Deținutul sinucigaș pus să-l îngrijească pe Nati Meir primea tratament pentru afecțiuni psihice
Deținutul desemnat să aibă grijă de Nati Meir, care s-a spânzurat în Penitenciarul Jilava cu două zile înainte de moartea lui Ciprian Pian, se afla sub tratament pentru o afecțiune psihică foarte gravă. Potrivit Legii de executare a pedepselor, condamnații care suferă de boli mintale nu pot fi selecționați la muncă și cu atât mai puțin să fie desemnați însoțitori pentru alți deținuți. Cu numai două zile înainte de moartea liderului interlop Ciprian Pian, care a decedat în condiții suspecte la numai 36 de ani, un alt deținut, Florian B., s-a spânzurat în toaleta celulei. Bărbatul, care avea șanse mari ca instanța să-l pună liber în numai câteva luni, era desemnat să aibă grijă de Nati Meir, în vârstă de 70 de ani, care are mari probleme de sănătate, iar cei doi împărțeau singuri camera de detenție. Soția lui Florian a declarat, pentru Gândul, că, din punctul ei de vedere, bărbatul nu și-ar fi luat niciodată viața. Totuși, femeia a spus că el se afla sub tratament medicamentos și primea Levomepromazin, însă „nu lua pastilele”. Conform prospectului, acest medicament este folosit pentru tratarea psihopatiilor și schizofreniei. Or, conform Legii privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate, deținuții cu afecțiuni psihice nu pot fi folosiți la nicio muncă. Sprijinul medical acordat altui condamnat în calitate de deținut însoțitor este considerat tot muncă, în condițiile în care Florian B. trebuia să aibă grijă ca Nati Meir să își ia la timp medicația stabilită de doctor, să îl însoțească la sectorul vizită și la cumpărături, să îi care bagajele și să îl ajute cu igiena zilnică. Ce primesc, în schimb, deținuții însoțitori Potrivit unor surse din Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP), selecția deținutului însoțitor ar trebui să fie foarte riguroasă, deoarece îi este încredințată viața unei persoane. Pentru această activitate, el primește, în condițiile legii, recompense și credite, care îl ajută să își mai scadă din pedeapsă. Sursele din ANP au spus, în exclusivitate pentru Gândul, că la data de 5 iunie, cu puțin înainte de ora 07:00, îngrijitorul personal al fostului politician a fost găsit mort, spânzurat în baie. Victima, Florian B., era condamnat pentru furt calificat și înșelăciune. Medicii Institutului Național de Medicină Legală care au analizat cadavrul au fost de părere că deținutul a decedat cu aproximativ patru ore înainte să fie descoperit. CITEȘTE ȘI: Ce spune ANP că s-a întâmplat în ultima oră de viață a lui Ciprian Pian. Prima consultație a durat 6 minute Cum și-a înscenat moartea urmăritul INTERNAȚIONAL devenit vedetă în România. Iordanianul este în topul celor mai căutați infractori Cavalerul de onoare al Elenei Băsescu, „bonă” pentru Omar HAYSSAM, la închisoare. Pafa a vegheat zi și noapte la căpătâiul teroristului sirian Ce PENSIE primește, la pușcărie, Gheorghe DINCĂ. Monstrul din Caracal are de achitat despăgubiri de peste 600.000 de euro Cum a vrut să scape de închisoare odiosul CRIMINAL care își ”trata” victimele cu cocktail cu țuică, somnifere și antigel, apoi le arunca în fântâni Andrei Dumitrescu este un jurnalist specializat în realizarea de articole legate, în special, de activitatea Ministerului Afacerilor Interne și toate armele subordonate acestuia, în special Poliția … vezi toate articolele
Ce spun economiștii despre TAXA de 10% pe veniturile din PUBLICITATE a marilor platforme: Probabil cea mai bună soluție din ceea ce se poate găsi
Decidenții politici se gândesc să introducă o nouă taxă marilor companii din industria publicității pentru a mai astupa din gaura bugetară cauzată de deficitul ridicat al României. În acest context, la negocierile pe pachetul de măsuri fiscale, a fost propusă o taxă de 10% pe veniturile multinaționalelor care fac bani din publicitate. Inspirat de o inițiativă asemănătoare, demarată de politicienii germani și francezi, guvernul de la București ar putea analiza serios oportunitatea unei astfel de măsuri fiscale, menită să regleze un desechilibru vizibil: marile platforme internaționale obțin venituri consistente din publicitatea vândută pe piața românească, dar contribuie foarte puțin la bugetul statului. Gândul a cerut opinia economiștilor despre noua propunere avansată la negocieri. Dacă unii o cataloghează drept „probabil cea mai bună soluție din ceea ce se poate găsi în momentul acesta pentru multinaționale”, alții sunt sceptici în privința aplicării ei, având în vedere politicile de externalizare și optimizare fiscală, dar și caracterul global al marilor corporații transnaționale. Dragoș Cabat, analist financiar: „Multe dintre companii își externalizează profitul acolo unde este cel mai optim” „La nivel european s-a discutat despre taxarea acestor companii și chiar este într-un cadru mai larg făcut. E acea taxă minimă care se ia de la companiile multinaționale, pentru că multe dintre companii își externalizează profitul acolo unde este cel mai optim din punct de vedere fiscal, adică acolo unde sunt taxele cele mai mici pe care le pot plăti”, spune analistul financiar, Dragoș Cabat, pentru Gândul. Dragoș Cabat crede că pentru a evita externalizarea profiturilor marilor companii, este mai indicat de introdus o taxă pe cifra de afaceri. „Poți să pui o taxă pe cifra de afaceri, pentru că dacă pui o taxă de profit, companiile duc profitul dintr-o țară în alta. Deci mi se pare că este o soluție imperfectă la o problemă foarte frecventă și foarte importantă. Și atunci, ca orice soluție imperfectă, ea poate fi și criticată. Dar este probabil cea mai bună soluție din ceea ce se poate găsi în momentul acesta pentru multinaționale”, încheie Cabat. Adrian Mitroi, profesor ASE: „O soluție interesantă” „Mi se pare o soluție interesantă față de aia cu taxele pe tranzacțiile bancare, care era una absolut neverosimilă. Mai ales că este în același ton cu ceea ce vor să facă autoritățile federale din Germania și din Franța. Eu nu cred că vor reuși atât de mult 10%, dar la nivelul Uniunii Europene există și principial, dar și legal această foarte clară cerință că impozitele sunt aplicate pe cifre de afaceri la locul la care se obțin acele cifre de afaceri”, spune profesorul de economie, Adrian Mitroi, pentru Gândul. Adrian Mitroi se declară sceptic în privința capacității statului român de a taxa multinaționalele. „Deci nu cred că avem capacitatea să ordonăm o asemenea taxă, pentru că ați văzut câte discuții există pentru un banal impozit progresiv, care este și natural și firesc și recomandat de toată lumea”. Prof. Mircea Coșea: „Se dorește mai mult decât ceea ce se poate face” De cealaltă parte, profesorul de economie Mircea Coșea spune că „nu este entuziasmat” de o astfel de taxă. În schimb, el propune o negociere cu marile companii din industria publicitară ca o parte din procentul profitului să fie investit în „activități colective”. „Este o perioadă în care asistăm la lucruri extrem de interesante. Interesant e și ceea ce se dorește mai mult decât ceea ce se poate face. Eu nu sunt deloc entuziasmat de o astfel de idee. Ideea, de fapt, a apărut de mult, acum câtva timp, în SUA. Nu cred că se poate pune o astfel de taxă, pentru că există o serie întreagă de elemente care pot face ca aceste companii, fie să nu aibă profitul la vedere, fie să aibă prevederi de ordin contabil. Problema este că, până la urmă, o astfel de operațiune ar trebui să aibă loc, pentru că sunt fonduri enorme pe care aceste mari companii le rotesc în toată lumea și ar trebui să fie impozitate cumva. O să citez aici un exemplu din literatura de specialitate. Un exemplu din Australia, când s-a încercat să se impună o astfel de taxă într-o altă formă, mă rog, ceva mai elaborat, nu s-a reușit, dar s-a ajuns la o negociere prin care aceste companii, în funcție de profitul pe care îl au – sume imense – un procent să investească în țara prin care acționează în așa-numite activități de interes colectiv, adică sportiv, recreativ, baze de sport, baze culturale, eventual chiar școli”, spune Mircea Coșea pentru Gândul. Piața din România ar ajunge la 2,3 miliarde de euro până în 2028 Veniturile din publicitate din România sunt estimate să ajungă la aproximativ 2,3 miliarde de euro până în 2028, în creștere față de circa 2,2 miliarde de euro în 2023. Aceasta reprezintă o rată modestă de creștere anuală de 0,9%. Din 2013, piața românească a înregistrat o creștere anuală medie de 1,3%. În 2023, România s-a situat pe locul 15 la nivel global în ceea ce privește veniturile din publicitate, fiind depășită de Slovacia, care a înregistrat 2,2 miliarde de euro. Pe primele poziții în clasament s-au aflat Germania, Spania și Franța, ocupând locurile doi, trei și patru, respectiv, arată o analiză ReportLinker, arată sursa citată. Potrivit Media Fact Book, un raport lansat în 2024 care analizează piața media și de publicitate din România, cotele de piață ale veniturilor din publicitate au rămas stabilă: Televiziunea – 52,2%, digital – 36,4%, OOH (publicitate outdoor) – 6%, radio – 4,9%, presa scrisă – sub pragul de 1% În 2024, televiziunea a demonstrat o stabilitate solidă ca mediu dominant și este estimată să ajungă la 406 milioane de euro, marcând o creștere de +10% față de 2023. Piața publicității digitale în România Datele privind piața digitală din România arată că aceasta și-a continuat traiectoria de creștere, atingând o valoare estimată de 283 milioane de euro în 2024. Această creștere a fost determinată de digitalizarea continuă, extinderea comerțului electronic și schimbările în consumul media. Google Search a dominat cheltuielile în publicitatea digitală, urmat de Display,
Capitalizarea tuturor companiilor listate la BVB, la maxime istorice. Cât a fost creșterea după declinul abrupt dintre cele două tururi prezidențiale
Piața de capital din România a recuperat din pierderile suferite între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale și, mai mult, a ajuns la maxime istorice la finalul lunii mai, conform datelor oficiale agregate de specialiștii Bursei de Valori București (BVB) și comentate pentru Gândul de președintele Radu Hanga. Companiile listate la BVB am avut o lună mai tumultuoasă, dar, la final, toate au ieșit în câștig, arată cele mai recente statistici ale bursei, prezentate, miercuri, în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii acreditați. Astfel, la 30 mai, față de 30 iunie, indicele principal al BVB, BET, a avut un avans de 6,7%, iar BET-TR a crescut cu 8,8%. Conform datelor BVB actualizate până pe 6 iunie 2025, BET este cu 0,4% peste precedentul maxim istoric, din 18 iulie 2024. BET este primul indice dezvoltat de BVB și reprezintă indicele de referință al pieței locale de capital. BET reflectă evoluția celor mai tranzacționate companii de pe piața reglementată a BVB, exclusiv societățile de investiții financiare (SIF-uri). Este un indice de preț ponderat cu capitalizarea free floatului, ponderea maximă a unui simbol fiind de 20%. Criteriul principal de selecție al societăților în indice este lichiditatea. BET-TR este cu 4,7% peste precedentul maxim istoric, din 18 iulie 2024. BET-TR este primul indice de tip „total return” lansat de BVB, construit pe structura indicelui de referință al pieței, BET. Indicele BET-TR reflectă atât evoluția prețurilor companiilor componente, cât și dividendele oferite de acestea. Radu Hanga, explicații despre volatilitatea ridicată din luna mai „Evoluția pieței de capital din România în luna mai 2025 a fost influențată, pe de-o parte, de alegerile prezidențiale din România, precum și de incertitudinile cauzate de tensiunile comerciale dintre marile puteri economice ale lunii. Astfel, dacă până în aprilie 2025, indicele BET a fost pe un trend ascendent, în linie cu piețele externe, majorarea bruscă a taxelor vamale de către SUA și replicile UE și China au pus toate piețele pe un roller coaster, care pare că s-a mai calmat după ce SUA și UE au pus pe pauză noile tarife majorate, însă tensiunea continuă să fie pe piețe”, a declarat pentru Gândul președintele BVB, Radu Hanga. „În timp ce piețele internaționale au fost stimulate de perspectivele pozitive ale acordurilor comerciale și de politicile monetare favorabile, Bursa de Valori București a fost afectată de incertitudinea politică internă generată de rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale, pe de o parte, iar pe de altă parte, de faptul că premierul Marcel Ciolacu și-a dat demisia, ceea ce a dus la un guvern provizoriu. Ulterior turului 2, odată cu un rezultat final al alegerilor prezidențiale, incertitudinile s-au mai disipat, astfel că piața a urcat accelerat și a recuperat întreaga scădere consemnată între cele două tururi ale alegerilor” a precizat Radu Hanga. „Astfel, la finalul lunii mai, piața a depășit precedentele maxime istorice la nivelul capitalizării și a indicelui BET-TR. Volatilitatea ridicată din luna mai este explicabilă prin sensibilitatea pe care piețele emergente o au la factorii politici interni și importanța stabilității politice pentru încrederea investitorilor”, a conchis președintele BVB. Evoluția indicilor Creșterea lunară este o medie la care au ajuns indicii, după căderea abruptă dintre cele două tururi ale alegerilor prezidențiale, din 4 mai, respectiv 18 mai. Toate companiile listate au înregistrat scăderi ale valorii acțiunilor încă de la deschiderea BVB din 5 mai, lunea de după rezultatele oficiale ale votului la primul tur al alegerilor prezidențiale. Potrivit datelor Biroului Electoral Central (BEC), suveranistul George Simion (AUR) s-a afla, după primul tur al alegerilor prezidențiale, pe primul loc, urmat de independentul Nicușor Dan. Datele BVB agregate și prezentate miercuri arată că, în intervalul de după primul tur al alegerilor, BET a avut o scădere de 3,55%, iar BET-TR, de 5,18% În lunea de după turul 2, pe 19 mai, BVB a deschis în creștere pe toți indicii, iar rulajul se cifra la 1,23 miliarde de lei (242,9 milioane de euro) după 30 de minute de la debutul ședinței, din care valoarea obligațiunilor era de 1,2 miliarde de lei, iar cea a acțiunilor de 36,1 milioane de lei. Reacția pieței după turul 2 al alegerilor s-a tradus în statisticile BVB într-o creștere a BET de 13,02% și a BET-TR de 12,17%. Piața a crescut cu peste 35 de miliarde de lei După o lună de fluctuații, la 30 mai, BET-TR a ajuns la un nou maxim istoric. La acest moment, și capitalizarea tuturor companiilor listate la BVB a ajuns la maxim istoric, de 401,79 miliarde de lei. Per ansamblu, avansul capitalizării domestice, adică a companiilor locale, fără Erste, a fost de 35,74 de miliarde de lei între 30 aprilie și 30 mai. În primele două zile după turul 1 al alegerilor, capitalizarea domestică a scăzut cu 7,3 miliarde de lei, cu o scădere a BET de 5,2% și a BET-TR, de 3,6%. Însumat, până în joia dinaintea turului 2, companiile locale listate pierduseră 11,446 miliarde de lei. Procentual, asta a însemnat o scădere a BET de 5,2% și a BET-TR, de 3,6%. Creșterea a început să se facă simțită în preajma turului 2. Astfel, din vinerea dinaintea turului 2 al prezidențialelor și până luni, 19 mai, la închiderea bursei, piața de capital domestică a câștigat 11,07 miliarde de lei. Vorbim de un avans al BET de 7,35% și al BET-TR de 7,36%. Însumând avansurile de după turul 2 și până la finalul lunii mai, capitalizarea bursieră a crescut cu 20,51 miliarde de lei, cu un plus de 12,64% al BET și 12,9% al BET-TR. CITEȘTE ȘI: Marile companii din energie încep să recupereze scăderile de pe BVB din ultimele zile. Transgaz are chiar un plus de câteva sute de milioane de lei Cât câștigă statul de la cele mai mari companii din ENERGIE la care are acțiuni. Acestea se află în TOP 10 la BVB în funcție de capitalizarea bursieră Efectul victoriei lui Nicușor Dan: leul românesc, la cel mai puternic avans față de EURO din ultimii trei ani Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere,
Plafonarea tarifelor RCA va fi eliminată la sfârșitul lunii. ASF va lua decizia oficială săptămâna viitoare
Măsura plafonării tarifelor pentru polițele de asigurare de răspundere civilă auto (RCA) nu va fi mai fi prelungită, astfel că va înceta la 30 iunie, după aproximativ 26 de luni și jumătate de la implementare, arată surse avizate pentru Gândul. Potrivit acestora, o decizie oficială urmează să fie luată săptămâna viitoare în ședința Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), instituția care a propus în ultimii doi ani Ministerului Finanțelor Publice, inițiator legislativ, prelungirea măsurii din trei în trei luni. Tarifele RCA vor fi reliberalizate din 1 iulie, arată sursele Gândul, după ce au fost înghețate din 11 aprilie 2023, inițial pentru șase luni, ca urmare a retragerii autorizației de funcționare a societății Euroins, al patrulea asigurător care ieșea de pe piață într-un interval de opt ani. Actualul termen până la care este în vigoare măsura este 30 iunie și, dacă ar fi constatat în piața necesitatea prelungirii acesteia, oficialii ASF ar fi urmat să o propună Ministerului Finanțelor la jumătatea acestei luni. Decizia va fi luată în cea mai apropiată ședință a Consiliului ASF, de miercuri, 18 iunie, din informațiile avizate obținute de Gândul. Plafonarea va fi ridicată pentru că în prezent nu se mai constată un dezechilibru în piață între ceea oferă asigurătorii și nevoile clienților, situație care a dus la implementarea măsurii, arată sursele Gândul. Argumentele plafonării Retragerea autorizației de funcționare a societății Euroins, al patrulea asigurător care ieșea de pe piață în ultimii opt ani, a determinat autoritățile să plafoneze tariful RCA, inițial în aprilie 2023, la nivelul de la finalul lunii februarie 202, până la jumătatea lunii octombrie 2022. Măsura a fost luată pentru a preveni o nouă explozie a prețurilor, așa cum se întâmplase anterior în cazul societății City Insurance, în septembrie 2021, și după publicarea unor tarife de referință, orientative, majorate semnificativ pe unele segmente. Ulterior, înainte de expirarea termenului din octombrie, măsura plafonării a fost prelungită până la finalul anului, având în vedere că erau încă multe polițe, aproximativ 800.000, rămase la Euroins România și care expirau după această dată, respectiv în 7 decembrie 2023. Măsura a fost prelungită de atunci de câteva ori cu încă trei luni și este valabilă până pe 30 iunie. Prețul final a crescut în 2024 Șoferii români au simțit în 2024 o creștere a sumelor pe care a trebuit să le plătească pentru RCA, chiar dacă tarifele au fost înghețate. Motivul constă în faptul că prețul final este influențat din mai multe elemente, după cum a explicat pentru Gândul vicepreședintele ASF, Sorin Mititelu, în aprilie, după publicarea raportului aferent pe anul trecut. Potrivit oficialului ASF, tarifele au crescut oficial doar cu 6,8% care a fost majorarea aprobată prin hotărâri de guvern cu scopul de a acoperi impactul inflație, iar în rest au fost influențate până la prima finală de plată de politica comercială a asigurătorilor și de bonus – malus și în unele cazuri și de o migrare a clientului de la un segment la altul, adică de la un tarif la altul de risc. Paradoxal, a spus responsabilul pentru segmentul asigurărilor, înghețarea tarifelor la RCA a dus la o mai mare competiție între actorii de pe piață. Cifrele-cheie din raportul ASF Potrivit raportului ASF, valoarea totală a primelor de asigurare subscrise pentru asigurările RCA de societățile autorizate și reglementate de ASF, sucursale și societățile care își desfășoară activitatea în baza libertății de a presta servicii (FoS) s-a situat la aproximativ 9,94 miliarde lei în anul 2024, în creștere cu 7% comparativ cu anul precedent. Exprimat în unități anuale – ținând cont de durata diferită a polițelor, ce pot fi încheiate pe o perioadă cuprinsă între 1 și 12 luni – numărul de contracte RCA încheiate de toate societățile de asigurare ce își desfășoară activitatea pe teritoriul României a fost de circa 7,8 milioane, în scădere cu 3% față de 2023, când fuseseră încheiate 8 milioane unități anuale. Scăderea numărului de contracte în anul 2024 se datorează și faptului că polițele emise de Euroins în trimestrul I 2023, înainte de retragerea autorizației de funcționare, au încetat de drept în luna decembrie 2023 și au fost încheiate de către ceilalți asigurători RCA, contracte care, în mod normal, s-ar fi încheiat în trimestrul I 2024. Prima medie RCA anualizată, la nivelul întregii piețe, s-a situat în jurul valorii de 1.271 lei în anul 2024, în creștere cu 10% comparativ cu 2023. Astfel, prima medie RCA anualizată a crescut cu 4% pentru persoanele juridice, respectiv cu 12% pentru persoanele fizice. O analiză trimestrială a primei medii RCA anualizate arată că la nivelul pieței aceasta se situa la 1.227 lei în trimestrul IV 2024, în scădere cu 8% comparativ cu trimestrul precedent. Față de perioada similară din anul anterior, prima medie RCA anualizată în trimestrul IV 2024 a crescut cu 6%, arată raportul ASF. Câte plăți a făcut FGA Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA) a înregistrat în total 641.800 de cereri de plată pentru toate societățile de asigurare în faliment din România, conform Raportului anual de activitate, situațiilor financiare anuale, precum și raportului auditorului financiar, aferente anului 2024, publicat recent pe site-ul FGA. Dintre acestea, în urma analizelor efectuate au rezultat 611.646 de cereri unice, după ce 30.154 de cereri de plată au fost închise sau conexate la altele existente pentru dublarea lor pe mai multe căi de comunicare. Este vorba în principal de falimentele Astra SA, Carpatica SA, CertAsig SA, City Insurance SA și, cel mai recent faliment, al Euroins România SA, căreia Consiliul ASF i-a retras, pe 17 martie 2023, autorizația de funcționare a societății, dar și societăți cu un număr mult mai mic de restituiri. Din totalul cererilor de plată înregistrate până la finalul lui 2024, peste o jumătate de milion (502.823) au fost formulate de petenți pentru societățile City Insurance SA şi Euroins SA. La 31 decembrie 2024 erau soluționate 60% din totalul cererilor de plată înregistrate pentru cele două societăți de asigurare în faliment, respectiv 303.112 cereri. Fondul de Garantare a Asiguraților a efectuat plăți în valoare de 2,6 miliarde de lei pentru creditorii
Când se decide soarta amenzii de peste 10 milioane de euro dată de ANPC companiei PPC
Tribunalul București a dat termen în procesul ajuns pe rolul instanței ca urmare a apelului depus de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) față de decizia din prima instanță favorabilă companiei PPC Energie, fostă Enel Energie, pe care a amendat-cu în 2023 cu peste 10 milioane de euro, pe motiv că a facturat consumul clienților la un preț mai mare decât cel plafonat prin stabilit prin lege. Instanța Tribunalului București a dat termen de judecată pentru apelul depus de reprezentanții ANPC pe 11, respectiv 13 martie, în procesul inițiat de PPC Energie pentru anularea procesului verbal de contravenţie prin care au fost amendați cu peste 52 de milioane de lei, câștigat pe fond. „Am depus din nou toate documentele” Contactat pentru un comentariu privind litigiul care se va judeca la Tribunalul București, Cristian Popescu Piedone, președintele ANPC, s-a declarat încrezător că autoritatea va câștiga apelul. „Au fost în jur de 44.000 de consumatori afectați, este vorba de practică înșelătoare. Vom câștiga. Am făcut apel, așteptăm să vedem la termen”, a declarat președintele ANPC, într-o declarație pentru Gândul. „Noi am documentat foarte bine și corect atunci a fost și o comisie care a analizat speța. Prima instanță de fond nu a avut în vedere toate probele depuse. Am depus din nou toate documentele și cu indicarea datei când au fost depuse și la fond”, a precizat Cristian Popescu Piedone. Traseul dosarului Primul termen la instanța de apel a fost stabilit pe 2 octombrie, după ce prima instanță sesizată, Judecătoria Sectorului 3, i-a dat câștig de cauză companiei PPC Energie, pe 19 decembrie. „Admite plângerea contravenţională. Anulează procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei seria ANPC nr. 1115251 din 15.09.2023 şi Decizia Comisiei nr. 16 din 18.10.2023 şi înlătură sancţiunile aplicate prin acestea. Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare”, arăta soluția pe scurt din 19 decembrie de pe portalul instanțelor. Procesul a fost înregistrat în noiembrie 2023, după ce comisarii ANPC au amendat Enel Energie – cumpărată de grecii de la PPC Energie, care au preluat și obligațiile legale, cu 52 de milioane de lei, adică aproximativ 10,5 milioane de euro, în octombrie 2023, pentru că a facturat consumul clienților la un preț mai mare decât cel plafonat prin stabilit prin lege și i-a îndrumat pe clienți să se adreseze companiei pentru restituirea diferențelor. Mai concret, ANPC a sancţionat cu amendă contravenţională în valoare de 52.019.254,19 lei (10.403.850,83 euro), operatorul economic Enel Energie SA, pentru nerespectarea prevederilor art 1, alin 1 (1), lit. a) şi b) din OUG 27/2022, privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale, în perioada 1.04.2022 – 31.03.2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energie cu modificările şi completările ulterioare. Potrivit ANPC, modalitatea de facturare a fost folosită în cadrul facturilor emise aferente consumului de energie electrică, începând cu data de 01.01.2023. „Aceasta afectează, conform punctului de vedere oficial al Enel Energie SA, 303.196 locuri de consum, pentru lunile ianuarie-august 2023, la o categorie între 19.000 și 44.000 locuri de consum/lună, ceea ce a generat un prejudiciu asumat oficial de operatorul economic, în valoare de aproximativ 3.536.929 lei/lună pentru perioada menționată. Acest fapt demonstrează că un număr de până la 44.000 de consumatori casnici români sunt afectați direct de calculul defectuos al facturilor, realizat de operatorul economic de la începutul anului până în prezent”, arăta ANPC, într-un comunicat din 20 octombrie 2023. Amenda reprezintă 1% din cifra de afaceri, potrivit ANPC, având în vedere circumstanțele agravante regăsite în timpul acțiunii de control și faptul că operatorul economic nu a efectuat niciun demers în favoarea consumatorilor. Ce au constatat comisarii ANPC Ameda ANPC are la bază prevederile OUG 27/2022, actul normativ care a reglementat schema de plafonare și compensare a prețurilor în energie până la 31 martie 2025. Potrivit autorității în urma acțiunii de control desfășurate la jumătatea lunii septembrie, comisarii ANPC au constatat: facturarea consumului lunar al energiei electrice din luna februarie 2023 nu se realizează conform legislației în vigoare, la un preț final al energiei electrice de maximum 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul în care consumul lunar este cuprins între 93 kWh – 100 kWh, ci la un preț final al energiei electrice mai mare de 0,80 lei/kWh; facturarea consumului lunar al energiei electrice în cursul anului 2023 nu se realizează conform legislației în vigoare, pentru consumurile lunare cuprinse între 255,01 kWh și 300 kWh, pentru care primii 255 kWh trebuie facturați la un preț final al energiei electrice de maximum 0,80 lei/kWh, TVA inclus, iar consumul care depăşeşte 255 kWh trebuie facturat la prețul de 1,30 lei/kWh, TVA inclus; facturarea consumului lunar al energiei electrice în cursul anului 2023 nu se realizează conform legislației în vigoare, pentru consumurile lunare cuprinse între 100,01 kWh și 255 kWh, care trebuie facturați in integralitate la un preț final al energiei electrice de maximum 0,80 lei/kWh. În replică, furnizorul preciza la acea dată că situațiile constatate, extrem de rare, au apărut ca urmare a aplicării prevederilor legale, după ce au semnalat responsabililor din zona de reglementare existența unor cazuri particulare, nespecificate în lege. Enel Energie preciza atunci că, din informațiile sale, fuseseră depuse patru sesizări la ANPC, fiind vorba de situații în care, pentru clienții care au o citire sau autocitire a indexului în interiorul perioadei de facturare, pentru a determina consumul total se utilizează, conform prevederilor legale actuale, o medie zilnică de consum pentru perioada pentru care nu există citire. În cazul lunii februarie, care are un număr redus de zile, această medie este mai mare decât în cazul celorlalte luni, astfel că, pentru un număr extrem de redus de clienți, acest lucru a dus la trecerea în tranșa de consum următoare. „În cazul multor sesizări în care existau dubii privind indexul, am stornat facturile și am aplicat prevederile favorabile clienților. Aceste situații, deși cu frecvență deosebit de redusă, au apărut ca urmare a aplicării reglementărilor legale, iar instituțiile relevante din domeniul nostru de activitate nu au sesizat vreun aspect care
Măsurile fiscale care au creat tensiuni în grupul tehnic de lucru de la Cotroceni. Unde nu se înțeleg PSD, PNL și USR?
Negocierile privind măsurile fiscale pe care România trebuie să le ia în vederea reducerii deficitului sunt în toi. De săptămâna trecută, experții economici ai PSD, PNL, USR și UDMR s-au așezat la masă pentru a negocia noile taxe și impozite. Cum partidele care și-au arătat disponibilitatea de a intra la guvernare au ideologii diferite, Gândul a aflat în exclusivitate că, în discuțiile de la Cotroceni, nu de puține ori au existat tensiuni între liderii politici asupra măsurilor fiscal-bugetare cu care să se pună de acord. Un grup tehnic de lucru pe probleme economice s-a format la Cotroceni, unde Nicușor Dan a fost reprezentat la discuții de Radu Burnete și Dragoș Anastasiu. Din partea PSD au fost prezenți Adrian Câciu și Cristian Socol, de la PNL, Bogdan Huțucă și Mircea Abrudean, iar de la USR, Vlad Voiculescu și Cristian Ghinea. Nu în ultimul rând, UDMR i-a trimis pe actualul ministru de Finanțe, Tánczos Barna, și pe Antal Árpád. CASS la pensii până la 3.000 de lei, motiv de disensiuni la negocieri Unul din punctele cele mai aprinse de la discuțiile pe noile măsuri fiscale a fost legat de o propunere care prevedea creșterea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) la pensiile până în 3.000 de lei și 10% peste pragul menționat, potrivit surselor Gândul. Mai mult, USR a insistat să se introducă CASS inclusiv la văduvele de război și persoane cu handicap, aspect care a dus la nemulțumirea reprezentanților PSD. Într-un draft de lucru intrat în posesia Gândul se arată că „se elimină rudele, urmașii, membrii de familie de la exceptarea de la plata CASS a indemnizațiilor acordate în baza Decretului-Lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportați în străinătate ori constituiți în prizonieri, republicat, cu modificările și completările ulterioare. // Indemnizațiile acordate în baza Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare // Indemnizațiile și sporurile invalizilor, veteranilor și văduvelor de război, precum și alte sume acordate în baza Legii nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizații și sporuri invalizilor, veteranilor și rămân DOAR văduvelor de război, cu modificările și completările ulterioare”. De asemenea, „se elimină exceptarea de la plata contribuției asigurărilor sociale de sănătate a sumelor reprezentând ajutorul social potrivit Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat și a veniturilor obținute de persoanele cu handicap în baza Legii 448/2006”, se mai arată în documentul citat. Negocieri aprinse și pe propunerea de introducere a 1% din cifra de afaceri pentru firme O altă propunere care a dus la dezacord a fost introducerea unui impozit de 1% din cifra de afaceri la toate firmele, nu doar la cele cu cifra de afaceri de peste 50 de milioane de euro. Social-democrații spun că o astfel de măsură „ar omorî toate firmele românești”, spun sursele Gândul. TVA, motiv de dispută politică Taxa pe valoare adăugată a fost un alt motiv al tensiunilor de la Cotroceni. PSD a insistat ca TVA-ul de 9% să rămână la alimente, medicamente pentru uz uman și apă, potrivit surselor citate. Până la urmă, draftul de lucru prevede că se va aplica o cotă redusă de 9% doar pentru apă și alimente și 19% pentru restul. De asemenea, aplicarea cotei reduse de TVA de 9% se va face doar pentru livrarea de medicamente de uz uman și 19% pentru medicamentele de uz veterinar. Un alt motiv de disensiuni a fost creșterea impozitului pe dividende la 16%, măsură propusă de liberali, potrivit surselor Gândul. Echipa PSD trimisă la negocieri a transmis președintelui Nicușor Dan că, în cazul unei astfel de măsuri, România va suferi o contracție economică între 0,9% și 2,2% din PIB. Nicușor Dan: „O să fie o lungă discuție luni după-amiază” Președintele Nicușor Dan a afirmat pe 5 iunie că „documentul tehnic” cu măsurile fiscale „nu este definitiv”. Șeful statului a precizat că documentul va fi negociat politic, la nivel de lideri. „E un document de lucru care va fi negociat politic de către liderii partidelor și de către mine (…) O să fie o discuție simultană cu discuția pe celelalte capitole de program care urmează să fie finalizate luni. Deci, o să fie o lungă discuție luni după-amiaza pe tot pachetul”, a spus Nicușor Dan. Foto colaj: Shutterstock + Facebook + Presidency CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
Cum a plecat un șef de la Penitenciarul Rahova cu ceasul lui Radu Mazăre
Un agent al Poliției Penitenciare care ocupa un post de conducere în organigrama închisorii Rahova ar fi plecat acasă cu ceasul lui Radu Mazăre, evaluat la aproximativ 15.000 de dolari. Când și-a dat seama că este victima unei potențiale infracțiuni, fostul primar al Constanței a făcut apel la conducerea instituției. Radu Mazăre era în cursul celui de-al patrulea mandat de primar al Constanței când a fost arestat preventiv într-un dosar de corupție. Tot atunci, edilul a demisionat din funcție. Eliberat sub control judiciar, a fugit în Madagascar, în cursul anului 2017, unde a cerut azil politic. La data de 8 mai 2019, Mazăre a fost reținut de autoritățile malgașe și extrădat 12 zile mai târziu. De la aeroport, fostul primar a fost transportat direct la Penitenciarul Rahova, unde a stat 21 de zile în carantină, ulterior fiind transferat în Penitenciarul Jilava. Surse din Administrația Națională a Penitenciarelor au dezvăluit, în exclusivitate pentru Gândul, că după ce a ajuns la Rahova, fostul primar ar fi fost abordat de un subofițer care ocupa funcția de șef de punct de lucru. Mai precis, spun sursele Gândul, bărbatul conducea spălătoria, un obiectiv foarte căutat de către deținuții cu drept de muncă. Acesta l-ar fi căutat pe Mazăre încă din primele zile de după încarcerare și ar fi observat că fostul primar poartă la mână un ceas scump. După o scurtă discuție prietenoasă, agentul l-ar fi rugat pe deținut să-i împrumute ceasul său pentru numai câteva ore, deoarece voia neapărat să-l țină la mână. Ceasul lui Mazăre, recuperat de șeful închisorii Sursele Gândul au spus că polițistul de penitenciare nu ar fi revenit la camera lui Mazăre ca să-i returneze ceasul și ar fi plecat cu el acasă. Când și-a dat seama că a fost păcălit, fostul primar a transmis conducerii de la acel moment al penitenciarului că, dacă nu-și recuperează bunul, va face demersurile necesare pentru notificarea Poliției. În consecință, Alexandru Darie, directorul de la acel moment al Penitenciarului Rahova, l-ar fi chemat pe subofițerul respectiv și i-ar fi pus în vedere să-i dea deținutului ceasul înapoi imediat. Constrâns de situație, bărbatul ar fi returnat obiectul de valoare, care s-a întors la proprietarul său de drept, evitându-se astfel un scandal public de mari proporții. Radu Mazăre a plecat din Penitenciarul Jilava în 27 mai 2024, după ce a fost eliberat condiționat. Fostul primar al Constanței a stat în spatele gratiilor cinci din cei nouă ani de închisoare primiți ca pedeapsă în urma contopirii a două condamnări, din dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri şi din dosar Polaris. CITEȘTE ȘI: Românii plecați la FURAT în SUA plătesc călăuze care să-i ducă înapoi în Mexic. Imigranții sunt speriați de măsurile președintelui Trump Mărturia CUTREMURĂTOARE a prietenului criminalului din Cosmopolis: „Dacă i se punea pata… n-aveai scăpare, nu se lăsa!” Fața nevăzută a dezastrului de la PRAID. Cine este miliardarul implicat în aducerea castorilor care au blocat lucrările pentru devierea pârâului Corund Andrei Dumitrescu este un jurnalist specializat în realizarea de articole legate, în special, de activitatea Ministerului Afacerilor Interne și toate armele subordonate acestuia, în special Poliția … vezi toate articolele
Românii plecați la furat în SUA plătesc călăuze care să-i ducă înapoi în Mexic
Infractorii români care au intrat ilegal în SUA apelează la călăuze pe care le tocmesc să treacă frontiera în Mexic. Aceștia se tem să nu fie ridicați de pe stradă și deportați, situație în care ar pierde și toți banii strânși, pe care nu îi pot justifica. Statele Unite ale Americii au fost dintotdeauna o destinație pentru răufăcătorii din toată lumea. Bandele de români au început să migreze masiv încă de la începutul anilor 2000. Românii intrau în America ajutați de călăuzele mexicane, după care se predau autorităților. La audieri, spuneau că România este o fostă țară comunistă, unde sunt persecutați din rațiuni politice. Până se judeca cererea de azil, treceau ani buni, timp în care imigranții din România se ocupau de infracțiuni. Aceștia aveau însă grijă să nu comită fapte cu violență. Era o strategie bine gândită, deoarece, sufocate de răfuieli între bande și jafuri cu mână armată, autoritățile americane priveau cu o oarecare indulgență furturile și clonarea de carduri, fapte din care se pot câștiga, în timp, sume de ordinul sutelor de mii de dolari. Călăuzele mexicane au făcut trasee noi Odată prinși, infractorii își puteau negocia pedepse mici, asta dacă pledau vinovați, după care erau închiși și trimiși, aproape cu hainele de pe ei, într-un stat al Uniunii Europene. În ultima perioadă, o mulțime de lideri interlopi români au reușit să intre fraudulos în SUA, iar la timp relativ scurt, platformele de socializare erau pline de fotografii în care aceștia etalau un lux orbitor. Mai mult, interlopii organizau petreceri la care aduceau lăutari consacrați din România, care le cântau sub o ploaie de dolari. Surse din Poliție au declarat, în exclusivitate pentru Gândul, că după ce Donald Trump și-a preluat mandatul de președinte, autoritățile au început să se implice activ în combaterea migrației ilegale. În acest context, a început o adevărată vânătoare, în condițiile în care oamenii sunt ridicați direct de pe stradă. Pe acest fond, călăuzele mexicane, care înainte îi ajutau pe străini să intre în SUA, acum au început să ajute oamenii să plece fraudulos din această țară. Fuga din SUA costă 2.000 de dolari Polițiștii români au aflat că membrii grupărilor criminale românești au apelat și ei la aceste călăuze, pentru a nu risca să rămână fără banii obținuți de pe urma faptelor ilegale. Sursele citate au precizat că punctul de întâlnire este în Los Angeles. Acolo, cel care vrea să plece trebuie să achite călăuzei mexicane suma de 2.000 de dolari, după care i se permite să se urce într-o mașină care îl duce în zona de frontieră. De aici este trecut în Mexic și condus până în orașul Tijuana. Apoi, persoana respectivă merge la Ambasada României și anunță că, în timp ce se afla în Mexic, și-a pierdut toate actele. În schimb, i se eliberează un document pe baza căruia își poate cumpăra bilet de avion către Europa. Sursele Gândul au explicat că deși cunosc faptul că persoanele pe care le călăuzesc au asupra lor sume mari de bani, preferă să nu le jefuiască deoarece ar strica piața, iar în ultima perioadă numărul clienților a devenit foarte mare. CITEȘTE ȘI: Mărturia CUTREMURĂTOARE a prietenului criminalului din Cosmopolis: „Dacă i se punea pata… n-aveai scăpare, nu se lăsa!” Fața nevăzută a dezastrului de la PRAID. Cine este miliardarul implicat în aducerea castorilor care au blocat lucrările pentru devierea pârâului Corund Cum a scăpat de ÎNCHISOARE polițistul care îi vindea informații din dosare afaceristului Dan Grigoriu. Judecătorii l-au trimis la biserică Anchetă FBI în România, după ce infractori români ajunși ilegal în SUA ar fi furat milioane de dolari de pe cardurile americanilor Andrei Dumitrescu este un jurnalist specializat în realizarea de articole legate, în special, de activitatea Ministerului Afacerilor Interne și toate armele subordonate acestuia, în special Poliția … vezi toate articolele
Cât a mai rămas de achitat din cererile de plată ale foștilor clienți ai City Insurance. Datele oficiale
Un fost client City Insurance a fost de-a dreptul luat prin surprindere când a găsit în cont, săptămâna trecută, contravaloarea poliței pe care o plătise înainte de intrarea în faliment a societății de asigurare. Nu era vorba de sumă, care depășea cu puțin 340 de lei, ci că aproape uitase de banii pentru poliția de la City Insurance, pentru care depusese cerere de restituire după ce Autoritatea de Supraveghere Financiară i-a retras companiei autorizația de funcționare, în septembrie 2021. Conform cifrelor primite de la Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA), la solicitarea Gândul, din totalul cererilor, mai sunt de soluționat aproximativ 2%. Acesta este unul dintre cei aproape un sfert de milion de clienți ai City Insurance care au primit banii cuveniți, după ce au depus o cerere de plată ca urmare a falimentului societății la care aveau polița de asigurare obligatorie auto (RCA). Fondul de Garantare a Asiguraților a anunțat încă din 20 septembrie 2021 că poate primi cereri de deschidere a dosarelor de daună din partea potențialilor creditori de asigurare ai City Insurance. Anunțul a venit după decizia Autorității de Supraveghere Financiară din 17 septembrie 2021, prin care s-a dispus retragerea autorizaţiei de funcţionare a Societăţii de Asigurare-Reasigurare City Insurance SA și constatarea stării de insolvență a companiei. În aproape trei ani și opt luni, au fost primite peste 265.000 de cereri de la foști clienți City Insurance și s-au aprobat plăți de peste 2 miliarde de lei, conform celor mai recente date furnizate de FGA, la solicitarea Gândul, valabile până la 30 aprilie 2025. Astfel, FGA a înregistrat 265.298 de cereri de plată pentru creditorii de asigurări ai societății City Insurance SA. Dintre acestea, FGA a soluționat 243.687 cereri, iar suma aprobată la plată se ridică la aproximativ 2,28 miliarde de lei. Oficialii FGA au precizat că încă primesc cereri de la creditori pentru fosta societate City Insurance SA. Din totalul cererilor rămase de instrumentat la 30 aprilie, aproximativ 17.000 aparțin Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din Romania (BAAR), fiind formulate pentru dosare de carte verde, iar altele așteaptă în stadiul de completare a documentelor sau figurează suspendate la cererea petenților, pentru a depune acte suplimentare. „Printr-un efort și o strategie comună pentru asigurarea unei protecții adecvate creditorilor de asigurare, respectiv pentru asigurarea protecției sociale a acestora, BAAR a agreat propunerea formulată de FGA de a soluționa cu prioritate cererile de plată formulate de ceilalți creditori de asigurare, pentru a finaliza procesul de instrumentare al cererilor primite de FGA pentru City Insurance, într-un termen cât mai scurt. Prin urmare, exceptând cererile de plată formulate de BAAR, FGA mai are de soluționat 2% din totalul cererilor de plată înregistrate pentru această societate”, au transmis oficilii FGA, la solicitarea Gândul. Care este ponderea plăților pentru City Insurance Conform Raportului anual de activitate, situațiilor financiare anuale, precum și raportului auditorului financiar, aferente anului 2024, publicat săptămâna trecută pe site-ul FGA, până la 31 decembrie 2024, Fondul a înregistrat în total 641.800 de cereri de plată pentru toate societățile de asigurare în faliment din România. Dintre acestea, în urma analizelor efectuate au rezultat 611.646 de cereri unice, după ce 30.154 de cereri de plată au fost închise sau conexate la altele existente pentru dublarea lor pe mai multe căi de comunicare. Este vorba în principal de falimentele Astra SA, Carpatica SA, CertAsig SA, City Insurance SA și, cel mai recent faliment, al Euroins România SA, căreia Consiliul ASF i-a retras, pe 17 martie 2023, autorizația de funcționare a societății, dar și societăți cu un număr mult mai mic de restituiri. Din totalul cererilor de plată înregistrate până la finalul lui 2024, peste o jumătate de milion (502.823) au fost formulate de petenți pentru societățile City Insurance SA şi Euroins SA. La 31 decembrie 2024 erau soluționate 60% din totalul cererilor de plată înregistrate pentru cele două societăți de asigurare în faliment, respectiv 303.112 cereri. Fondul de Garantare a Asiguraților a efectuat plăți în valoare de 2,6 miliarde de lei pentru creditorii societăților City Insurance şi Euroins, din care 1,28 miliarde de lei reprezintă plăți aferente anului 2024. Până la finalul lui 2024, City Insurance a avut peste jumătate (53%) din dosarele de daună preluate/deschise de FGA, iar Euroins a avut o pondere de aproape un sfert (24%). Din total, anul trecut, Fondul de Garantare a Asiguraților a înregistrat 32.747 cereri de plată. Prin intermediul acestora s-au solicitat atât despăgubiri aferente unor dosare de daună, cât şi restituiri de primă ca urmare a denunțării contractelor de asigurare: pentru City Insurance SA, în anul 2024 s-au înregistrat 3.999 de cereri; până la 31 decembrie 2024 erau înregistrate în total 264.392 de cereri de plată; pentru Euroins România SA, în anul 2024 s-au înregistrat 28.481 de cereri; până la 31 decembrie 2024 erau înregistrate în total 238.431 cereri de plată; pentru alte societăți erau înregistrate 267 de cereri. Cât mai durează plafonarea Falimentul Euroins, al patrulea asigurător care ieșea de pe piață în ultimii opt ani, a determinat autoritățile să plafoneze tariful RCA, inițial în aprilie 2023, la nivelul de la finalul lunii februarie 2023– până la jumătatea lunii octombrie 2022. Măsura a fost luată pentru a preveni o nouă explozie a prețurilor, așa cum se întâmplase anterior în cazul societății City Insurance, în septembrie 2021, și după publicarea unor tarife de referință, orientative, majorate semnificativ pe unele segmente. Ulterior, înainte de expirarea termenului din octombrie, măsura plafonării a fost prelungită până la finalul anului, având în vedere că erau încă multe polițe, aproximativ 800.000, rămase la Euroins România și care expirau după această dată, respectiv în 7 decembrie 2023. Măsura a fost prelungită de atunci de câteva ori cu încă trei luni și este valabilă până la finalul lunii, deocamdată nefiind propusă oficial o nouă plafonare. De unde provin veniturile Fondului de Garantare a Asiguraților Veniturile FGA în anul 2024 au ajuns la 1.502.455.184 de lei, din care 99,28% reprezintă venituri operaționale, compuse din: 443.527.945 lei – contribuții permanente datorate la Fond; 8.711 lei – dobânzi şi penalități pentru neachitarea în termen a
Exclusiv | Culisele arestării Stegarului Dac, după ce și-a tăiat brățara electronica, s-a urcat pe clădiri, a amenințat, lovit și scuipat jandarmi. Te plesnesc!
Cezar Cătălin Dinu Avrămuță, mult mai cunoscut în spațiul public drept „Stegarul Dac”, a ajuns în arestul Poliției Capitalei după ce judecătorii i-au înlocuit arestul la domiciliu cu arestul preventiv. În spatele deciziei care l-a dus în arest este un lung șir de proteste pe stradă, dar și de pe clădiri publice sau din copaci, care au culminat chiar cu amenințări, lovirea sau scuiparea unor jandarmi. Gândul dezvăluie cum a ajuns Stegarul Dac să fie acuzat de ultraj și ce a făcut în ziua turului doi al alegerilor prezidențiale, când a fugit de acasă, fără brățara de monitorizare, fiind considerat ”pericol pentru ordinea publică”. Cezar Cătălin Avrămuță și-a câștigat „celebritatea” după ce, cățărându-se pe clădiri, monumente istorice, macarale sau copaci, a protestat din diferite motive pe care le-a considerat foarte importante. (Alte informații AICI) În luna aprilie a acestui an, Stegarul Dac – în vârstă de 58 de ani – a luat cu „asalt” gardul din fața Parlamentului, deși se afla sub control judiciar. După ce a coborât de pe gardul Palatului Parlamentului, Stegarul Dac a fost amendat cu 1.800 de lei pentru „încălcarea unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice”. (Detalii AICI) Măsura controlului judiciar fusese luată în 1 aprilie, după ce Avrămuță se urcase într-un copac la Arestul Central pentru a protesta după reținerea lui Bogdan Peșchir, presupus „finanțator” al campaniei lui Călin Georgescu. Atunci s-a ales și cu dosarul penal pentru ultraj, după ce a împins un jandarm, și tot de atunci a fost obligat să poarte brățară de supraveghere (Mai multe informații AICI) „Aventurile” lui Avrămuță – îmbrăcat adesea în costum popular, cu un steag al României în mână – nu au încetat nici după ce a ajuns să fie plasat în arest la domiciliu, iar ”isprava” din ziua turului doi al alegerilor prezidențiale l-a dus în arest preventiv, după ce magistrații de la Tribunalul București i-au respins, în 23 mai, contestația făcută după decizia de la Judecătoria Sectorului 4. (mai multe informații AICI) „Dispune emiterea mandatului de arestare preventivă” În 18 mai 2025, ziua turului doi al alegerilor prezidențiale, Stegarul Dac era plasat în arest la domiciliu, dar i s-a permis să iasă din casă pentru a merge să voteze. La scurt timp după ce a revenit la domiciliu de la secția de votare, bărbatul și-a tăiat brățara de supraveghere electronică și a ajuns în Piața Universității, unde în jurul orei 19:00 s-a urcat pe o schelă și a mai coborât abia după 14 ore. Procurorii au cerut la Judecătoria Sectorului 4 să îi fie schimbată măsura arestului la domiciliu cu arestul preventiv, propunere acceptată în 19 mai, când pe numele lui Cezar Cătălin Avrămuță a fost emis un mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile. Stegarul Dac este în Arestul Poliției Capitalei din 23 mai, când judecătorii Tribunalului București i-au respins contestația la decizia de arestare preventivă. Gândul prezintă, în exclusivitate, extrase din motivarea instanței de la Judecătoria Sectorului 4 București, care, după „prestația” publică a Stegarului Dac, au decis că acesta trebuie să fie plasat în arest preventiv. „Admite cererea de înlocuire a măsurii arestului la domiciliu formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, în dosarul de urmărire penală nr. 2396/160/P/2025. (…) Înlocuieşte măsura preventivă a arestului la domiciliu dispusă faţă de inculpatul Dinu-Avrămuță Cezar- Cătălin, cu măsura arestului preventiv pe o perioadă de 30 de zile, de la momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri. Dispune emiterea mandatului de arestare preventivă cu privire la inculpatul Dinu-Avrămuță Cezar- Cătălin, la rămânerea definitivă a prezentei încheieri”, au decis magistrații de la Judecătoria Sectorului 4. Stegarul Dac a acuzat un „genocid constituțional” În fața instanței de judecată, Stegarul Dac a spus că a mers, în data de 18 mai 2025, pentru a vota, numai că nu a fost mulțumit de rezultatul alegerilor. „A mai arătat că după ce a venit acasă, după ce a fost la vot, a plecat în Piața Universității, iar brățara a lăsat-o acasă ca să nu fie prins. În continuare se mai arată (n.red – în declarația Stegarului Dac) că este o lovitură de stat, iar Constituția îl îndreptățește pe acesta să-și apere Constituția, având în vedere genocidul constituțional produs. Acesta arată că era convins de rezultatul alegerilor și conștient de evadarea pe care o face, s-a dus la Universitate pentru a sărbători. (…) Pentru el, arestul preventiv este o nimica toată pentru ce este dispus să îndure”, se arată în motivarea instanței de judecată, din care Gândul prezintă extrase în exclusivitate. „Se va retrage la țară și va medita” Stegarul Dac s-a referit și la ziua în care s-a urcat pe gardul Parlamentului, în luna aprilie a acestui an, și a spus că a fost „abuzat de organele de ordine”. „Spune că a fost abuzat de către organele de lege și îmbrâncit, arătând că organele știau ce intenționează, ce vrea să facă el, el însă nu avea aceste intenții. În încheiere arată că abuzurile împotriva sa sunt clare, însă nu mai are de gând să facă ceva în această privință, acesta încercând să facă tot ce a putut în acest sens. Speră în continuare că o să existe un judecător care să aibă conștiință și să reia turul 2 înapoi, dacă nu, acesta are ce face și se va retrage la țară și va medita”, potrivit declarațiilor date de Stegarul Dac în fața instanței de la Judecătoria Sectorului 4. Stegarul Dac, despre jandarmi: „Hingheri, sclavii sistemului, căței” În motivarea instanței de judecată au fost „trecute în revistă” episoadele recente în care Stegarul Dac a intrat în „conflict” cu forțele de ordine, după ce a fost pus sub control judiciar, din 1 aprilie, și până la plasarea în arest la domiciliu, în 29 aprilie 2025. În 2 aprilie, Stegarul Dac s-a cățărat într-un copac situat lângă Tribunalul București și a tulburat ordinea și liniștea publică prin „țipete și urlete”. Bărbatul flutura un steag tricolor și striga lozinci politice. „Inculpatul a refuzat să coopereze cu organele de ordine, fiind necesară imobilizarea și conducerea acestuia la