Exclusiv | Infractorul internațional Bogdan Buzăianu scapă de mega-dosarul Energy Holding” pe 9 mai! + Cine i-a organizat blatuldinJustiție
Considerat „cel mai mare băiat deștept din Energie”, afaceristul Bogdan Buzăianu – cel care a controlat compania Energy Holding, intrată în insolvență în luna mai a anului 2017 – se află la un pas de a scăpa de toate acuzațiile care i-au fost aduse într-unul dintre cele mai mari dosare de evaziune fiscală și spălare de bani întocmite după Revoluția din 1989 de Parchetul General. Surse Gândul informează că Buzăianu va scăpa, existând suspiciuni chiar de corupție! În exclusivitate, Gândul prezintă informații uluitoare care demonstrează că omul de afaceri Bogdan Nicolae Buzăianu a jucat „tare” de la bun început, fiind ajutat să scape. Acesta ar fi pus la punct modalitatea de „scăpare” – pas cu pas – din acest mega-dosar care va ajunge în data de 9 mai 2025 pe masa magistraților de la Tribunalul București și poate fi, în ultimă instanță, clasat pentru că… faptele s-au prescris sau (ireal!) nu există probe care să demonstreze infracțiunile descoperite de procurori! În anul 2004, compania Energy Holding, controlată de Bogdan Buzăianu – care are cetățenie elvețiană, după ce, în anul 2008, a fost ajutat să renunțe la cetățenia română (pentru a îngreuna anchetarea sa iminentă atunci) – a încheiat cel mai mare contract de energie cu Hidroelectrica, cu o valoare a energiei tranzacționate de aproape 1 miliard de dolari. Contractul dintre Energy Holding și Hidroelectrica ar fi fost încheiat ilegal şi ar fi reprezentat mai mult de 1 la sută din PIB-ul României de la acea vreme. Bogdan Buzăianu a fost acuzat că și-ar fi delapidat compania – Energy Holding – cu aproape 64 de milioane de lei, adică aproape 14 milioane de euro. Procurorii au acuzat o evaziune fiscală de peste 6 milioane de lei (aproape 1,3 milioane de euro), rambursare ilegală de TVA de 17 de milioane de lei (3,5 milioane de euro) și spălare de bani de peste 6 milioane de euro. Astfel că au pornit urmărirea penală împotriva companiei Energy Holding pentru evaziune fiscală, dar în vizorul anchetatorilor s-au aflat și firma Libarrom, controlată de un cetățean libanez, administratorii celor două firme, interpuși ai lui Buzăianu și ai libanezului, și foști angajați ai lui Buzăianu, precum Costin Răducu Alexandrescu sau soții Ioana și șoferul Petre Sotir. Un „certificat de bună purtare” după 11 ani de tergiversări Așadar, la data de 30 decembrie 2014, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, de către reprezentanții Energy Holding, constatându-se că, în perioada 2009 – 2013, au fost înregistrate cheltuieli cu serviciile executate de terți în valoare de 623.311.832 de lei. De atunci au trecut 11 ani, iar ancheta a înaintat precum un melc. Suficient cât să se constate, la finalul anului trecut, că faptele s-au prescris sau că nu mai există probe care să susțină acuzațiile. Iar dosarul s-a clasat! Gândul a intrat în posesia ordonanței din data de 5 decembrie 2024 (bine aleasă data blatului, fix la finala alegerilor prezidentiale, când lumea se uita în altă directie), a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care toți inculpații sunt scăpați. În ciuda prejudiciilor imense suspectate și probate, inițial, de procurori, nu mai există acum nicio posibilitate de a recupera sumele deturnate de la buget. Afaceristul Bogdan Buzăianu pare a fi reușit imposibilul, având în vedere toate acuzațiile care i-au fost aduse de la bun început. El a avut în mai multe dosare aflate în lucru fie la DNA, fie la alte Parchete, rolul de martor sub acoperire (nume de cod Gelu Alexandru) și denunțător, ceea ce i-a conferit, într-un final, un „certificat de bună purtare”. De la bun început, Bogdan Buzăianu a fost acuzat de: instigare la evaziune fiscală – diminuarea impozitului pe profit datorat de societatea Energy Holding cu suma de 6.182.417,34 lei; instigarea la stabilirea cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, în scopul obținerii fără drept a unor sume de bani cu titlul de rambursări de la bugetul general consolidat – rambursare de TVA în valoare de 17.045.300,60 lei; instigare la delapidare – prejudiciu de 699.040 lei; societatea Energy Holding ar fi fost prejudiciată chiar de cel care o controla, Bogdan Buzăianu, cu 63.687.208,40 lei; instigare la spălarea banilor. „Clasarea cauzei față de suspectul Buzăianu Nicolae-Bogdan” Numai că, prin prdonanța procurorilor din luna decembrie 2024, s-a dispus clasarea cauzei față de cei implicați, inclusiv față de afaceristul Bogdan Buzăianu. Bogdan Nicolae Buzăianu, acuzat de spălare de bani, evaziune fiscală și zeci de alte infracțiuni, va scăpa prin coruperea Justiției, informează surse apropiate cazului „Clasarea cauzei față de suspectul Buzăianu Nicolae-Bogdan (…) cetățean elvețian, pentru săvârșirea: instigării la infracțiunea de evaziune fiscală (…), întrucât nu există probe că a săvârșit infracțiunea; instigării la infracțiunea de stabilire cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, în scopul obținerii fără drept a unor sume de bani cu titlul de rambursări de la bugetul general consolidat (…), întrucât nu există probe că a săvârșit infracțiunea; instigării la infracțiunea de delapidare – primul cap de acuzare (…), întrucât nu există probe că a săvârșit infracțiunea; instigării la infracțiunea de delapidare – al doilea cap de acuzare (…), întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale; instigării la infracțiunea de spălare a banilor (…), întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale”, se arată în Ordonanța de clasare din luna decembrie 2024, din care Gândul prezintă extrase în exclusivitate. Totodată, s-a decis „menținerea măsurii asigurătorii a sechestrului (…) asupra unor bunuri imobile aparținând lui Buzăianu Nicolae-Bogdan”. „Aceste măsuri asigurătorii vor înceta de drept dacă persoanele vătămate ANAF și Societatea Comercială Energy Holding (prin lichidator judiciar Casa de Insolvență Moldova SPRL) nu vor introduce acțiune în fața instanței civile în termen de 30 de zile de la comunicarea soluției”, s-a mai menționat în Ordonanța de clasare din luna decembrie 2024, dată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de Urmărire Penală. Bunuri imobile ale lui Bogdan Buzăianu, puse sub sechestru încă din 2016 Bunurile menținute sub sechestru sunt cele
Unul dintre cei mai mari violatori în serie pune pe jar instanțele
În anul 2021, Iulian Fentzel, considerat cel mai periculos violator în serie din România, a fost condamnat la 18 ani de închisoare. După ce a fost trimis în spatele gratiilor, deținutul poreclit „Frențer”, care s-a specializat în Codul Penal și în Codul de Procedură Penală, pune pe jar instanțele de judecată, iar statul român suportă cheltuielile pentru acțiunile prădătorului sexual, care se folosește de căi legale, deși acestea nu îi pot aduce acum o scăpare din spatele gratiilor. Pornit încă de tânăr pe drumul infracțiunilor grave care l-au dus diret în pușcărie, Iulian Fentzel a învățat să se reprezinte singur în instanță și s-a transformat într-un procesoman veritabil. Iulian Fentzel provine dintr-o familie de intelectuali, fratele său a ajuns comisar ANAF, însă asta nu l-a împiedicat să își urmeze propria cale. Prima condamnare pentru viol primită de Fentzel a fost în 2004. Până atunci, bărbatul fusese închis numai pentru furturi și tâlhării. În 2014, Iulian Fentzel a fost eliberat. Avea la activ două violuri, dar magistrații au considerat că a fost reeducat și este pregătit să revină în societate. După eliberare, a plecat la Buzău și a comis un nou viol, în parcul Crâng. Victima a fost mama unui procuror DIICOT. (mai multe detalii AICI) Iulian Fentzel a fost condamnat la 12 ani de închisoare, dar a fost eliberat în anul 2018. La două luni după ce a ieșit din închisoare, Iulian Fentzel a comis două violuri în aceeași noapte, iar după ce a fost prins, a fost condamnat la 18 ani de închisoare. Deținutul „Frențer” a devenit, de-a lungul timpului, un „musafir” constant al instanțelor de judecată. (alte informații AICI). A deschis mai multe procese împotriva Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) și a făcut chiar și o cerere de eliberare condiționată pe motive medicale, după ce a invocat o boală incurabilă. „Frențer” își continuă „epopeea juridică” Gândul prezintă, în exclusivitate, noi detalii dn această adevărată „epopee judiciară” în centrul căreia se află Iulian Fentzel. În luna octombrie a anului trecut, „Frențer” a făcut o contestație la executare. Numai că, ulterior, și-a retras acțiunea, iar magistrații de la Judecătoria Galați au luat act de această retragere în data de 7 februarie 2025. Pentru acțiunea sa, care a consumat timpul și resursele instanței, Iulian Fentzel a fost obligat să plătească 200 de lei cheltuieli de judecată. ”Ia act de retragerea cererii privind contestația la executare formulată de către petentul-condamnat Fentzel Iulian. În temeiul art. 275 alin. (2) C.proc.pen., obligă petentul la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate către stat. Cu drept de contestație în termen de 3 zile de la comunicare, a decis instanța de la Judecătoria Galați. Iulian Fentzel s-a răzgândit după doar două săptămâni Chiar dacă își retrăsese contestația la executare, Iulian Fentzel a reconsiderat propria decizie după două săptămâni. A făcut o nouă contestație, numai că judecătorii i-au respins-o ca „nefondată”, la începutul lunii aprilie. Deținutul procesoman a fost obligat la plata a încă 300 de lei cheltuieli de judecată. Statul a plătit însă pentru acțiunea lui Fentzel un avocat din oficiu, plus toate cheltuielile implicate de acțiunea sa, care depășesc suma pe care el este obligat să o achite cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. „În temeiul art. 425 ind. 1 alin 7 lit. b Cod procedură penală, respinge ca nefondată contestaţia formulată de petentul Fentzel Iulian împotriva sentinţei penale nr. 191/07.02.2025 a Judecătoriei Galaţi. În temeiul art. 275 alin. 2 din Codul de procedură penală obligă petentul Fentzel Iulian la plata sumei de 300 de lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat. În temeiul art. 275 alin. 6 Cod procedură penală onorariul apărătorului din oficiu (…), în sumă de 360 lei, rămâne în sarcina statului şi se va înainta din fondurile Ministerului Justiţiei către Baroul Galaţi. Definitivă”, au decis judecătorii de la Tribunalul Galați. „Doar pentru acțiunea de pe rolul celor două instanțe s-au cheltuit câteva mii de lei” Potrivit surselor judiciare contactate de Gândul, aceste acțiuni repetate și nefondate ale lui Iulian Fentzel nu au ca rezultat decât cheltuieli suplimentare pentru statul român. „Acțiunile «nefondate» ale lui Iulian Fentzel, într-un final, reprezintă cheltuieli pentru statul român. Doar pentru acțiunea de pe rolul celor două instanțe s-au cheltuit câteva mii de lei, pentru avocații din oficiu și pentru toate resursele plătite cu transportul lui de la penitenciar la instanță, cu mașini și gardieni însoțitori”, au declarat surse judiciare pentru Gândul. De-a lungul timpului, nefiind vizitat de membrii familiei sale, Iulian Fentzel s-a transformat nu numai într-un procesoman, dar și într-un adevărat avocat al deținuților. În schimbul unor beneficii, „Frențer” le redacta acestora solicitările către conducerea penitenciarului sau cererile de liberare condiționată. CITEȘTE ȘI: Secretele ”fortăreței” din care brokerii își ÎNȘELAU clienții. Comparația cu ”Lupul de pe Wall Street” și controalele cu detectorul de minciuni Banii SECHESTRAȚI de la „Fantoma” din mafia spitalelor și fostul șef în ASSMB. Ce mită a predat protejata lui Vlad Voiculescu, denunțătoarea din dosar Culisele ”afacerii” de milioane de dolari puse la punct de BROKERII apocalipsei. Cu AnyDesk au pus sub control identități, conturi, banii clienților Întâlnirea CONSPIRATIVĂ cu ofițeri ruși a trădătorilor din Comandamentul ”Vlad Țepeș”, cu două zile înainte de primul tur al prezidențialelor din 2024 S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole … vezi toate articolele
Autobuzele Otokar ies din garanție: Vor fi mari probleme cu ele
O parte din autobuzele turcești Otokar cumpărate de Primăria Capitalei în 2018 au început să iasă din garanție, după ce au depășit numărul de kilometri stabilit în contract. Până în prezent, mentenanța autobuzelor a fost făcută de turci, iar de acum încolo, reparațiile vor fi făcute de mecanicii români ai STB. Doar că, potrivit surselor Gândul, multe dintre aceste vehicule, care au deja peste șapte ani în circulație, sunt foarte prost întreținute, iar o parte dintre ele sunt trase „pe dreapta” prin autobaze. „Nu sunt deloc întreținute cum trebuie. Acum încep mecanicii români de la STB să intre pe ele, la câteva autobaze, pentru că turcii nu mai au exclusivitate pe câteva dintre ele, după ce și-au făcut numărul de kilometri. Defectele sunt foarte multe și vor fi mari probleme în viitorul apropiat. Am văzut cum au lucrat turcii. De exemplu, la instalațiile electrice, nu au lucrat pe aceleași cabluri pe care le-a avut Otokar. Au pus alte cabluri și fac un fel de improvizații, cu alte fire care nu ar fi pentru sarcina care trebuie, și oricând pot lua foc”, au precizat surse STB în exclusivitate pentru Gândul. Cum se face mentenanța Otokar: „Nu cositoresc cablurile, nu sunt lipite cum trebuie” Mai mult, spun sursele noastre, mecanicii români au încercat să le atragă atenția „colegilor” turci, dar fără succes. „Nu cositoresc cablurile, nu sunt lipite cum trebuie. Mai mult, când este o problemă cu un cablu, ei înlocuiesc doar partea cu problemă, nu până la capăt, așa cum se face. Adică au făcut înnăditură. Au fost cazuri în care mecanicii noștri au văzut aceste aspecte și le-au atras atenția mecanicilor turci, dar nu s-au înțeles cu ei deloc. Nici uleiurile, nici alte consumabile nu erau schimbate la timp. Sunt foarte multe probleme. Multe dintre aceste autobuze zac prin depouri”, mai susțin sursele Gândul. Primăria Capitalei a cumpărat în 2018, cu suma de 458.100.826 de lei fără TVA, 400 de autobuze Otokar. Ce fel de autobuze s-au livrat din Turcia Compania Otokar din Turcia s-a obligat, prin contractul din 2018, să furnizeze municipalității, în termen de 17 luni de la semnare, 3 tipuri de autobuze: 320 de autobuze marca Otokar, model KENT LF de 12 metri; 50 de autobuze marca Otokar, model KENT LF de 10,50 metri; 30 de autobuze marca Otokar, model KENT LF ARTICULAT de 18 metri. De asemenea, compania Otokar s-a obligat, prin contract, să ofere o garanție de 240.000 de kilometri sau minimum 4 ani (full warranty) de la data punerii în exploatare a autobuzelor, asigurând, totodată, și unele „consumabile”, precum: uleiuri antigel filtre acumulatori anvelope (160.000 km) becuri auto Potrivit unui răspuns al STB, la solicitarea Gândul, în perioada 1 decembrie 2018 – 28 februarie 2023 au fost raportate nu mai puțin de 26.035 defecțiuni tehnice la autobuzele Otokar. Mai multe autobuze Otokar au luat foc De la începutul anului, două autobuze Otokar au luat foc, unul în trafic, iar celălalt în parcare, la Autobaza Nordului. Și în decembrie 2023, un autobuz Otokar a ars din temelii în Drumul Taberei. Și atunci, focul s-a aprins de la motor, în spatele autobuzului. Valer Ciobănescu, președintele Sindicatului Transpublic din STB, a explicat pentru Gândul care ar putea fi cauzele care au condus la arderea autobuzelor. „Se pare că sunt probleme în zona motorului, unde sunt scurgeri de ulei și combustibil. Practic, uleiul scurs și motorina ajung în zona eșapamentului, care este foarte încins, și se aprind. Așa iau foc autobuzele Otokar. S-a ajuns la această situație din cauza faptului că în ultima perioadă, producătorul face mentenanță de mântuială la aceste autobuze. Sunt prea multe probleme la aceste vehicule și este foarte probabil ca turcii să nu le mai facă față. Fiind în garanție, autobuzele Otokar nu pot fi reparate de către STB. Oricum, STB SA nu are personal de întreținere suficient pentru repararea celor vechi, dar să mai preia încă 400 de Otokar”, a declarat Valer Ciobănescu. Citește și: Este „alarmă” la STB după ce o șină a intrat prin podeaua unui tramvai. S-a recurs la măsuri speciale, ca să nu se ajungă la HAOS în București Cum arată și ce pagube a suferit tramvaiul Imperio Metropolitan care s-a lovit de un TIR Absolvent al Universității București, Nicolae Oprea și-a început cariera de jurnalist în anul 2004 și a semnat de-a lungul acestor ani în publicații precum Ziarul Libertatea (6 ani), Averea, Evenimentul … vezi toate articolele
Handbalista Alicia Gogîrlă se transferă la SCM Universitatea Craiova
Handbalista Alicia Gogîrlă, care activzează la SCM Rm. Vâlcea va evolua din sezonul viitor la SCM Universitatea Craiova, club cu care a semnat contract pe doi ani. Interul în vârstă de 22 de ani îşi încheie la finalul acestei stagiuni contractul cu gruparea vâlceană şi a ales să continue tot în Oltenia, dar la formaţia din Bănie, antrenată de Ovidiu Mihăilă. Tânăra handbalistă a mai jucat în cariera sa la Corona Braşov, CSM Bucureşti. Alicia Gogîrlă face parte din lotul naţional al României şi a participat la Europenele de anul trecut, competiţie în care a evoluat 71 de minute şi a marcat 7 goluri. După 21 de etape din Liga Florilor, SCM Universitatea Craiova şi SCM Rm. Vâlcea sunt vecine de clasament, pe locurile 7 şi 8, despărţite de 4 puncte şi se vor duela săptămâna viitoare, în Sala „Traian”. Vâlcea a fost singura echipă care a câştigat la Craiova în această ediţie a Ligii Florilor şi astăzi joacă în deplasare cu Rapid, în etapa a 22-a a campionatului. Mama Aliciei, Simona Gogîrlă, a antrenat în Bănie Mama Aliciei Gogîrlă, celebra handbalistă Simona Gogîrlă, a antrenat echipa Craiovei în perioada 2015-2016, înlocuindu-l atunci pe Aurelian Roşca şi predându-i apoi ştafeta lui Bogdan Burcea. Ca handbalistă, Simona Gogîrlă are în palmares argintul cu naţionala României la Mondialul din 2005 din Rusia. În cariera sa, Simona Gogîrlă a evoluat la formaţii precum Oltchim, Gyor, Itxaco sau Krim şi are în palmares titlurile României, Ungariei, Spaniei şi Sloveniei, dar şi finale de Champions League, Cupa Cupelor sau cupa EHF. Aventura în presa sportivă a început-o în 2002, imediat după absolvirea Facultăţii de Istorie, Filologie şi Geografie din cadrul Universităţii din Craiova. În detrimentul unei cariere de cadru didactic, a ales marea pasiune, sportul. Visul de copil, de a fi fotbalist al Universităţii … citește mai mult
Senatul a votat: Cu rețetă de la medic, șoferii depistați pozitiv la substanțe interzise nu vor fi pedepsiți! Dr. Gabriel Diaconu: E o soluție de compromis!
Propunerea legislativă privind pedepsirea celor care conduc vehicule, după ce au consumat droguri sau alte substanțe psihoactive, a fost adoptată de Senat, urmând a fi dezbătută în Camera Deputaților. Au fost aduse mai multe amendamente la articole care generaseră discuții aprinse între parlamentari sau între inițiatori și medicii specialiști înainte de forma pe care au adoptat-o senatorii. Medicamentele date pe baza unei prescripții medicale au fost excluse, pedepsele nu au mai fost majorate de la 2 la 7 ani, ci au rămas ca în prezent, de la 1 la 5 ani. Foarte important, unul dintre amendamentele introduse reprezintă, de fapt, o „clauză de nepedepsire” a șoferilor care sunt depistați pozitiv după ce au consumat medicamente în baza unei prescripții medicale. Astfel, dacă șoferul prezintă o rețetă medicală prin care medicul i-a prescris să ia o substanță precum codeina, prezența în sânge a substanței respective nu va duce la pedepsirea acestuia. Forma amendată a acestei propuneri legislative pentru modificarea Legii 286/2009 privind Codul penal are următorul conținut: ”Conducerea unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care are în sânge droguri sau alte substanțe cu efecte psihoactive se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. Nu se pedepsește fapta (…) dacă prezența în sânge a substanțelor psihoactive a fost determinată de administrarea anterioară a unor medicamente utilizate în baza unei prescripții medicale, eliberate în condițiile legii, cu respectarea dozei terapeutice și a celorlalte indicații și recomandări privind administrarea acestora.” Până la data intrării în vigoare a legii – un an de la data publicării legii în Monitorul Oficial – Ministerul Sănătății va elabora lista substanțelor psihoactive care va fi aprobată prin lege și va lua măsurile necesare astfel încât eliberarea medicamentelor care conțin substanțe psihoactive sau cu efecte psihoactive să se realizeze doar în baza unei prescripții medicale. De asemenea, urmează ca Ministerul Sănătății să ia măsuri pentru ca medicamentele care pot fi cumpărate acum din farmacii fără prescripție medicală și care conțin substanțe psihoactive să aibă un regim schimbat, adică să poată fi luate doar la recomandarea medicului care va indica foarte clar dacă acea substanță afectează sau nu capacitatea de a conduce. Prin forma amendată în Senat nu mai este necesară procedura actuală de prin care se solicita obligatoriu o expertiză care să demonstreze dacă cantitatea de substanță interzisă a afectat capacitatea de a conduce. În ciuda amendamentelor, rămâne totuși o problemă nerezolvată, cea a șoferilor care au consumat diverse substanțe interzise și care s-au lăsat de consum, întrucât substanța rămâne în sânge mai mult timp, uneori chiar și o lună de zile. Fără o expertiză medico-legală și fără analiza cantitativă a substanței respective va fi greu de evitat sancționarea unor urme de drog, chiar dacă persoana nu mai este consumator de ceva timp, afirmă unii specialiști în domeniu consultați de Gândul. „INML nu a ajuns la unficarea standardelor de laborator” Contactat pentru a afla opinia sa în legătură cu forma adoptată de Senat a acestui proiect de lege, reputatul medic psihatru Gabriel Diaconu, care a participat la dezbaterile cu inițiatorii legii, a vorbit, în exclusivitate, pentru Gândul despre acest subiect. “Era crucial să fie reglementată situația pentru cazurile în care persoanele aveau detectate în sânge substanțe cu efect psihoactiv și unde decizia ÎCCJ risca să anuleze cauza chiar și acolo unde era! Soluția a fost una de compromis. Nici decizia ÎCCJ nu era practicabilă, nici soluția de dezincriminare completă nu, nici pragurile nu funcționau în scenariul real. Pentru că pragurile nu funcționează la noi substanțe psihoactive. Iar INML nu a ajuns la unficarea standardelor de laborator.“ Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit, la finele lunii ianuarie 2025, un prag pentru consumul de droguri la volan, ca și în cazul alcoolului. Instanţa Supremă a decis că este infracţiune consumul de substanţe psihoactive la volan doar dacă se demonstrează că aceste substanţe au afectat capacitatea şoferului de a conduce. Iar acest lucru se putea stabili doar prin expertiză medico-legală. Sursă foto: Gândul CITIȚI ȘI: EXCLUSIV VIDEO | Șoferii prinși drogați la volan ar putea scăpa nepedepsiți. Dezvăluirile șocante făcute de medicul legist Cristian Stan despre depistarea etnobotanicelor la INML și influența drogurilor asupra capacității de conducere auto: ”Fiecare evaluează cum consideră” EXCLUSIV | Sute de șoferi au fost depistați drogați la volan, în mod greșit, după ce polițiștii rutieri nu au respectat prospectul aparatelor DrugTest Cunoscut jurnalist de investigații, generația presei anilor ’90, prin condeiul căreia au trecut toate marile scandaluri ale ultimilor 30 de ani. Licențiat în Drept, specializat în nișa subiectelor … vezi toate articolele
Dezertorul din Slatina care a împușcat doi oameni cu AKM-ul a ajuns să facă prăpăd în Belgia și Franța
Un fost militar care acum 23 de ani a dezertat, împreună cu un coleg, dintr-o unitate din Vâlcea și a împușcat mortal un om, a rănit un altul, iar pe un al treilea l-a ucis după ce l-a călcat cu mașina în timp ce fugea de Poliție, a ajuns să sperie inclusiv autoritățile din Belgia și Franța. Românul a fost extrădat după ce a fost prins de autoritățile de la Liege, la capătul unui lung șir de jafuri. Mihai Bărăgan și Ion Vasile Măgureanu aveau 21 de ani la data de 26 iunie 2001, când au fost luați în Armată și trimiși la Unitatea Militară din Frâncești. Șapte luni mai târziu, în februarie 2002, Bărăgan și Măgureanu păzeau deja depozitul de armament, cu toate că Bărăgan avea probleme grave cu legea, în condițiile în care făcea obiectul unui dosar deschis după ce a amenințat cu pistolul un taximetrist din Slatina. În momentul în care trebuia să se facă schimbul de gardă, Bărăgan și Măgureanu l-au împușcat, fără nicio explicație, pe plutonierul major Ion Munteanu, care le era comandant. Apoi și-au somat colegii să se culce la pământ și au fugit înarmați cu două puști de asalt AKM și 60 de cartușe. Au omorât și un bărbat surdomut Lovit de gloanțe în maxilar și umăr, subofițerul a scăpat cu viață ca prin minune. Nu la fel de norocos a fost un bărbat care locuia într-o casă situată în imediata apropiere a unității militare. Dezertorii au dat buzna în locuința lui Ion Trăistaru, care, la momentul respectiv, avea 54 de ani. Cei doi i-au cerut cheile de la mașină, după care l-au împușcat mortal. A urmat o goană prin orașul Drăgășani, care s-a sfârșit cu un accident rutier tragic, soldat cu moartea unui bărbat surdomut, pe care l-au lovit în plin. Fugarii au reușit să ocolească un baraj al Poliției Rutiere și să-și piardă urma, după care au abandonat autoturismul Dacia și au continuat să fugă pe jos. Criminalii au vrut să fugă cu un tren de marfă Până să fie prinși de autorități, dezertorii au străbătut centrul orașului și au tras focuri de armă spre orice persoană despre care credeau că intenționează să-i oprească. Până la urmă, aceștia au fost imobilizați pe un câmp, în timp ce încercau să se urce din mers într-un tren de marfă. Pentru prinderea lor fuseseră mobilizați aproximativ 300 de polițiști și jandarmi. Învinuiți de omor deosebit de grav, nerespectarea regimului armelor și muniției, călcare de consemn, furt calificat, asociere în vederea comiterii de infracțiuni și ucidere din culpă, cei doi nu au fost condamnați la închisoare pe viață, iar în cursul anului 2003 au primit câte 15 ani și jumătate de închisoare, de la magistrații Tribunalului Militar București. Bărăgan a scăpat de poliția franceză Mihai Bărăgan a fost eliberat condiționat la data de 6 ianuarie 2015. La scurt timp după ce a ieșit poarta penitenciarului, Bărăgan s-a apucat de jafuri, motiv pentru care, în iunie, a revenit după gratii. Deși era proaspăt reîncarcerat, bărbatul a fost eliberat în 2016, la sfârșitul lui noiembrie. De această dată, fostul deținut a mai dat câteva lovituri, în județele Dolj și Olt, după care a plecat din țară și s-a oprit în Franța, unde s-a apucat de spargeri. Identificat de polițiștii francezi, infractorul român a reușit să scape și pe numele lui a fost emis un mandat de arestare în lipsă. De fapt, el a trecut granița în Belgia, unde a continuat să fure, până când anchetatorii de la Liege au reușit să-l prindă și să-l extrădeze în România, pentru a fi încarcerat în țara de origine. Acesta primise trei ani de detenție pentru comiterea a 10 infracțiuni de „furt prin înșelăciune, efracție sau escaladare într-un local destinat locuinței sau depozitării, agravat de o altă circumstanță”, din partea unei instanțe franceze, în timp ce magistrații Curții de Apel din Liege l-au condamnat definit la 4 ani și 7 luni de închisoare pentru „furt organizat sau armat”. Potrivit unor surse judiciare, Mihai Bărăgan se află încarcerat la Penitenciarul Drobeta-Turnu Severin, unde are de executat 1.352 de zile de închisoare. CITEȘTE ȘI: Mascații Poliției Ilfov, filmați în timp ce provocau haos pe șoseaua de centură. Ar fi făcut inclusiv un accident și ar fi fugit de la fața locului Banii SECHESTRAȚI de la „Fantoma” din mafia spitalelor și fostul șef în ASSMB. Ce mită a predat protejata lui Vlad Voiculescu, denunțătoarea din dosar Culisele ”afacerii” de milioane de dolari puse la punct de BROKERII apocalipsei. Cu AnyDesk au pus sub control identități, conturi, banii clienților Andrei Dumitrescu este un jurnalist specializat în realizarea de articole legate, în special, de activitatea Ministerului Afacerilor Interne și toate armele subordonate acestuia, în special Poliția … vezi toate articolele
Clotilde Armand, acuzată de fapte pe care le-a făcut și Dragnea
Dosarul de la Direcția Națională Anticorupție (DNA) în care s-a depus plângere penală pe numele fostului edil al Sectorului 1, Clotilde Armand, pentru posibile angajări fictive, a ajuns la un procuror de caz și se află în lucru. Cercetarea este deocamdată în faza in rem, însă, spun sursele Gândul, Clotilde Armand ar putea fi audiată în curând în legătură cu cele sesizate de Dan Milea, fost consilier USR. Dan Milea a depus sesizarea la DNA în 30 septembrie 2024, iar în 14 octombrie a primit confirmare că va fi deschis un dosar pentru verificări, la Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție. În prezent, spun sursele Gândul, dosarul se află în lucru la un procuror de caz, fiind în faza in rem. Este foarte posibil ca, în curând, fosta primăriță a Sectorului 1 să fie chemată la audieri, la DNA, în legătură cu sesizarea lui Dan Milea. Fostul consilier USR Dan Milea declara atunci, pentru Gândul, că le cere procurorilor să investigheze dacă Armand a preluat metehnele lui Liviu Dragnea, care a fost condamnat pentru angajări fictive. „Eu am făcut o plângere penală la Procuratură, la DNA și la Parchetul de la Curtea de Apel, pentru că doamna Armand ocupă poziția de primar și e de competența dânșilor. Practic, am expus o situație pe care eu am constatat-o în Primărie – apărea pe ștatele de plată o persoană în cabinetul primarului pe post de consilier pe care eu n-am văzut-o niciodată. Eu am pus o listă de 20 de martori, oameni care intrau frecvent, de mai multe ori pe zi, în cabinetul primarului (…) Eu n-am văzut această persoană, ce departament e sau ce e, de ce se ocupa acest consilier sau teoretic nu știu care erau atribuțiunile, deși practic apare pe statul de plată din anul 2021 până anul 2023. Atunci am avut câteva elemente care mi-au atras atenția”, explica Dan Milea. Pe Clotilde Armand o paște o nouă plângere la DNA Clotilde Armand ar putea să se aleagă cu o nouă plângere penală la DNA, așa cum Gândul a dezvăluit recent AICI. Foști funcționari din Primăria Sectorului 1 spun că vor depune în curând o plângere penală la DNA pe numele fostului edil de la Sectorul 1. „Există un contract cu casa de avocatură Mușat și Asociații, în valoare de 820 de mii de lei. Este un contract semnat în nume personal, fără acordul Consiliului Local, cu semnătura fostului primar Clotilde Armand. Contractul a fost semnat acum trei ani. Din informațiile noastre, actualul primar ar fi cerut o anchetă, prin Corpul de Control, după ce Curtea de Conturi s-a sesizat în cazul acestui contract. Ca atare, noi vom depune zilele următoare o plângere penală la DNA, pe numele fostei primărițe, și vom solicita și recuperarea prejudiciului”, au declarat pentru Gândul foști funcționari din conducerea Primăriei Sectorului 1 în mandatul lui Clotilde Armand. În stare de incompatibilitate și fără mandat în Senat În decembrie 2024, fosta primăriță a pierdut definitiv, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procesul în care a solicitat anularea raportului Agenţiei Naţionale de Integritate în care a fost declarată în stare de incompatibilitate. Astfel, Clotilde Armand a pierdut mandatul de senator. În noiembrie 2022, Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a stabilit că fostul primar al Sectorului 1 s-a aflat în conflict de interese şi incompatibilitate, în legătură cu numirea sa ca manager într-un proiect finanţat cu fonduri europene, derulat de Primăria Sector 1. Clotilde Armand a solicitat în instanţă anularea raportului ANI, însă a pierdut procesul atât la Curtea de Apel Bucureşti, cât şi recursul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. CITIȚI ȘI: Ultimele „mutări” ale lui Clotilde Armand în Sectorul 1, oprite de prefectul Capitalei. De ce a fost SUSPENDAT concursul pentru arhitectul șef Clotilde Armand nu digeră ÎNFRÂNGEREA și cere anularea alegerilor din Sectorul 1. George Tuță, primar ales: „Procesul a fost validat” Clotilde Armand vrea reformarea din temelii a USR. Fostul edil, MESAJ tranșant, după ce a pierdut Primăria Sectorului 1: „Punct. Și de la capă Cunoscut jurnalist de investigații, generația presei anilor ’90, prin condeiul căreia au trecut toate marile scandaluri ale ultimilor 30 de ani. Licențiat în Drept, specializat în nișa subiectelor … vezi toate articolele Absolvent al Universității București, Nicolae Oprea și-a început cariera de jurnalist în anul 2004 și a semnat de-a lungul acestor ani în publicații precum Ziarul Libertatea (6 ani), Averea, Evenimentul … vezi toate articolele
Exclusiv | Cine sunt congresmenii americani care vin marți în România
O delegație bipartizană a Congresului Statelor Unite va sosi marți în România, într-o vizită de lucru ce include întâlniri la cel mai înalt nivel cu oficiali români, au declarat surse politice pentru Gândul. Delegația este compusă din opt membri ai Congresului – patru republicani și patru democrați. Potrivit informațiilor obținute de Gândul, programul delegației include întrevederi cu președintele interimar Ilie Bolojan, premierul Marcel Ciolacu și parlamentari din România. De asemenea, congresmenii vor participa la o cină informală organizată de Ambasada SUA la București. Cine sunt cei opt congresmeni americani care vin în România: Vern Buchanan – republican, statul Florida, președintele Comisiei Parteneriatul pentru Democrație din Camera Reprezentanților Dina Titus – democrată, statul Nevada Lloyd Doggett – democrat, statul Texas Ted Lieu – democrat, statul California Neal Dunn – republican, statul Florida Ilhan Omar – democrată, statul Minnesota Anna Paulina Luna – republicană, statul Florida Andy Ogles – republican, statul Tennessee Programul vizitei: – 10:00 – Întâlnire cu Ilie Bolojan, la Palatul Cotroceni– 12:30 – Întâlnire cu parlamentari români– 16:00 – Întâlnire cu premierul Marcel Ciolacu, la Palatul Victoria– 18:00 – Cină informală la Vila Dante, organizată de ambasadoarea SUA în România Vizita congresmenilor SUA vine cu doar trei săptămâni înaintea primului tur al alegerilor prezidențiale programat pe 4 mai. CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
55 de ani de la inaugurarea Aeroportului Otopeni. Martor al ceremoniilor: A fost la acel moment o deschidere deosebită față de Vest
Pe 13 aprilie 1970 era inaugurat pentru pasageri Aeroportul Otopeni, la câteva zile după ceremonia fastuoasă care l-a avut în centrul atenției pe Nicolae Ceaușescu. La acea dată, aerogara putea să preia 1,2 milioane de pasageri pe an, în timp ce jumătate de secol mai târziu a ajuns la un trafic de aproape 16 milioane de persoane. Pentru a avea imaginea cât mai fidelă a momentului, Gândul a vorbit cu un martor al ceremoniilor din 1970, Alexandru Bartoc, inginerul constructor care lucra atunci la Institutul de Proiectări, Transporturi, Auto, Navale și Aeriene (IPTANA), proiectantul aeroportul. Acum exact 55 de ani, românii au putut să zboare direct de pe și spre Aeroportul Otopeni, care a devenit și cea mai mare poartă pentru transportul aerian internațional. Alexandru Bartoc, inginer constructor la IPTANA, acum în vârstă de aproape 85 de ani, a rememorat pentru Gândul momentul inaugurării și semnificația acestui proiect masiv al regimului comunist de la București. „Deja sunt foarte, foarte mulți ani de atunci, sunt 55 de ani și este cam greu să-mi aduc aminte. Știu că am fost prezent la inaugurare, a fost o festivitate destul de frumoasă. Era și normal, pentru că aeroportul devenea cel mai mare din țară, mai ales că Aeroportul Băneasa deja nu mai putea să facă față la traficul care era în plină crește în acei ani. TAROM începuse, după 1965, să dezvolte foarte, foarte multe linii aeriene externe și atunci trebuia un aeroport mult mai mare. Dovada este că, până în 1975, TAROM a ajuns să aibă legături cu New York, în 1974, celelalte curse spre Asia, în Beijing, și așa mai departe. Dar toate astea necesitau un alt aeroport și acesta a fost ales «Henri Coandă»”, a rememorat Alexandru Bartoc, pentru Gândul. „Ceaușescu avea gânduri foarte mari pentru Aeroportul Otopeni” Odată trasată sarcina de către conducerea de partid și de stat, proiectanții de la IPTANA au primit sarcina de a realiza schițele aeroportului, care erau executate pe calculator, în centrul de calcul unde lucra și Alexandru Bartoc. „Ceaușescu avea gânduri foarte mari și asta a și avut ca rezultat tot sprijinul din partea oficialităților ca să se dezvolte Aeroportul Otopeni. Eu la vremea aceea am avut o reticență, pentru că Aeroportul Otopeni este în zona lacurilor și tot timpul m-am gândit că s-ar putea să fie perioade în care va fi ceață. Anii au trecut și s-a dovedit și că am avut dreptate. Eu eram la centru de calcul, iar cei care proiectau erau alții, dar veneau la noi și le executam pe calculator ceea ce trebuia să facem”, povestește inginerul constructor. „În orice caz, a fost un efort extraordinar și, totuși, pentru vremea aceea, pentru 1970, Aeroportul Otopeni a fost o realizare deosebită pentru noi, pentru români”, spune Alexandru Bartoc. El a rememorat și momentele mai dificile, provocările pe care responsabilii au fost nevoiți să le depășească la începutul acestui proiect. Una dintre situațiile dificile de care își aduce aminte inginerul pensionar este din 1969, când la Otopeni exista numai un salon de protocol, unde erau întâmpinați șefii de stat și înalții oficiali străini. În luna octombrie 1969, în România a venit în vizită oficială de stat Richard Nixon, președintele Statelor Unite ale Americii. „Important este că trebuia să vină și trebuia să poată să coboare din avion. Ce s-a întâmplat? Noi nu aveam scară și atunci s-a apelat la o soluție foarte ingenioasă: pe un camion s-au tras jos obloanele (platformele hidraulice – n.r.), s-au pus covoare, s-a făcut o scară și de la camion altă scară, și în felul ăsta a putut să coboare. Nu știu cui i-a venit ideea, dar a fost o chestie formidabilă. Oricum nu a influențat cu nimic desfășurarea ceremoniei și nici celelalte treburi. Țin minte că am fost scoși cu toții pe de-a lungul traseului de la Otopeni până în București. În orice caz, era un moment în care România își afirma oarecum independența față de Moscova și a fost la acel moment o deschidere deosebită față de Vest”, povestește Alexandru Bartoc. Aeroportul de la Otopeni era cel mai mare ca suprafață, dar, la acel moment, traficul de acolo era destul de redus, pentru că turismul extern în România era într-o fază incipientă. „Mai mult, veneau pe Constanța cu charterele din Germania, că atunci asta era destinația cea mai importantă, la mare, făceam concurență altor țări. Mai ales din Germania Federală, dar și Germania Democratică veneau în România foarte multe nave charter la Constanța”, rememorează inginerul constructor. Ce a transmis televiziunea de la inaugurarea Aeroportului Otopeni Un reportaj tv publicat pe internet arată ce vedeau telespectatorii români pe televizoarele alb-negru, după ceremoniile din 8 aprilie 1970: „Capitala țării are o nouă poartă aeriană București-Otopeni, aerogară impunătoare a cărei construcție răspunde imperios creșterii traficului aerian internațional al României. La festivitatea inaugurării, care a avut loc miercuri, 8 aprilie, au luat parte tovarășul Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Botnăraș, Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeț și alți conducători de partid și de stat. Secretarul general al partidului este invitat să taie panglica inaugurală. Parcurgând itinerarul destinat deservirii călătorilor, oaspeții sunt informați asupra gradului de dotare tehnică a aeroportului, asupra principiilor constructive, care au avut în vedere apariția aparatelor supersonice de mare capacitate și sporirea exigențelor de confort în aerogări. Anual, aeroportul va primi 1.100.000 de pasageri. Pe parcursul vizitei, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători fac aprecieri pozitive cu privire la aspectul aerogării, calitatea lucrărilor, valorificarea spațiilor. Secretarul general al partidului apreciază că această reușită lucrare obligă Ministerul Transporturilor să se ocupe cu atenție de dezvoltarea flotei aeriene proprii, să ia contacte cu companiile străine interesate, pentru a folosi din plin capacitatea noului aeroport, să se asigure exemplara circulație aeriană și deservirea pasagerilor la nivelul exigențelor contemporane. Prezența tovarășului Nicolae Ceaușescu, a celorlalți conducători la inaugurarea noului aeroport constituie o expresie a preocupării statornice pentru dezvoltarea multilaterală a României socialiste, pentru îmbogățirea țării cu noi edificii ale civilizației și progresului”. Începuturile aviației civile din România Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române – TAROM a împlinit, pe 18 septembrie 2024,
Exclusiv | Banii sechestrați de la Fantoma din mafia spitalelor și fostul șef în ASSMB. Ce mită a predat protejata lui Vlad Voiculescu, denunțătoarea din dosar
Dosarul „Mafia spitalelor”, instrumentat de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA), a scos la iveală un mecanism al șpăgilor care a fost, până la un punct, bine „uns” și a funcționat la parametri maximi. În timpul anchetei, DNA a reușit să-i scoată masca celui supranumit „Fantoma”, omul care se lăuda, la vremea respectivă, că are „puterea” de a-l „influența pe premierul Ciucă”, dar și că poate avea câștig de cauză în PNL, la fel ca și ”în orice structură de Poliție sau Parchet”. „Fantoma” din acest scenariu al șpăgilor uriașe este Silviu Stăncilă, cel care a reușit să îl pună manager la Spitalul Colentina – pentru câteva luni – pe George Mirel Cristescu. Pentru această „reușită”, Silviu Stăncilă ar fi primit o mită de 20.000 de euro de la Cristescu. Același Silviu Stăncilă a fost cel care a reușit să impună conducerii Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale București (ASSMB) ce firme să primească lucrări și servicii de la spitalele administrate de instituția subordonată Primăriei Capitalei, „în schimbul unor șpăgi-comision de 5% din valoarea contractelor”, potrivit procurilor DNA. Silviu Stăncilă se află, acum, sub control judiciar, alături de Cristian Plută, fost director general, apoi director adjunct al ASSMB, în dosarul în care sunt judecați pentru „trei fapte de luare de mită și permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații nedestinate publicității, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite”. (alte informații AICI) Dosarul de corupție „Mafia spitalelor” a adus-o în prim-plan și pe Oana Gabriela Sivache, etichetată drept „protejata” lui Vlad Voiculescu, fostul ministru USR al Sănătății. Oana Sivache ar fi fost „unsă” șefă la ASSMB datorită legăturii avute cu Vlad Voiculescu, iar după demararea acestei anchete de proporții a devenit colaborator-denunțător al DNA și a făcut dezvăluiri legate de șpăgile care circulau dintr-o parte în alta. Gândul prezintă noi informații din acest mega-dosar de corupție, după ce judecătorii de la Curtea de Apel București (CAB) au stabilit ce sume și bunuri de la Silviu Stăncilă și Cristian Plută rămân sub sechestru. În același timp, decizia magistraților CAB devoalează și mita pe care a predat-o autorităților „protejata” lui Vlad Voiculescu, Oana Sivache, fosta șefă a ASSMB. Oana Gabriela Sivache, „protejata” lui Vlad Voiculescu CAB: „Subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii sechestrului asigurător” Procurorii DNA au la dosarul de corupție probe care arată că, în luna aprilie 2023, Cristian Plută a acceptat de la Alexandru Paul Dumitru, reprezentant al SC Palex Construcții Instalații SRL, „în mod direct, dar şi prin intermediul lui Silviu Stăncilă”, promisiunea unei sume de bani „corespunzătoare procentului de 5% din valoarea facturilor plătite de ASSMB”, în baza Acordului cadru încheiat în 4 aprilie 2023, între ASSMB şi asocierea Alpha Max Build-Avision Strategy Consulting. Acordul cadru avea ca obiect „Execuţie lucrări de reparaţii, reabilitări şi modernizări la unităţile sanitare şi imobilele aflate în administrarea Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti”, în scopul plăţii facturilor la timp şi încheierii de contracte subsecvente. Totodată, în perioada 28 august – 3 septembrie 2023, Cristian Plută a primit de la Alexandru Paul Dumitru, prin intermediul lui Silviu Stăncilă, suma de 306.439,17 lei, reprezentând 5% din 6.128.783,45 lei, suma totală a facturilor emise în luna august de SC Alpha Max Build”, au scris procurorii DNA în rechizitoriul trimis instanței. Cristian Plută | Foto – Mediafax Foto În data de 1 aprilie 2025, magistrații de la Curtea de Apel București au decis ce sume rămân sechestrate în cazul inculpaților Cristian Plută și Silviu Stăncilă. Totodată, a fost devoalată și mita pe care a predat-o Oana Sivache, protejata lui Vlad Viculescu, cea care a fost colaborator-denunțător în acest mega-dosar de corupție. „(…) constată că subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii sechestrului asigurător/popririi prin ordonanța procurorului din 25.10.2023 dată în dosarul nr. 74/P/2023 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcția Naţională Anticorupţie, cu privire la: 1. Suma de 166.450 lei ridicată de la inculpatul Stăncilă Silviu (compusă din suma de 4.600 lei, din locuința acestuia din mun. București, (…) și suma de 161.850 lei, din autoturismul marca Volkswagen model Touareg, (…); 2. Suma de 3.280 euro, ridicată de la inculpatul Stăncilă Silviu, din autoturismul marca Volkswagen model Touareg (…); 3. Suma de 130.680 lei ridicată de la inculpatul Plută Cristian (compusă din 68.480 lei, ridicată din locuința acestuia din mun. București, (…), suma de 61.000 lei din autoturismul marca Renault Fluence (…) și suma de 1.200 lei din autoturismul marca Dacia Duster (…); 4. Suma de 12.325 euro ridicată de la inculpatul Plută Cristian (compusă din 11.825 euro, ridicată din locuința acestuia din mun. București, (…) și suma de 500 euro, din autoturismul marca Dacia Duster (…); 5. Suma de 1.245 dolari USD, ridicată de la inculpatul Plută Cristian, din locuința acestuia din mun. București (…); 6. Suma de 50 lire sterline, ridicată de la inculpatul Plută Cristian, din locuința acestuia din mun. București (…); 7. Suma 150.000 lei predată de colaboratorul autorizat Sivache Gabriela-Oana, potrivit proceselor verbale din data de 19.04.2023 (50.000 lei) și 04.09.2023 (100.000 lei), depusă și consemnată la UniCredit Bank (…); 8. Suma 10.000 euro predată de colaboratorul autorizat Sivache Gabriela-Oana potrivit procesului verbal din data de 19.06.2023, depusă și consemnată la UniCredit Bank (…); 9. imobilul (construcție), aparținând inculpatului Stăncilă Silviu, (…), în suprafață de 162,50 mp; 10. sumele de bani existente și viitoare, în lei sau în valută, în conturile bancare deținute de către inculpatul Plută Cristian, măsuri pe care le menține”, au decis magistrații de la Curtea de Apel București. Începe judecarea dosarului ”Mită la ASSMB” Dosarul de corupție a fost trimis în judecată de procurorii DNA în decembrie 2023 și. După ce a trecut de camera preliminară, judecarea în fond va începe în 27 mai 2025, la Curtea de Apel București. În mega-dosarul de corupție sunt judecați: Cristian Plută, fost director general, apoi director adjunct al Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale București, pentru trei fapte de luare de mită și permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații nedestinate publicității, în scopul obținerii pentru sine sau pentru