Etichetă: EXCLUSIV

PE a votat o nouă lege pentru stocurile de GAZE. Ion Sterian: Este un lucru bun pentru România. Răzvan Popescu: Va reduce presiunea de pe prețuri

Europarlamentarii au votat, marți, o serie de modificări la legislația privind depozitele de gaze care și-au dovedit utilitatea în ultimele ierni, care vizează, pe de o parte, securitatea aprovizionării, dar și mai mare flexibilitate privind constituirea stocurilor, menită să eliminarea speculațiile și să ajute la menținerea, dacă nu la reducerea nivelului prețurilor. Regulamentul votat de Legislativ este în faza de aprobare a Consiliului, înainte de a intra în vigoare prin publicarea în Jurnalul Oficial al UE. Contactați de reporterul Gândul, șeful operatorului național de sistem și transport al gazelor naturale, Transgaz, și al celui mai mare operator de înmagazinare din țară, Romgaz, au salutat măsurile adoptate de eurodeputați, estimând că vor avea un impact pozitiv pentru România. Într-o zi în care România a fost iar cuprinsă de codul roșu de caniculă, trimișii statelor membre în Parlamentul European au votat o lege menită să elimine riscul ca cetățenii europeni să rămână fără căldură și în sezonul rece. Mai concret, aleșii europeni au prelungit obligația de stocare a gazelor naturale, introdusă pentru securitatea alimentării, pe fondul crizelor multiple declanșate odată cu pandemia de COVID-19, dar au introdus măsuri de flexibilizare, menite să ajute operatorii, să scoată din piață speculații și să reducă astfel prețurile. Potrivit comunicatului transmis de Legislativul european, PE sprijină flexibilitatea reumplerii stocurilor de gaze pentru a reduce prețurile. Pe scurt, aleșii au votat ca obligația de constituire de stocuri la un nivel de 90% să fie prelungită cu doi ani, până la sfârșitul anului 2027, obiectiv care trebuie atins în fiecare an între 1 octombrie și 1 decembrie, au adoptat o mai mare flexibilitate a normelor de reumplere a stocurilor în cazul unor condiții de piață dificile și mai multă transparență în ceea ce privește ponderea gazelor provenite din Rusia. După criza din energie din 2022, România și celelalte țări europene sunt mai atente cu rezervele de gaze, prin regulamentul adoptat acum trei ani și care, oficial, expiră la finalul anului. Potrivit PE, instalațiile de stocare a gazelor asigură 30% din consumul de gaze al Uniunii în timpul lunilor de iarnă. Securitatea energetică a UE a reprezentat o preocupare majoră în ultimii ani, nu în ultimul rând având în vedere dependența sa de țări din afara UE pentru aprovizionarea cu energie primară. Noua lege, votată de eurodeputați marți, prevede modificarea regulamentului, deja convenit între eurodeputați și Consiliu, care va prelungi schema UE de înmagazinare a gazelor din 2022 până la 31 decembrie 2027, care altfel ar fi expirat la sfârșitul lui 2025. Prevederile au fost adoptate cu majoritate de voturi, cu 542 de voturi pentru, 109 împotrivă și 30 de abțineri. Proiectul votat de aleși va trebui acum să fie aprobat în mod oficial de Consiliu înainte de publicarea în Jurnalul Oficial al UE. Măsuri flexibile pentru reumplere „Normele au fost concepute pentru a asigura securitatea aprovizionării cu gaze înainte de sezonul de iarnă”, au transmis reprezentanții instituției, Eurodeputații și Consiliul au introdus, de asemenea, mai multe amendamente pentru a atenua tensiunile de pe piața gazelor, deoarece speculațiile legate de actualul obiectiv obligatoriu privind nivelul de umplere de 90% până la data de 1 noiembrie a fiecărui an au dus la creșterea costurilor în timpul verii. Potrivit PE, noul regulament va permite statelor membre să atingă obiectivul de constituire de stocuri la un nivel de 90% în orice moment între 1 octombrie și 1 decembrie. Odată atins acest obiectiv, nivelul nu va trebui menținut până la 1 decembrie. „Statele membre vor avea posibilitatea de a se abate cu până la 10% de la obiectivul de constituire de stocuri în cazul unor condiții de piață dificile, cum ar fi indicii ale unor speculații care împiedică constituirea de stocuri într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor. Comisia poate mări cu până la 5% acest nivel prin intermediul unui act delegat, pentru un sezon, în cazul în care aceste condiții de piață persistă”, au transmis reprezentanții PE. În plus, documentul vizează o independență deplină față de importurile din Rusia. Astfel, autoritatea competentă care monitorizează înmagazinarea gazelor în fiecare stat membru furnizează, de asemenea, informații cu privire la ponderea gazelor stocate care provin din Federația Rusă, în conformitate cu propunerile Comisiei Europene din 17 iunie. Acest lucru va contribui la evaluarea cantității de gaz rusesc stocat în UE. „Legislația din 2022 a arătat că Europa a fost în măsură să își protejeze cetățenii în situația în care Rusia utilizează gazul ca armă de șantaj”, a declarat raportorul Borys Budka (PPE, Polonia). „Această revizuire va oferi mai multă flexibilitate și mai puțină birocrație, dar, mai presus de toate, va reduce prețurile gazelor în Europa, ajutându-ne în același timp să avansăm către independența energetică față de furnizorii nefiabili”, a afirmat demnitarul european. Care este impactul estimat pentru România Stocurile de gaze constituite de România în ultimii ani conform regulamentului european au fost o măsură de siguranță necesară pentru ca niciun român racordat la rețeaua de gaze să nu aibă probleme cu alimentarea cu gaze. În plus, sunt în derulare proiecte de creștere a capacității de înmagazinare a României. Ion Sterian, director general al operatorului național de sistem și transport al gazelor naturale, a salutat votul din Parlamentul European. „Este un lucru bun pentru România că obligă furnizorii să înmagazineze și mai multe volume de gaze”, a declarat șeful Transgaz pentru Gândul. Pe lângă creșterea securității aprovizionării, Ion Sterian crede că noul regulament la ajuta la menținerea sau reducerea prețurilor pentru consumatorii finali, asta în condițiile revenirii la piața liberă a gazelor naturale, după 31 martie 2026. Și Răzvan Popescu, șeful Romgaz, apreciază modificările votate de aleșii europeni. Compania de stat care controlează DEPOGAZ, care este este principalul operator de înmagazinare din România, având o cotă de aproximativ 90,54% din capacitatea activă totală de înmagazinare a României. Restul îî revine companiei Depomureș, deținută de Grupul Engie SA prin Engie Group Participations (59%) și de S.N.G.N. Romgaz S.A. (40%). „Consider ca măsura prelungirii stabilirii obligației de înmagazinare este binevenită, având în vedere faptul ca piața gazelor naturale încă este influențată, intr o măsură, de

Interviu exclusiv | Cristian Socol: România nu a fost și nu va fi în incapacitate de plată/ Cum manipulează prin omisiune fostul ministru Marcel Boloș

Guvernul Bolojan a adoptat – vineri, 4 iulie 2025 – primul pachet cu măsurile fiscale destinate a rezolva ecuația complicată a deficitului bugetar al României, iar Birourile Permanente Reunite ale Camerei Deputaților și Senatului au convocat plenul comun al Parlamentului luni, la ora 15.00, pentru asumarea răspunderii Executivului pe primul pachet de măsuri fiscale.  „Proiectul de lege reglementează unele măsuri fiscal-bugetare pentru stabilizarea finanțelor publice, prin limitarea cheltuielilor permanente, pe de o parte, și, pe de altă parte, prin creșterea veniturilor, astfel încât să se poată susține, din fonduri publice, finanțarea tuturor categoriilor de servicii publice destinate cetățenilor”, s-a precizat într-un comunicat de presă al Guvernului. (alte informații AICI) Specialiștii avertizează că pachetul de măsuri fiscale – care include creșterea TVA la alimente și medicamente de la 9 la 11%, creșterea TVA generală de la 19% la 21%, CASS pe diferența de pensii ce depășește 3.000 de lei și creșterea accizelor la combustibil – este diferit față de ceea ce s-a discutat în grupurile tehnice de lucru la nivel de partide. Pachetul de măsuri fiscale menit să redreseze deficitul bugetar al României ar fi unul pur „ideologic”, care ar duce la scăderea veniturilor și puterii de cumpărare a românilor. (mai multe detalii AICI) Suplimentar, noul pachet fiscal nu ar respecta principiul echității sociale și ar „lovi” direct în românii vulnerabili – cei cu venituri mici și medii. Intempestiv, Marcel Boloș – fost ministru de Finanțe – a declarat că a informat lunar, din luna septembrie a anului 2024, asupra riscurilor de dezechilibru bugetar și că a fost singurul care a atras atenția. La solicitarea Gândul, economistul Cristian Socol a răspuns întrebărilor referitoare la subiectul „fierbinte” al momentului – deficitul bugetar și reducerea cheltuielilor – și a explicat, în exclusivitate, detaliat și punctual, cum este construit bugetul public, de ce nu se află România în incapacitate de plată și cum au procedat alte țări în astfel de situații. Totuși, Cristian Socol a atras, la rândul său, atenția, că pachetul de măsuri fiscale prezentat de Guvernul Bolojan este un plan inechitabil, cu povară aproape exclusivă pe cei cu venituri mici și medii, iar fostul ministru de Finanțe, Marcel Boloș – care a declarat că s-au cheltuit 8 miliarde lei în ultima săptămână din 2024 – a „manipulat prin omisiune”. „Treaba cu incapacitate de plată este o exagerare” Domnule Cristian Socol, Europa Liberă a publicat documente confidențiale care semnalează riscurile bugetare în contextul noului pachet de măsuri fiscale luate de Guvernul Bolojan. Cum interpretați acest demers jurnalistic?  „Demersul jurnalistic este legitim, să oferi informație publică este scopul principal al profesiei respective. Dar, pentru orice român care este minim alfabetizat economic, documentele invocate nu reprezintă o știre. Bugetul este public în detaliu (deși încă este stufos și greu de analizat), execuțiile bugetare sunt publice pe 26 ale lunii pentru luna anterioară, rapoartele ANAF (inclusiv buletinele statistice lunare) sunt publice, execuția bugetelor componente ale bugetului general consolidat este publică. Bugetul public este fundamentat de Guvern, este propus Parlamentului pentru analiză, dezbatere și vot, dar și promulgat de Președintele României. Bugetul este însoțit de Legea privind aprobarea Plafoanelor unor indicatori specificați precum și, pe partea de macro, de Raportul macro de fundamentare a bugetului pentru anul curent și încă 3 ani, corespunzător programării bugetare multianuale, dar și de Strategia Fiscal Bugetară cu proiecție multianuală. Totul este transparent, nu există aici secrete sau ceva de ascuns, nici măcar «bugete paralele» – asta poate crede doar cineva care nu are habar de finanțe. Și mai important în acest proces, toate aceste documente sunt trimise spre analiză și opinie Consiliului Fiscal – «câinele de pază» al responsabilității fiscal-bugetare, conform Legii 69/2010. Opinia Consiliului Fiscal este și ea publică, sunt acolo experți de mare calitate profesională. Totul este public, cuantificabil, verificabil, transparent. Informările pe care le vedeți în acele documente sunt fundamentate de directorii din Ministerul Finanțelor, ele nu sunt făcute de ministru. Sunt informări care se fac uzual pentru orice țară europeană care se află în Procedura de Deficit bugetar excesiv, adică se află în apropierea a 3% deficit bugetar în PIB și peste. Acestea sunt regulile fiscal – bugetare europene. Treaba cu incapacitate de plată este o exagerare, România nu a fost și nu va fi în incapacitate de plată, în insolvență fiscal-bugetară, precum Grecia, Argentina sau alte țări la nivel global. Chiar și în perioada 2009-2020 România a avut criză de lichiditate, nu criză de solvență fiscal-bugetară. Deci nicio știre. În plus dacă vă uitați cu atenție, multe dintre informări sunt trimise după alegerile prezidențiale din decembrie, când România a avut un salt în costurile de împrumut, din cauza instabilității politice”, a explicat economistul Cristian Socol, în exclusivitate pentru Gândul. „Cine trebuie să pună frână la cheltuieli și să crească veniturile bugetare, nu ministrul de Finanțe?” Totuși, fostul ministru al Finanțelor, Marcel Boloș, a declarat că a informat lunar, din luna septembrie a anului 2024, asupra riscurilor de dezechilibru bugetar și că a fost singurul care a atras atenția. Și a mai spus Marcel Boloș că deficitul bugetar a fost în exclusivitate generat de deciziile de creștere a cheltuielilor atât din recalcularea pensiilor, creșterea salariilor dar și a cheltuielilor cu investițiile, decizii care au fost luate de Coaliția de Guvernare de la acea vreme. Cum comentați aceste declarații? „Pentru a vă răspunde, vreau să convenim un lucru. Ce spun nu este contra unei persoane sau spuselor sale. În toate analizele mele nu veți găsi atacuri la adresa cuiva, injurii sau etichete. Deci vorbim de principiu. Și atunci, analog dialogurilor Socratice, nu ministrul de finanțe, oricine ar fi el, trebuia să informeze? Ba da, deci nicio știre! Cine trebuie să pună frână la cheltuieli și să crească veniturile bugetare, nu ministrul de Finanțe? Cine trebuia să nu semneze bugetul dacă are informații că nu este realist? Cine trebuia să ajusteze bugetul conform cu opiniile specializate ale Consiliului Fiscal? Ministrul de Finanțe, deci, din nou, nicio știre! Sincer vorbind, oricine a avut vreo funcție în apropierea unui prim-ministru cunoaște și … nu poate fi ipocrit … primul om

Polițiștii români negociază cu autoritățile SUA predarea afaceristului Manousos Bailakis

Autoritățile americane au demarat discuții cu polițiștii români pentru a stabili toate detaliile extrădării în SUA a cetățeanului grec Manousos Bailakis, acuzat că ar fi mituit funcționari ai Agenției de Sprijin și Achiziții a NATO pentru a obține un contract în valoare de 9 milioane de euro.   Director de operațiuni al companiei românești Global Defense Logistics, afaceristul grec Manousos Bailakis a fost reținut în 21 februarie 2025, după ce procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) l-au acuzat că, împreună cu asociatul său Ioannis Gelasakis, ar fi mituit un oficial NATO. Cei doi ar fi oferit un milion de euro pentru a obține un contract pentru alimentarea navelor NATO, în valoare totală de 9 milioane de euro. Magistrații Curții de Apel București au admis, la jumătatea lunii iunie, cererea formulată de autoritățile judiciare americane și au dispus extrădarea în SUA a omului de afaceri Manousos Bailakis. Acesta a contestat hotărârea la Înalta Curte de Casație și Justiție, care recent i-a respins acțiunea, astfel că decizia a rămas definitivă. Grecul se află în arest, urmând să fie predat autorităților americane. Conform procurorilor DNA, Manousos Bailakis și Ioannis Gelasakis ar fi „plătit mită unui funcționar pentru achiziții publice din cadrul NATO în schimbul influenței și acțiunilor funcționarului privind activitățile de achiziții publice ale Agenției de Sprijin și Achiziții a NATO (NSPA), încălcând astfel legislația penală a Statelor Unite”. Bailakis, extrădat în luna iulie Surse judiciare au declarat, în exclusivitate pentru Gândul, că Biroul Național Interpol poartă discuții cu partea americană pentrut stabilirea detaliilor misiunii de predare/preluare a lui Bailakis. Sursele citate au precizat că, până în acest moment, autoritățile SUA nu s-au decis încă în legătură cu data extrădării din România, însă, cel mai probabil, grecul va ajunge pe pământ american în prima parte a lunii iulie. Omul de afaceri grec Manousos Bailakis care coordona în România operațiunile companiei Global Defense Logistics va ajunge în fața justiției americane după ce, în data de 11 februarie 2025, Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul Columbia a emis pe numele lui un mandat de arestare. Afaceristul grec este acuzat de conspirație în vederea comiterii infracțiunii de dare de mită în legătură cu fonduri federale și de trei fapte de dare de mită în legătură cu fonduri federale, ceea ce îi poate aduce o pedeapsă de 10 ani de închisoare. Mită de 1 milion de euro oferită pentru obținerea unor contracte cu NATO NSPA este responsabilă, printre altele, de achiziționarea de bunuri și servicii pentru NATO. Atunci când navele NATO se opresc în porturi, NSPA angajează contractori pentru a asigura realimentarea cu combustibil, realimentarea cu provizii și alte servicii. Agenția de Sprijin și Achiziții a NATO angajează contractanți în temeiul unor «acorduri-cadru». Contractanții furnizează servicii de întreținere a navelor pentru anumite porturi pentru o perioadă de timp determinată. Pentru a fi plătiți, contractanții facturează NSPA pentru serviciile prestate atunci când o navă a unui stat membru NATO se oprește într-un port. Compania Global Defense Logistics a încheiat acorduri generale cu NSPA pentru servicii de întreținere a navelor în diferite porturi din întreaga lume. Numai că, în urma anchetei, au ieșit la iveală „mutările” afaceristului grec Manousos Bailakis și ale partenerului său, iar acestea au fost prezentate punctual, începând cu prima, respectiv o întâlnire care a avut loc în Luxemburg, urmată de un dineu. „În luna sau în jurul lunii iunie 2024, Manousos Bailakis și complicele său s-au întâlnit, la cererea lor, în Luxemburg, cu un responsabil cu achizițiile publice din cadrul NSPA. În cursul unui dineu care a urmat întâlnirii, Manousos Bailakis și complicele s-au oferit să plătească funcționarului suma de 200.000 euro în schimbul unor favoruri și a actelor sale legate de activitățile de achiziții ale NSPA, în favoarea companiei Global Defense Logistics. După încheierea dineului, funcționarul NSPA a întocmit o notă cu privire la întâlnire și a remis-o unui anchetator NATO care, la rândul său, a contactat DCIS. În luna iulie 2024, Manousos Bailakis și complicele său s-au întâlnit cu o sursă confidențială umană (informator) la un hotel din Frankfurt, Germania, căruia i-au dat 50.000 EUR în numerar. În schimb, Manousos Bailakis și complicele său au solicitat informatorului asistență la atribuirea contractelor de combustibil NSPA către Global Defense Logistics, evitarea controlului NSPA asupra facturilor emise de Global Defense Logistics și plata facturilor restante Global Defense Logistics. În luna septembrie 2024, Manousos Bailakis și complicele său s-au întâlnit cu informatorul la un alt hotel din Frankfurt, Germania, și i-au oferit informatorului aproximativ 1.000.000 euro dacă Global Defense Logistics obținea anumite contracte pentru combustibil. În luna octombrie 2024, Manousos Bailakis și complicele s-au întâlnit din nou cu informatorul. Bailakis și complicele său au clarificat oferta lor de 1.000.000 euro, cerând informatorului asistență privind contractele NSPA și, în schimb, i-au dat informatorului suma de 50.000 EUR în numerar”, arătau judecătorii Curții de Apel București în deciziile luate în cazul cererii SUA de extrădare a omului de afaceri grec, din care Gândul a prezentat AICI informații în exclusivitate. În luna ianuarie 2025, grecul Manousos Bailakis s-a întâlnit din nou cu informatorul. În timpul acestei întâlniri, Manousos Bailakis i-a dat informatorului 30.000 de euro, susțin anchetatorii. O lună mai târziu, autoritățile judiciare din SUA au emis pe numele lui mandatul de arestare, urmat de cererea de extrădare din România. În dosarul de la DNA, societatea Global Defense Logistics SRL a fost acuzată de dare de mită în formă continuată, în legătură cu un funcţionar al unui stat străin şi promisiunea oferirii de bani sau alte foloase unui funcţionar public străin, pentru ”îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle de serviciu ale respectivului funcţionar public străin sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, dacă fapta este de natură să îi procure acesteia sau oricărei alte persoane bani sau alte foloase sau să îi menţină asemenea avantaje în legătură cu desfăşurarea de operaţiuni economice internaţionale”. Manousos Bailakis și asociatul său au fost puși sub acuzare pentru complicitate la cele două fapte de corupție de care este acuzată societatea pe care o reprezentau. „În cursul anului

Cum a încercat o bandă de hoți de porumbei să păcălească mai mulți milionari din România

Liderii unei bande de hoți de porumbei din județul Mehedinți, care furau păsări foarte valoroase de la crescători din Belgia, ar fi încercat să păcălească mai mulți columbofili români. Hoții au fost prinși cu ajutorul polițiștilor din România, care au reușit să recupereze inclusiv 69 de porumbei foarte scumpi. Autoritățile din România au fost alertate, la începutul lunii aprilie, de către autoritățile belgiene, prin intermediul atașatului de afaceri interne la București, cu privire la faptul că există presupunerea că o bandă românească a furat o mulțime de porumbei de mare valoare. Anchetatorii din Belgia au transmis că, în perioada decembrie 2024 – ianuarie 2025, au fost comise pe teritoriul Belgiei 12 furturi de porumbei de concurs și de reproducere, al căror prejudiciu nu a fost încă stabilit, cu excepția unui singur caz, în care paguba este estimată la 2,2 milioane euro. Anterior primirii cererii de asistență, anchetatorii belgieni au identificat, cu ajutorul camerelor de supraveghere, o mașină marca Peugeot, înmatriculată în Bulgaria, care ar fi fost folosită de hoți. Totodată, s-a demonstrat că același Peugeot a fost folosit și la alte furturi, însă după ce răufăcătorii i-au montat diferite numere de înmatriculare. Chiar și așa, automobilul a fost ținut sub observație și a fost oprit la data de 5 decembrie 2024, în comuna belgiană Zemst. La bord se aflau doi cetățeni români, care au fost lăsați să plece în așa fel încât să nu bănuiască nimic. Mașina a fost apoi oprită și la data de 26 februarie 2025, în comuna Elsene. La momentul controlului, înăuntru se aflau alți doi români, astfel că s-a putut stabili faptul că gruparea este formată din cetățeni români care s-ar afla în spatele a nu mai puțin de 12 furturi și tentative de furt al unor porumbei scumpi. Poliția a recuperat 69 de porumbei valoroși Surse judiciare au dezvăluit pentru Gândul că hoții intrau pe timpul nopții în crescătoriile de porumbei, după care transportau păsările cu autoturismul respectiv. Poliția belgiană a percheziționat, la data de 31 martie, locuința unuia dintre suspecți și a descoperit la adresa respectivă 96 de porumbei, dintre care 10 erau foarte scumpi. Păsările au fost recuperate și restituite păgubitului, însă alți porumbei, dintre care unii evaluați la peste 2,2 milioane de euro, au rămas de negăsit. Ulterior, autoritățile belgiene au apelat la sprijinul polițiștilor Direcției de Investigații Criminale din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR), care, susținuți și de colegii lor din cadrul inspectoratelor Județene de Poliție Mehedinți și Bistrița-Năsăud, au reușit să recupereze 69 de porumbei care fuseră ținuți în patru cuști, la o adresă din județul Mehedinți. Totodată, la adresa respectivă au fost găsite cutii cu mâncare specială și vitamine, produse în Belgia. Cei 69 de porumbei au fost deja predați polițiștilor belgieni. Porumbeii furați își pierd valoarea Omul de afaceri Sorin Florea, care este unul dintre cei mai cunoscuți crescători de porumbei de curse din România, a declarat, în exclusivitate pentru Gândul, că hoții fură păsările în mod inutil, deoarece, odată furate, acestea își pierd valoarea. Apoi, caută oameni cu bani, așa cum în mod sigur au făcut și hoții din Mehedinți, oameni pe care să-i păcălească să cumpere, cu bani mulți, porumbeii furați.

Primarul Hunedoarei, devastat de moartea lui Mihai Leu: „Un om de excepție”

Dan Bobouțanu, primarul Hunedoarei, este devastat după moartea lui Mihai Leu. Fostul mare campion român a trecut în neființă după o luptă crâncenă cu o boală nemiloasă. După 10 ani de chin, Mihai Leu s-a stins din viață în seara zilei de 1 iulie. Primarul din Hunedoara a fost contactat de ProSport și a oferit o reacție imediată, având doar cuvinte de laudă pentru omul care a fost Mihai Leu. Primarul Hunedoarei, devastat de moartea lui Mihai Leu: „Un om de excepție” Dan Bobouțanu a vorbit despre cum l-a cunoscut pe Mihai Leu și despre relația de prietenie pe care au avut cei doi de-a lungul timpului, precizând cât de mult a iubit fostul campion orașul său natal. „Pe Mihai l-am cunoscut de când lumea, dar ne-am împrietenit cel mai tare din anul 2008 când am întrat împreună ca şi consilieri locali. A fost un prieten foarte bun și un om de excepție! Împreună am revitalizat fotbalul în municipiul Hunedoara. În anul 2010, eram amândoi consilieri locali, am înființat clubul FC Hunedoara. Era un moment când nu mai exista echipa de fotbal după ce Corvinul a fost dezafectat în 2004 si „Corvinul 2005″ care era un alt club a dat faliment în 2008. Atunci i-am lămurit pe Mircea Lucescu și pe Ioan Andone să devină membrii fondatori la noul nostru club. Mereu ne întâlneam si împreună l-am făcut Cetățean de Onoare pe Mircea Lucescu plus alte multe lucruri bune pentru comunitate. Şi-a iubit orașul cu pasiune și de câte ori venea acasă de pe undeva trecea pe la mine la o cafea și mereu îmi spunea: acasă la Hunedoara e cel mai bine! Am vorbit cu soția lui să ne organizăm să-l aducem acasă. Dumnezeu să-l odihnească”, a spus Dan Bobouțanu, primarul Hunedoarei, pentru ProSport. Mihai Leu a murit la vârsta de 56 de ani După ce a fost diagnosticat prima dată cu cancer în anul 2014, Mihai Leu a dus o luptă continuă cu boala necruțătoare, care l-a învins după mai bine de un deceniu de chinuri. În urmă cu o săptămână, fostul mare campion a ajuns din nou internat în stare gravă la Spitalul Fundeni, unde și-a petrecut ultimele zile din viață. În seara zilei de marți, 1 iulie, Mihai Leu a trecut în neființă, la vârsta de doar 56 de ani. Cu doar o zi înainte de tragedie, luni, 30 iunie, Spitalul Fundeni a emis un comunicat prin care a oferit ultimele detalii despre starea fostului mare campion, care nu se îmbunătățise deloc.

Cristian Doiu vrea reforma in digitalizare, pentru a ajunge la standardul USA. A creat Chatter, prima rețea 100% românească, alternativa la Twitter / X sau TruthSocial

Tehnologia și digitalizarea. Sunt două cuvinte pe care le auzim din ce în ce mai des și în România. Primul gând – atunci când vorbim despre acest subiect – ne zboară la Musk și Zuckerberg, doi dintre marii giganți digitali și la imperiile pe care le-au creat aceștia. De multe ori, tehnologia – ești la un click distanță de orice informație – pare o adevărată binecuvântare. Alteori, trăiești periculos și ajungi să cunoști și reversul medaliei, venit din “tenebrele” lumii digitale pe care dacă nu o decriptezi suficient se poate întoarce împotriva ta. Nu de puține ori te înfioară doar gândul că un robot bine optimizat și “ferchezuit” digital îți poate lua locul de muncă. Mituri, adevăruri sau scenarii elucubrante? Rămâne de văzut cum va arăta peste 10-20 de ani viitorul digital. Antreprenorul Cristian Doiu vrea să-și pună amprenta în digitalizarea românească România de astăzi are o piață digitală – subjugată însă companiilor cu monopol – deși, paradoxal,  românii sunt mari consumatori de internet. Ne-o spune Cristian Doiu, unul dintre numele de rezonanță de pe piața tehnologiei din țara noastră. La 12 ani, a avut cel mai vizitat site din România. Prin prisma vârstei și pentru că nu avea expertiza necesară, nu a conștietizat atunci pe deplin amploarea succesului său digital. A fost însă „scânteia” prin care a devenit conștient și pasionat de potențialul industriei de antreprenoriat, dar și de cea de dezvoltare digitală de software și de aplicații web. Cristian Doiu poate fi, la o scară mai mică, păstrând proporțiile pe tărâmurile noastre, un “Elon Musk de România.” Antreprenorul român – care și-a focalizat cunoștințele și spiritul inovativ pentru a dezvolta mai multe aplicații pe piața locală digitală – a vorbit, într-un interviu pentru Gândul despre lansarea rețelei Chatter, o alternativă la Twitter / X sau TruthSocial. Digitalizarea în România, o ecuație cu multe necunoscute Antreprenorul Cristian Doiu recunoaște că ecuația digitală nu este deloc una simplă. Este nevoie de perseverență, de timp, de lucru într-o echipă competitivă și solidară, dar și de cunoștințe și profesionalism. De-a lungul timpului, a înțeles – uitându-ne la magnații digitali, de la Elon Musk, Mark Zuckerberg, Jeff Bezos până la Larry Ellison – că este greu să reinventezi roata și să ții pasul cu giganții lumii tehnologice. Mărturisește, însă, că are multe motive să fie optimist. Prin prisma expertizei sale, susține că piața digitală din România este una ofertantă, pentru a duce tehnologia la un alt nivel, atât în ceea ce privește educarea consumatorului, dar și prin calitatea informației, care poate face diferența între corectitudine și manipulare. „Este foarte greu de pătruns în lumea digitală și mai mult este greu de a crea o comunitate” Absolvent al Facultății de Automatică și Calculatoare, cu o experiență vastă în programare (UI/UX/Web design), Cristian Doiu a conceput și a lansat Chatter.al – prima rețea de socializare 100% românească, disponibilă și pe Android, punând în centrul său utilizatorii, libertatea de exprimare și siguranța datelor. Aplicația este gratuită și poate fi descărcată din Google Play Store. În curând, va apărea și varianta pentru iOS. Creat de un antreprenor român, pentru români și europeni, Chatter.al este un proiect cu un accent puternic pe suveranitatea digitală și pe nevoile reale ale utilizatorilor locali. Cristian Doiu nu pierde deloc timpul și lucrează deja la varianta integrării unui asistent AI, care să ofere sugestii și să răspundă la întrebările utilizatorilor. „Noi avem mai multe aplicații dezvoltate, sunt șase la număr. Este al doilea produs mediatizat, cu ajutorul căruia vrem să penetrăm puțin piața digitală, deoarece considerăm că are foarte mare potențial, atât de dezvoltare internă, cât și de dezvoltare globală internațională. Chatter este prima rețea de socializare 100% românească. M-am documentat, știu că au mai existat câteva tentative, dar nicio persoană nu se implică atât de vehement pe cât o fac eu în fiecare zi în dezvoltarea unei astfel de aplicații. Motivele sunt multiple, iar una dintre ele o reprezintă faptul că aplicațiile de socializare – cum ar fi Facebook, Instagram, Twitter și mai nou TikTok – au deja monopol. Este foarte greu de pătruns în lumea digitală și mai mult este greu de a crea o comunitate. Chatter vrea să fie alternativa românească pentru orice rețea de socializare globală și este la început de drum. Cred că se fac doi ani de când lucrăm la această aplicație și este gata de vreo jumătate de an. Momentan, comunitatea se formează, suntem în plină dezvoltare și în plin proces de promovare”, povestește Cristian Doiu. „Încercăm să îmbunătățim piața digitală, aici, local, cu resursele pe care le avem” Alternativa locală la rețelele globale – Chatter.al oferă o experiență familiară și modernă, în stilul Twitter sau TruthSocial, unde utilizatorii pot posta texte scurte, imagini, videoclipuri, pot interacționa prin comentarii, aprecieri și distribuiri. Platforma își propune însă să mențină un echilibru între libertatea de exprimare și un discurs responsabil, oferind un sistem de moderare adaptat cadrului legal românesc și nu impus de politici internaționale, de multe ori nepotrivite și neadaptate pentru realitatea locală. „Referitor la aceste aplicații proprii – de cele mai multe ori, nu încercăm să reinventăm roata – ci să ne adaptăm la piața globală. Adică, ne uităm la – Elon Musk, la Mark Zuckerberg, la Jeff Bezos – fondatorul Amazon și Larry Ellison – cofondatorul Oracle – și vedem cum își dezvoltă fiecare piața digitală. Încercăm și noi să o îmbunătățim atât cât putem aici, local, cu resursele pe care le avem. Eu sunt un pionier în ceea ce privește dezvoltarea digitală. La 12 ani, spre exemplu, am avut cel mai vizitat site din România. Ulterior s-a renunțat, am devenit mult mai profesionist, dar dacă atunci știam și aveam creierul de acum – se putea monetiza la nivel de milioane de euro proiectul acela. Atunci, a fost însă momentul în care am devenit pasionat de industria de antreprenoriat și respectiv dezvoltare digitală de software și aplicații web”, a povestit Cristian Doiu, într-un interviu acordat Gândul. „Aplicațiile pe care le dezvoltăm, cel puțin mai mult de jumătate dintre ele, pot fi interdependente” Cristian Doiu

Cu gaură uriașă în buget, Guvernul vrea să dea despăgubiri de 1,5 mld. lei băieților deștepți din Energie care au atacat supraimpozitarea din 2022

„Băieții deștepți” din Energie sunt la un pas de a fi despăgubiți din bugetul de stat cu nu mai puțin de 1,5 miliarde de lei, ca restituiri din sumele plătite la Fondul de tranziție energetică. Guvernul pregătește o Ordonanță de Urgență (OUG) al cărei proiect vine într-o perioadă în care se vorbește despre reducerea drastică a tuturor cheltuielilor statului. Proiectul are la bază decizia din 2024 a Curții Constituționale a României (CCR) privind supraimpozitarea producătorilor de energie și contribuția acestora la schema de plafonare. Acuzați în repetate rânduri că au manipulat piața de energie și amendați cu sume considerabile de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei, „băieții deștepți” din Energie ar putea primi acum sume mari de la bugetul de stat, cu titlu de restituire. Astfel, se vor afla în poziția privilegiată de a fi despăgubiți chiar într-o perioadă în care subiectul principal este deficitul bugetar alarmant al României și măsurile dure care includ majorări de taxe și tăieri ale unor beneficii care se vor a fi o frână la cheltuielile publice. În noiembrie 2024, judecătorii CCR au decis că unele măsuri luate de Executiv acum doi ani și jumătate – prin OUG 27/2022 – pentru a limita impactul creșterii prețului pe piețele de energie electrică și gaze naturale sunt neconstituționale. Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate invocată de mai multe firme din piața de Energie. CCR a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile art. 15 și cele ale Anexei nr. 6 din OUG 27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023. (decizia CCR poate fi parcursă, integral, AICI) CCR a decis că supraimpozitarea unor producători de energie, măsură adoptată în anul 2022, odată cu plafonarea facturilor, nu este conformă cu legea fundamentală a statului român. (alte detalii AICI) După ce decizia CCR a fost publicată în Monitorul Oficial, în 3 iunie 2025, Ministerul Finanțelor și Ministerul Energiei au elaborat un proiect de OUG privind restituirea unor sume plătite la Fondul de tranziție energetică, care urmează să fie supus aprobării în Guvern. „Articolul 4  – proiect OUG – (1) Restituirea sumelor se realizează de către organul fiscal central competent în administrarea contribuabilului dintr-un cont de venituri distinct al bugetului de stat”, se arată în proiectul de Ordonanță de Urgență pus în dezbatere publică. Banii colectați în Fondul de tranziție energetică se întorc în buzunarele „băieților deștepți” din Energie Banii proveniți din impozitarea veniturilor obținute de producătorii de energie au fost colectați în Fondul de tranziție energetică – un impozit specific cu privire la veniturile suplimentare realizate de către producătorii de energie electrică, în contextul creşterii preţurilor la energie din cauza crizei energetice naţionale şi europene. Acești bani au fost folosiți pentru a deconta către furnizorii de energie diferența dintre prețul pieței și cel al facturilor plafonate în baza schemei de compensare și plafonare. Încasările bugetare din contribuția la Fondul de tranziție energetică s-au ridicat la aproximativ 18,4 miliarde de lei în mod cumulat, în 2022, 2023 și 2024, inclusiv din supraimpozitarea furnizorilor de energie. Concret, este vorba de contribuții pe care aceștia au fost obligați să le plătească la stat, de 100% din veniturile suplimentare rezultate din tranzacții angro de vânzare efectuate la prețuri de peste 450 lei/MWh, iar mai recent, 400 lei/MWh. Judecătorii CCR au considerat că nivelul de 100% din veniturile suplimentare a fost unul exagerat. Astfel, CCR a considerat că este rezonabilă o impozitare ce poate depăși 50% – fără a putea să decidă un cuantum, conform atribuțiilor sale – dar în niciun caz să nu fie 100%, ceea ce este neconstituțional. În luna februarie a acestui an, Ministerul Energiei a inițiat un proiect de ordonanță de urgență, ulterior adoptat, care prevede o contribuție de 80% în loc de 100%. În hotărârea CCR s-a specificat și că legiuitorul are termen 45 de zile pentru a armoniza decizia luată de judecători. După trecerea celor 45 de zile, dispoziția legală declarată neconstituțională își încetează efectele. Măsurile Guvernului din 2022, atacate de firme din Energie Cum deciziile CCR sunt definitive și inatacabile, Guvernul a pregătit o Ordonanță de Urgență privind restituirea unor sume plătite la Fondul de tranziție energetică. Când proiectul de OUG va fi adoptat, 1,5 miliarde de lei vor ajunge în buzunarele unora dintre cei care controlează piața de Energie. În Nota de fundamentare a proiectului elaborat de Ministerul Finanțelor și Ministerul Energiei se specifică faptul că „a fost elaborată prezenta ordonanță de urgență prin care se urmărește punerea în acord a cadrului normativ incident cu Decizia Curții Constituționale nr. 640/2024”. În anul 2024, CCR a admis excepția de neconstituționalitate ridicată de Ground Investment Corp SRL, Elektra Green Power SRL, Elektra Wind Power SRL, Endless Energy Production SRL, toate firme din București, în dosarul nr. 661/2/2023 al Curții de Apel București și de Vatech Consulting SRL din București, în dosarul nr. 8946/2/2022 al Curții de Apel București. Ce firme vor putea beneficia de restituiri În Nota de fundamentare a proiectului de OUG privind restituirea unor sume plătite la Fondul de tranziție energetică – din care Gândul prezintă extrase esențiale – se precizează că s-a dorit „punerea în acord a cadrului normativ incident cu Decizia Curții Constituționale nr. 640/2024” și sunt propuse unele „schimbări”. Firmele din Energie trebuie să depună o cerere la organul fiscal competent, dar vor avea parte de aceste restituiri doar cei care „au invocat excepția de neconstituționalitate anterior publicării prezentei decizii în Monitorul Oficial al României” și cei care „au cauze pe rolul instanțelor judecătorești având ca obiect restituirea sumelor de bani aferente contribuției plătite până la data publicării deciziei”. Contribuția datorată pe perioada cuprinsă între 1 septembrie 2022 și data de 31 martie 2025 este de 80% din suma stabilită conform prevederilor OUG nr. 119/2022 (procentul de 80% este cel care a fost prevăzut anterior datei de 01.09.2022 pentru determinarea Contribuției la fondul de tranziție energetică și, de asemenea, este cel în vigoare la data prezentului proiect conform OUG nr. 6/2025). Diferențele rezultate ca urmare a aplicării dispozițiilor prezentei ordonanțe

Ce boli are, în realitate, teroristul Omar Hayssam

Starea de sănătate a teroristului de origine siriană Omar Hayssam este în plină evaluare la Institutul Național de Medicină Legală. Medicii trebuie să stabilească, la cererea deținutului, dacă afecțiunile de care suferă pot fi tratate și în sistemul penitenciar sau este necesar ca acesta să fie eliberat. Condamnat la 24 de ani și 4 luni de închisoare după ce, în 2005, a orchestrat răpirea în Irak a trei jurnaliști români, Omar Hayssam a fost încarcerat abia în 2013. În 2006, sirianul reușise să fugă din țară, după ce a fost pus în libertate pe caz de boală, în baza unui raport medical controversat. Mai mult, fuga teroristului a provocat demiterea directorilor SRI și SIE. Adus în România și încarcerat sub pază strictă, condamnatul a încercat, în repetate rânduri, să scape pe caz de boală, însă, de această dată, membrii comisiilor nu au repetat greșeala din 2006, când, sub pretextul că ar avea cancer, a fost eliberat și a reușit să fugă cu un vapor care ducea oi în Orientul Mijlociu. Sirianul este îngrijit de un alt deținut În penitenciar, Omar Hayssam chiar s-a îmbolnăvit și a devenit dependent de tratament medical. Acesta a început să se deplaseze exclusiv într-un scaun cu rotile și chiar a primit un deținut care are permanent grijă de el. Surse din Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) au dezvăluit, în exclusivitate pentru Gândul, care sunt afecțiunile de care suferă deținutul condamnat pentru răpirea, în Irak, a trei jurnaliști români. Sursele citate au precizat că Omar Hayssam suferă de Parkinson și are o hernie inghinală. Pentru că tremură, deținutul folosește un scaun cu rotile și ar fi motivat că așa se simte mai în siguranță. În același timp, spun sursele Gândul, hernia inghinală poate fi operată fără nicio problemă într-un spital din sistemul penitenciar. Omar Hayssam, condamnat în cinci dosare Fostul om de afaceri Omar Hayssam a fost condamnat în cinci dosare, pentru care a primit, în total, 64 de ani de închisoare. După contopirea pedepselor, acesta a rămas cu 24 de ani și 4 luni de închisoare, din care a executat deja mai mult de jumătate. În plus, teroristul a cerut instanțelor românești să ia în calcul alți trei ani petrecuți în închisorile din Siria, pentru legături cu israelieni din România. Sirianul are de acoperit un prejudiciu de 20 milioane de euro, însă le-a spus judecătorilor că nu mai poate plăti despăgubirile din pensia de 1.400 de lei pe care o primește de la statul român. CITEȘTE ȘI: De ce nu poate Gheorghe Dincă să DIVORȚEZE. „Problemele soției nu mă mai interesează pe mine” Deținutul sinucigaș pus să-l îngrijească pe Nati Meir primea TRATAMENT pentru afecțiuni psihice. Oficialii Penitenciarului Jilava au ignorat PERICOLUL Nepoții unui șef de sindicat din ANP, CONDAMNAȚI pentru corupție și înlesnirea evadării. Rudele sindicalistului lucrau la aceeași închisoare Andrei Dumitrescu este un jurnalist specializat în realizarea de articole legate, în special, de activitatea Ministerului Afacerilor Interne și toate armele subordonate acestuia, în special Poliția … vezi toate articolele

Adrian Vasilescu: Creșterea TVA este inflaționistă. România are nevoie de un Guvern care să reziste. Reducerea deficitului bugetar este obligatorie

Contextul internațional extrem de tensionat din ultima perioadă, peste care se suprapune și situația actuală incertă, cu un nou Guvern a cărui naștere  s-a dovedit a fi complicată și dureroasă, are nevoie mai mult ca oricând de specialiști care să ia decizii sănătoase pentru economie și finanțele țării, pentru cetățenii care așteaptă îngrijorați planul de măsuri care să scoată țara din actualul complex al dezechilibrelor. Inflație, dezinflație și din nou inflație, chiar dacă fără amenințarea cu deflația prin care au trecut 15 țări din UE în septembrie 2024, și ce ar mai putea să urmeze dacă prețurile vor crește și mai mult la bunuri – îndeosebi la alimente, la medicamente – și la servicii, dobânzile la credite, plus ce ar putea să aducă eliminarea plafonării prețurilor energiei sunt subiecte disecate la Gândul Exclusiv, într-un amplu interviu realizat cu Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul Băncii Naționale a României (BNR). Sunt teme nu doar de extremă importanță, ci și de extremă dificultate. Iar analiza lui Adrian Vasilescu, de două decenii în serviciul Băncii Naționale, poate fi un bun reper pentru opinia publică, pentru toți cei dornici să înțeleagă fenomenele economice și financiare cu care se confruntă țara în acest timp dominat de riscuri, de incertitudini și de vulnerabilități. Banca centrală a României – având între principalele obiective și atribuții asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor, stabilitatea financiară, stabilirea și aplicarea politicii monetare și a politicii valutare, administrarea rezervelor internaționale – este deosebit de activă în acest context intern și internațional, mai ales că legea o plasează în linia întâi a confruntării cu inflația, care se manifestă la nivel global. Adrian Vasilescu a declarat, în interviul la Gândul Exclusiv, că în actualele împrejurări, riscul geopolitic este cel mai periculos, inclusiv ca fenomen inflaționist. Și s-a manifestat periculos pentru că, în iarna lui 2022, riscului energetic, care a aprins focul inflației globale în 2021, i s-a adăugat riscul geopolitic. Fără aceste înlănțuiri, dezordinea prețurilor n-ar fi avut resurse să toace nervii și banii lumii întregi atâția ani. Criza prețurilor a ajuns la jumătatea celui de-al cincilea an și abia în 2026 va fi posibil să i se pună punct. “Banca Națională a României «desenează» o hartă a riscurilor. O hartă pe care o schimbă în fiecare an pentru că, în timpuri grele, ordinea riscurilor, în raport cu gradul lor de pericol, se schimbă anual. Riscul geopolitic este acum pe primul loc. Banca Națională e atentă clipă de clipă la efectele nocive pe care acest risc le produce în sfera ei de atribuții. Și cum lovite sunt întâi și întâi stabilitatea prețurilor și stabilitatea financiară, BNR întărește apărarea în aceste sectoare”, a spus Adrian Vasilescu. “Ar trebui să ajungem în șapte ani cu deficitul bugetar la 3% din PIB” În cazul în care măsurile luate de noul Guvern vor afecta stabilitatea prețurilor, am vrut să aflăm de la Adrian Vasilescu ce s-ar putea face pentru a nu ajunge în impas major, mai ales că în această perioadă politicienii consultați au avansat soluții inflaționiste. Iar cea mai vehiculată, cea mai disputată măsură între reprezentanții partidelor și președintele Nicușor Dan a fost aceea a creșterii TVA-ului cu cel puțin două procente. “Complicată problemă! Dacă, de pildă, iei o decizie, la ora asta, să nu crească TVA-ul, ar însemna că pe partea stabilității prețurilor ai făcut un lucru bun. Ai îndepărtat un pericol inflaționist! Dar numai să nu fie reversul mai rău! Partidele de guvernământ, dacă vor scăpa de un pericol inflaționist pentru că nu vor urca TVA-ul, vor fi obligate să găsească noii soluții de echilibrare a veniturilor și cheltuielilor bugetare. Pentru că la reducerea deficitului bugetar nu există alternativă. La acest capitol nu vom avea nicio păsuire din partea agențiilor de rating suveran. În câțiva ani trebuie să ajungem la un deficit bugetar de 3% din PIB. Și nu va fi posibil s-o facem numai tăind cheltuieli”, afirmă Adrian Vasilescu. Ce ar însemna șapte ani pentru România? Pentru că în șapte ani va trebui să reducem deficitul la 3% din PIB. Răspunsul lui Adrian Vasilescu este categoric: “Politică fiscală strânsă”. “Aici sunt în joc doi termeni. Unul care este fluturat în dezbateri publice de mai mulți  formatori de opinie, care spun că  austeritatea ne așteaptă! Pentru că austeritatea este și un cuvânt care face rating. Atrage mai mulți cititori, mai mulți telespectatori. Și mai este termenul preferat de  Guvernatorul BNR. Dieta! De dietă e nevoie și în viața de zi cu zi. Va fi nevoie de dietă și în ajustarea deficitului bugetar. Adică de un regim de viață sănătoasă! “Cu austeritatea, strângi cureaua mult și te sufoci, cu dieta, strângi cureaua atât cât trebuie să îți asigure o viață sănătoasă” Adrian Vasilescu a subliniat faptul că noul Guvern va trebui să fie un “foarte bun nutriționist”, ceea ce ar însemna – în opinia sa – o abordare sănătoasă și totodată mai puțin periculoasă decât austeritatea. “Există o sintagmă pe care n-o agreez, dar recurg la ea pentru că e folosită frecvent și e ușor de înțeles: Strângem cureaua! În condiții de  austeritate, strângi cureaua mult și te sufoci; cu dieta, strângi cureaua atât cât trebuie să îți asigure o viață sănătoasă. Adică  o economie sănătoasă, finanțe sănătoase, un deficit bugetar care să nu sară calul, dar să rămână un deficit bugetar activ. Deficitul bugetar activ, în traducere, înseamnă o marjă de 3% din PIB, un prag pe care îl acceptă și Comisia Europeană, și FMI-ul și ești împăcat cu toată lumea. Iar «3%» înseamnă că peste ce s-a stabilit prin legea bugetului – adică peste veniturile obținute  din impozitele pe pensii, din impozitele  pe salarii, din impozitele pe profitul întreprinderilor, taxe și altele, inclusiv din colectarea TVA-ului, taxă pe care o plătește absolut toată suflarea dintr-o țară, de la copii la veterani – mai poți activa din împrumuturi, la nivel de 3% din PIB-ul țării, o sumă pentru investiții și alte cheltuieli. Vrei ca suma asta să fie mai mare? Nu îngroși deficitul, ci faci un PIB mai mare”. Radiografia intervenției BNR din luna

Alstom, penalități uriașe de la Metrorex pentru noile metrouri

Surse Metrorex au dezvăluit în exclusivitate pentru Gândul că cei de la Alstom au acumulat penalități foarte mari în ceea ce privește contractul pentru metrourile din Brazilia. Până în prezent, din cele 13 trenuri câte trebuie livrate, au ajuns nouă în România. Niciunul dintre aceste trenuri nu a fost însă omologat de AFER. Mai mult, nici măcar rodajul de 10 mii de kilometri nu s-a făcut pentru metrourile din Brazilia. Metrorex și Alstom au semnat în 2020 contractul pentru cele 13 trenuri de metrou, care ar fi trebuit livrate din vara lui 2022. Valoarea contractului pentru cele 13 trenuri este de peste 100 de milioane de euro. „Pentru că s-au acumulat întârzieri foarte mari, Metrorex a perceput până în prezent penalități de aproximativ 40 de milioane de euro. Calculul întârzierilor se face lunar și este raportat la valoarea fiecărui tren”, au precizat pentru Gândul surse din cadrul Metrorex. Aceleași surse mai spun că cei de la Alstom dau vina pe pandemie și pe războiul din Ucraina pentru aceste întârzieri – factori care ar fi îngreunat procesul de producție. Director Alstom, explicații pentru decalaje Pe de altă parte, Gabriel Stanciu, director Alstom România, invoca, în septembrie anul trecut, și alte cauze care ar fi condus la întârzierea livrărilor. „Noi am depus oferta în vara lui 2019. Am semnat contractul în decembrie 2020. Între momentul depunerii documentației și semnarea contractului de furnizare a trenurilor a apărut o diferență semnificativă pe infrastructura Magistralei 5. Este vorba de două curbe în S. Am notificat Metrorex cu privire la situație. Abia în octombrie 2021 problema a fost luată în considerare. A trebuit să reproiectăm caroseria, să retestăm vagoanele.  Asta a dus la decalarea programului de execuție. Ca să nu mai vorbim și de efectele războiului din Ucraina. Toate acestea explică decalajele de la livrările Metrorex”, spunea anul trecut Gabriel Stanciu. Nouă trenuri de metrou Alstom au ajuns în București În total, nouă garnituri Alstom produse în Brazilia au ajuns la București. Până în prezent, nu s-a efectuat rodajul de 10.000 de kilometri pentru primul tren ajuns în depoul de la Berceni. Gândul a dezvăluit că mecanicii români trebuie să facă 500 de ture pentru rodajul metroului adus din Brazilia. Magistrala 5 de metrou are 20 de kilometri dus-întors. Asta înseamnă cam 500 de ture pentru rodajul de 10.000 de kilometri. Contract de peste 100 de milioane de euro Metrorex și Alstom au semnat în 2020 contractul pentru cele 13 trenuri de metrou, care ar trebui introduse pe Magistrala 5. Valoarea contractului pentru cele 13 trenuri este de peste 100 de milioane de euro. Caracteristicile noilor trenuri Alstom: au caroserie din oţel inoxidabil; 114 metri lungime şi 3 metri lăţime; asigură o capacitate totală de 1.200 de pasageri per tren; fiecare tren cu 6 vagoane are 216 locuri într-o dispunere longitudinală; asigură două zone speciale de acces destinate pasagerilor cu dizabilităţi; au aer condiționat. Alstom a livrat Metrorex, la sfârșitul lunii octombrie, simulatorul de ultimă generaţie pentru Magistrala M5, destinat instruirii practice a mecanicilor care vor conduce noile trenuri. Potrivit Alstom, simulatorul reproduce în mediu digital elemente reale, cum ar fi calea de rulare, staţiile, depoul şi echipamentele de semnalizare şi control de pe Magistrala 5. Acesta creează scenarii realiste prin utilizarea tehnologiei Realităţii Virtuale. Alstom și Metrorex, tensiuni „istorice” Simulatorul include, de asemenea, o replică la scară 1/1 a cabinei mecanicului de pe trenurile de metrou Alstom Metropolis care urmează să circule pe M5. Imagini cu noul simulator pot fi văzute AICI. În ceea ce privește relațiile contractuale dintre Alstom și Metrorex, deși colaborează de peste 20 de ani, între cele două companii au existat foarte multe tensiuni și litigii. Anul trecut în iulie, Metrorex a primit de la Alstom o somație de plată pentru o datorie de 172 de milioane de lei reprezentând mentenanța metroului bucureștean. Citește și: „Giurgiu”, noul metrou produs de Alstom, „se plimbă” noaptea pe Magistrala Pipera: „Circulă în teste, totul este în linie”. Miercuri ajunge trenul 5 La un an de când a venit primul tren de METROU Alstom în București, încă se mai aprind „martorii” în bord la noile garnituri aduse din Brazilia Absolvent al Universității București, Nicolae Oprea și-a început cariera de jurnalist în anul 2004 și a semnat de-a lungul acestor ani în publicații precum Ziarul Libertatea (6 ani), Averea, Evenimentul … vezi toate articolele