoaște însă că, printre amintirile plăcute auzite de la tatăl său, în ceea ce-l privește pe fostul președinte, își fac locul și momentele neplăcute, amintind de drumul pe care a apucat-o România după Revoluție. „Da, da, a copilărit împreună cu tatăl meu. Se jucau împreună. O mică parte din copilărie, după ce a plecat de aici, că a fost… Ce să zic? Deci se jucau împreună, era un om extraordinar. Avem și amintiri plăcute și amintiri neplăcute. Cele neplăcute? Drumul pe care a apucat-o țara după Revoluție”, a conchis aceasta. Tatăl lui Ion Iliescu, mecanic de locomotivă la atelierele CFR din București Din cauza implicării sale în mișcarea comunistă, acesta a fost arestat în 1939 și internat în 1940 în lagărele de la Caracal și apoi Târgu Jiu, unde l-a întâlnit pe Gheorghiu-Dej. În urma disputelor interne din partid, Alexandru Iliescu a fost exclus de gruparea condusă de Gheorghiu-Dej. Alexandru Iliescu a avut o poziție critică în cadrul Partidului Comunist Român încă din anii 1930. Potrivit memoriilor fostului președinte Ion Iliescu – din cartea „Fragmente de viață și de istorie trăită” – la Congresul al V-lea al PCR, din 1931, Alexandru Iliescu și-a exprimat dezacordul față de rezoluția privind problema națională, considerând-o greșită și dăunătoare intereselor țării. A fost o abordare i-a atras numeroase critici și a fost încarcerat, potrivit informațiilor Mediafax.ro. Alexandru Iliescu, tatăl lui Ion Iliescu, a murit la doar 44 de ani, la scurt timp după ce a fost eliberat, în august 1945. „Am slăbiciunea cu dulceaţa de gutui!” Despre viaţa la Olteniţa, la care face referire şi în cartea autobiografică „Destinul unui om de stânga“, Iliescu a povestit într-un interviu acordat lui Sorin Danciu, jurnalist şi şef al Direcţiei de Cultură Călăraşi. Politicianul vorbea în toamna anului 2015, în interviul publicat în „Jurnalul de Călăraşi“, despre faptul că imaginea bunicilor din Olteniţa l-a însoţit toată viaţă. Fostul preşedinte spunea că dulceaţa de gutui a bunicii sale i-a rămas în memorie până la bătrâneţe. „Erau şi pomi fructiferi, domina curtea un gutui care a fost una din slăbiciunile mele. Bunica făcea totdeauna dulceaţă de gutui şi acum am slăbiciunea cu dulceaţa de gutui! Erau pruni, meri, un dud. Era o gospodărie foarte vie şi bunica şi bunicul o gospodăreau“, a afirmat fostul preşedinte. Ion Iliescu a murit marți, 5 august, la vârsta de 95 de ani, la Spitalul Clinic de Urgență ”Agrippa Ionescu”, unde era internat din 9 iunie. Fostul președinte avea o formă de cancer pulmonar și a fost supus de două ori unor intervenții chirurgicale după internarea sa la Spitalul SRI. Născut la 3 martie 1930, fostul șef al statului, a avut ieșiri publice foarte rare în ultimii ani, el rezumându-se la mesaje publicate pe blogul său, comemorative sau de felicitare a unor personalități sau instituții. Ion Iliescu, primul președinte al României postcomuniste După o ascensiune rapidă în forurile de conducere ale Partidului Comunist, Ion Iliescu a fost „exilat” de Nicolae Ceaușescu în poziții de conducere în provincie. Este o figură emblematică a Revoluției, în urma căreia a devenit primul președinte al României democratice, pentru un mandat de doi ani, ulterior câștigând două mandate pline, nesuccesive. Rolul și responsabilitatea sa în declanșarea și derularea evenimentelor din decembrie 1989, precum și a mineriadelor care au urmat rămân însă să fie determinate în instanță. Tot la judecători se află și cererea de retragere a certificatului de revoluționar al lui Ion Iliescu, înaintată de Guvern. Lider al stângii democratice din România, el a fost fondatului Frontului Salvării Naționale (PSD), devenit în 1992 Partidul Democrației Sociale din România, actualul Partidul Social Democrat, pe listele căruia a câștigat trei mandate de senator. Sursă foto și Video Exclusiv Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: FUNERALII Ion Iliescu/ Sicriul a fost depus la Palatul Cotroceni. Principalele momente ale zilei, transmise LIVE Gelu Voican Voiculescu, mesaj în exclusivitate pentru Gândul după dispariția lui Ion Iliescu:
Saga Hidrocentralei Tarnița, dorită și de Ceaușescu. Ce se întâmplă cu proiectul în condiții de austeritate
Construcția centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj Tarnița – Lăpuștești, din județul Cluj, un proiect care datează încă de pe vremea lui Ceaușescu și care a fost relansat în spațiul public acum doi ani de Sebastian Burduja, la preluarea mandatului de ministru al Energiei, continuă să fie un deziderat și pentru actuala conducere a instituției, conform unui răspuns transmis la solicitarea Gândul. Saga proiectului Hidrocentrala Tarnița – Lăpuștești nu se încheie odată cu mandatul fostului ministru al Energiei, Sebastian Burduja, care l-a promovat ca fiind proiectul său de suflet. La solicitarea Gândul, reprezentanții Ministerului Energiei, condus acum de Bogdan Ivan, au detaliat stadiul proiectului, care se pare că nu a fost încuiat într-un sertar. În octombrie 2024, Sebastian Burduja, dezamăgit de modul în care SAPE a derulat licitația pentru Hidrocentrala de la Tarnița – Lăpuștești, a anunțat un „plan B”. La acel moment, Burduja anunța continuarea discuțiilor cu partenerii strategici din Japonia și Franța, consorțiul format din Itochu-EDF, doi giganți energetici la nivel mondial. Potrivit fostului ministrul, EDF este cea mai importantă companie de utilități din Europa, care produce peste 16% din energia electrică din Uniunea Europeană. EDF este cel mai mare operator de active nucleare din lume, cu aproximativ 180.000 de angajați, iar Itochu, gigantul japonez, are venituri totale de aproape 90 de miliarde de dolari. Stadiul discuțiilor „Proiectul Tarnița – Lăpuștești rămâne pentru Ministerul Energiei un proiect strategic și prioritar”, a transmis ministrul Energiei, Bogdan Ivan, la solicitarea Gândul. „La acest moment, Hidroelectrica SA continuă discuțiile în vederea stabilirii cadrului de colaborare între părți printr-un memorandum pentru realizarea unui studiu de prefezabilitate, care va fundamenta implementarea acestui proiect”, au anunțat oficialii instituției. Hidroelectrica, deținută în proporție de 80,06% de statul român, prin Ministerul Energiei, este cel mai mare producător de energie verde din România, furnizează servicii tehnologice esențiale pentru Sistemul Energetic Național și deține o cotă semnificativă din piața de furnizare. Compania operează 188 de centrale, cu o capacitate hidroenergetică de 6,4 GW și, în plus, deține un parc eolian la Crucea, cu o putere instalată de 108 MW. Cronologia proiectului Centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj Tarnița – Lăpuștești, din județul Cluj, un proiect de până la 1.000 MW, datează încă de pe vremea lui Ceaușescu. La scurt timp de la preluarea mandatului de ministru al Energiei, Sebastian Burduja anunțat, în 28 iulie 2023, că reia acest proiect, o „baterie naturală”, invitând operatorii interesați să transmită, până pe 8 august 2023, o ofertă neangajantă estimativă, cât mai detaliată și în concordanță cu cerințele atașate la anunț. Pentru realizarea Studiului de Fezabilitate se preconiza un cost cuprins între 3,2 – 3,5 milioane de euro, fără a include TVA, variația fiind datorată diferențelor în abordări, profunzimii analizelor și caracteristicilor specifice ale fiecărei oferte, conform documentelor oficiale. Procedura a eșuat, de două ori, și în mandatul lui Sebastian Burduja, la fel ca cele derulate în anii anteriori pentru a atrage investitori, dar acestea au fost sistate de stat. Operatorul sistemului energetic național, Transelectrica, recomanda în 2022, în Planul de Dezvoltare a Rețelei Electrice de Transport (RET) perioada 2022 – 2031, reluarea proiectului. Transelectrica preciza la acea dată că, din cauza lipsei de informații cu privire la evoluția proiectului Centralei Hidroelectrice cu Acumulare prin Pompare (CHEAP) Tarnița – Lăpuștești, această centrală nu a fost considerată în cadrul scenariilor care stau la baza Planului de Dezvoltare a RET pentru perioada 2022-2031. „În condiţiile în care, la orizontul anului 2030, în mixul tehnologic din sistemul de producţie al energiei electrice din România va creşte ponderea sectorului nuclear şi a energiei din surse regenerabile, sunt necesare capacităţi care să asigure flexibilitatea sistemului electroenergetic”, arată documentele oficiale. AUTORUL RECOMANDĂ: Proiectul-mamut al hidrocentralei de la Tarnița, gândit încă de pe vremea lui Ceaușescu, interes major pe piața energiei. Câte firme au depus oferte Avertismentul lui Sebastian Burduja: „Prosumatorii incorecți vor fi sancționați. Stocarea e cea mai importantă nevoie a Sistemului Energetic Național”
Cât au crescut prețurile la alimentele de bază în prima zi a marilor scumpiri. Diferențele de preț înainte și după majorări
1 august a adus scumpiri în valuri, iar românii au resimțit majorările și la raft. Unele alimente de bază s-au scumpit din cauza creșterii cotei de TVA de la 9% la 11%. Totodată, și alimente precum pâinea, care avea anterior TVA de 5%, au ajuns la TVA de 11%. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, prețul mediu al pâinii a crescut cu aproximativ 8%. Zahărul a înregistrat o creștere de peste 10%, iar produsele lactate s-au scumpit cu 6–9%. Reporterii Gândul au mers în trei hipermarketuri diferite în data de 31 iulie 2025, ultima zi fără scumpiri, și în 1 august, prima zi cu TVA mărit, pentru a compara în cele două zile prețurile la alimentele de bază. În urma analizei acestor prețuri în cele două zile s-au constatat ușoare scumpiri la anumite alimente de bază. Chiar și așa, aceste majorări variază de la magazin la magazin. În primul hipermarket, am identificat majorări de preț de cel mult 20 de bani la mălai, pâine, apă plată și sucuri carbogazoase. În cel de-al doilea hipermarket am găsit prețuri majorate la zahăr, mălai și sucuri neacidulate. Cea mai mare scumpire este de 50 de bani. În cel de-al treilea hipermarket, prețurile erau mai mari decât în ziua precedentă la ulei, zahăr, făină, pâine, brânză și ciocolată cu maximum 40 de bani. Trebuie menționat că marii retaileri au stocuri de produse în depozite cu care pot acoperi vânzările pentru mai multe luni. Acesta ar putea fi și motivul pentru care efectele creșterii de TVA nu s-au resimțit din prima zi a anunțatelor majorări. Creșterile de TVA se vor regăsi, cel mai probabil, în zilele următoare, în costurile produselor din magazine. Și majorarea prețului la carburant se va resimți în costul final al produselor din magazine. Cota de 11% se aplică numai pentru alimente, medicamente, cărți, HoReCa, lemne de foc, apă potabilă, canalizare, apă pentru irigații în agricultură și îngrășăminte. În rest, toate serviciile și produsele din România vor fi taxate cu TVA 21%. RECOMANDAREA AUTORULUI: Prețurile cresc de la 1 august 2025. Economistul Adrian Negrescu: „Cea mai mare scumpire va fi la imobiliare. Acolo este o adevărată tragedie” SCUMPIRI la benzină și motorină din 1 august. Cât vor plăti românii în plus pentru un plin de rezervor Cu cât s-au SCUMPIT, de fapt, legumele și fructele în 2025, față de 2024. Realitatea de acum, din Piața Obor
Stegarul dac s-a cățărat pe acoperișul unei clădiri din curtea Penitenciarului Rahova
Cezar Avrămuță, cunoscut ca Stegarul dac, s-a cățărat, vineri după-amiază, pe o clădire din incinta Penitenciarului Rahova, unde se află în arest preventiv, pentru evadare și distrugere. La fața locului au venit echipe de negociatori, luptători de la grupa de intervenție și reprezentanți ai conducerii închisorii, care încearcă să-l convingă să renunțe și să coboare de bunăvoie. Surse din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) au declarat, în exclusivitate pentru Gândul, că Cezar Avrămuță a reușit să se urce, vineri, pe acoperișul bucătăriei Penitenciarului Rahova. Stegarul dac, așa cum este cunoscut publicului larg, ar reclama faptul că nu i s-ar acorda dreptul la asistență medicală, în condițiile în care este în greva foamei. Sursele citate au precizat că bucătăria funcționează într-o clădire înaltă de aproximativ trei metri, situată între spălătorie și magazinul penitenciarului, împrejmuită cu un gard din plasă de sârmă pusă pe un suport metalic. Ca să ajungă pe acoperiș, celebrul protestatar s-ar fi cățărat pe plasa respectivă, până când a reușit să ajungă la streașină. În urma acestui incident, bărbatul riscă să stea zece zile la izolare. Cezar Avrămuţă, în vârstă de 57 de ani, a fost închis în 23 mai, după ce Tribunalul București i-a respins contestația împotriva deciziei Judecătoriei Sectorului 4, care, în 19 mai, a decis înlocuirea arestului la domiciliu cu măsura arestului preventiv. Și-a tăiat brățara electronică Bărbatul a ajuns în arest după ce, în luna mai, în ziua alegerilor prezidențiale din 2025, polițiștii bucureșteni au fost sesizați că, deși era arestat la domiciliu, și-a tăiat brățara de supraveghere electronică și a părăsit locuința. Ca urmare, a fost acuzat de evadare și distrugere, infracțiuni care s-au adăugat la acuzațiile anterioare de tulburare a ordinii și liniștii publice, violarea sediului profesional și ultraj. Bărbatul a fost dus, inițial, în Arestul Central, după care a fost transferat la Penitenciarul Rahova. Intrat în refuz de hrană, Stegarul dac a fost mutat, conform procedurii, într-o celulă separată, destinată special persoanelor aflate în greva foamei. Înainte să fie arestat, acesta obișnuia să se cațere pe diferite clădiri din București și să fluture un steag de mari dimensiuni, de unde i s-a tras și porecla de „Stegarul dac”.