Analiză Cristian Socol: România se dezvoltă prin investiții publice masive
Statul trebuie să ajute economia prin cât mai multe investiții publice, care să stimuleze mai departe investițiile private, cu atât mai mult în actualul context, explică economistul Cristian Socol într-o analiză pentru Gândul. „Viziunea corectă pentru economia românească este cea bazată pe investiții masive. Investițiile în producție, infrastructură, educație și sănătate au efecte de antrenare în economie, creează locuri de muncă și contribuie la o creștere economică sănătoasă. Mai ales în condițiile economice dificile din prezent, statul trebuie să ajute economia prin cât mai multe investiții publice, care să stimuleze mai departe investițiile private. „Anul 2025 este al treilea an în care Guvernul Ciolacu alocă peste 100 miliarde lei din buget și fonduri europene pentru investiții. Execuția bugetară indică investiții publice în 2024 de 120 miliarde lei (dublu față de anii 2020-2021), iar proiecția bugetară pentru anul 2025 este de circa 150 miliarde lei, o sumă echivalentă cu investițiile publice cumulate din anii 2019, 2020 și 2021. În 2023 și 2024, Guvernul României a respectat cele două reguli privind finanțele publice sustenabile. De exemplu, anul trecut, investițiile publice (120 miliarde lei) au fost mai mari decât deficitul bugetar primar (calculat ca deficit bugetar total minus cheltuielile cu dobânzile) (116 miliarde lei). Mai mult, un procent semnificativ din deficit a fost direcționat către investiții. În 2024, în România 80% din deficitul bugetar al României a mers către investiții publice (față de 69% în anul 2021 și 54% în anul 2020). Anul 2025 va continua modernizarea prin investiții publice masive și respectarea regulilor fiscal-bugetare din această perspectivă. Efectele de multiplicare ale investițiilor publice vor contribui la îmbunătățirea ratei de creștere economică și la sustenabilitatea finanțelor publice. Acest proces va conduce la menținerea unei viteze crescute privind convergența reală a României cu țările dezvoltate din Uniunea Europeană”, arată prof. univ. dr. Cristian Socol. Citiți și: Despre consecințele economice ale tarifelor lui Trump. Cum ar trebui să reacționeze UE? Care sunt implicațiile pentru România și ce soluții avem? Profesorul universitar dr. Cristian Socol, ASE București: Trei considerații și trei concluzii despre PACHETUL de CONSOLIDARE BUGETARĂ Lucrează de 12 ani în presa centrală și este autorul unor investigații jurnalistice centrate pe domeniul Justiției, dar și pe conexiunile dintre mediul politic și cel de afaceri. S-a alăturat … vezi toate articolele
La noile metrouri Alstom Metropolis încă se aprind martorii la bord
Zilele trecute, la o nouă testare a unei garnituri de metrou Alstom, mai multe becuri s-ar fi aprins în bordul trenului, fără ca cineva să înțeleagă ce se întâmplă. De altfel, potrivit surselor Gândul, una dintre garniturile care ar fi trebuit să ajungă la București s-ar fi oprit direct în Franța, la Alstom, acolo unde specialiștii francezi vor încerca să deslușească „misterele” acestor trenuri. Sunt noile trenuri Alstom Metropolis cu probleme, sau mecanicii Metrorex nu știu să „meargă” cu ele? A trecut un an de când a venit primul metrou Alstom în București, iar în toată această perioadă, nici cei de la Alstom, nici Metrorex nu au oferit un răspuns clar cu privire la „misterele” acestor trenuri. Zilele trecute, după incidentul în care patru captatori s-au rupt la contactul cu „șina a treia”, în bordul unui metrou s-au aprins mai mulți „martori”. „Nu mai înțelegea nimeni nimic. Se uitau unii la alții. Nici acum, după un an de când a venit primul tren, nu înțelegem de ce nu se introduc în circulație aceste metrouri. Se pare că una dintre garniturile care trebuia să vină recent a fost dusă direct la Alstom în Franța. Specialiștii de acolo vor verifica softul trenului. Cei de la Alstom spun că la 1 octombrie ar intra în circulație cu primul tren. Este greu de crezut”, au explicat pentru Gândul surse administrative. Specialiștii Alstom din Franța au venit la București O echipă de ingineri Alstom din Franța a fost prezentă zilele acestea la București. Specialiștii francezi au fost chemați de cei din România, pentru a găsi o soluție în ceea ce privește intrarea în circulație a noilor trenuri de metrou, au dezvăluit surse Metrorex pentru Gândul. Testele obligatorii care trebuie făcute înainte de intrarea în circulație întârzie foarte mult. Pentru a intra în circulație, primul tren de metrou Alstom adus din Brazilia trebuie să parcurgă 10 de mii de kilometri, pe Magistrala 5, Drumul Taberei. Până în prezent, teste s-au efectuat doar pe M2. Gândul a dezvăluit recent că mecanicii români trebuie să facă 500 de ture pentru rodajul metroului adus din Brazilia. Magistrala 5 de metrou are 20 de kilometri dus-întors. Asta înseamnă cam 500 de ture pentru rodajul de 10.000 de kilometri. Contract de peste 100 de milioane de euro Metrorex și Alstom au semnat în 2020 contractul pentru cele 13 trenuri de metrou, care vor fi introduse pe Magistrala 5. Valoarea contractului pentru cele 13 trenuri este de peste 100 de milioane de euro. Contractul dintre Alstom și Metrorex poate fi extins cu opţiunea de livrare a încă 17 trenuri, pe baza unei comenzi din partea beneficiarului. Valoarea totală a proiectului poate urca la 240 de milioane de euro Caracteristicile noilor trenuri Alstom: au caroserie din oţel inoxidabil; 114 metri lungime şi 3 metri lăţime; asigură o capacitate totală de 1.200 de pasageri per tren; fiecare tren cu 6 vagoane are 216 locuri într-o dispunere longitudinală; asigură două zone speciale de acces destinate pasagerilor cu dizabilităţi; au aer condiționat. Alstom a livrat Metrorex, la sfârșitul lunii octombrie, simulatorul de ultimă generaţie pentru Magistrala M5, destinat instruirii practice a mecanicilor care vor conduce noile trenuri. Potrivit Alstom, simulatorul reproduce în mediu digital elemente reale, cum ar fi calea de rulare, staţiile, depoul şi echipamentele de semnalizare şi control de pe Magistrala 5. Acesta creează scenarii realiste prin utilizarea tehnologiei Realităţii Virtuale. Simulatorul include, de asemenea, o replică la scară 1/1 a cabinei mecanicului de pe trenurile de metrou Alstom Metropolis care urmează să circule pe M5. Imagini cu noul simulator pot fi văzute AICI. CITEȘTE ȘI: „Giurgiu”, noul metrou produs de Alstom, „se plimbă” noaptea pe Magistrala Pipera: „Circulă în teste, totul este în linie”. Miercuri ajunge trenul 5 Mihai Barbu, președinte CA Metrorex: „Avem mai puține trenuri. Purtăm discuții dure cu cei de la Alstom” Alexandru Coman a absolvit Facultatea de Jurnalism în anul 2010, iar de atunci a semnat în mai multe publicații centrale, în secțiunile online, precum evz.ro. Alexandru lucrează de mai mulți ani … vezi toate articolele
Pe cine afectează TARIFELE SUA? Prof. Cristian Păun: E un fel de pușcă întoarsă invers cu care administrația Trump crede că trage în lumea întreagă
Decizia președintelui Donald Trump de a impune tarife majorate partenerilor comerciali internaționali va avea consecințe negative în primul rând asupra americanilor de rând și asupra companiilor de peste ocean, în timp ce producătorii din România care au relații comerciale cu SUA , direct sau prin parteneri europeni, ar putea să se reorienteze și să transforme acest moment tensionat într-o oportunitate, a spus, într-un interviu pentru Gândul, Cristian Păun, profesor universitar doctor la Academia de Studii Economice (ASE) din București, în cadrul Facultății de Relații Economice Internaționale, și director executiv al Societății Române de Economie (SOREC). Prin decizia lui Donald Trump, SUA vor impune un tarif minim de 10% tuturor partenerilor comerciali, iar în cazurile în care țările impun, drept răspuns, tarife deosebit de ridicate SUA, Washingtonul va riposta cu noi taxe, care se vor ridica la jumătate din nivelul acestora. În plus, Trump a anunțat un tarif de 20% pentru importurile din Uniunea Europeană și de 34% pentru produsele chinezești. Taiwanul – un centru global de export pentru semiconductori – a fost lovit cu un tarif de 32%, Japonia, unul dintre cei mai apropiați aliați ai SUA, a primit un tarif de 24%, iar India, 26%. În replică, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat joi că Uniunea Europeană „pregătește noi contramăsuri” pentru a-și proteja interesele, după ce președintele Statelor Unite a anunțat taxe vamale de 20% asupra mărfurilor europene. La nivel național, premierul Marcel Ciolacu a anunțat că firmele românești vor fi protejate de „efectele noului război comercial”. Premierul a precizat că este vorba despre tarifele vamale dintre Statele Unite ale Americii și Europa, pentru care Executivul pregătește scheme de ajutor de stat. Profesorul universitar doctor Cristian Păun a detaliat, pentru Gândul, teoriile economice din spatele deciziei președintelui american, implicațiile pentru economia americană, dar și pentru toți partenerii comerciali, inclusiv pentru economia românească. Reporter: Care ar fi impactul deciziei președintelui Donald Trump pentru economie, care este contextul istoric și dacă ar putea aceasta să fie „a blessing in disguise” (”o binecuvântare deghizată”) pentru unele companii. Profesor Cristian Păun: Protecționismul este o o boală grea care vine din istorie. Din primele abordări economice consistente cu privire la dezvoltare s-a creat un curent de gândire numit mercantilism. A fost primul curent de gândire care a fost considerat foarte rapid rudimentar și falimentar, pe argumente care sunt valabile și astăzi. Mercantilismul presupunea, pe scurt, o balanță comercială excedentară, adică exporturi mai mari decât importurile, de preferabil protecție față de importuri și pe cât posibil cât mai multe exporturi pentru acumulare de aur. Asta duce la dezvoltare. Era o iluzie cu care s-au creat primele scrieri economice, de vreo 200-300 de ani. Foarte repede însă, economiștii au combătut semnificativ, radical, cu vehemență această teorie economică, arătând până la urmă problemele din spatele mercantilismului. ”Vor ajunge să scumpească foarte mult bunurile pe care le produc americanii” Care sunt aceste probleme? Ca să le explicăm pe scurt: în momentul de față vedem administrația americană că impune taxe tuturor țărilor, în speranța că o să-și protejeze economia americană de importurile altor țări și că o să ajungă la un excedent sau un echilibru pe balanța comercială cu restul lumii. Problema mare este că aceste importuri pe care le face astăzi Statele Unite, multe dintre ele sunt importuri de completare, care se regăsesc apoi în bunurile vândute pe piața americană de către companiile care aduc aceste importuri de completare – materii prime, subansamble, piese – de pe alte piețe, mai ieftin, astfel încât produsul finit să fie unul competitiv și acceptabil ca preț pentru cetățenii americani. Or, în momentul de față, prin aceste taxe vamale, aceste importuri de completare vor ajunge să scumpească foarte mult bunurile pe care le produc americanii pentru piața lor și pentru piețele externe. Produse pe care le cumpără până la urmă consumatorii americani. Exact, exact. Iar în momentul în care tu te trezești, ca stat, că alții îți răspund ție la protecționismul pe care îl aplici, tu te vei trezi cu taxe vamale pe care, de exemplu, Uniunea Europeană le va aplica la importul de la tine de produse care deja includ în ele materii prime scumpite ca urmare a propriilor tale tarife. Și o să te trezești că de fapt, pe produsele pe care vrei să le vinzi în lumea întreagă, tu plătești taxe vamale pe importurile de completare, pe acele materii prime, și ele vor fi apoi scumpite prin taxele vamale de retorsiune pe care le vor aplica țările cu care tu te războiești. Un fel de dublă tarifare. Da, o să fie o dublă tarifare, una a ta și una a celor care vor cumpăra de la tine produsele finite, dacă tu vrei să le vinzi către ei. Și așa ajung produsele americane să fie ineficiente și necompetitive pe toate piețele globale, ca urmare a acestor taxe vamale pe care le aplică și alții, și tu. Și, în final, această măsură este ca un fel de pușcă întoarsă invers cu care administrația Trump crede că trage în lumea întreagă. Problema deficitului comercial cu restul lumii se va agrava Și credeți că o va menține? Eu zic că nu, pentru că ele își vor arăta foarte rapid ineficiența și foarte rapid efectele negative asupra economiei americane, în primul rând. În momentul în care te trezești că produsele tale se scumpesc – să luăm de exemplu produsele din industria automotiv, adică tot ce înseamnă auto – pe ruta Statele Unite – Uniunea Europeană, în Germania. În momentul în care tu vii pe piese de schimb, cum suntem noi, românii, care vindem cauciucuri și piese de schimb Statelor Unite, ni se va aplica o taxă vamală de 20%. Deci, din start, toate materiile prime înglobate în aceste mașini care vin din import vor fi mai scumpe cu 20% cu taxa respectivă. Se face mașina, se asamblează, vrea americanul acum să ne-o vândă nouă, în Uniunea Europeană, înapoi, cu piese, subansamble scumpite cu 20%. În momentul în care vrea să ne-o vândă, se trezește că noi am crescut taxa de
Lista lui Trump de „Ziua Eliberării” și efectele războiului comercial tranșat de America. Analist: „Toată lume va pierde din acest exercițiu de scamatorie financiară”
Analistul financiar Adrian Negrescu a făcut pentru Gândul o analiză completă cu privire la noul plan fiscal al lui Donald Trump – care vine la pachet cu taxe vamale pe care Statele Unite le vor impune partenerilor comerciali – și repercusiunile acestuia asupra Europei și implicit asupra României. Expertul financiar susține că Donald Trump pornește de la o situație corectă, ținând cont că Statele Unite au un deficit comercial de 1,2 trilioane de dolari, însă pune sub semnul întrebării felul în care noul președinte de la Casa Albă pune în aplicare acest „bullying economic.” Adrian Negrescu spune că, pe tot acest fond de nesiguranță mondială, în care America devine un partener imprevizibil în relațiile economice, Europa trebuie să-și ia măsuri de avarie, pentru a evita o posibilă contagiune economică, generată de o eventuală recesiune din Statele Unite, pe fondul acestor decizii. Oamenii președintelui au lucrat în ultimele săptămâni la planul tarifar asupra importurilor în SUA, iar liderul de la Washington urmează să-l prezinte într-un eveniment programat în Grădina de trandafiri a Casei Albe. Evenimentul a fost promovat de administrația americană drept „Ziua Eliberării”, în vreme ce criticii politicilor lui Trump l-au etichetat drept „Ziua Demolării.” Trump versus Europa. Măsuri de avarie pentru UE Este important de precizat că Donald Trump și-a rezervat unele dintre cele mai dure critici pentru aliații istorici și principalii parteneri comerciali, precum Canada și UE. „Prietenul s-a dovedit, de multe ori, mult mai rău decât dușmanul”, spunea Trump săptămâna trecută. Administrația Trump urmează să anunțe miercuri seara introducerea de „tarife reciproce” care vizează țările care aplică tarife la produsele americane. Anunțul de miercuri va veni după ce Washingtonul a impus noi tarife la produsele din Mexic, China și Canada, principalii parteneri comerciali ai SUA, precum și tarife la produse precum oțelul și aluminiul. Uniunea Europeană pregătește o ripostă rapidă la tarifele comerciale impuse de președintele american, Donald Trump, avertizează Comisia Europeană, în contextul măsurilor aplicate de Administrația de la Washington. „Acest exercițiu de scamatorie financiară s-ar putea să fie un fel de alba-neagra, din care va pierde toată lumea” Dacă Donald Trump numește ziua prezentării noului plan fiscal ca fiind una a „eliberării” Americii, cei afectați direct o cataloghează ca fiind una a demolării și a unei viitoare posbile recesiuni. Președintele american susține însă că aceste tarife sunt o modalitate de a proteja economia țării de concurența neloială, dar și pentru a aduce sume mari la buget. Adrian Negrescu consideră că, în ciuda prezentării nemiloase de către administrația Trump a noului plan fiscal, acest moment nu va face decât să ducă economia americană, dar și pe cea mondială către o potențială recesiune. „Trebuie să înțelegem că acest bullying economic practicat de Donald Trump este doar un instrument, prin care noul președinte al Statelor Unite încearcă să-și promoveze interesele economice, politice, administrative și de securitate. Este doar o stratagemă menită să-i ofere un avantaj în discuțiile cu Uniunea Europeană, cu China, cu Rusia, cu toate celelalte țări cu care are legături comerciale, cu care le are legături de afaceri. Trump pornește de la o situație corectă. Faptul că Statele Unite au un deficit comercial de 1,2 trilioane de dolari este o problemă uriașă. Gândiți-vă că, numai în relația cu China, are 295 de miliarde deficit comercial. Până și în relația cu România are un deficit comercial de 2,4 miliarde de dolari. Altfel spus, încearcă să câștige ceva mai mult decât câștiga până acum de pe urma acestui comerț internațional. Problema este cum o face. Din punctul meu de vedere, acest exercițiu de «scamatorie» financiară, practicat de Trump, s-ar putea să fie un fel de alba-neagra din care va pierde toată lumea, inclusiv cei care joacă, în condițiile în care orice taxă în plus în economia mondială și așa fragilă nu va face altceva decât să ducă economia americană, în primul rând, și apoi economia mondială către o potențială recesiune”, spune analistul financiar. „Este o mare problemă legată de efectele taxelor lui Trump în industria auto” Adrian Negrescu a vorbit și despre efectele economice asupra României, după intrarea în vigoare a noilor planuri fiscale impuse de Donald Trump. Analistul financiar crede că exporturile de aluminiu și de fier ale României ar putea fi afectate de decizia SUA. Totodată, Adrian Negrescu a semnalat o mare problemă legată și de efectele taxelor lui Trump în industria auto, România fiind un exportator de piese auto către Germania, care este principalul furnizor de mașini pentru piața americană. „Sunt sunt două elemente care ridică semne de întrebare, în ceea ce privește efectele economice asupra României. În primul rând, exporturile noastre de fier și de aluminiu ar putea fi afectate. Noi exportam undeva la nivel de 70 de milioane de dolari anual în Statele Unite, astfel că va trebui să găsim o altă piață de desfacere, unde să ducem aceste materii prime care sunt esențiale pentru zona economică. Pe de altă parte, este o mare problemă legată de efectele taxelor lui Trump în industria auto. Noi nu exportăm mașini în Statele Unite, dar exportăm foarte multe piese auto către Germania, în primul rând, care este principalul furnizor de mașini pentru piața americană. Dacă nemții nu vor mai îmi vinde mașini în Europa, la nivelul la care o făceau până acum, bineînțeles că și comenzile către fabricile românești vor fi din ce în ce mai mici și vom avea de pierdut. Gândiți-vă că Europa vindea anual undeva la nivel de 750.000 de mașini în Statele Unite, aproape 39 de miliarde de euro, adică efectele se vor simți până în firmele românești, care produc în momentul de față piese pentru industria auto”, a explicat analistul financiar. „Să ne dezvoltăm mai mult prin noi înșine, aici în țară, cu capitalul românesc” Adrian Negrescu a mai punctat că, în acest context nesigur, România trebuie să-și învețe lecția și să-și stimuleze mai mult consumul intern și business-urile locale. Analistul financiar vine și cu un sfat aplicat pentru guvernanții noștri, și anume „să venim cu o taxare zero pentru produsele americane, în așa fel încât să-i dăm lui Donald
Haosul urbanismului și lanțul slăbiciunilor în emiterea avizelor au înmulțit litigiile în construcții. Avocat: În România s-a construit mult și prost
V-ați gândit vreodată câte probleme juridice pot exista în domeniul construcțiilor și al achizițiilor publice? Câte litigii pot fi generate de contractele realizate în aceste domenii și ajung pe masa judecătorilor în România sau în străinătate? Toți ne întrebăm de ce unii constructori nu respectă termenele, de ce anumite lucrări au vicii ascunse, greu de depistat la finalizarea lor, de ce multe proiecte legate de infrastructură nu respectă termenele sau punerea lor în execuție durează ani de-a rândul și ajung chiar la reziliere. Unul dintre avocații specializați în dreptul construcțiilor este Eugen Sârbu, care a reprezentat cu succes, în cei zece ani de experiență, o serie de companii și clienți importanți din România și în fața Curților de arbitraj din diverse jurisdicții, precum Elveția, Anglia, Austria, Spania, Franța. Fiind specializări juridice rar dezbătute în spațiul public, iar problematica la zi necesită o abordare mai profundă, avocatul Eugen Sârbu a oferit detalii importante legate de aceste litigii care privesc domeniul construcțiilor și al achizițiilor publice, într-un interviu la Gândul Exclusiv. Avocatul Eugen Sârbu dezvăluie cauzele majore care generează toate aceste probleme litigioase, dar și ce se întâmplă cu deșeurile din construcții și care va fi soluția în viitor. De ce ne lovim, zi de zi, de construcții ridicate anapoda care produc o supraaglomerare a traficului imposibil de controlat, de proceduri de avizare greoaie acolo unde nu este cazul, de lucrări de apă-canal făcute de mântuială, de ce am ajuns să trăim într-o Capitală dezvoltată haotic din punct de vedere arhitectural, care sunt implicațiile politice în aceste domenii ? Care sunt soluțiile și cât de mult ține rezolvarea acestor probleme litigioase de simplificarea legislației? Răspunsurile specialistului sunt extrem de importante pentru că devoalează partea nevăzută a acestor cauze litigioase care ar putea fi îmbunătățită cu ajutorul legiuitorului. Lanțul slăbiciunilor creat de întârzierea avizelor și necesitatea apariției Codului Urbanismului Urbanismul modern este o disciplină complexă, care presupune integrarea unor concepte de sustenabilitate bine gândite. Schimbările demografice au și ele un puternic impact asupra dezvoltării urbane, iar infrastructura urbană influențează calitatea vieții cetățenilor, ceea ce aduce în discuție teme precum cultura socială în construcții și etica profesională în arhitectura unui oraș. “Într-adevăr, în România s-a construit mult, s-a construit prost, s-a creat o densitate foarte mare în marile orașe și probleme au apărut, litigii sunt destule și probabil că vor mai fi… Sperăm că lucrurile se vor și îmbunătăți pe parcurs. Marea majoritate a problemelor au privit acest haos al urbanismului, probleme referitoare la autorizațiile de construire, la emiterea cu întârziere a avizelor, pe urmă la conformarea constructorilor la solicitările din aceste avize, ceea ce a creat, în lanț cumva, niște probleme pentru că întârzierea avizării duce mai departe la întârzieri în proiectare, mai departe duce la întârzierea întregului proiect. Între timp s-au tot modificat prevederi legislative, pentru că noi avem și această manie de a face legi fără număr. Acum există un proiect în Parlament care se pare că va intra în vigoare destul de curând, al unui Cod al urbanismului care să aducă laolaltă toată legislația aceasta din domeniul construcțiilor, pentru că legislația este extrem de stufoasă, avem legi principale, secundare, terțiare și așa mai departe, normative privind rețetele de construire a prețurilor, norme privind devizele și cred că e un lucru bun că toată această legislație se aduce laolaltă într-un Cod al urbanismului. Acum, să vedem și cum va funcționa el”, a spus Eugen Sârbu, care timp de 10 ani a lucrat și ca avocat specializat în proiecte de infrastructură, de căi ferate, autostrăzi, inclusiv, proiecte de instalații. “În Finlanda, Codul obligațiilor are opt pagini” Este de notorietate faptul că România a devenit o “fabrică de legi” pe bandă rulantă, reglementări, norme, modificări, amendamente și abrogări care fac ca și numărul litigiilor în aceste domenii ce țin de dezvoltarea urbană să crească, iar instanțele să caute soluțiile cele mai corecte într-un hățis toxic legislativ. Cu ce diferă sistemele juridice din alte țări de România, în vasta materie a litigiilor? „În România, sistemul nostru normativ, legile, funcționează pe modelul francez și avem codificări nenumărate în toate domeniile. Din experiența mea în arbitrajul internațional, unde am lucrat pe legislație străină, pe legislația anglo-saxonă, pe legislație nordică, am putut să observ cât de bine funcționează aceste sisteme și cât de bine funcționează piața în sistemele astea pe o legislație foarte suplă, foarte restrânsă, dar care are niște principii clare, niște principii care se aplică constant de zeci, chiar și sute de ani, dacă vorbim de sistemul anglo-saxon, și în care toată lumea înțelege ce are de făcut. Vă dau un exemplu – Codul obligațiilor în Finlanda are opt pagini. Este foarte suplu, trasează niște principii generale pentru oamenii care fac business pe teritoriul acelei țări. Toată lumea l-a înțeles, toată lumea a înțeles acele principii și știe cum să se comporte când apar probleme. Îi este mai ușor și judecătorului, iar acest tip de legislație merge în mână în mână cu aplicarea precedentului. Adică s-a dat o decizie pe o anumită situație, aceea rămâne Constituția pentru astfel de situații. În toate situațiile următoare se va aplica unitar aceeași prevedere legală, se va da aceeași dezlegare și atunci oamenii din piață știu ce au de făcut, știu la ce să se conformeze. În opinia mea, da, avem o bubă pe domeniul ăsta, pentru că oamenii sunt obligați să cunoască legea. (…) Au fost nenumărate situații în care s-a apelat la noi ca specialiști în procesul acesta legislativ. Am oferit opinii și ce a ieșit într-un final era destul de diferit. În zona asta politică există cumva o hărnicie să facem legi cât mai multe și dacă nu facem, măcar să le modificăm pe alea. Și de multe ori le modificăm pe alea care funcționează”, a explicat avocatul. În zona achizițiilor, ”au fost unele decizii ale Curții Constituționale care mai mult au încurcat decât au descurcat” Întrebat dacă judecata Curții Constituționale a adus un suflu pozitiv în problematica litigiilor din domeniul achiziților publice, avocatul Eugen Sârbu confirmă că au existat decizii care mai mult au încurcat