Cu gaură uriașă în buget, Guvernul vrea să dea despăgubiri de 1,5 mld. lei băieților deștepți din Energie care au atacat supraimpozitarea din 2022
„Băieții deștepți” din Energie sunt la un pas de a fi despăgubiți din bugetul de stat cu nu mai puțin de 1,5 miliarde de lei, ca restituiri din sumele plătite la Fondul de tranziție energetică. Guvernul pregătește o Ordonanță de Urgență (OUG) al cărei proiect vine într-o perioadă în care se vorbește despre reducerea drastică a tuturor cheltuielilor statului. Proiectul are la bază decizia din 2024 a Curții Constituționale a României (CCR) privind supraimpozitarea producătorilor de energie și contribuția acestora la schema de plafonare. Acuzați în repetate rânduri că au manipulat piața de energie și amendați cu sume considerabile de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei, „băieții deștepți” din Energie ar putea primi acum sume mari de la bugetul de stat, cu titlu de restituire. Astfel, se vor afla în poziția privilegiată de a fi despăgubiți chiar într-o perioadă în care subiectul principal este deficitul bugetar alarmant al României și măsurile dure care includ majorări de taxe și tăieri ale unor beneficii care se vor a fi o frână la cheltuielile publice. În noiembrie 2024, judecătorii CCR au decis că unele măsuri luate de Executiv acum doi ani și jumătate – prin OUG 27/2022 – pentru a limita impactul creșterii prețului pe piețele de energie electrică și gaze naturale sunt neconstituționale. Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate invocată de mai multe firme din piața de Energie. CCR a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile art. 15 și cele ale Anexei nr. 6 din OUG 27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023. (decizia CCR poate fi parcursă, integral, AICI) CCR a decis că supraimpozitarea unor producători de energie, măsură adoptată în anul 2022, odată cu plafonarea facturilor, nu este conformă cu legea fundamentală a statului român. (alte detalii AICI) După ce decizia CCR a fost publicată în Monitorul Oficial, în 3 iunie 2025, Ministerul Finanțelor și Ministerul Energiei au elaborat un proiect de OUG privind restituirea unor sume plătite la Fondul de tranziție energetică, care urmează să fie supus aprobării în Guvern. „Articolul 4 – proiect OUG – (1) Restituirea sumelor se realizează de către organul fiscal central competent în administrarea contribuabilului dintr-un cont de venituri distinct al bugetului de stat”, se arată în proiectul de Ordonanță de Urgență pus în dezbatere publică. Banii colectați în Fondul de tranziție energetică se întorc în buzunarele „băieților deștepți” din Energie Banii proveniți din impozitarea veniturilor obținute de producătorii de energie au fost colectați în Fondul de tranziție energetică – un impozit specific cu privire la veniturile suplimentare realizate de către producătorii de energie electrică, în contextul creşterii preţurilor la energie din cauza crizei energetice naţionale şi europene. Acești bani au fost folosiți pentru a deconta către furnizorii de energie diferența dintre prețul pieței și cel al facturilor plafonate în baza schemei de compensare și plafonare. Încasările bugetare din contribuția la Fondul de tranziție energetică s-au ridicat la aproximativ 18,4 miliarde de lei în mod cumulat, în 2022, 2023 și 2024, inclusiv din supraimpozitarea furnizorilor de energie. Concret, este vorba de contribuții pe care aceștia au fost obligați să le plătească la stat, de 100% din veniturile suplimentare rezultate din tranzacții angro de vânzare efectuate la prețuri de peste 450 lei/MWh, iar mai recent, 400 lei/MWh. Judecătorii CCR au considerat că nivelul de 100% din veniturile suplimentare a fost unul exagerat. Astfel, CCR a considerat că este rezonabilă o impozitare ce poate depăși 50% – fără a putea să decidă un cuantum, conform atribuțiilor sale – dar în niciun caz să nu fie 100%, ceea ce este neconstituțional. În luna februarie a acestui an, Ministerul Energiei a inițiat un proiect de ordonanță de urgență, ulterior adoptat, care prevede o contribuție de 80% în loc de 100%. În hotărârea CCR s-a specificat și că legiuitorul are termen 45 de zile pentru a armoniza decizia luată de judecători. După trecerea celor 45 de zile, dispoziția legală declarată neconstituțională își încetează efectele. Măsurile Guvernului din 2022, atacate de firme din Energie Cum deciziile CCR sunt definitive și inatacabile, Guvernul a pregătit o Ordonanță de Urgență privind restituirea unor sume plătite la Fondul de tranziție energetică. Când proiectul de OUG va fi adoptat, 1,5 miliarde de lei vor ajunge în buzunarele unora dintre cei care controlează piața de Energie. În Nota de fundamentare a proiectului elaborat de Ministerul Finanțelor și Ministerul Energiei se specifică faptul că „a fost elaborată prezenta ordonanță de urgență prin care se urmărește punerea în acord a cadrului normativ incident cu Decizia Curții Constituționale nr. 640/2024”. În anul 2024, CCR a admis excepția de neconstituționalitate ridicată de Ground Investment Corp SRL, Elektra Green Power SRL, Elektra Wind Power SRL, Endless Energy Production SRL, toate firme din București, în dosarul nr. 661/2/2023 al Curții de Apel București și de Vatech Consulting SRL din București, în dosarul nr. 8946/2/2022 al Curții de Apel București. Ce firme vor putea beneficia de restituiri În Nota de fundamentare a proiectului de OUG privind restituirea unor sume plătite la Fondul de tranziție energetică – din care Gândul prezintă extrase esențiale – se precizează că s-a dorit „punerea în acord a cadrului normativ incident cu Decizia Curții Constituționale nr. 640/2024” și sunt propuse unele „schimbări”. Firmele din Energie trebuie să depună o cerere la organul fiscal competent, dar vor avea parte de aceste restituiri doar cei care „au invocat excepția de neconstituționalitate anterior publicării prezentei decizii în Monitorul Oficial al României” și cei care „au cauze pe rolul instanțelor judecătorești având ca obiect restituirea sumelor de bani aferente contribuției plătite până la data publicării deciziei”. Contribuția datorată pe perioada cuprinsă între 1 septembrie 2022 și data de 31 martie 2025 este de 80% din suma stabilită conform prevederilor OUG nr. 119/2022 (procentul de 80% este cel care a fost prevăzut anterior datei de 01.09.2022 pentru determinarea Contribuției la fondul de tranziție energetică și, de asemenea, este cel în vigoare la data prezentului proiect conform OUG nr. 6/2025). Diferențele rezultate ca urmare a aplicării dispozițiilor prezentei ordonanțe
Ce boli are, în realitate, teroristul Omar Hayssam
Starea de sănătate a teroristului de origine siriană Omar Hayssam este în plină evaluare la Institutul Național de Medicină Legală. Medicii trebuie să stabilească, la cererea deținutului, dacă afecțiunile de care suferă pot fi tratate și în sistemul penitenciar sau este necesar ca acesta să fie eliberat. Condamnat la 24 de ani și 4 luni de închisoare după ce, în 2005, a orchestrat răpirea în Irak a trei jurnaliști români, Omar Hayssam a fost încarcerat abia în 2013. În 2006, sirianul reușise să fugă din țară, după ce a fost pus în libertate pe caz de boală, în baza unui raport medical controversat. Mai mult, fuga teroristului a provocat demiterea directorilor SRI și SIE. Adus în România și încarcerat sub pază strictă, condamnatul a încercat, în repetate rânduri, să scape pe caz de boală, însă, de această dată, membrii comisiilor nu au repetat greșeala din 2006, când, sub pretextul că ar avea cancer, a fost eliberat și a reușit să fugă cu un vapor care ducea oi în Orientul Mijlociu. Sirianul este îngrijit de un alt deținut În penitenciar, Omar Hayssam chiar s-a îmbolnăvit și a devenit dependent de tratament medical. Acesta a început să se deplaseze exclusiv într-un scaun cu rotile și chiar a primit un deținut care are permanent grijă de el. Surse din Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) au dezvăluit, în exclusivitate pentru Gândul, care sunt afecțiunile de care suferă deținutul condamnat pentru răpirea, în Irak, a trei jurnaliști români. Sursele citate au precizat că Omar Hayssam suferă de Parkinson și are o hernie inghinală. Pentru că tremură, deținutul folosește un scaun cu rotile și ar fi motivat că așa se simte mai în siguranță. În același timp, spun sursele Gândul, hernia inghinală poate fi operată fără nicio problemă într-un spital din sistemul penitenciar. Omar Hayssam, condamnat în cinci dosare Fostul om de afaceri Omar Hayssam a fost condamnat în cinci dosare, pentru care a primit, în total, 64 de ani de închisoare. După contopirea pedepselor, acesta a rămas cu 24 de ani și 4 luni de închisoare, din care a executat deja mai mult de jumătate. În plus, teroristul a cerut instanțelor românești să ia în calcul alți trei ani petrecuți în închisorile din Siria, pentru legături cu israelieni din România. Sirianul are de acoperit un prejudiciu de 20 milioane de euro, însă le-a spus judecătorilor că nu mai poate plăti despăgubirile din pensia de 1.400 de lei pe care o primește de la statul român. CITEȘTE ȘI: De ce nu poate Gheorghe Dincă să DIVORȚEZE. „Problemele soției nu mă mai interesează pe mine” Deținutul sinucigaș pus să-l îngrijească pe Nati Meir primea TRATAMENT pentru afecțiuni psihice. Oficialii Penitenciarului Jilava au ignorat PERICOLUL Nepoții unui șef de sindicat din ANP, CONDAMNAȚI pentru corupție și înlesnirea evadării. Rudele sindicalistului lucrau la aceeași închisoare Andrei Dumitrescu este un jurnalist specializat în realizarea de articole legate, în special, de activitatea Ministerului Afacerilor Interne și toate armele subordonate acestuia, în special Poliția … vezi toate articolele
Adrian Vasilescu: Creșterea TVA este inflaționistă. România are nevoie de un Guvern care să reziste. Reducerea deficitului bugetar este obligatorie
Contextul internațional extrem de tensionat din ultima perioadă, peste care se suprapune și situația actuală incertă, cu un nou Guvern a cărui naștere s-a dovedit a fi complicată și dureroasă, are nevoie mai mult ca oricând de specialiști care să ia decizii sănătoase pentru economie și finanțele țării, pentru cetățenii care așteaptă îngrijorați planul de măsuri care să scoată țara din actualul complex al dezechilibrelor. Inflație, dezinflație și din nou inflație, chiar dacă fără amenințarea cu deflația prin care au trecut 15 țări din UE în septembrie 2024, și ce ar mai putea să urmeze dacă prețurile vor crește și mai mult la bunuri – îndeosebi la alimente, la medicamente – și la servicii, dobânzile la credite, plus ce ar putea să aducă eliminarea plafonării prețurilor energiei sunt subiecte disecate la Gândul Exclusiv, într-un amplu interviu realizat cu Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul Băncii Naționale a României (BNR). Sunt teme nu doar de extremă importanță, ci și de extremă dificultate. Iar analiza lui Adrian Vasilescu, de două decenii în serviciul Băncii Naționale, poate fi un bun reper pentru opinia publică, pentru toți cei dornici să înțeleagă fenomenele economice și financiare cu care se confruntă țara în acest timp dominat de riscuri, de incertitudini și de vulnerabilități. Banca centrală a României – având între principalele obiective și atribuții asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor, stabilitatea financiară, stabilirea și aplicarea politicii monetare și a politicii valutare, administrarea rezervelor internaționale – este deosebit de activă în acest context intern și internațional, mai ales că legea o plasează în linia întâi a confruntării cu inflația, care se manifestă la nivel global. Adrian Vasilescu a declarat, în interviul la Gândul Exclusiv, că în actualele împrejurări, riscul geopolitic este cel mai periculos, inclusiv ca fenomen inflaționist. Și s-a manifestat periculos pentru că, în iarna lui 2022, riscului energetic, care a aprins focul inflației globale în 2021, i s-a adăugat riscul geopolitic. Fără aceste înlănțuiri, dezordinea prețurilor n-ar fi avut resurse să toace nervii și banii lumii întregi atâția ani. Criza prețurilor a ajuns la jumătatea celui de-al cincilea an și abia în 2026 va fi posibil să i se pună punct. “Banca Națională a României «desenează» o hartă a riscurilor. O hartă pe care o schimbă în fiecare an pentru că, în timpuri grele, ordinea riscurilor, în raport cu gradul lor de pericol, se schimbă anual. Riscul geopolitic este acum pe primul loc. Banca Națională e atentă clipă de clipă la efectele nocive pe care acest risc le produce în sfera ei de atribuții. Și cum lovite sunt întâi și întâi stabilitatea prețurilor și stabilitatea financiară, BNR întărește apărarea în aceste sectoare”, a spus Adrian Vasilescu. “Ar trebui să ajungem în șapte ani cu deficitul bugetar la 3% din PIB” În cazul în care măsurile luate de noul Guvern vor afecta stabilitatea prețurilor, am vrut să aflăm de la Adrian Vasilescu ce s-ar putea face pentru a nu ajunge în impas major, mai ales că în această perioadă politicienii consultați au avansat soluții inflaționiste. Iar cea mai vehiculată, cea mai disputată măsură între reprezentanții partidelor și președintele Nicușor Dan a fost aceea a creșterii TVA-ului cu cel puțin două procente. “Complicată problemă! Dacă, de pildă, iei o decizie, la ora asta, să nu crească TVA-ul, ar însemna că pe partea stabilității prețurilor ai făcut un lucru bun. Ai îndepărtat un pericol inflaționist! Dar numai să nu fie reversul mai rău! Partidele de guvernământ, dacă vor scăpa de un pericol inflaționist pentru că nu vor urca TVA-ul, vor fi obligate să găsească noii soluții de echilibrare a veniturilor și cheltuielilor bugetare. Pentru că la reducerea deficitului bugetar nu există alternativă. La acest capitol nu vom avea nicio păsuire din partea agențiilor de rating suveran. În câțiva ani trebuie să ajungem la un deficit bugetar de 3% din PIB. Și nu va fi posibil s-o facem numai tăind cheltuieli”, afirmă Adrian Vasilescu. Ce ar însemna șapte ani pentru România? Pentru că în șapte ani va trebui să reducem deficitul la 3% din PIB. Răspunsul lui Adrian Vasilescu este categoric: “Politică fiscală strânsă”. “Aici sunt în joc doi termeni. Unul care este fluturat în dezbateri publice de mai mulți formatori de opinie, care spun că austeritatea ne așteaptă! Pentru că austeritatea este și un cuvânt care face rating. Atrage mai mulți cititori, mai mulți telespectatori. Și mai este termenul preferat de Guvernatorul BNR. Dieta! De dietă e nevoie și în viața de zi cu zi. Va fi nevoie de dietă și în ajustarea deficitului bugetar. Adică de un regim de viață sănătoasă! “Cu austeritatea, strângi cureaua mult și te sufoci, cu dieta, strângi cureaua atât cât trebuie să îți asigure o viață sănătoasă” Adrian Vasilescu a subliniat faptul că noul Guvern va trebui să fie un “foarte bun nutriționist”, ceea ce ar însemna – în opinia sa – o abordare sănătoasă și totodată mai puțin periculoasă decât austeritatea. “Există o sintagmă pe care n-o agreez, dar recurg la ea pentru că e folosită frecvent și e ușor de înțeles: Strângem cureaua! În condiții de austeritate, strângi cureaua mult și te sufoci; cu dieta, strângi cureaua atât cât trebuie să îți asigure o viață sănătoasă. Adică o economie sănătoasă, finanțe sănătoase, un deficit bugetar care să nu sară calul, dar să rămână un deficit bugetar activ. Deficitul bugetar activ, în traducere, înseamnă o marjă de 3% din PIB, un prag pe care îl acceptă și Comisia Europeană, și FMI-ul și ești împăcat cu toată lumea. Iar «3%» înseamnă că peste ce s-a stabilit prin legea bugetului – adică peste veniturile obținute din impozitele pe pensii, din impozitele pe salarii, din impozitele pe profitul întreprinderilor, taxe și altele, inclusiv din colectarea TVA-ului, taxă pe care o plătește absolut toată suflarea dintr-o țară, de la copii la veterani – mai poți activa din împrumuturi, la nivel de 3% din PIB-ul țării, o sumă pentru investiții și alte cheltuieli. Vrei ca suma asta să fie mai mare? Nu îngroși deficitul, ci faci un PIB mai mare”. Radiografia intervenției BNR din luna
Alstom, penalități uriașe de la Metrorex pentru noile metrouri
Surse Metrorex au dezvăluit în exclusivitate pentru Gândul că cei de la Alstom au acumulat penalități foarte mari în ceea ce privește contractul pentru metrourile din Brazilia. Până în prezent, din cele 13 trenuri câte trebuie livrate, au ajuns nouă în România. Niciunul dintre aceste trenuri nu a fost însă omologat de AFER. Mai mult, nici măcar rodajul de 10 mii de kilometri nu s-a făcut pentru metrourile din Brazilia. Metrorex și Alstom au semnat în 2020 contractul pentru cele 13 trenuri de metrou, care ar fi trebuit livrate din vara lui 2022. Valoarea contractului pentru cele 13 trenuri este de peste 100 de milioane de euro. „Pentru că s-au acumulat întârzieri foarte mari, Metrorex a perceput până în prezent penalități de aproximativ 40 de milioane de euro. Calculul întârzierilor se face lunar și este raportat la valoarea fiecărui tren”, au precizat pentru Gândul surse din cadrul Metrorex. Aceleași surse mai spun că cei de la Alstom dau vina pe pandemie și pe războiul din Ucraina pentru aceste întârzieri – factori care ar fi îngreunat procesul de producție. Director Alstom, explicații pentru decalaje Pe de altă parte, Gabriel Stanciu, director Alstom România, invoca, în septembrie anul trecut, și alte cauze care ar fi condus la întârzierea livrărilor. „Noi am depus oferta în vara lui 2019. Am semnat contractul în decembrie 2020. Între momentul depunerii documentației și semnarea contractului de furnizare a trenurilor a apărut o diferență semnificativă pe infrastructura Magistralei 5. Este vorba de două curbe în S. Am notificat Metrorex cu privire la situație. Abia în octombrie 2021 problema a fost luată în considerare. A trebuit să reproiectăm caroseria, să retestăm vagoanele. Asta a dus la decalarea programului de execuție. Ca să nu mai vorbim și de efectele războiului din Ucraina. Toate acestea explică decalajele de la livrările Metrorex”, spunea anul trecut Gabriel Stanciu. Nouă trenuri de metrou Alstom au ajuns în București În total, nouă garnituri Alstom produse în Brazilia au ajuns la București. Până în prezent, nu s-a efectuat rodajul de 10.000 de kilometri pentru primul tren ajuns în depoul de la Berceni. Gândul a dezvăluit că mecanicii români trebuie să facă 500 de ture pentru rodajul metroului adus din Brazilia. Magistrala 5 de metrou are 20 de kilometri dus-întors. Asta înseamnă cam 500 de ture pentru rodajul de 10.000 de kilometri. Contract de peste 100 de milioane de euro Metrorex și Alstom au semnat în 2020 contractul pentru cele 13 trenuri de metrou, care ar trebui introduse pe Magistrala 5. Valoarea contractului pentru cele 13 trenuri este de peste 100 de milioane de euro. Caracteristicile noilor trenuri Alstom: au caroserie din oţel inoxidabil; 114 metri lungime şi 3 metri lăţime; asigură o capacitate totală de 1.200 de pasageri per tren; fiecare tren cu 6 vagoane are 216 locuri într-o dispunere longitudinală; asigură două zone speciale de acces destinate pasagerilor cu dizabilităţi; au aer condiționat. Alstom a livrat Metrorex, la sfârșitul lunii octombrie, simulatorul de ultimă generaţie pentru Magistrala M5, destinat instruirii practice a mecanicilor care vor conduce noile trenuri. Potrivit Alstom, simulatorul reproduce în mediu digital elemente reale, cum ar fi calea de rulare, staţiile, depoul şi echipamentele de semnalizare şi control de pe Magistrala 5. Acesta creează scenarii realiste prin utilizarea tehnologiei Realităţii Virtuale. Alstom și Metrorex, tensiuni „istorice” Simulatorul include, de asemenea, o replică la scară 1/1 a cabinei mecanicului de pe trenurile de metrou Alstom Metropolis care urmează să circule pe M5. Imagini cu noul simulator pot fi văzute AICI. În ceea ce privește relațiile contractuale dintre Alstom și Metrorex, deși colaborează de peste 20 de ani, între cele două companii au existat foarte multe tensiuni și litigii. Anul trecut în iulie, Metrorex a primit de la Alstom o somație de plată pentru o datorie de 172 de milioane de lei reprezentând mentenanța metroului bucureștean. Citește și: „Giurgiu”, noul metrou produs de Alstom, „se plimbă” noaptea pe Magistrala Pipera: „Circulă în teste, totul este în linie”. Miercuri ajunge trenul 5 La un an de când a venit primul tren de METROU Alstom în București, încă se mai aprind „martorii” în bord la noile garnituri aduse din Brazilia Absolvent al Universității București, Nicolae Oprea și-a început cariera de jurnalist în anul 2004 și a semnat de-a lungul acestor ani în publicații precum Ziarul Libertatea (6 ani), Averea, Evenimentul … vezi toate articolele
Deținutul sinucigaș pus să-l îngrijească pe Nati Meir primea tratament pentru afecțiuni psihice
Deținutul desemnat să aibă grijă de Nati Meir, care s-a spânzurat în Penitenciarul Jilava cu două zile înainte de moartea lui Ciprian Pian, se afla sub tratament pentru o afecțiune psihică foarte gravă. Potrivit Legii de executare a pedepselor, condamnații care suferă de boli mintale nu pot fi selecționați la muncă și cu atât mai puțin să fie desemnați însoțitori pentru alți deținuți. Cu numai două zile înainte de moartea liderului interlop Ciprian Pian, care a decedat în condiții suspecte la numai 36 de ani, un alt deținut, Florian B., s-a spânzurat în toaleta celulei. Bărbatul, care avea șanse mari ca instanța să-l pună liber în numai câteva luni, era desemnat să aibă grijă de Nati Meir, în vârstă de 70 de ani, care are mari probleme de sănătate, iar cei doi împărțeau singuri camera de detenție. Soția lui Florian a declarat, pentru Gândul, că, din punctul ei de vedere, bărbatul nu și-ar fi luat niciodată viața. Totuși, femeia a spus că el se afla sub tratament medicamentos și primea Levomepromazin, însă „nu lua pastilele”. Conform prospectului, acest medicament este folosit pentru tratarea psihopatiilor și schizofreniei. Or, conform Legii privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate, deținuții cu afecțiuni psihice nu pot fi folosiți la nicio muncă. Sprijinul medical acordat altui condamnat în calitate de deținut însoțitor este considerat tot muncă, în condițiile în care Florian B. trebuia să aibă grijă ca Nati Meir să își ia la timp medicația stabilită de doctor, să îl însoțească la sectorul vizită și la cumpărături, să îi care bagajele și să îl ajute cu igiena zilnică. Ce primesc, în schimb, deținuții însoțitori Potrivit unor surse din Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP), selecția deținutului însoțitor ar trebui să fie foarte riguroasă, deoarece îi este încredințată viața unei persoane. Pentru această activitate, el primește, în condițiile legii, recompense și credite, care îl ajută să își mai scadă din pedeapsă. Sursele din ANP au spus, în exclusivitate pentru Gândul, că la data de 5 iunie, cu puțin înainte de ora 07:00, îngrijitorul personal al fostului politician a fost găsit mort, spânzurat în baie. Victima, Florian B., era condamnat pentru furt calificat și înșelăciune. Medicii Institutului Național de Medicină Legală care au analizat cadavrul au fost de părere că deținutul a decedat cu aproximativ patru ore înainte să fie descoperit. CITEȘTE ȘI: Ce spune ANP că s-a întâmplat în ultima oră de viață a lui Ciprian Pian. Prima consultație a durat 6 minute Cum și-a înscenat moartea urmăritul INTERNAȚIONAL devenit vedetă în România. Iordanianul este în topul celor mai căutați infractori Cavalerul de onoare al Elenei Băsescu, „bonă” pentru Omar HAYSSAM, la închisoare. Pafa a vegheat zi și noapte la căpătâiul teroristului sirian Ce PENSIE primește, la pușcărie, Gheorghe DINCĂ. Monstrul din Caracal are de achitat despăgubiri de peste 600.000 de euro Cum a vrut să scape de închisoare odiosul CRIMINAL care își ”trata” victimele cu cocktail cu țuică, somnifere și antigel, apoi le arunca în fântâni Andrei Dumitrescu este un jurnalist specializat în realizarea de articole legate, în special, de activitatea Ministerului Afacerilor Interne și toate armele subordonate acestuia, în special Poliția … vezi toate articolele
Ce spun economiștii despre TAXA de 10% pe veniturile din PUBLICITATE a marilor platforme: Probabil cea mai bună soluție din ceea ce se poate găsi
Decidenții politici se gândesc să introducă o nouă taxă marilor companii din industria publicității pentru a mai astupa din gaura bugetară cauzată de deficitul ridicat al României. În acest context, la negocierile pe pachetul de măsuri fiscale, a fost propusă o taxă de 10% pe veniturile multinaționalelor care fac bani din publicitate. Inspirat de o inițiativă asemănătoare, demarată de politicienii germani și francezi, guvernul de la București ar putea analiza serios oportunitatea unei astfel de măsuri fiscale, menită să regleze un desechilibru vizibil: marile platforme internaționale obțin venituri consistente din publicitatea vândută pe piața românească, dar contribuie foarte puțin la bugetul statului. Gândul a cerut opinia economiștilor despre noua propunere avansată la negocieri. Dacă unii o cataloghează drept „probabil cea mai bună soluție din ceea ce se poate găsi în momentul acesta pentru multinaționale”, alții sunt sceptici în privința aplicării ei, având în vedere politicile de externalizare și optimizare fiscală, dar și caracterul global al marilor corporații transnaționale. Dragoș Cabat, analist financiar: „Multe dintre companii își externalizează profitul acolo unde este cel mai optim” „La nivel european s-a discutat despre taxarea acestor companii și chiar este într-un cadru mai larg făcut. E acea taxă minimă care se ia de la companiile multinaționale, pentru că multe dintre companii își externalizează profitul acolo unde este cel mai optim din punct de vedere fiscal, adică acolo unde sunt taxele cele mai mici pe care le pot plăti”, spune analistul financiar, Dragoș Cabat, pentru Gândul. Dragoș Cabat crede că pentru a evita externalizarea profiturilor marilor companii, este mai indicat de introdus o taxă pe cifra de afaceri. „Poți să pui o taxă pe cifra de afaceri, pentru că dacă pui o taxă de profit, companiile duc profitul dintr-o țară în alta. Deci mi se pare că este o soluție imperfectă la o problemă foarte frecventă și foarte importantă. Și atunci, ca orice soluție imperfectă, ea poate fi și criticată. Dar este probabil cea mai bună soluție din ceea ce se poate găsi în momentul acesta pentru multinaționale”, încheie Cabat. Adrian Mitroi, profesor ASE: „O soluție interesantă” „Mi se pare o soluție interesantă față de aia cu taxele pe tranzacțiile bancare, care era una absolut neverosimilă. Mai ales că este în același ton cu ceea ce vor să facă autoritățile federale din Germania și din Franța. Eu nu cred că vor reuși atât de mult 10%, dar la nivelul Uniunii Europene există și principial, dar și legal această foarte clară cerință că impozitele sunt aplicate pe cifre de afaceri la locul la care se obțin acele cifre de afaceri”, spune profesorul de economie, Adrian Mitroi, pentru Gândul. Adrian Mitroi se declară sceptic în privința capacității statului român de a taxa multinaționalele. „Deci nu cred că avem capacitatea să ordonăm o asemenea taxă, pentru că ați văzut câte discuții există pentru un banal impozit progresiv, care este și natural și firesc și recomandat de toată lumea”. Prof. Mircea Coșea: „Se dorește mai mult decât ceea ce se poate face” De cealaltă parte, profesorul de economie Mircea Coșea spune că „nu este entuziasmat” de o astfel de taxă. În schimb, el propune o negociere cu marile companii din industria publicitară ca o parte din procentul profitului să fie investit în „activități colective”. „Este o perioadă în care asistăm la lucruri extrem de interesante. Interesant e și ceea ce se dorește mai mult decât ceea ce se poate face. Eu nu sunt deloc entuziasmat de o astfel de idee. Ideea, de fapt, a apărut de mult, acum câtva timp, în SUA. Nu cred că se poate pune o astfel de taxă, pentru că există o serie întreagă de elemente care pot face ca aceste companii, fie să nu aibă profitul la vedere, fie să aibă prevederi de ordin contabil. Problema este că, până la urmă, o astfel de operațiune ar trebui să aibă loc, pentru că sunt fonduri enorme pe care aceste mari companii le rotesc în toată lumea și ar trebui să fie impozitate cumva. O să citez aici un exemplu din literatura de specialitate. Un exemplu din Australia, când s-a încercat să se impună o astfel de taxă într-o altă formă, mă rog, ceva mai elaborat, nu s-a reușit, dar s-a ajuns la o negociere prin care aceste companii, în funcție de profitul pe care îl au – sume imense – un procent să investească în țara prin care acționează în așa-numite activități de interes colectiv, adică sportiv, recreativ, baze de sport, baze culturale, eventual chiar școli”, spune Mircea Coșea pentru Gândul. Piața din România ar ajunge la 2,3 miliarde de euro până în 2028 Veniturile din publicitate din România sunt estimate să ajungă la aproximativ 2,3 miliarde de euro până în 2028, în creștere față de circa 2,2 miliarde de euro în 2023. Aceasta reprezintă o rată modestă de creștere anuală de 0,9%. Din 2013, piața românească a înregistrat o creștere anuală medie de 1,3%. În 2023, România s-a situat pe locul 15 la nivel global în ceea ce privește veniturile din publicitate, fiind depășită de Slovacia, care a înregistrat 2,2 miliarde de euro. Pe primele poziții în clasament s-au aflat Germania, Spania și Franța, ocupând locurile doi, trei și patru, respectiv, arată o analiză ReportLinker, arată sursa citată. Potrivit Media Fact Book, un raport lansat în 2024 care analizează piața media și de publicitate din România, cotele de piață ale veniturilor din publicitate au rămas stabilă: Televiziunea – 52,2%, digital – 36,4%, OOH (publicitate outdoor) – 6%, radio – 4,9%, presa scrisă – sub pragul de 1% În 2024, televiziunea a demonstrat o stabilitate solidă ca mediu dominant și este estimată să ajungă la 406 milioane de euro, marcând o creștere de +10% față de 2023. Piața publicității digitale în România Datele privind piața digitală din România arată că aceasta și-a continuat traiectoria de creștere, atingând o valoare estimată de 283 milioane de euro în 2024. Această creștere a fost determinată de digitalizarea continuă, extinderea comerțului electronic și schimbările în consumul media. Google Search a dominat cheltuielile în publicitatea digitală, urmat de Display,
Capitalizarea tuturor companiilor listate la BVB, la maxime istorice. Cât a fost creșterea după declinul abrupt dintre cele două tururi prezidențiale
Piața de capital din România a recuperat din pierderile suferite între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale și, mai mult, a ajuns la maxime istorice la finalul lunii mai, conform datelor oficiale agregate de specialiștii Bursei de Valori București (BVB) și comentate pentru Gândul de președintele Radu Hanga. Companiile listate la BVB am avut o lună mai tumultuoasă, dar, la final, toate au ieșit în câștig, arată cele mai recente statistici ale bursei, prezentate, miercuri, în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii acreditați. Astfel, la 30 mai, față de 30 iunie, indicele principal al BVB, BET, a avut un avans de 6,7%, iar BET-TR a crescut cu 8,8%. Conform datelor BVB actualizate până pe 6 iunie 2025, BET este cu 0,4% peste precedentul maxim istoric, din 18 iulie 2024. BET este primul indice dezvoltat de BVB și reprezintă indicele de referință al pieței locale de capital. BET reflectă evoluția celor mai tranzacționate companii de pe piața reglementată a BVB, exclusiv societățile de investiții financiare (SIF-uri). Este un indice de preț ponderat cu capitalizarea free floatului, ponderea maximă a unui simbol fiind de 20%. Criteriul principal de selecție al societăților în indice este lichiditatea. BET-TR este cu 4,7% peste precedentul maxim istoric, din 18 iulie 2024. BET-TR este primul indice de tip „total return” lansat de BVB, construit pe structura indicelui de referință al pieței, BET. Indicele BET-TR reflectă atât evoluția prețurilor companiilor componente, cât și dividendele oferite de acestea. Radu Hanga, explicații despre volatilitatea ridicată din luna mai „Evoluția pieței de capital din România în luna mai 2025 a fost influențată, pe de-o parte, de alegerile prezidențiale din România, precum și de incertitudinile cauzate de tensiunile comerciale dintre marile puteri economice ale lunii. Astfel, dacă până în aprilie 2025, indicele BET a fost pe un trend ascendent, în linie cu piețele externe, majorarea bruscă a taxelor vamale de către SUA și replicile UE și China au pus toate piețele pe un roller coaster, care pare că s-a mai calmat după ce SUA și UE au pus pe pauză noile tarife majorate, însă tensiunea continuă să fie pe piețe”, a declarat pentru Gândul președintele BVB, Radu Hanga. „În timp ce piețele internaționale au fost stimulate de perspectivele pozitive ale acordurilor comerciale și de politicile monetare favorabile, Bursa de Valori București a fost afectată de incertitudinea politică internă generată de rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale, pe de o parte, iar pe de altă parte, de faptul că premierul Marcel Ciolacu și-a dat demisia, ceea ce a dus la un guvern provizoriu. Ulterior turului 2, odată cu un rezultat final al alegerilor prezidențiale, incertitudinile s-au mai disipat, astfel că piața a urcat accelerat și a recuperat întreaga scădere consemnată între cele două tururi ale alegerilor” a precizat Radu Hanga. „Astfel, la finalul lunii mai, piața a depășit precedentele maxime istorice la nivelul capitalizării și a indicelui BET-TR. Volatilitatea ridicată din luna mai este explicabilă prin sensibilitatea pe care piețele emergente o au la factorii politici interni și importanța stabilității politice pentru încrederea investitorilor”, a conchis președintele BVB. Evoluția indicilor Creșterea lunară este o medie la care au ajuns indicii, după căderea abruptă dintre cele două tururi ale alegerilor prezidențiale, din 4 mai, respectiv 18 mai. Toate companiile listate au înregistrat scăderi ale valorii acțiunilor încă de la deschiderea BVB din 5 mai, lunea de după rezultatele oficiale ale votului la primul tur al alegerilor prezidențiale. Potrivit datelor Biroului Electoral Central (BEC), suveranistul George Simion (AUR) s-a afla, după primul tur al alegerilor prezidențiale, pe primul loc, urmat de independentul Nicușor Dan. Datele BVB agregate și prezentate miercuri arată că, în intervalul de după primul tur al alegerilor, BET a avut o scădere de 3,55%, iar BET-TR, de 5,18% În lunea de după turul 2, pe 19 mai, BVB a deschis în creștere pe toți indicii, iar rulajul se cifra la 1,23 miliarde de lei (242,9 milioane de euro) după 30 de minute de la debutul ședinței, din care valoarea obligațiunilor era de 1,2 miliarde de lei, iar cea a acțiunilor de 36,1 milioane de lei. Reacția pieței după turul 2 al alegerilor s-a tradus în statisticile BVB într-o creștere a BET de 13,02% și a BET-TR de 12,17%. Piața a crescut cu peste 35 de miliarde de lei După o lună de fluctuații, la 30 mai, BET-TR a ajuns la un nou maxim istoric. La acest moment, și capitalizarea tuturor companiilor listate la BVB a ajuns la maxim istoric, de 401,79 miliarde de lei. Per ansamblu, avansul capitalizării domestice, adică a companiilor locale, fără Erste, a fost de 35,74 de miliarde de lei între 30 aprilie și 30 mai. În primele două zile după turul 1 al alegerilor, capitalizarea domestică a scăzut cu 7,3 miliarde de lei, cu o scădere a BET de 5,2% și a BET-TR, de 3,6%. Însumat, până în joia dinaintea turului 2, companiile locale listate pierduseră 11,446 miliarde de lei. Procentual, asta a însemnat o scădere a BET de 5,2% și a BET-TR, de 3,6%. Creșterea a început să se facă simțită în preajma turului 2. Astfel, din vinerea dinaintea turului 2 al prezidențialelor și până luni, 19 mai, la închiderea bursei, piața de capital domestică a câștigat 11,07 miliarde de lei. Vorbim de un avans al BET de 7,35% și al BET-TR de 7,36%. Însumând avansurile de după turul 2 și până la finalul lunii mai, capitalizarea bursieră a crescut cu 20,51 miliarde de lei, cu un plus de 12,64% al BET și 12,9% al BET-TR. CITEȘTE ȘI: Marile companii din energie încep să recupereze scăderile de pe BVB din ultimele zile. Transgaz are chiar un plus de câteva sute de milioane de lei Cât câștigă statul de la cele mai mari companii din ENERGIE la care are acțiuni. Acestea se află în TOP 10 la BVB în funcție de capitalizarea bursieră Efectul victoriei lui Nicușor Dan: leul românesc, la cel mai puternic avans față de EURO din ultimii trei ani Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere,
Plafonarea tarifelor RCA va fi eliminată la sfârșitul lunii. ASF va lua decizia oficială săptămâna viitoare
Măsura plafonării tarifelor pentru polițele de asigurare de răspundere civilă auto (RCA) nu va fi mai fi prelungită, astfel că va înceta la 30 iunie, după aproximativ 26 de luni și jumătate de la implementare, arată surse avizate pentru Gândul. Potrivit acestora, o decizie oficială urmează să fie luată săptămâna viitoare în ședința Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), instituția care a propus în ultimii doi ani Ministerului Finanțelor Publice, inițiator legislativ, prelungirea măsurii din trei în trei luni. Tarifele RCA vor fi reliberalizate din 1 iulie, arată sursele Gândul, după ce au fost înghețate din 11 aprilie 2023, inițial pentru șase luni, ca urmare a retragerii autorizației de funcționare a societății Euroins, al patrulea asigurător care ieșea de pe piață într-un interval de opt ani. Actualul termen până la care este în vigoare măsura este 30 iunie și, dacă ar fi constatat în piața necesitatea prelungirii acesteia, oficialii ASF ar fi urmat să o propună Ministerului Finanțelor la jumătatea acestei luni. Decizia va fi luată în cea mai apropiată ședință a Consiliului ASF, de miercuri, 18 iunie, din informațiile avizate obținute de Gândul. Plafonarea va fi ridicată pentru că în prezent nu se mai constată un dezechilibru în piață între ceea oferă asigurătorii și nevoile clienților, situație care a dus la implementarea măsurii, arată sursele Gândul. Argumentele plafonării Retragerea autorizației de funcționare a societății Euroins, al patrulea asigurător care ieșea de pe piață în ultimii opt ani, a determinat autoritățile să plafoneze tariful RCA, inițial în aprilie 2023, la nivelul de la finalul lunii februarie 202, până la jumătatea lunii octombrie 2022. Măsura a fost luată pentru a preveni o nouă explozie a prețurilor, așa cum se întâmplase anterior în cazul societății City Insurance, în septembrie 2021, și după publicarea unor tarife de referință, orientative, majorate semnificativ pe unele segmente. Ulterior, înainte de expirarea termenului din octombrie, măsura plafonării a fost prelungită până la finalul anului, având în vedere că erau încă multe polițe, aproximativ 800.000, rămase la Euroins România și care expirau după această dată, respectiv în 7 decembrie 2023. Măsura a fost prelungită de atunci de câteva ori cu încă trei luni și este valabilă până pe 30 iunie. Prețul final a crescut în 2024 Șoferii români au simțit în 2024 o creștere a sumelor pe care a trebuit să le plătească pentru RCA, chiar dacă tarifele au fost înghețate. Motivul constă în faptul că prețul final este influențat din mai multe elemente, după cum a explicat pentru Gândul vicepreședintele ASF, Sorin Mititelu, în aprilie, după publicarea raportului aferent pe anul trecut. Potrivit oficialului ASF, tarifele au crescut oficial doar cu 6,8% care a fost majorarea aprobată prin hotărâri de guvern cu scopul de a acoperi impactul inflație, iar în rest au fost influențate până la prima finală de plată de politica comercială a asigurătorilor și de bonus – malus și în unele cazuri și de o migrare a clientului de la un segment la altul, adică de la un tarif la altul de risc. Paradoxal, a spus responsabilul pentru segmentul asigurărilor, înghețarea tarifelor la RCA a dus la o mai mare competiție între actorii de pe piață. Cifrele-cheie din raportul ASF Potrivit raportului ASF, valoarea totală a primelor de asigurare subscrise pentru asigurările RCA de societățile autorizate și reglementate de ASF, sucursale și societățile care își desfășoară activitatea în baza libertății de a presta servicii (FoS) s-a situat la aproximativ 9,94 miliarde lei în anul 2024, în creștere cu 7% comparativ cu anul precedent. Exprimat în unități anuale – ținând cont de durata diferită a polițelor, ce pot fi încheiate pe o perioadă cuprinsă între 1 și 12 luni – numărul de contracte RCA încheiate de toate societățile de asigurare ce își desfășoară activitatea pe teritoriul României a fost de circa 7,8 milioane, în scădere cu 3% față de 2023, când fuseseră încheiate 8 milioane unități anuale. Scăderea numărului de contracte în anul 2024 se datorează și faptului că polițele emise de Euroins în trimestrul I 2023, înainte de retragerea autorizației de funcționare, au încetat de drept în luna decembrie 2023 și au fost încheiate de către ceilalți asigurători RCA, contracte care, în mod normal, s-ar fi încheiat în trimestrul I 2024. Prima medie RCA anualizată, la nivelul întregii piețe, s-a situat în jurul valorii de 1.271 lei în anul 2024, în creștere cu 10% comparativ cu 2023. Astfel, prima medie RCA anualizată a crescut cu 4% pentru persoanele juridice, respectiv cu 12% pentru persoanele fizice. O analiză trimestrială a primei medii RCA anualizate arată că la nivelul pieței aceasta se situa la 1.227 lei în trimestrul IV 2024, în scădere cu 8% comparativ cu trimestrul precedent. Față de perioada similară din anul anterior, prima medie RCA anualizată în trimestrul IV 2024 a crescut cu 6%, arată raportul ASF. Câte plăți a făcut FGA Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA) a înregistrat în total 641.800 de cereri de plată pentru toate societățile de asigurare în faliment din România, conform Raportului anual de activitate, situațiilor financiare anuale, precum și raportului auditorului financiar, aferente anului 2024, publicat recent pe site-ul FGA. Dintre acestea, în urma analizelor efectuate au rezultat 611.646 de cereri unice, după ce 30.154 de cereri de plată au fost închise sau conexate la altele existente pentru dublarea lor pe mai multe căi de comunicare. Este vorba în principal de falimentele Astra SA, Carpatica SA, CertAsig SA, City Insurance SA și, cel mai recent faliment, al Euroins România SA, căreia Consiliul ASF i-a retras, pe 17 martie 2023, autorizația de funcționare a societății, dar și societăți cu un număr mult mai mic de restituiri. Din totalul cererilor de plată înregistrate până la finalul lui 2024, peste o jumătate de milion (502.823) au fost formulate de petenți pentru societățile City Insurance SA şi Euroins SA. La 31 decembrie 2024 erau soluționate 60% din totalul cererilor de plată înregistrate pentru cele două societăți de asigurare în faliment, respectiv 303.112 cereri. Fondul de Garantare a Asiguraților a efectuat plăți în valoare de 2,6 miliarde de lei pentru creditorii
Când se decide soarta amenzii de peste 10 milioane de euro dată de ANPC companiei PPC
Tribunalul București a dat termen în procesul ajuns pe rolul instanței ca urmare a apelului depus de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) față de decizia din prima instanță favorabilă companiei PPC Energie, fostă Enel Energie, pe care a amendat-cu în 2023 cu peste 10 milioane de euro, pe motiv că a facturat consumul clienților la un preț mai mare decât cel plafonat prin stabilit prin lege. Instanța Tribunalului București a dat termen de judecată pentru apelul depus de reprezentanții ANPC pe 11, respectiv 13 martie, în procesul inițiat de PPC Energie pentru anularea procesului verbal de contravenţie prin care au fost amendați cu peste 52 de milioane de lei, câștigat pe fond. „Am depus din nou toate documentele” Contactat pentru un comentariu privind litigiul care se va judeca la Tribunalul București, Cristian Popescu Piedone, președintele ANPC, s-a declarat încrezător că autoritatea va câștiga apelul. „Au fost în jur de 44.000 de consumatori afectați, este vorba de practică înșelătoare. Vom câștiga. Am făcut apel, așteptăm să vedem la termen”, a declarat președintele ANPC, într-o declarație pentru Gândul. „Noi am documentat foarte bine și corect atunci a fost și o comisie care a analizat speța. Prima instanță de fond nu a avut în vedere toate probele depuse. Am depus din nou toate documentele și cu indicarea datei când au fost depuse și la fond”, a precizat Cristian Popescu Piedone. Traseul dosarului Primul termen la instanța de apel a fost stabilit pe 2 octombrie, după ce prima instanță sesizată, Judecătoria Sectorului 3, i-a dat câștig de cauză companiei PPC Energie, pe 19 decembrie. „Admite plângerea contravenţională. Anulează procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei seria ANPC nr. 1115251 din 15.09.2023 şi Decizia Comisiei nr. 16 din 18.10.2023 şi înlătură sancţiunile aplicate prin acestea. Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare”, arăta soluția pe scurt din 19 decembrie de pe portalul instanțelor. Procesul a fost înregistrat în noiembrie 2023, după ce comisarii ANPC au amendat Enel Energie – cumpărată de grecii de la PPC Energie, care au preluat și obligațiile legale, cu 52 de milioane de lei, adică aproximativ 10,5 milioane de euro, în octombrie 2023, pentru că a facturat consumul clienților la un preț mai mare decât cel plafonat prin stabilit prin lege și i-a îndrumat pe clienți să se adreseze companiei pentru restituirea diferențelor. Mai concret, ANPC a sancţionat cu amendă contravenţională în valoare de 52.019.254,19 lei (10.403.850,83 euro), operatorul economic Enel Energie SA, pentru nerespectarea prevederilor art 1, alin 1 (1), lit. a) şi b) din OUG 27/2022, privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale, în perioada 1.04.2022 – 31.03.2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energie cu modificările şi completările ulterioare. Potrivit ANPC, modalitatea de facturare a fost folosită în cadrul facturilor emise aferente consumului de energie electrică, începând cu data de 01.01.2023. „Aceasta afectează, conform punctului de vedere oficial al Enel Energie SA, 303.196 locuri de consum, pentru lunile ianuarie-august 2023, la o categorie între 19.000 și 44.000 locuri de consum/lună, ceea ce a generat un prejudiciu asumat oficial de operatorul economic, în valoare de aproximativ 3.536.929 lei/lună pentru perioada menționată. Acest fapt demonstrează că un număr de până la 44.000 de consumatori casnici români sunt afectați direct de calculul defectuos al facturilor, realizat de operatorul economic de la începutul anului până în prezent”, arăta ANPC, într-un comunicat din 20 octombrie 2023. Amenda reprezintă 1% din cifra de afaceri, potrivit ANPC, având în vedere circumstanțele agravante regăsite în timpul acțiunii de control și faptul că operatorul economic nu a efectuat niciun demers în favoarea consumatorilor. Ce au constatat comisarii ANPC Ameda ANPC are la bază prevederile OUG 27/2022, actul normativ care a reglementat schema de plafonare și compensare a prețurilor în energie până la 31 martie 2025. Potrivit autorității în urma acțiunii de control desfășurate la jumătatea lunii septembrie, comisarii ANPC au constatat: facturarea consumului lunar al energiei electrice din luna februarie 2023 nu se realizează conform legislației în vigoare, la un preț final al energiei electrice de maximum 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul în care consumul lunar este cuprins între 93 kWh – 100 kWh, ci la un preț final al energiei electrice mai mare de 0,80 lei/kWh; facturarea consumului lunar al energiei electrice în cursul anului 2023 nu se realizează conform legislației în vigoare, pentru consumurile lunare cuprinse între 255,01 kWh și 300 kWh, pentru care primii 255 kWh trebuie facturați la un preț final al energiei electrice de maximum 0,80 lei/kWh, TVA inclus, iar consumul care depăşeşte 255 kWh trebuie facturat la prețul de 1,30 lei/kWh, TVA inclus; facturarea consumului lunar al energiei electrice în cursul anului 2023 nu se realizează conform legislației în vigoare, pentru consumurile lunare cuprinse între 100,01 kWh și 255 kWh, care trebuie facturați in integralitate la un preț final al energiei electrice de maximum 0,80 lei/kWh. În replică, furnizorul preciza la acea dată că situațiile constatate, extrem de rare, au apărut ca urmare a aplicării prevederilor legale, după ce au semnalat responsabililor din zona de reglementare existența unor cazuri particulare, nespecificate în lege. Enel Energie preciza atunci că, din informațiile sale, fuseseră depuse patru sesizări la ANPC, fiind vorba de situații în care, pentru clienții care au o citire sau autocitire a indexului în interiorul perioadei de facturare, pentru a determina consumul total se utilizează, conform prevederilor legale actuale, o medie zilnică de consum pentru perioada pentru care nu există citire. În cazul lunii februarie, care are un număr redus de zile, această medie este mai mare decât în cazul celorlalte luni, astfel că, pentru un număr extrem de redus de clienți, acest lucru a dus la trecerea în tranșa de consum următoare. „În cazul multor sesizări în care existau dubii privind indexul, am stornat facturile și am aplicat prevederile favorabile clienților. Aceste situații, deși cu frecvență deosebit de redusă, au apărut ca urmare a aplicării reglementărilor legale, iar instituțiile relevante din domeniul nostru de activitate nu au sesizat vreun aspect care
Măsurile fiscale care au creat tensiuni în grupul tehnic de lucru de la Cotroceni. Unde nu se înțeleg PSD, PNL și USR?
Negocierile privind măsurile fiscale pe care România trebuie să le ia în vederea reducerii deficitului sunt în toi. De săptămâna trecută, experții economici ai PSD, PNL, USR și UDMR s-au așezat la masă pentru a negocia noile taxe și impozite. Cum partidele care și-au arătat disponibilitatea de a intra la guvernare au ideologii diferite, Gândul a aflat în exclusivitate că, în discuțiile de la Cotroceni, nu de puține ori au existat tensiuni între liderii politici asupra măsurilor fiscal-bugetare cu care să se pună de acord. Un grup tehnic de lucru pe probleme economice s-a format la Cotroceni, unde Nicușor Dan a fost reprezentat la discuții de Radu Burnete și Dragoș Anastasiu. Din partea PSD au fost prezenți Adrian Câciu și Cristian Socol, de la PNL, Bogdan Huțucă și Mircea Abrudean, iar de la USR, Vlad Voiculescu și Cristian Ghinea. Nu în ultimul rând, UDMR i-a trimis pe actualul ministru de Finanțe, Tánczos Barna, și pe Antal Árpád. CASS la pensii până la 3.000 de lei, motiv de disensiuni la negocieri Unul din punctele cele mai aprinse de la discuțiile pe noile măsuri fiscale a fost legat de o propunere care prevedea creșterea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) la pensiile până în 3.000 de lei și 10% peste pragul menționat, potrivit surselor Gândul. Mai mult, USR a insistat să se introducă CASS inclusiv la văduvele de război și persoane cu handicap, aspect care a dus la nemulțumirea reprezentanților PSD. Într-un draft de lucru intrat în posesia Gândul se arată că „se elimină rudele, urmașii, membrii de familie de la exceptarea de la plata CASS a indemnizațiilor acordate în baza Decretului-Lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportați în străinătate ori constituiți în prizonieri, republicat, cu modificările și completările ulterioare. // Indemnizațiile acordate în baza Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare // Indemnizațiile și sporurile invalizilor, veteranilor și văduvelor de război, precum și alte sume acordate în baza Legii nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizații și sporuri invalizilor, veteranilor și rămân DOAR văduvelor de război, cu modificările și completările ulterioare”. De asemenea, „se elimină exceptarea de la plata contribuției asigurărilor sociale de sănătate a sumelor reprezentând ajutorul social potrivit Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat și a veniturilor obținute de persoanele cu handicap în baza Legii 448/2006”, se mai arată în documentul citat. Negocieri aprinse și pe propunerea de introducere a 1% din cifra de afaceri pentru firme O altă propunere care a dus la dezacord a fost introducerea unui impozit de 1% din cifra de afaceri la toate firmele, nu doar la cele cu cifra de afaceri de peste 50 de milioane de euro. Social-democrații spun că o astfel de măsură „ar omorî toate firmele românești”, spun sursele Gândul. TVA, motiv de dispută politică Taxa pe valoare adăugată a fost un alt motiv al tensiunilor de la Cotroceni. PSD a insistat ca TVA-ul de 9% să rămână la alimente, medicamente pentru uz uman și apă, potrivit surselor citate. Până la urmă, draftul de lucru prevede că se va aplica o cotă redusă de 9% doar pentru apă și alimente și 19% pentru restul. De asemenea, aplicarea cotei reduse de TVA de 9% se va face doar pentru livrarea de medicamente de uz uman și 19% pentru medicamentele de uz veterinar. Un alt motiv de disensiuni a fost creșterea impozitului pe dividende la 16%, măsură propusă de liberali, potrivit surselor Gândul. Echipa PSD trimisă la negocieri a transmis președintelui Nicușor Dan că, în cazul unei astfel de măsuri, România va suferi o contracție economică între 0,9% și 2,2% din PIB. Nicușor Dan: „O să fie o lungă discuție luni după-amiază” Președintele Nicușor Dan a afirmat pe 5 iunie că „documentul tehnic” cu măsurile fiscale „nu este definitiv”. Șeful statului a precizat că documentul va fi negociat politic, la nivel de lideri. „E un document de lucru care va fi negociat politic de către liderii partidelor și de către mine (…) O să fie o discuție simultană cu discuția pe celelalte capitole de program care urmează să fie finalizate luni. Deci, o să fie o lungă discuție luni după-amiaza pe tot pachetul”, a spus Nicușor Dan. Foto colaj: Shutterstock + Facebook + Presidency CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele