Cum a ratat actorul violator ieșirea din pușcărie. Ce socoteli mai are deținutul cu victimele pe care le vâna pe străzile pustii din București
Instanța de la Judecătoria Sectorului 5 a motivat decizia prin care i-a respins actorului bucureștean Alexander Zudor cererea de eliberare condiționată. Bărbatul a fost încarcerat la începutul anului 2021 și execută o pedeapsă de 7 ani pentru un viol și două tentative de viol. La sfârșitul anului 2020, polițiștii bucureșteni au declanșat o anchetă după ce o tânără a reclamat faptul că a fost victima unui viol. Agresorul o atacase pe stradă, într-o zona puțin circulată din Sectorul 5. Ulterior, același bărbat a atacat alte două femei, însă acestea au ripostat, iar prădătorul sexual s-a speriat și a fugit. În urma cercetărilor, polițiștii au stabilit că principalul suspect ar putea fi Alexander Zudor, un bărbat divorțat, cu doi copii care sunt în grija mamei, acesta locuind sigur într-un apartament închiriat. Bărbatul ducea o viață modestă, în condițiile în care trăia de pe urma spoturilor publicitare pentru care fusese angajat ca actor. Zudor avea conturi pe mai multe site-uri cu anunțuri matrimoniale, unde cunoștea diferite femei care întrețineau cu el relații sexuale de bunăvoie. Totuși, în unele seri, acesta mergea pe stradă în căutarea unor femei pe care să le violeze. Înarmat cu un cuțit și cu fața acoperită, acesta căuta numai fete tinere și firave, care să nu poată să opună rezistență, mai ales că el nu era un bărbat puternic. Din acest motiv, ultimele sale încercări au rămas doar la nivel de tentativă. Zudor a fost decăzut din drepturile părintești Alexander Zudor a fost prins la data de 1 februarie 2021. Ulterior, actorul a fost condamnat la 7 ani de închisoare, iar viața a început să i se complice din ce în ce mai tare. Primii care l-au dat în judecată au fost furnizorii de servicii, cărora nu le-a mai achitat facturile. Poate cea mai grea lovitură a primit-o de la fosta soție, care a obținut, în instanță, decăderea din drepturile părintești. După ce a executat două treimi din pedeapsă, deținutul încarcerat la Penitenciarul Rahova a solicitat, la Judecătoria Sectorului 5, să fie eliberat condiționat. La data de 25 martie, judecătorul i-a respins cererea ca neîntemeiată, iar cheltuielile judiciare, în valoare de 200 de lei, au fost trecute în sarcina statului. Instanța a arătat în motivarea deciziei, din care Gândul prezintă fragmente, în exclusivitate, că deși a muncit în penitenciar și a câștigat 234 de zile, iar regimul de detenție este unul deschis, Alexander Zudor este recidivist și nici nu a plătit despăgubirile în valoare de 60.000 de lei stabilite de instanță în cazul femeii pe care a violat-o. „Comisia, în unanimitate, a apreciat că deținutul nu poate fi liberat condiționat, având în vedere că deținutul se află la prima analiză, este recidivist și nu a făcut dovada achitării obligațiilor civile stabilite în sarcina sa, propunând amânarea liberării condiționate cu 10 luni, respectiv la data de 11.12.2025”, se arată în motivarea instanței. Alexander Zudor a atacat decizia instanței Judecătoriei Sectorului 5 la Tribunalul București, iar contestația urmează să se judece vineri, 16 mai. CITEȘTE ȘI: Judecătorii au explicat de ce polițistul care a comis MASACRUL de la Perla mai trebuie ținut la pușcărie. Ce soartă îl paște pe sângerosul Vlădan Povestea Mariei, FURATĂ la 10 ani din Spitalul pentru Copii „Budimex”. „Au trecut 25 de ani și tot mi-e frică să rămân singură” Banii SECHESTRAȚI de la „Fantoma” din mafia spitalelor și fostul șef în ASSMB. Ce mită a predat protejata lui Vlad Voiculescu, denunțătoarea din dosar Cunoscut jurnalist de investigații, generația presei anilor ’90, prin condeiul căreia au trecut toate marile scandaluri ale ultimilor 30 de ani. Licențiat în Drept, specializat în nișa subiectelor … vezi toate articolele
Judecătorii au explicat de ce polițistul care a comis masacrul de la Perla mai trebuie ținut la pușcărie
Magistrații Judecătoriei Sectorului 4 au motivat decizia din data de 12 martie prin care au respins cererea de liberare condiționată formulată de fostul polițist bucureștean Gheorghe Vlădan, încarcerat pentru ceea ce presa a numit, generic, „masacrul de la Perla”. În primăvara lui 2012, bărbatul a intrat înarmat în coaforul Perla după care a omorât-o pe soția lui și pe o colegă a acesteia. Totodată, alte șase persoane care se aflau în locația respectivă au fost rănite de gloanțe. Era data de 5 martie 2012, când, pe un ger cumplit, Gheorghe Vlădan, subofițer în cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI) și-a încărcat arma personală, un pistol Glock de calibru 9 milimetri, după care a plecat spre Calea Victoriei, decis să-și omoare nevasta. Florina Vlădan era coafeză la Perla, iar la momentul respectiv era la serviciu. Bărbatul, depresiv și violent, nu putea accepta faptul că Florina Vlădan se hotărâse să pună capăt căsniciei, în condițiile în care nu mai putea suporta atitudinea agresivă a soțului, pe care îl și reclamase de mai multe ori la Secția 14 Poliție, dar fără rezultat. După ce a comis atrocitățile, subofițerul a intrat într-o clădire alăturată, unde i-a spus paznicului că a omorât pe cineva și l-a rugat să sune la numărul de urgență 112. Arestat preventiv, Vlădan și-a recunoscut fapta, dar a încercat totuși să se disculpe, după ce a invocat unele probleme psihice. Vlădan ceruse să fie condamnat la închisoare pe viață Bărbatul a fost trimis în judecată relativ repede. Apărat de un avocat din oficiu, el a menționat cu ocazia fiecărui termen de judecată că este vinovat și a cerut pedeapsa cu închisoarea pe viață, sentință pe care, la momentul respectiv, considera cu putere că o merită pe deplin. De altfel, magistrații i-au și împlinit dorința, iar în 2013, Gheorghe Vlădan a fost condamnat la închisoare pe viață. Șape ani mai târziu, fostul cadru MAI a împlinit vârsta de 60 de ani, motiv pentru care a putut solicita schimbarea deciziei de condamnare. Ca urmare, sentința i-a fost preschimbată în 25 de ani de detenție. Din acel moment, Vlădan a șters cu buretele scenele dramatice din sala de judecată, în care cerea să fie ținut în închisoare pentru toată viața și a început să ceară, în mod repetat, liberarea condiționată. La începutul acestui an, în ianuarie, deținutul s-a prezentat pentru a patra oară în fața comisiei de liberare condiționată de la Penitenciarul Jilava. Membrii comisiei i-au dat aviz negativ, însă criminalul de la Perla și-a încercat norocul în instanță, iar solicitarea lui a ajuns pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 la data de 30 ianuarie. Cererea lui Vlădan s-a judecat în 13 februarie, dar instanța a anunțat că amână pronunțarea pentru 19 februarie. Deținutul nu este încă reeducat La termenul stabilit pentru pronunțare, judecătorul a anunțat însă că repune cererea criminalului de la Perla pe rolul instanței și reia discuțiile în dosar în 6 martie. Instanța s-a pronunțat la data de 12 martie, când a respins, pentru a patra oară la rând, liberarea condiționată a lui Gheorghe Vlădan și l-a anunțat că poate reveni cu o nouă cerere peste cinci luni. În motivarea deciziei, magistrații Judecătoriei Sectorului 4 au arătat că, deși a depășit fracția de două treimi din pedeapsă, adică perioada obligatorie pe care un condamnat trebuie să o execute până poate solicita liberarea condiționată, Gheorghe Vlădan nu este, deocamdată, reeducat pe deplin. Magistrații au arătat, în motivare, că deși a fost recompensat de 75 de ori și sancționat o singură dată, acesta nu s-a remarcat niciodată în mod deosebit. Vlădan a făcut „prea puțină închisoare” Totodată, instanța a apreciat că deținutul mai are de executat aproape 10 ani și nu este potrivit să plece acasă așa de repede, raportat la gravitatea faptei sale. „Totodată, instanța are în vedere și perioada îndelungată rămasă de executat, respectiv aproape 10 ani, apreciind că totalul perioadei executate până în prezent nu este suficient pentru atingerea scopului preventiv și represiv al pedepsei. Astfel, raportat la funcția de exemplaritate a pedepsei, fiecare cetățean trebuie să fie conștient de consecințele la care s-ar expune în cazul încălcării legii penale. Eliberarea petentului din pedeapsa de 25 de ani de închisoare prin simpla împlinire a fracției minime ar fi de natură a avea un efect total opus. Evident, o asemenea măsură nu ar avea un efect descurajant, ba din contră, ar dovedi o lipsă de reacție din partea statului față de cei care încalcă normele legale”, se mai arată în motivarea instanței care a respins cererea de liberare condiționată a criminalului Gheorghe Vlădan. Nemulțumit că pentru a patra oară speranța lui de a fi un om liber a fost spulberată, Gheorghe Vlădan a contestat decizia. Ajunsă la o instanță de la Tribunalul Ilfov, cererea lui Vlădan avea să fie din nou respinsă, definitiv, de judecători, care au aprecizat că a formulat o contestație ”nefondată” și l-au pus să plătească 200 de lei cheltuieli judiciare către stat. CITEȘTE ȘI: O comisie venită de la Strasbourg a măsurat cu ruleta CELULELE în care stau criminalii Passaris și Gheorghe Dincă. Ce vor să afle oficialii UE Ce s-a întâmplat, de fapt, cu mandatul european de arestare al Alinei BICA. De ce nu se întoarce fosta șefă a DIICOT în România Un bărbat din Dâmbovița cere despăgubiri-record după ce a stat în arest 600 de zile dintr-o eroare judiciară. A fost acuzat de trafic de cocaină Lovitură teribilă pentru prințul Paul și alți 4.000 de FUGARI. Noua lege abia a intrat în vigoare Andrei Dumitrescu este un jurnalist specializat în realizarea de articole legate, în special, de activitatea Ministerului Afacerilor Interne și toate armele subordonate acestuia, în special Poliția … vezi toate articolele
Detalii bombă din cazul de dopaj al Irinei Fetecău! Un fotbalist din Superliga a primit doar o mustrare, după ce a consumat aceeași substanță
Luni, 12 mai, tenisul românesc a primit o veste cruntă, aceea că Irina Fetecău (29 de ani, locul 675 WTA) a fost suspendată de Agenția Internațională pentru Integritatea Tenisului (ITIA). Cu doar câteva zile în urmă, o altă jucătoare de tenis din România, Alexandra Iordache, a fost suspendată, deoarece ar face parte din mafia pariurilor sportive. Informații uluitoare ies la iveală în cazul de dopaj al Irinei Fetecău Irina Fetecău a fost depistată pozitiv cu 4-Methylpentan-2-amine, o substanță interzisă, potrivit regulamentului anti-doping în vigoare. Inițial, sportiva a primit o suspendare de 12 luni, însă, după audieri, sancțiunea i-a fost redusă la zece luni. 4-Methylpentan-2-amine este un stimulent pe termen scurt, care oferă un plus de viteză, energie și tonus muscular. Sursele ProSport susțin că Irina Fetecău avea pulsul prea mic, motiv pentru care a fost la un medic sportiv renumit. Acesta i-a recomandat să consume „Gorillalpha Yeti Juice”, un supliment produs de o companie din Anglia, care era contaminat cu susbstanța interzisă de.Agenția Mondială Anti-Doping (WADA). Cosmin Matei a primit doar o mustrare, după ce a consumat aceeași substanță În august 2024, Cosmin Matei, fotbalistul celor de la Sepsi Sfântu Gheorghe, a primit o suspendare de șase luni din partea Agenției Naționale Anti-Doping (ANAD), după ce a fost depistat pozitiv cu 4-Methylpentan-2-amine, aceeași substanță ca în cazul Irinei Fetecău. Jucătorul a făcut apel, iar în luna decembrie Comisia Audiere ANAD i-a anulat sancțiunea de șase luni de suspendare, oferindu-i doar o mustrare. Irina Fetecău anunțase, în mod oficial, că folosește suplimentul respectiv Un alt aspect bizar din cazul de dopaj al Irinei Fetecău este acela că, în 2023, pe când se afla la o competiție sportivă, jucătoarea de tenis i-a informat pe organizatori despre suplimentul pe care îl consumă, fără să fie atenționată că ar putea încălca regulamentul anti-doping. Ba mai mult, Fetecău a procedat la fel, în 2024, la o competiție desfășurată în Brazilia, anunțându-i pe organizatori că folosește medicamentul respectiv. La fel ca în primul caz, sportiva n-a primit niciun semnal că suplimentul respectiv ar conține o substanță interzisă. Irina Fetecău, suspendată pentru neglijență În mod oficial, Irina Fetecău a fost suspendată pentru neglijență și nu pentru dopaj. Potrivit deciziei ITIA, sportiva a consumat suplimentul respectiv „cu bună credință, crezând că este adecvat și conform cu regulamentul anti-doping”. „Președintele dorește să sublinieze că, pe baza dovezilor, jucătoarea nu a încercat să mascheze sau să-și ascundă utilizarea suplimentului Gorillalpha. Urmând recomandarea unui medic, ea a luat Yeti Juice cu bună credință, crezând că este adecvat și conform cu TADP și cu obligațiile sale anti-doping. Acest lucru a fost evident și în timpul procedurilor, jucătoarea acționând în mod constant cu onestitate, deschidere și sinceritate. Prin urmare, acest caz nu a fost despre o jucătoare care a înșelat, ci despre gradul de culpă atribuit jucătoarei pentru că nu și-a îndeplinit obligațiile de diligență conform TADP, pentru a se asigura că suplimentul pe care l-a consumat nu a fost contaminat cu o substanță interzisă”, se arată în decizia ITIA. În 2014, Ciprian Toma și-a făcut debutul în presa sportivă. Fiind pasionat de fotbal, a realizat numeroase articole și interviuri cu oameni emblematici pentru „sportul rege”. Din 2024, ocupă postul de redactor la prosport.ro. citește mai mult
Exclusiv | Cum și-a scos Oancea (Tinmar) din firmă 600 milioane în Cipru, prin mama copilului său, iar banii i-au ajuns în cont în aceeași zi + Manevrele subterane prin care încearcă să-și rezolve problemele cu instanța și ANRE
Miliardarul Augustin Oancea este bossul companiei Tinmar Energy și un jucător de forță pe piața de energie din România. A fost luat în colimator, de mai multe ori, de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), dar e „descurcăreț” și a pus bazele unei afaceri de sute de milioane de euro, în detrimentul statului român, dar și al consumatorilor. Despre Oancea, surse din zone fierbinți informează că încearcă să rezolve subteran problemele cu ANRE, dar și cu instanța, chestiune care se poate termina teribil de prost. Exemplul Gabriel Popoviciu ar trebui să dea de gândit. De mai bine 10 ani, Tinmar Energy a fost beneficiara unor contracte încheiate cu diverse instituții și companii cu capital de stat, iar anchetele demarate de DNA, DIICOT sau Consiliul Concurenței au fost contracarate cu succes. Augustin Oancea are un modus operandi parcă adus la zi al celebrului infractor internațional Bogdan Buzăianu, proprietarul Energy Holding. Profitând de conjunctura creată de liberalizarea pieței energiei electrice, societatea Tinmar Energy, controlată de Augustin Oancea, a reușit să obțină niște profituri realmente uriașe. Pentru Augustin Oancea, energia a fost un adevărat corn al abundenței financiare, iar Gândul prezintă informații uluitoare, în exclusivitate, pentru că bossul Tinmar Energy continuă același scenariu care l-a transformat într-unul dintre cei mai bogați afaceriști români (citește AICI cum a fost atacat Augustin Oancea de hackeri). „Rețeta de succes” a lui Augustin Oancea, bossul Tinmar Energy „Rețeta de succes” a Tinmar Energy ar fi respectat, de fiecare dată – potrivit surselor Gândul – același scenariu: Prezentarea unor oferte de preț la jumătate față de cele ale concurenților; Câștigarea contractului; Anularea contractului; Încheierea unui nou contract, numai că la tarife mult mai mari. La începutul lunii iulie a anului 2021 – CE Oltenia a încheiat mai multe contracte bilaterale de furnizare energie electrică cu prețuri cuprinse între 230–300 de lei/MW. Printre principalii contractori s-a aflat și societatea lui Augustin Oancea, Tinmar Energy. Astfel, în intervalul 2021-2025, societatea a beneficiat/va beneficia, din partea CE Oltenia, de contracte bilaterale de câteva milioane de MW (sau câțiva TW) la prețuri situate între 244 – 290 de lei/MW. (alte informații AICI) „Băieții deștepți” din Energie au fost amendați de ANRE cu peste 200 milioane de euro. Patru furnizori, printre care și Tinmar Energy, companie deținută de discretul milionar Augustin Oancea, au fost acuzați că ar fi manipulat piața. (detalii spectaculoase AICI) Gândul a prezentat informații-șoc despre contractul pe care Tinmar Energy l-a încheiat cu Complexul Energetic Oltenia (detalii AICI) Cu toate că s-a vehiculat, la un moment dat, că Tinmar Energy ar fi în pragul falimentului, Augustin Oancea deține o avere amețitoare, de aproximativ un miliard de euro, fiind plasat pe lista scurtă a celor mai puternici 10 antreprenori din energia regională. (alte informații AICI) Augustin Oancea, 2 contracte „tari” cu CE Oltenia Tinmar Energy este semnatara a două contracte „tari” cu Complexul Energetic Oltenia. În data de 24 martie 2021, între Complexul Energetic (CE) Oltenia și Tinmar Energy – controlată de bossul Augustin Oancea – a fost încheiat contractul cu nr. 726/CEO. „Obiectul Contractului îl constituie vânzarea-cumpărarea cantității de energie electrică menționată în Anexa 2, incluzând termenii și condițiile privind vânzarea – cumpărarea, facturarea, plata şi alte servicii, la preţul de contract prevăzut în Anexa 3, tranzacţionată prin intermediul Pieţei centralizate a contractelor bilaterale de energie electrică – modalitatea de tranzacţionare PCCB-LE-flex, cu respectarea întocmai a prevederilor Regulamentului privind modalităţile de încheiere a contractelor bilaterale de energie electrică prin licitaţie extinsă şi negociere continuă şi prin contracte de procesare, aprobat prin Ordinul ANRE nr. 64/2020, cu modificările ulterioare”, s-a specificat în contract. În data de 11 aprilie 2022 a mai fost semnat un contract între aceleași părți – CE Oltenia și Tinmar Energy -, iar contractul 756/CEO a avut ca obiect tot vânzarea/cumpărarea de energie. „Magicianul” Augustin Oancea În luna septembrie 2022, în urma unui control ANAF la sediile societăților Tinmar Energy (unde Augustin Oancea deține funcția de director) și Lord Energy SRL (administrator – Paul Răzvan Boacă, ex-Tinmar Energy), a fost întocmit un raport devastator, din care Gândul prezintă detalii în exclusivitate. Iar de aici încep surprizele, pentru că între Tinmar Energy și Lord Energy SRL există legături cel puțin interesante. Administratorul Lord Energy – Paul Răzvan Boacă – era și reprezentant al Tinmar Energy din data de 12 septembrie 2022. Directorul Lord Energy – Cătălin Florian Munteanu – a fost inginer electroenergetic la… Tinmar Energy, în perioada 7.12.2015 – 10.04.2017. În același timp, ANAF a descoperit în urma controlului că Adela Petrescu, director economic Tinmar Energy, fusese director economic la Lord Energy, în perioada 02.09.2008 – 31.01.2013. Augustin Oancea, bossul Tinmar Energy, a fost administrator al Lord Energy, în perioada 27.08.2008 – 09.07.2009. La momentul controlului ANAF, s-a constat că bossul Tinmar Energy, Augustin Oancea, deținea funcția de director general la mai multe societăți comerciale. MARTIN ADMINISTRATE & MANAGEMENT SRL (societate care a fost administrator la Tinmar Energy în perioada 2020 – 2022). MARTIN OLI ENERGY SRL – societate afiliată Tinmar Energy. Potrivit bazei de date a Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC), Tinmar Energy și Lord Energy au avut același punct de lucru, iar Lord Energy s-a numit inițial TINMAR TRADE SRL. Ținând cont de toate aceste informații, inspectorii ANAF au concluzionat că Lord Energy este afiliată/controlată de firma lui Augustin Oancea, Tinmar Energy. În astfel de condiții privilegiate, Augustin Oancea ar fi profitat de relația „specială” cu Lord Energy – firmă din sfera sa de influență – astfel că, în urma contractelor încheiate cu Lord Energy, Tinmar Energy a avut costuri de achiziție mai mari, ceea ce a dus la creșterea subvențiilor care urmau să fie primite de la stat. Profitul, ulterior, urma să fie transferat de la Tinmar Energy la Lord Energy. La momentul controlului ANAF, Tinmar Energy avea de încasat de la bugetul de stat nu mai puțin de 319.082.338 lei. În schemă apare și mama copilului lui Augustin Oancea: „Dividendele încasate de Laura Luminița Șerban, transferate în aceeași zi către Augustin Oancea” Alături de Lord Energy, în această schemă financiară de succes apare
Câți bani pot primi românii care mai au lei pe libretele de economii CEC de dinainte de 1990?
Știrea că românii care au depus bani la CEC pentru a-și lua Dacie înainte de 1990 vor primi despăgubiri le-a dat speranțe și unor vechi clienți ai băncii care dețin librete de economii deschise pe vremuri pe numele copiilor lor și care nu au scos sumele rămase de atunci în cont. Când a văzut că românii care au făcut un depozit la Casa de Economii și Consemnațiuni a Republicii Socialiste România (C.E.C) pentru Dacii pot primi 4.370 de euro despăgubire, Maria A., acum o pensionară în vârstă de 78 de ani, și-a adus aminte că în contul deschis în 1973 pentru fiul ei, în care a tot depus și din care a retras diverse sume până în 1979, mai rămăseseră niște bani. A scotocit prin sertare, a găsit „libretul de economii cu dobândă și câștiguri” și l-a trimis pe fiul ei, acum în vârstă de 53 de ani, să vadă cât poate primi de la actuala bancă comercială pentru cei 122,70 de lei rămași în cont în 1979. Despăgubiri istorice Printr-un ordin recent al Ministerului Finanțelor, românii care au depus bani înainte de 1990 la CEC pentru a-și cumpăra o Dacie vor primi acum o despăgubire, după mai bine de 30 de ani de așteptare. Aceasta se ridică la 21.719,29 lei. Plata va fi printr-un titlu de stat emis pe numele BRD, cu scadență în 23 iunie 2025, arată termene.ro. Este vorba despre persoanele fizice care, înainte de 1 ianuarie 1990, au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni (C.E.C.) pentru achiziționarea de autoturisme. Ajuns la bancă, fiul doamnei Maria A. a aflat că tot demersul său nu are rezultatul sperat, nici pe departe față de ceilalți deponenți, pentru că suma pe care ar urmat să o încaseze era de 0,012270 lei. Cum s-a calculat suma de restituit Potrivit angajaților băncii, prevederile legale emise după 1990 permit doar despăgubiri pentru persoanele care au efectuat depozite la CEC în vederea achiziționării de autoturisme. Celelalte sume depuse pe libretele de economii nu mai au valoarea lor inițială – iar aici nu vorbim numai de inflație, ci de denominarea prin care a trecut sistemul monetar românesc la începutul lui 2005, când leul vechi a pierdut patru zerouri, așa cum anunța CEC Bank în urmă cu mai bine de zece ani, situație valabilă și azi la ghișeele băncii: „Vă comunicăm că depunerea și păstrarea disponibilităților bănești la bancă este o decizie personală și voluntară a fiecărui deponent, în funcție de interesele sale. Faptul că la data prezentei, sumele depuse pe libretele de economii nu mai reflectă valoarea lor inițială nu poate fi imputat băncii, întrucât CEC Bank, ca de altfel orice banca, nu despăgubește, nu compensează și nu indexează sumele depuse de clienți, pentru a le păstra puterea de cumpărare din momentul depunerii și până la restituire. În hotărârea asupra cererii nr. 34746-97, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) întrunită în ședința din 10 iulie 2001 a statuat că nu este „o obligație generală a Statelor de a menține, printr-o indexare sistematică, puterea de cumpărare a sumelor depuse la anumite organisme bancare sau financiare” și nici „de a menține constantă puterea de cumpărare a sumelor liber depuse la anumite organisme bancare sau financiare”, respectiv că titularii conturilor, văzând „eroziunea capitalului economisit datorită inflației” care a afectat după 1989 toată populația României “ca urmare a tranziției la economia de piață” și “conjunctura economică generală a țării”, puteau „în orice moment să obțină rambursarea economiilor lor plus dobânda” agreată cu instituția de credit la semnarea contractului de depozit sau economisire. Rezultă că sumele depuse pe libretele de economii sau în alte conturi au fost în permanentă la dispoziția dumneavoastră și puteați să le retrageți oricând și să le dați destinația dorită, în cazul în care avantajele oferite de produsul respectiv nu mai corespundeau dorințelor dumneavoastră sau când ați constatat deteriorarea puterii de cumpărare a banilor dumneavoastră (în contextul perioadei de după 1989). Banca nu are posibilitatea, pe o piață liberă, să mențină puterea de cumpărare a monedei și nici să asigure depunătorii împotriva inflației, acestea fiind pârghii de politică monetară, care nu fac obiectul de activitate al băncilor comerciale. În urma aplicării prevederilor Legii nr. 348/2004 privind denominarea monedei naționale, începând cu 1 iulie 2005, sumele depuse în conturi la bănci au fost supuse prevederilor acestei legi, respectiv au fost convertite în noua unitate monetară. Suma exprimată în moneda veche a fost înlocuită cu suma exprimată în moneda nouă, prin împărțire la 10.000 (ex. suma de 10.000 lei a devenit 1 RON, iar 5.000 lei a devenit 0,5 RON). Menționăm că Legea nr. 348/2004 privind denominarea monedei naționale prevede la articolul 5, alineat 3 următoarele: (3) Denominarea se realizează în baza prezentei legi, fără a fi necesară o declarație în acest sens din partea persoanelor autorizate. În ceea ce privește dobânzile practicate de bancă, clienții au fost informați prin anunțuri expuse vizibil în toate unitățile teritoriale și, în ultimul deceniu, în unele cazuri, prin comunicate de presă publicate în presă de profil de la acea dată (însă banca mai deține în arhivă doar comunicatele emise din luna mai 2008)”, transmiteau reprezentanții CEC Bank, într-un răspuns publicat pe portalul de specialitate Conso.ro în octombrie 2014. Ministerul Finanțelor Publice preciza, într-un comunicat din iulie 2016, că libretele de economii și câștiguri în autoturisme au fost emise în baza unui act normativ, clauzele nefiind supuse negocierii. Libretelor de economii cu dobândă și câștiguri în autoturisme (5.000 de lei vechi) nu le sunt aplicabile prevederile OUG nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni CEC – SA. Citiți și: EXCLUSIV | Povestea primei mașini Dacia produse în România. Cum arăta DACIA 1100, cu portbagaj în față și motor în spate, la volanul căreia s-a urcat CEAUȘESCU EXCLUSIV | Câte miliarde a încasat statul în peste 30 de ani de privatizări? Șeful AAS, Daniel Geantă, explică și unde s-au împotmolit vânzările Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat
Detalii uluitoare din dosarul falsului polițist care a păzit urnele la alegerile locale din Ploiești
Noi detalii din dosarul bărbatului cu opt clase și o condamnare, care, ani la rând, s-a dat drept ofițer în cadrul structurilor de filaj și a participat la misiuni ale polițiștilor adevărați, ies la suprafața la un an de la demascarea și arestarea acestuia. Costin Oprea ar fi păzit inclusiv urnele cu voturi de la o circumscripție din Ploiești, la alegerile locale din 2024. Ploieșteanul Costin Oprea a fost arestat preventiv anul trecut, la sfârșitul lui august, când a fost acuzat că a înșelat mai multe persoane după ce și-a atribuit, în mod fals, calitatea de polițist. Oprea avea legitimație falsă, uniformă, un pistol de tip airsoft și chiar o stație Motorola Tetra, model similar cu cele utilizate în Poliția Română, dotări care s-au dovedit suficiente pentru ca bărbatul să facă pe toată lumea să creadă că lucrează fie în cadrul Direcției Operațiuni Speciale (DOS), fie la Direcția Generală de Protecție Internă (DGPI). Conform anchetatorilor, până și mama lui credea că fiul ei este ofițer de carieră. Până și mama lui credea că fiul ei este polițist Bărbatul a fost prins după ce a păcălit o familie care locuiește în vecinătatea mamei lui. Pentru că știau că băiatul femeii este polițist la Ploiești, l-au rugat să-i ajute cu un avocat, în contextul în care aveau nevoie de o expertiză. Costin Oprea le-a cerut mai întâi 5.000 de lei, iar apoi încă 2.500 de lei, după care a dispărut fără să le rezolve problema. Victimele au mers să-l caute la Poliție, dar cu această ocazie au aflat că nu este polițist, motiv pentru care au depus plângere. Așa a fost demascat Costin Oprea și tot așa s-a aflat că de ani buni reușise să se infiltreze printre polițiștii adevărați, dintre care o parte știau că lucrează la DOS, iar o altă parte, la DGPI. Mai mult, acesta se și implica alături de ei cu ocazia unor razii pe linie de poliție rutieră și ar fi participat inclusiv la paza urnelor de vot de la o circumscripție din Ploiești, cu ocazia alegerilor locale din 2024. Mai puțin cunoscută era însă relația lui cu agentul Costin Aurel Oprea, polițist în cadrul Secției 3 din Ploiești. Surse judiciare au declarat, în exclusivitate pentru Gândul, bărbatul cu opt clase și o condamnare cu suspendare pentru infracțiuni la regimul rutier îl suplinea pe adevăratul polițist atunci când trebuia să patruleze împreună cu jandarmii, folosindu-se, în acest sens, de coincidența de nume. Oprea l-a înlocuit de patru ori la serviciu pe prietenul lui polițist Sursele citate au precizat că, pentru a fi și mai credibil în fața polițiștilor pe care îi ducea de nas, Oprea obișnuia să închirieze mașini scumpe despre care spunea că sunt autoturisme folosite la filaj de Direcția Operațiuni Speciale. Costin Oprea a fost trimis în judecată pentru uzurpare de calități oficiale în formă continuată și înșelăciune, în timp ce complicele său, polițistul de la Secția 3 din Ploiești, este judecat pentru complicitate la uzurpare de calități oficiale pentru patru fapte. Una din perioada februarie-martie 2023, o faptă din data de 20 martie 2023, o faptă din vara anului 2023 și o faptă comisă la data de 15 aprilie 2024, când bărbatul cu opt clase s-ar fi îmbrăcat în uniformă și l-ar fi înlocuit la serviciu. CITEȘTE ȘI: Andrei Dumitrescu este un jurnalist specializat în realizarea de articole legate, în special, de activitatea Ministerului Afacerilor Interne și toate armele subordonate acestuia, în special Poliția … vezi toate articolele
Cu cât au crescut salariile românilor după Revoluția din 1989
Câștigurile românilor au fost în creștere continuă în ultimii 75 de ani, dar tot pe un trend ascendent a fost și inflația, astfel că diferența dintre avansul nominal și cel real este uriașă, arată calculele făcute de specialiștii Institutului Național de Statistică (INS), la solicitarea Gândul. Un român obișnuit avea în 1950 un câștig salarial mediu net anual de 337 de lei, iar la sfârșitul anului 2004, acesta ajunsese la 5.645 de lei (50.645.000 lei vechi), conform datelor istorice și cifrelor recente ale Ministerului Muncii și ale Institutului Național de Statistică. De amintit că între timp, acum aproape 20 de ani, la 1 ianuarie 2005, sistemul monetar român a trecut printr-o denominare, care a însemnat, în esență, tăierea a patru zerouri de la sumele în lei vechi. Câștigul salarial mediu anual a crescut în 1960 la 802 de lei, în 1970, la 1.289 de lei, în 1980 ajunsese la 2.238 de lei, iar în 1990, primul an după Revoluție, era de 3.381 de lei. Odată cu „explozia” inflației, în 1995, câștigul salarial mediu net sărise la 211.373 de lei, iar în 2000, la 2.139.138 de lei. Denominarea de la începutul lui 2005 a readus câștig salarial mediu net la valori de ordinul sutelor de lei, respectiv 746 de lei, dar în 2010 ajunse iar la peste 1.000 de lei, respectiv 1.391 de lei. În anul 2020, primul an al pandemiei, câștigul salarial mediu net lunar era, la finalul lui decembrie, 3.620 de lei, iar patru ani mai târziu, la sfârșitul anului trecut, creșterea era cu aproape 2.000 de lei, respectiv 5.645 de lei, potrivit datelor publice. Conform celei mai recente sinteze a INS privind evoluția câștigului din România, acesta a ajuns în ianuarie 2025 la 5.328 de lei, ceea ce reprezenta o creștere de 1.618.469 raportat la luna octombrie 1990 (3.381 de lei). Față de aceeași lună a anului precedent, acesta crescuse cu 469 de lei. În termeni nominali, câștigul salarial mediu lunar net a crescut în ianuarie 2025 față de octombrie 1990 de peste 16.000 de ori, au explicat specialiștii INS, la solicitarea Gândul. Tot în termeni nominali, și indicii prețurilor de consum – inflația – au crescut față de octombrie 1990 de peste 6.400 de ori. „Așadar, pentru o comparație corectă a câștigului salarial din ianuarie 2025 față de octombrie 1990 trebuie utilizat indicele câștigului salarial real (calculat ca raport între indicele câștigului salarial mediu net și indicele prețurilor de consum). În concluzie, în ianuarie 2025 față de octombrie 1990, indicele câștigului salarial real (ICS/IPC) este de 250,4, astfel că, în termeni reali, câștigul salarial a crescut în ianuarie 2025 față de octombrie 1990 de 2,5 ori”, au precizat reprezentanții INS. CITEȘTE ȘI: Peste 350.000 de salariați contribuie din nou la pensia lor din PILONUL 2, după eliminarea excepțiilor fiscale. Cât a virat Casa de Pensii fondurilor Se împlinesc 34 de ani de la redeschiderea pieței valutare din țară. Ce aveau voie să facă românii cu BANII câștigați în străinătate înainte de 1989 Ziua în care românii au scăpat de ordinul lui CEAUȘESCU din anii de frig și BEZNĂ. Ce a însemnat pentru buzunarele oamenilor „liberalizarea” energiei De ce erau românii mai slabi pe vremea lui Ceaușescu. Consum RAȚIONALIZAT și pedepse pentru „stocuri”. La 3.300 de calorii intrau „ÎMBUIBAȚII” Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele
Infografic | Filmul complet al anulării alegerilor prezidențiale din 2024
Alegerile prezidențiale din 2024 au fost un șoc pentru întreaga clasă politică românească și un test de rezistență pentru instituțiile democratice ale statului. Ceea ce a început ca o cursă electorală neașteptat de volatilă, s-a transformat într-un scandal național cu implicații internaționale, încheiat cu o decizie istorică: anularea întregului proces electoral de către Curtea Constituțională a României (CCR), pe 6 decembrie 2024. Redăm, pas cu pas, firul complet al celor mai tensionate luni din politica postdecembristă. Turul I al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024 a adus o surpriză uriașă: Călin Georgescu, un outsider politic susținut masiv în mediul online, a câștigat cu 22,94% din voturi. Pe locul al doilea s-a clasat candidata USR, Elena Lasconi, cu 19,17%. PSD și PNL, marile partide ale ultimelor trei decenii, au fost eliminate din turul decisiv. Șocul în interiorul partidelor tradiționale a fost amplificat de faptul că, în campanie, Georgescu nu avusese prezență în media clasică, dar explodase pe TikTok, acolo unde milioane de vizualizări îl transformaseră într-un fenomen greu de explicat. CSAT intră în scenă: alegeri influențate cibernetic Pe 18 noiembrie, cu câteva zile înaintea votului, președintele în exercițiu Klaus Iohannis convocase Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) într-o ședință neobișnuită, fără explicații clare publice la acel moment. Abia pe 28 noiembrie, Administrația Prezidențială a publicat un comunicat oficial care detalia o serie de concluzii grave: „Au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral”, se arăta în comunicatul CSAT. Tot în același comunicat se preciza că un candidat – neindicat oficial, dar evident fiind Călin Georgescu – ar fi fost promovat agresiv pe TikTok fără să respecte regulile campaniei electorale. „A beneficiat de o expunere masivă pe fondul tratamentului preferențial pe care platforma TikTok l-a acordat acestuia prin faptul că nu l-a marcat drept candidat politic (…) fără a-i cere obligația de a marca materialele electorale de tip video cu codul unic de identificare atribuit de Autoritatea Electorală Permanentă”. Terheș contestă, CCR decide renumărare. Ciolacu: „Nu mă privește pe mine, n-am cerut-o” Tot pe 28 noiembrie, europarlamentarul Cristian Terheș, candidatul la prezidențiale al Partidului Național Conservator Român, a depus o contestație la CCR, prin care a cerut renumărarea voturilor din primul tur, invocând nereguli. Premierul Marcel Ciolacu a fost întrebat despre acest demers într-o apariție televizată la Observator Antena 1 și s-a distanțat ferm. „Nu am nicio așteptare de la această renumărare. Dimpotrivă, se închide un capitol. E o decizie a membrilor CCR. Nu mă privește pe mine, n-am cerut-o. (…) Sper că nu crede cineva că europarlamentarul, domnul Terheș, a fost pus de PSD”, a precizat șeful social-demcoraților și premierul țării. (Citește mai multe AICI) CCR validează turul I. Ciolacu: „Aș fi fost pus într-o situație total neplăcută ca să câștig un loc la masa verde” Pe 2 decembrie, CCR a respins contestația lui Cristian Terheș și a validat oficial rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale 2024. „Judecătorii constituționali au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea ca neîntemeiată a contestației candidatului Terheș Cristian Vasile. Totodată, Curtea a hotărât, în unanimitate: 1) confirmarea și validarea rezultatului alegerilor pentru funcția de președinte a României din primul tur de scrutin din data de 24/11/2024; 2) organizarea celui de-al 2-lea tur de scrutin pentru alegerea președintelui României, în ziua de duminică, 08/12/2024”, declara Marian Enache, președintele CCR. Ciolacu a reacționat din nou: „Consider în continuare că eu aș fi fost pus într-o situație total neplăcută ca să câștig un loc la masa verde. Și mă bucur că se vede că am fost de bună-credință de la început”. (Citește mai multe AICI) Presiunea societății civile. Iohannis declasifică documentele CSAT Societatea civilă și o parte a presei au cerut insistent declasificarea documentelor prezentate în CSAT. Pe 4 decembrie 2024, Klaus Iohannis le face publice: 5 documente – de la MAI, SIE, SRI (două) și STS – sunt puse la dispoziția opiniei publice. Una dintre notele informative ale SRI menționează clar: „Ascensiunea candidatului Călin Georgescu în sondaje a fost determinată de o campanie coordonată de creștere a popularității, amplificată cu 2 săptămâni înainte de data scrutinului, în special pe TikTok, care a reușit să-i asigure victoria în primul tur, cu 22,94%”. În același document se mai arăta: „Călin Georgescu a declarat la AEP zero lei buget de campanie (…) însă datele deținute au relevat implicarea contului TikTok ‘bogpr’, utilizat de cetățeanul român Bogdan Peșchir, în finanțarea promovării lui Georgescu. (…) Acesta a efectuat plăți în valoare de 381.000 de dolari, în perioada 24.10 – 24.11 2024 către utilizatori ai unor conturi de TikTok implicați în promovarea candidatului Călin Georgescu, inclusiv după data închiderii campaniei electorale”. Documentele declasificate de Klaus Iohannis: Document CSAT Ministerul Afacerilor Interne Document CSAT Serviciul de Informații Externe Document CSAT Serviciul Român de Informații I Document CSAT Serviciul Român de Informații II Document CSAT Serviciul de Telecomunicații Speciale CCR anulează alegerile prezidențiale. Iohannis: „Este o situație nemaiîntâlnită” Pe 6 decembrie 2024, în urma documentelor declasificate, Curtea Constituțională ia decizia istorică: anulează întreg procesul electoral pentru alegerea președintelui. O premieră absolută în istoria postdecembristă a României. Klaus Iohannis face declarații de la Palatul Cotroceni: „Curtea Constituțională a României a decis să anuleze alegerile prezidențiale care s-au desfășurat în aceste zile. Decizia Curții Constituționale este obligatorie pentru toată lumea și noi toți ne conformăm. Este o situație nemaiîntâlnită până acum și cred că este bine să ne amintim un pic cum s-a ajuns aici”. (Citește mai multe AICI) Tot pe 6 decembrie, Marcel Ciolacu scria pe rețelele sociale: „Decizia CCR privind anularea alegerilor prezidențiale este singura soluție corectă după desecretizarea documentelor din ședința CSAT care arată că rezultatul votului românilor a fost denaturat flagrant, în urma intervenției Rusiei”. (Citește mai multe AICI) Alegerile se reiau în mai 2025. Crin Antonescu, candidat comun. Georgescu e scos din joc Pe 16 ianuarie 2025, Guvernul stabilește noul calendar al alegerilor prezidențiale: primul tur – 4 mai, al doilea – 18 mai. Klaus Iohannis demisionează și pleacă de la Cotroceni în 12 februarie, iar interimatul este preluat de Ilie Bolojan, care afirmă: „A fost o situație
Două centrale hidroelectrice de pe două lacuri de acumulare sunt OPRITE, din cauza rezervei scăzute de apă. Prioritară e alimentarea populației
Coeficienții scăzuți de umplere din două lacuri au dus la oprirea centralelor hidroelectrice de la aceste acumulări, pentru a păstra rezerva de apă pentru alimentarea populației. Este vorba de lacurile Paltinu și Măneciu, care produc însă un procent subunitar din energia totală a României, a explicat Sorin Rîndașu, directorul Departamentul Situații de Urgență din cadrul Administrației Naționale Apele Române (ANAR). Centralele de pe lacurile de acumulare Paltinu și Măneciu sunt închise în prezent, dat fiind că nivelul de umplere este sub 50%, iar principala lui funcție este de a asigura alimentarea cu apă a populației, a explicat Sorin Rîndașu, într-o declarație pentru Gândul. Câtă energie produc cele două hidrocentrale Subiectul a ajuns în discuție după ce, în timpul zilelor libere de Paște, mulți români aflați la picnic pe malul lacului Paltinu au remarcat nivelul foarte scăzut de umplere. „Lacurile Paltinu și Măneciu au o componentă energetică, dar care nu este importantă la nivel național. Ele reprezintă la nivel național doar 0,24%. Practic, cei 15 MW putere instalată, cumulați, 10 MW la Paltinu și 5 MW la Măneciu, nu înseamnă o producție de energie extrem de importantă, deci componenta energetică reprezintă funcție secundară la cele două acumulări. La cele două acumulări este extrem de importantă alimentarea cu apă a populației, prin urmare din Măneciu trebuie evacuat minimum un debit de 0,78 metri cubi pe secundă, iar din Paltinu, 1,2-1,5 metri cubi pe secundă, pentru alimentarea cu apă a populației”, a explicat Sorin Rîndașu. Potrivit directorului de la Apele Române, practic, la Măneciu, în 8 martie a fost înregistrat volumul minim în acumulare, de aproximativ 20%, respectiv 9,3 milioane de metri cubi, și luni ajunsese la 11,4 milione de metri cubi. „Deci, noi tot acumulăm. O creștere de 2 milioane metri cubi înseamnă că în momentul de față suntem peste nivelul programat din programul de exploatare, pentru că am mers pe o variantă mai conservatoare. Și la Paltinu am avut cam la fel. Am avut pe 15 martie un volum minim de vreo 21,2 milioane metri cubi, astăzi am ajuns la 23 de milioane metri cubi, deci încă o creștere de 2 milioane metri cubi. Repet, cele două acumulări au ca scop principal asigurarea alimentării cu apă în aval și avem nevoie ca să evacuăm, indiferent de cât intră, eșalonat în timp, cel puțin 0,7 – 0,8 metri cubi la Măneciu și 1,2 – 1,5 metri cubi la Paltinu. În condițiile acestea, centralele hidro sunt oprite”, a explicat Sorin Rîndașu. Potrivit directorului de la Apele Române, o centrală hidroelectrică funcționează normal cât mai aproape de nivelul normal de retenție, pentru a avea eficiență energetică. „Dacă ar funcționa la niveluri joase în acumulare, eficiența acesteia ar scădea la 0,6, față de un nivel de 0,85 pe care îl are aproape de maxim. Concluziile importante sunt că amândouă acumulările produc la nivel național foarte puțin, 0,24 – 0,25%, nu au un rol energetic important. Gândiți-vă că Porțile de Fier 1 și 2 au 1.300 MW putere instalată, față de 15 MW, Vidraru are 220 MW, Izvorul Muntelui – 210 MW, Gura Apelor – 335 MW, deci cei 15 megawați nu reprezintă mare lucru în contextul acesta”, a precizat Sorin Rîndașu. În cazul centralelor mari producătoare, Dispecerul Energetic Național, de sub umbrela operatorul național de sistem și transport al energiei electrice, Transelectrica, este cel care stabilește care centrală este pornită și care este oprită, în funcție de necesarul de energie la nivel național. „Evident că astea mici sunt mai puțin importante. Deci cele care sunt de 5, 10 MW nu au o importanță foarte mare. Se produce energia acolo unde este posibil și unde volumele din acumulări permit. La cele mari, decizia este luată de Dispeceratul Energetic Național, care comunică Hidroelectrica ce nevoie au, pentru că Hidroelectrica are două componente: pe de o parte, producția de energie hidro, iar pe de altă parte, echilibrarea, care este extrem de importantă”, a explicat Sorin Rîndașu. Directorul din Apele Române a subliniat că, în momentul de față, gradul de umplere pe cele 40 de lacuri monitorizate zilnic a ajuns la aproximativ 75%. „În momentul de față suntem peste programele de exploatare gândite la nivel național, pentru că a fost o perioadă în care, chiar dacă nu au fost semnificative, au existat precipitații în multe zone din țară. Pe trei sferturi din țară practic am avut precipitații și este normal, pentru că suntem, totuși, în luna aprilie. Ne așteptăm să continue perioadele cu precipitații. Gândiți-vă că zilele acestea am avut chiar ceva avertizări hidro, pagubele au fost mai degrabă aduse în zonele orașenești, din pluvial, unde canalizările n-au făcut față, n-am avut cote depășite sau lucruri de genul acesta. Și genul acesta de situații probabil că vor continua până în la jumătatea lunii mai, cel puțin. Deci sperăm să mai acumulăm în continuare, astfel încât, în perioada verii, când va fi nevoie, să putem să asigurăm fără probleme sistemele centralizate de alimentări cu apă”, a explicat Sorin Rîndașu. Centralele de la Paltinu și Măneciu sunt singurele oprite complet în prezent, pentru a nu se produce sincope în alimentarea cu apă a populației. „Funcționarea este intermitentă, deci ele pot funcționa, să spunem, 5 ore pe zi, 6 ore pe zi, 8 ore pe zi, depinde de programul de exploatare. Ele pot fi oprite o perioadă, după care repornite în cursul unei zile. Cele două centrale hidro sunt oprite complet pentru simplul motiv că este nevoie să creștem volumele în aceste acumulări”, a conchis Sorin Rîndașu. Cum a evoluat rezerva de apă Gradul de umplere la lacul de acumulare Paltinu era, luni, de 44,82%, în ușoară creștere față de lunea trecută, când era 43,63%, dar în scădere față de acum aproape trei luni, conform datelor furnizate de oficialii Administrației Naționale Apele Române (ANAR). La începutul lunii februarie, ANAR preciza că, la această acumulare, coeficientul de umplere era de 47%, fiind cu mult sub nivelurile din anii precedenți. „Lipsa precipitațiilor semnificative din ultimii ani, dar și înjumătățirea aportului de apă din stratul de zăpadă afectează nivelurile debitelor, dar și rezervele de
Mărturii șocante din lumea subterană a traficului cu bebeluși din România
Mediatizarea scandalului de la Maternitatea din Bacău, unde un nou-născut a fost vândut de mamă și preluat de femeia care l-a cumpărau direct de la spital, a scos la suprafață o parte din lumea subterană a traficului cu bebeluși. Surse apropiate lumii interlope au dezvăluit, în exclusivitate pentru Gândul, cum se vând copii în România fără ca autoritățile să intervină în vreun fel. La începutul acestui an, Ana Maria Alistar, din Bacău, s-a înțeles cu o femeie fără posibilități materiale, însărcinată cu gemeni, să-i vândă unul dintre copii. Cele două s-au înțeles la suma de 5.000 de lei, însă, până la urmă, Ana Maria Alistar i-a plătit numai 3.000 de lei. Ulterior, la data de 27 aprilie, cumpărătoarea s-a echipat în halat și pijamale, așa cum a fost învățată chiar de mama copiilor, și a mers la Maternitatea din Bacău, unde a urcat direct la Secția de Neonatologie. Femeia a intrat în salonul numărul 2, a găsit acolo bebelușul pentru care plătise, l-a băgat într-o sacoșă din hârtie și a plecat în grabă. Aceasta a fost ulterior identificată de polițiști și reținută pentru lipsire de libertate. Scandalul public generat de acest incident a scos, însă, la suprafață o adevărată lume subterană a traficului cu nou-născuți, care acționează tăcut și nevăzut, în așa fel încât, la acest moment, polițiștii și procurorii nu au în lucru niciun alt dosar de acest gen, cu excepția celui de la Bacău. Totuși, surse apropiate lumii interlope au dezvăluit, în exclusivitate pentru Gândul, cum funcționează ”comerțul” cu nou-născuți în România anului 2025. Copiii cumpărați, puși să cerșească Sursele citate au precizat că există două categorii de cumpărători. Prima și cea mai periculoasă ar fi formată din familii care au nevoie de copii pentru a-i pune să cerșească sau să încaseze de pe urma lor bani de la stat. Din a doua categorie fac parte familii care nu pot avea copii și care apelează la metode de acest gen din cauza procedurilor dificil de urmat prin care pot ajunge să adopte în mod legal. Sursele Gândul au explicat că de fiecare dată înțelegerea se face din timp, prin intermediari, iar cele mai multe dintre mame sunt persoane singure, foarte sărace și lipsite de educație școlară. De cele mai multe ori, mama, care urmează instrucțiunile intermediarului, se internează la maternitate fără acte. Ulterior, aceasta spune că și-a pierdut buletinul, dar există o copie xerox pe care o rudă ar putea să i-o aducă la spital. În aceste condiții, femeia care a născut ajunge să arate o fotocopie alb-negru a unui act de identitate, cu o fotografie neclară. Din motive rămase necunoscute, personalul medical nu pune prea multe întrebări și trece copilul pe numele persoanei din actul respectiv, care este, de fapt, chiar al mamei cumpărătoare. O altă metodă prin care copilul nou-născut poate fi vândut fără să dea de bănuit este ca, după naștere, să fie recunoscut de un bărbat care nu este tatăl său. Despărțit de mama naturală, tatăl preia fără nicio opoziție custodia copilului. Prețul pentru un copil variază între sume care pornesc de la 3.000 de lei, cum s-a întâmplat în cazul de la Bacău, și 10.000 de lei. Apoi intermediarii percep prețuri foarte mari, însă acestea variază în funcție de puterea de cumpărare a clienților finali. CITEȘTE ȘI: Ce s-a întâmplat, de fapt, cu mandatul european de arestare al Alinei BICA. De ce nu se întoarce fosta șefă a DIICOT în România Un bărbat din Dâmbovița cere despăgubiri-record după ce a stat în arest 600 de zile dintr-o eroare judiciară. A fost acuzat de trafic de cocaină Lovitură teribilă pentru prințul Paul și alți 4.000 de FUGARI. Noua lege abia a intrat în vigoare Dezertorul din Slatina care a împușcat doi oameni cu AKM-ul a ajuns să facă PRĂPĂD în Belgia și Franța. A recidivat imediat după eliberare Sângerosul TRAFICANT francez a fost ASCUNS în România de mafia albaneză. Mohamed Amra plănuia să rămână în țară încă șase luni, după operația estetică Andrei Dumitrescu este un jurnalist specializat în realizarea de articole legate, în special, de activitatea Ministerului Afacerilor Interne și toate armele subordonate acestuia, în special Poliția … vezi toate articolele