Exclusiv | Cum și-a scos Oancea (Tinmar) din firmă 600 milioane în Cipru, prin mama copilului său, iar banii i-au ajuns în cont în aceeași zi + Manevrele subterane prin care încearcă să-și rezolve problemele cu instanța și ANRE
Miliardarul Augustin Oancea este bossul companiei Tinmar Energy și un jucător de forță pe piața de energie din România. A fost luat în colimator, de mai multe ori, de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), dar e „descurcăreț” și a pus bazele unei afaceri de sute de milioane de euro, în detrimentul statului român, dar și al consumatorilor. Despre Oancea, surse din zone fierbinți informează că încearcă să rezolve subteran problemele cu ANRE, dar și cu instanța, chestiune care se poate termina teribil de prost. Exemplul Gabriel Popoviciu ar trebui să dea de gândit. De mai bine 10 ani, Tinmar Energy a fost beneficiara unor contracte încheiate cu diverse instituții și companii cu capital de stat, iar anchetele demarate de DNA, DIICOT sau Consiliul Concurenței au fost contracarate cu succes. Augustin Oancea are un modus operandi parcă adus la zi al celebrului infractor internațional Bogdan Buzăianu, proprietarul Energy Holding. Profitând de conjunctura creată de liberalizarea pieței energiei electrice, societatea Tinmar Energy, controlată de Augustin Oancea, a reușit să obțină niște profituri realmente uriașe. Pentru Augustin Oancea, energia a fost un adevărat corn al abundenței financiare, iar Gândul prezintă informații uluitoare, în exclusivitate, pentru că bossul Tinmar Energy continuă același scenariu care l-a transformat într-unul dintre cei mai bogați afaceriști români (citește AICI cum a fost atacat Augustin Oancea de hackeri). „Rețeta de succes” a lui Augustin Oancea, bossul Tinmar Energy „Rețeta de succes” a Tinmar Energy ar fi respectat, de fiecare dată – potrivit surselor Gândul – același scenariu: Prezentarea unor oferte de preț la jumătate față de cele ale concurenților; Câștigarea contractului; Anularea contractului; Încheierea unui nou contract, numai că la tarife mult mai mari. La începutul lunii iulie a anului 2021 – CE Oltenia a încheiat mai multe contracte bilaterale de furnizare energie electrică cu prețuri cuprinse între 230–300 de lei/MW. Printre principalii contractori s-a aflat și societatea lui Augustin Oancea, Tinmar Energy. Astfel, în intervalul 2021-2025, societatea a beneficiat/va beneficia, din partea CE Oltenia, de contracte bilaterale de câteva milioane de MW (sau câțiva TW) la prețuri situate între 244 – 290 de lei/MW. (alte informații AICI) „Băieții deștepți” din Energie au fost amendați de ANRE cu peste 200 milioane de euro. Patru furnizori, printre care și Tinmar Energy, companie deținută de discretul milionar Augustin Oancea, au fost acuzați că ar fi manipulat piața. (detalii spectaculoase AICI) Gândul a prezentat informații-șoc despre contractul pe care Tinmar Energy l-a încheiat cu Complexul Energetic Oltenia (detalii AICI) Cu toate că s-a vehiculat, la un moment dat, că Tinmar Energy ar fi în pragul falimentului, Augustin Oancea deține o avere amețitoare, de aproximativ un miliard de euro, fiind plasat pe lista scurtă a celor mai puternici 10 antreprenori din energia regională. (alte informații AICI) Augustin Oancea, 2 contracte „tari” cu CE Oltenia Tinmar Energy este semnatara a două contracte „tari” cu Complexul Energetic Oltenia. În data de 24 martie 2021, între Complexul Energetic (CE) Oltenia și Tinmar Energy – controlată de bossul Augustin Oancea – a fost încheiat contractul cu nr. 726/CEO. „Obiectul Contractului îl constituie vânzarea-cumpărarea cantității de energie electrică menționată în Anexa 2, incluzând termenii și condițiile privind vânzarea – cumpărarea, facturarea, plata şi alte servicii, la preţul de contract prevăzut în Anexa 3, tranzacţionată prin intermediul Pieţei centralizate a contractelor bilaterale de energie electrică – modalitatea de tranzacţionare PCCB-LE-flex, cu respectarea întocmai a prevederilor Regulamentului privind modalităţile de încheiere a contractelor bilaterale de energie electrică prin licitaţie extinsă şi negociere continuă şi prin contracte de procesare, aprobat prin Ordinul ANRE nr. 64/2020, cu modificările ulterioare”, s-a specificat în contract. În data de 11 aprilie 2022 a mai fost semnat un contract între aceleași părți – CE Oltenia și Tinmar Energy -, iar contractul 756/CEO a avut ca obiect tot vânzarea/cumpărarea de energie. „Magicianul” Augustin Oancea În luna septembrie 2022, în urma unui control ANAF la sediile societăților Tinmar Energy (unde Augustin Oancea deține funcția de director) și Lord Energy SRL (administrator – Paul Răzvan Boacă, ex-Tinmar Energy), a fost întocmit un raport devastator, din care Gândul prezintă detalii în exclusivitate. Iar de aici încep surprizele, pentru că între Tinmar Energy și Lord Energy SRL există legături cel puțin interesante. Administratorul Lord Energy – Paul Răzvan Boacă – era și reprezentant al Tinmar Energy din data de 12 septembrie 2022. Directorul Lord Energy – Cătălin Florian Munteanu – a fost inginer electroenergetic la… Tinmar Energy, în perioada 7.12.2015 – 10.04.2017. În același timp, ANAF a descoperit în urma controlului că Adela Petrescu, director economic Tinmar Energy, fusese director economic la Lord Energy, în perioada 02.09.2008 – 31.01.2013. Augustin Oancea, bossul Tinmar Energy, a fost administrator al Lord Energy, în perioada 27.08.2008 – 09.07.2009. La momentul controlului ANAF, s-a constat că bossul Tinmar Energy, Augustin Oancea, deținea funcția de director general la mai multe societăți comerciale. MARTIN ADMINISTRATE & MANAGEMENT SRL (societate care a fost administrator la Tinmar Energy în perioada 2020 – 2022). MARTIN OLI ENERGY SRL – societate afiliată Tinmar Energy. Potrivit bazei de date a Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC), Tinmar Energy și Lord Energy au avut același punct de lucru, iar Lord Energy s-a numit inițial TINMAR TRADE SRL. Ținând cont de toate aceste informații, inspectorii ANAF au concluzionat că Lord Energy este afiliată/controlată de firma lui Augustin Oancea, Tinmar Energy. În astfel de condiții privilegiate, Augustin Oancea ar fi profitat de relația „specială” cu Lord Energy – firmă din sfera sa de influență – astfel că, în urma contractelor încheiate cu Lord Energy, Tinmar Energy a avut costuri de achiziție mai mari, ceea ce a dus la creșterea subvențiilor care urmau să fie primite de la stat. Profitul, ulterior, urma să fie transferat de la Tinmar Energy la Lord Energy. La momentul controlului ANAF, Tinmar Energy avea de încasat de la bugetul de stat nu mai puțin de 319.082.338 lei. În schemă apare și mama copilului lui Augustin Oancea: „Dividendele încasate de Laura Luminița Șerban, transferate în aceeași zi către Augustin Oancea” Alături de Lord Energy, în această schemă financiară de succes apare
Câți bani pot primi românii care mai au lei pe libretele de economii CEC de dinainte de 1990?
Știrea că românii care au depus bani la CEC pentru a-și lua Dacie înainte de 1990 vor primi despăgubiri le-a dat speranțe și unor vechi clienți ai băncii care dețin librete de economii deschise pe vremuri pe numele copiilor lor și care nu au scos sumele rămase de atunci în cont. Când a văzut că românii care au făcut un depozit la Casa de Economii și Consemnațiuni a Republicii Socialiste România (C.E.C) pentru Dacii pot primi 4.370 de euro despăgubire, Maria A., acum o pensionară în vârstă de 78 de ani, și-a adus aminte că în contul deschis în 1973 pentru fiul ei, în care a tot depus și din care a retras diverse sume până în 1979, mai rămăseseră niște bani. A scotocit prin sertare, a găsit „libretul de economii cu dobândă și câștiguri” și l-a trimis pe fiul ei, acum în vârstă de 53 de ani, să vadă cât poate primi de la actuala bancă comercială pentru cei 122,70 de lei rămași în cont în 1979. Despăgubiri istorice Printr-un ordin recent al Ministerului Finanțelor, românii care au depus bani înainte de 1990 la CEC pentru a-și cumpăra o Dacie vor primi acum o despăgubire, după mai bine de 30 de ani de așteptare. Aceasta se ridică la 21.719,29 lei. Plata va fi printr-un titlu de stat emis pe numele BRD, cu scadență în 23 iunie 2025, arată termene.ro. Este vorba despre persoanele fizice care, înainte de 1 ianuarie 1990, au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni (C.E.C.) pentru achiziționarea de autoturisme. Ajuns la bancă, fiul doamnei Maria A. a aflat că tot demersul său nu are rezultatul sperat, nici pe departe față de ceilalți deponenți, pentru că suma pe care ar urmat să o încaseze era de 0,012270 lei. Cum s-a calculat suma de restituit Potrivit angajaților băncii, prevederile legale emise după 1990 permit doar despăgubiri pentru persoanele care au efectuat depozite la CEC în vederea achiziționării de autoturisme. Celelalte sume depuse pe libretele de economii nu mai au valoarea lor inițială – iar aici nu vorbim numai de inflație, ci de denominarea prin care a trecut sistemul monetar românesc la începutul lui 2005, când leul vechi a pierdut patru zerouri, așa cum anunța CEC Bank în urmă cu mai bine de zece ani, situație valabilă și azi la ghișeele băncii: „Vă comunicăm că depunerea și păstrarea disponibilităților bănești la bancă este o decizie personală și voluntară a fiecărui deponent, în funcție de interesele sale. Faptul că la data prezentei, sumele depuse pe libretele de economii nu mai reflectă valoarea lor inițială nu poate fi imputat băncii, întrucât CEC Bank, ca de altfel orice banca, nu despăgubește, nu compensează și nu indexează sumele depuse de clienți, pentru a le păstra puterea de cumpărare din momentul depunerii și până la restituire. În hotărârea asupra cererii nr. 34746-97, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) întrunită în ședința din 10 iulie 2001 a statuat că nu este „o obligație generală a Statelor de a menține, printr-o indexare sistematică, puterea de cumpărare a sumelor depuse la anumite organisme bancare sau financiare” și nici „de a menține constantă puterea de cumpărare a sumelor liber depuse la anumite organisme bancare sau financiare”, respectiv că titularii conturilor, văzând „eroziunea capitalului economisit datorită inflației” care a afectat după 1989 toată populația României “ca urmare a tranziției la economia de piață” și “conjunctura economică generală a țării”, puteau „în orice moment să obțină rambursarea economiilor lor plus dobânda” agreată cu instituția de credit la semnarea contractului de depozit sau economisire. Rezultă că sumele depuse pe libretele de economii sau în alte conturi au fost în permanentă la dispoziția dumneavoastră și puteați să le retrageți oricând și să le dați destinația dorită, în cazul în care avantajele oferite de produsul respectiv nu mai corespundeau dorințelor dumneavoastră sau când ați constatat deteriorarea puterii de cumpărare a banilor dumneavoastră (în contextul perioadei de după 1989). Banca nu are posibilitatea, pe o piață liberă, să mențină puterea de cumpărare a monedei și nici să asigure depunătorii împotriva inflației, acestea fiind pârghii de politică monetară, care nu fac obiectul de activitate al băncilor comerciale. În urma aplicării prevederilor Legii nr. 348/2004 privind denominarea monedei naționale, începând cu 1 iulie 2005, sumele depuse în conturi la bănci au fost supuse prevederilor acestei legi, respectiv au fost convertite în noua unitate monetară. Suma exprimată în moneda veche a fost înlocuită cu suma exprimată în moneda nouă, prin împărțire la 10.000 (ex. suma de 10.000 lei a devenit 1 RON, iar 5.000 lei a devenit 0,5 RON). Menționăm că Legea nr. 348/2004 privind denominarea monedei naționale prevede la articolul 5, alineat 3 următoarele: (3) Denominarea se realizează în baza prezentei legi, fără a fi necesară o declarație în acest sens din partea persoanelor autorizate. În ceea ce privește dobânzile practicate de bancă, clienții au fost informați prin anunțuri expuse vizibil în toate unitățile teritoriale și, în ultimul deceniu, în unele cazuri, prin comunicate de presă publicate în presă de profil de la acea dată (însă banca mai deține în arhivă doar comunicatele emise din luna mai 2008)”, transmiteau reprezentanții CEC Bank, într-un răspuns publicat pe portalul de specialitate Conso.ro în octombrie 2014. Ministerul Finanțelor Publice preciza, într-un comunicat din iulie 2016, că libretele de economii și câștiguri în autoturisme au fost emise în baza unui act normativ, clauzele nefiind supuse negocierii. Libretelor de economii cu dobândă și câștiguri în autoturisme (5.000 de lei vechi) nu le sunt aplicabile prevederile OUG nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni CEC – SA. Citiți și: EXCLUSIV | Povestea primei mașini Dacia produse în România. Cum arăta DACIA 1100, cu portbagaj în față și motor în spate, la volanul căreia s-a urcat CEAUȘESCU EXCLUSIV | Câte miliarde a încasat statul în peste 30 de ani de privatizări? Șeful AAS, Daniel Geantă, explică și unde s-au împotmolit vânzările Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat
Detalii uluitoare din dosarul falsului polițist care a păzit urnele la alegerile locale din Ploiești
Noi detalii din dosarul bărbatului cu opt clase și o condamnare, care, ani la rând, s-a dat drept ofițer în cadrul structurilor de filaj și a participat la misiuni ale polițiștilor adevărați, ies la suprafața la un an de la demascarea și arestarea acestuia. Costin Oprea ar fi păzit inclusiv urnele cu voturi de la o circumscripție din Ploiești, la alegerile locale din 2024. Ploieșteanul Costin Oprea a fost arestat preventiv anul trecut, la sfârșitul lui august, când a fost acuzat că a înșelat mai multe persoane după ce și-a atribuit, în mod fals, calitatea de polițist. Oprea avea legitimație falsă, uniformă, un pistol de tip airsoft și chiar o stație Motorola Tetra, model similar cu cele utilizate în Poliția Română, dotări care s-au dovedit suficiente pentru ca bărbatul să facă pe toată lumea să creadă că lucrează fie în cadrul Direcției Operațiuni Speciale (DOS), fie la Direcția Generală de Protecție Internă (DGPI). Conform anchetatorilor, până și mama lui credea că fiul ei este ofițer de carieră. Până și mama lui credea că fiul ei este polițist Bărbatul a fost prins după ce a păcălit o familie care locuiește în vecinătatea mamei lui. Pentru că știau că băiatul femeii este polițist la Ploiești, l-au rugat să-i ajute cu un avocat, în contextul în care aveau nevoie de o expertiză. Costin Oprea le-a cerut mai întâi 5.000 de lei, iar apoi încă 2.500 de lei, după care a dispărut fără să le rezolve problema. Victimele au mers să-l caute la Poliție, dar cu această ocazie au aflat că nu este polițist, motiv pentru care au depus plângere. Așa a fost demascat Costin Oprea și tot așa s-a aflat că de ani buni reușise să se infiltreze printre polițiștii adevărați, dintre care o parte știau că lucrează la DOS, iar o altă parte, la DGPI. Mai mult, acesta se și implica alături de ei cu ocazia unor razii pe linie de poliție rutieră și ar fi participat inclusiv la paza urnelor de vot de la o circumscripție din Ploiești, cu ocazia alegerilor locale din 2024. Mai puțin cunoscută era însă relația lui cu agentul Costin Aurel Oprea, polițist în cadrul Secției 3 din Ploiești. Surse judiciare au declarat, în exclusivitate pentru Gândul, bărbatul cu opt clase și o condamnare cu suspendare pentru infracțiuni la regimul rutier îl suplinea pe adevăratul polițist atunci când trebuia să patruleze împreună cu jandarmii, folosindu-se, în acest sens, de coincidența de nume. Oprea l-a înlocuit de patru ori la serviciu pe prietenul lui polițist Sursele citate au precizat că, pentru a fi și mai credibil în fața polițiștilor pe care îi ducea de nas, Oprea obișnuia să închirieze mașini scumpe despre care spunea că sunt autoturisme folosite la filaj de Direcția Operațiuni Speciale. Costin Oprea a fost trimis în judecată pentru uzurpare de calități oficiale în formă continuată și înșelăciune, în timp ce complicele său, polițistul de la Secția 3 din Ploiești, este judecat pentru complicitate la uzurpare de calități oficiale pentru patru fapte. Una din perioada februarie-martie 2023, o faptă din data de 20 martie 2023, o faptă din vara anului 2023 și o faptă comisă la data de 15 aprilie 2024, când bărbatul cu opt clase s-ar fi îmbrăcat în uniformă și l-ar fi înlocuit la serviciu. CITEȘTE ȘI: Andrei Dumitrescu este un jurnalist specializat în realizarea de articole legate, în special, de activitatea Ministerului Afacerilor Interne și toate armele subordonate acestuia, în special Poliția … vezi toate articolele
Cu cât au crescut salariile românilor după Revoluția din 1989
Câștigurile românilor au fost în creștere continuă în ultimii 75 de ani, dar tot pe un trend ascendent a fost și inflația, astfel că diferența dintre avansul nominal și cel real este uriașă, arată calculele făcute de specialiștii Institutului Național de Statistică (INS), la solicitarea Gândul. Un român obișnuit avea în 1950 un câștig salarial mediu net anual de 337 de lei, iar la sfârșitul anului 2004, acesta ajunsese la 5.645 de lei (50.645.000 lei vechi), conform datelor istorice și cifrelor recente ale Ministerului Muncii și ale Institutului Național de Statistică. De amintit că între timp, acum aproape 20 de ani, la 1 ianuarie 2005, sistemul monetar român a trecut printr-o denominare, care a însemnat, în esență, tăierea a patru zerouri de la sumele în lei vechi. Câștigul salarial mediu anual a crescut în 1960 la 802 de lei, în 1970, la 1.289 de lei, în 1980 ajunsese la 2.238 de lei, iar în 1990, primul an după Revoluție, era de 3.381 de lei. Odată cu „explozia” inflației, în 1995, câștigul salarial mediu net sărise la 211.373 de lei, iar în 2000, la 2.139.138 de lei. Denominarea de la începutul lui 2005 a readus câștig salarial mediu net la valori de ordinul sutelor de lei, respectiv 746 de lei, dar în 2010 ajunse iar la peste 1.000 de lei, respectiv 1.391 de lei. În anul 2020, primul an al pandemiei, câștigul salarial mediu net lunar era, la finalul lui decembrie, 3.620 de lei, iar patru ani mai târziu, la sfârșitul anului trecut, creșterea era cu aproape 2.000 de lei, respectiv 5.645 de lei, potrivit datelor publice. Conform celei mai recente sinteze a INS privind evoluția câștigului din România, acesta a ajuns în ianuarie 2025 la 5.328 de lei, ceea ce reprezenta o creștere de 1.618.469 raportat la luna octombrie 1990 (3.381 de lei). Față de aceeași lună a anului precedent, acesta crescuse cu 469 de lei. În termeni nominali, câștigul salarial mediu lunar net a crescut în ianuarie 2025 față de octombrie 1990 de peste 16.000 de ori, au explicat specialiștii INS, la solicitarea Gândul. Tot în termeni nominali, și indicii prețurilor de consum – inflația – au crescut față de octombrie 1990 de peste 6.400 de ori. „Așadar, pentru o comparație corectă a câștigului salarial din ianuarie 2025 față de octombrie 1990 trebuie utilizat indicele câștigului salarial real (calculat ca raport între indicele câștigului salarial mediu net și indicele prețurilor de consum). În concluzie, în ianuarie 2025 față de octombrie 1990, indicele câștigului salarial real (ICS/IPC) este de 250,4, astfel că, în termeni reali, câștigul salarial a crescut în ianuarie 2025 față de octombrie 1990 de 2,5 ori”, au precizat reprezentanții INS. CITEȘTE ȘI: Peste 350.000 de salariați contribuie din nou la pensia lor din PILONUL 2, după eliminarea excepțiilor fiscale. Cât a virat Casa de Pensii fondurilor Se împlinesc 34 de ani de la redeschiderea pieței valutare din țară. Ce aveau voie să facă românii cu BANII câștigați în străinătate înainte de 1989 Ziua în care românii au scăpat de ordinul lui CEAUȘESCU din anii de frig și BEZNĂ. Ce a însemnat pentru buzunarele oamenilor „liberalizarea” energiei De ce erau românii mai slabi pe vremea lui Ceaușescu. Consum RAȚIONALIZAT și pedepse pentru „stocuri”. La 3.300 de calorii intrau „ÎMBUIBAȚII” Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele
Infografic | Filmul complet al anulării alegerilor prezidențiale din 2024
Alegerile prezidențiale din 2024 au fost un șoc pentru întreaga clasă politică românească și un test de rezistență pentru instituțiile democratice ale statului. Ceea ce a început ca o cursă electorală neașteptat de volatilă, s-a transformat într-un scandal național cu implicații internaționale, încheiat cu o decizie istorică: anularea întregului proces electoral de către Curtea Constituțională a României (CCR), pe 6 decembrie 2024. Redăm, pas cu pas, firul complet al celor mai tensionate luni din politica postdecembristă. Turul I al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024 a adus o surpriză uriașă: Călin Georgescu, un outsider politic susținut masiv în mediul online, a câștigat cu 22,94% din voturi. Pe locul al doilea s-a clasat candidata USR, Elena Lasconi, cu 19,17%. PSD și PNL, marile partide ale ultimelor trei decenii, au fost eliminate din turul decisiv. Șocul în interiorul partidelor tradiționale a fost amplificat de faptul că, în campanie, Georgescu nu avusese prezență în media clasică, dar explodase pe TikTok, acolo unde milioane de vizualizări îl transformaseră într-un fenomen greu de explicat. CSAT intră în scenă: alegeri influențate cibernetic Pe 18 noiembrie, cu câteva zile înaintea votului, președintele în exercițiu Klaus Iohannis convocase Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) într-o ședință neobișnuită, fără explicații clare publice la acel moment. Abia pe 28 noiembrie, Administrația Prezidențială a publicat un comunicat oficial care detalia o serie de concluzii grave: „Au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral”, se arăta în comunicatul CSAT. Tot în același comunicat se preciza că un candidat – neindicat oficial, dar evident fiind Călin Georgescu – ar fi fost promovat agresiv pe TikTok fără să respecte regulile campaniei electorale. „A beneficiat de o expunere masivă pe fondul tratamentului preferențial pe care platforma TikTok l-a acordat acestuia prin faptul că nu l-a marcat drept candidat politic (…) fără a-i cere obligația de a marca materialele electorale de tip video cu codul unic de identificare atribuit de Autoritatea Electorală Permanentă”. Terheș contestă, CCR decide renumărare. Ciolacu: „Nu mă privește pe mine, n-am cerut-o” Tot pe 28 noiembrie, europarlamentarul Cristian Terheș, candidatul la prezidențiale al Partidului Național Conservator Român, a depus o contestație la CCR, prin care a cerut renumărarea voturilor din primul tur, invocând nereguli. Premierul Marcel Ciolacu a fost întrebat despre acest demers într-o apariție televizată la Observator Antena 1 și s-a distanțat ferm. „Nu am nicio așteptare de la această renumărare. Dimpotrivă, se închide un capitol. E o decizie a membrilor CCR. Nu mă privește pe mine, n-am cerut-o. (…) Sper că nu crede cineva că europarlamentarul, domnul Terheș, a fost pus de PSD”, a precizat șeful social-demcoraților și premierul țării. (Citește mai multe AICI) CCR validează turul I. Ciolacu: „Aș fi fost pus într-o situație total neplăcută ca să câștig un loc la masa verde” Pe 2 decembrie, CCR a respins contestația lui Cristian Terheș și a validat oficial rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale 2024. „Judecătorii constituționali au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea ca neîntemeiată a contestației candidatului Terheș Cristian Vasile. Totodată, Curtea a hotărât, în unanimitate: 1) confirmarea și validarea rezultatului alegerilor pentru funcția de președinte a României din primul tur de scrutin din data de 24/11/2024; 2) organizarea celui de-al 2-lea tur de scrutin pentru alegerea președintelui României, în ziua de duminică, 08/12/2024”, declara Marian Enache, președintele CCR. Ciolacu a reacționat din nou: „Consider în continuare că eu aș fi fost pus într-o situație total neplăcută ca să câștig un loc la masa verde. Și mă bucur că se vede că am fost de bună-credință de la început”. (Citește mai multe AICI) Presiunea societății civile. Iohannis declasifică documentele CSAT Societatea civilă și o parte a presei au cerut insistent declasificarea documentelor prezentate în CSAT. Pe 4 decembrie 2024, Klaus Iohannis le face publice: 5 documente – de la MAI, SIE, SRI (două) și STS – sunt puse la dispoziția opiniei publice. Una dintre notele informative ale SRI menționează clar: „Ascensiunea candidatului Călin Georgescu în sondaje a fost determinată de o campanie coordonată de creștere a popularității, amplificată cu 2 săptămâni înainte de data scrutinului, în special pe TikTok, care a reușit să-i asigure victoria în primul tur, cu 22,94%”. În același document se mai arăta: „Călin Georgescu a declarat la AEP zero lei buget de campanie (…) însă datele deținute au relevat implicarea contului TikTok ‘bogpr’, utilizat de cetățeanul român Bogdan Peșchir, în finanțarea promovării lui Georgescu. (…) Acesta a efectuat plăți în valoare de 381.000 de dolari, în perioada 24.10 – 24.11 2024 către utilizatori ai unor conturi de TikTok implicați în promovarea candidatului Călin Georgescu, inclusiv după data închiderii campaniei electorale”. Documentele declasificate de Klaus Iohannis: Document CSAT Ministerul Afacerilor Interne Document CSAT Serviciul de Informații Externe Document CSAT Serviciul Român de Informații I Document CSAT Serviciul Român de Informații II Document CSAT Serviciul de Telecomunicații Speciale CCR anulează alegerile prezidențiale. Iohannis: „Este o situație nemaiîntâlnită” Pe 6 decembrie 2024, în urma documentelor declasificate, Curtea Constituțională ia decizia istorică: anulează întreg procesul electoral pentru alegerea președintelui. O premieră absolută în istoria postdecembristă a României. Klaus Iohannis face declarații de la Palatul Cotroceni: „Curtea Constituțională a României a decis să anuleze alegerile prezidențiale care s-au desfășurat în aceste zile. Decizia Curții Constituționale este obligatorie pentru toată lumea și noi toți ne conformăm. Este o situație nemaiîntâlnită până acum și cred că este bine să ne amintim un pic cum s-a ajuns aici”. (Citește mai multe AICI) Tot pe 6 decembrie, Marcel Ciolacu scria pe rețelele sociale: „Decizia CCR privind anularea alegerilor prezidențiale este singura soluție corectă după desecretizarea documentelor din ședința CSAT care arată că rezultatul votului românilor a fost denaturat flagrant, în urma intervenției Rusiei”. (Citește mai multe AICI) Alegerile se reiau în mai 2025. Crin Antonescu, candidat comun. Georgescu e scos din joc Pe 16 ianuarie 2025, Guvernul stabilește noul calendar al alegerilor prezidențiale: primul tur – 4 mai, al doilea – 18 mai. Klaus Iohannis demisionează și pleacă de la Cotroceni în 12 februarie, iar interimatul este preluat de Ilie Bolojan, care afirmă: „A fost o situație
Două centrale hidroelectrice de pe două lacuri de acumulare sunt OPRITE, din cauza rezervei scăzute de apă. Prioritară e alimentarea populației
Coeficienții scăzuți de umplere din două lacuri au dus la oprirea centralelor hidroelectrice de la aceste acumulări, pentru a păstra rezerva de apă pentru alimentarea populației. Este vorba de lacurile Paltinu și Măneciu, care produc însă un procent subunitar din energia totală a României, a explicat Sorin Rîndașu, directorul Departamentul Situații de Urgență din cadrul Administrației Naționale Apele Române (ANAR). Centralele de pe lacurile de acumulare Paltinu și Măneciu sunt închise în prezent, dat fiind că nivelul de umplere este sub 50%, iar principala lui funcție este de a asigura alimentarea cu apă a populației, a explicat Sorin Rîndașu, într-o declarație pentru Gândul. Câtă energie produc cele două hidrocentrale Subiectul a ajuns în discuție după ce, în timpul zilelor libere de Paște, mulți români aflați la picnic pe malul lacului Paltinu au remarcat nivelul foarte scăzut de umplere. „Lacurile Paltinu și Măneciu au o componentă energetică, dar care nu este importantă la nivel național. Ele reprezintă la nivel național doar 0,24%. Practic, cei 15 MW putere instalată, cumulați, 10 MW la Paltinu și 5 MW la Măneciu, nu înseamnă o producție de energie extrem de importantă, deci componenta energetică reprezintă funcție secundară la cele două acumulări. La cele două acumulări este extrem de importantă alimentarea cu apă a populației, prin urmare din Măneciu trebuie evacuat minimum un debit de 0,78 metri cubi pe secundă, iar din Paltinu, 1,2-1,5 metri cubi pe secundă, pentru alimentarea cu apă a populației”, a explicat Sorin Rîndașu. Potrivit directorului de la Apele Române, practic, la Măneciu, în 8 martie a fost înregistrat volumul minim în acumulare, de aproximativ 20%, respectiv 9,3 milioane de metri cubi, și luni ajunsese la 11,4 milione de metri cubi. „Deci, noi tot acumulăm. O creștere de 2 milioane metri cubi înseamnă că în momentul de față suntem peste nivelul programat din programul de exploatare, pentru că am mers pe o variantă mai conservatoare. Și la Paltinu am avut cam la fel. Am avut pe 15 martie un volum minim de vreo 21,2 milioane metri cubi, astăzi am ajuns la 23 de milioane metri cubi, deci încă o creștere de 2 milioane metri cubi. Repet, cele două acumulări au ca scop principal asigurarea alimentării cu apă în aval și avem nevoie ca să evacuăm, indiferent de cât intră, eșalonat în timp, cel puțin 0,7 – 0,8 metri cubi la Măneciu și 1,2 – 1,5 metri cubi la Paltinu. În condițiile acestea, centralele hidro sunt oprite”, a explicat Sorin Rîndașu. Potrivit directorului de la Apele Române, o centrală hidroelectrică funcționează normal cât mai aproape de nivelul normal de retenție, pentru a avea eficiență energetică. „Dacă ar funcționa la niveluri joase în acumulare, eficiența acesteia ar scădea la 0,6, față de un nivel de 0,85 pe care îl are aproape de maxim. Concluziile importante sunt că amândouă acumulările produc la nivel național foarte puțin, 0,24 – 0,25%, nu au un rol energetic important. Gândiți-vă că Porțile de Fier 1 și 2 au 1.300 MW putere instalată, față de 15 MW, Vidraru are 220 MW, Izvorul Muntelui – 210 MW, Gura Apelor – 335 MW, deci cei 15 megawați nu reprezintă mare lucru în contextul acesta”, a precizat Sorin Rîndașu. În cazul centralelor mari producătoare, Dispecerul Energetic Național, de sub umbrela operatorul național de sistem și transport al energiei electrice, Transelectrica, este cel care stabilește care centrală este pornită și care este oprită, în funcție de necesarul de energie la nivel național. „Evident că astea mici sunt mai puțin importante. Deci cele care sunt de 5, 10 MW nu au o importanță foarte mare. Se produce energia acolo unde este posibil și unde volumele din acumulări permit. La cele mari, decizia este luată de Dispeceratul Energetic Național, care comunică Hidroelectrica ce nevoie au, pentru că Hidroelectrica are două componente: pe de o parte, producția de energie hidro, iar pe de altă parte, echilibrarea, care este extrem de importantă”, a explicat Sorin Rîndașu. Directorul din Apele Române a subliniat că, în momentul de față, gradul de umplere pe cele 40 de lacuri monitorizate zilnic a ajuns la aproximativ 75%. „În momentul de față suntem peste programele de exploatare gândite la nivel național, pentru că a fost o perioadă în care, chiar dacă nu au fost semnificative, au existat precipitații în multe zone din țară. Pe trei sferturi din țară practic am avut precipitații și este normal, pentru că suntem, totuși, în luna aprilie. Ne așteptăm să continue perioadele cu precipitații. Gândiți-vă că zilele acestea am avut chiar ceva avertizări hidro, pagubele au fost mai degrabă aduse în zonele orașenești, din pluvial, unde canalizările n-au făcut față, n-am avut cote depășite sau lucruri de genul acesta. Și genul acesta de situații probabil că vor continua până în la jumătatea lunii mai, cel puțin. Deci sperăm să mai acumulăm în continuare, astfel încât, în perioada verii, când va fi nevoie, să putem să asigurăm fără probleme sistemele centralizate de alimentări cu apă”, a explicat Sorin Rîndașu. Centralele de la Paltinu și Măneciu sunt singurele oprite complet în prezent, pentru a nu se produce sincope în alimentarea cu apă a populației. „Funcționarea este intermitentă, deci ele pot funcționa, să spunem, 5 ore pe zi, 6 ore pe zi, 8 ore pe zi, depinde de programul de exploatare. Ele pot fi oprite o perioadă, după care repornite în cursul unei zile. Cele două centrale hidro sunt oprite complet pentru simplul motiv că este nevoie să creștem volumele în aceste acumulări”, a conchis Sorin Rîndașu. Cum a evoluat rezerva de apă Gradul de umplere la lacul de acumulare Paltinu era, luni, de 44,82%, în ușoară creștere față de lunea trecută, când era 43,63%, dar în scădere față de acum aproape trei luni, conform datelor furnizate de oficialii Administrației Naționale Apele Române (ANAR). La începutul lunii februarie, ANAR preciza că, la această acumulare, coeficientul de umplere era de 47%, fiind cu mult sub nivelurile din anii precedenți. „Lipsa precipitațiilor semnificative din ultimii ani, dar și înjumătățirea aportului de apă din stratul de zăpadă afectează nivelurile debitelor, dar și rezervele de
Mărturii șocante din lumea subterană a traficului cu bebeluși din România
Mediatizarea scandalului de la Maternitatea din Bacău, unde un nou-născut a fost vândut de mamă și preluat de femeia care l-a cumpărau direct de la spital, a scos la suprafață o parte din lumea subterană a traficului cu bebeluși. Surse apropiate lumii interlope au dezvăluit, în exclusivitate pentru Gândul, cum se vând copii în România fără ca autoritățile să intervină în vreun fel. La începutul acestui an, Ana Maria Alistar, din Bacău, s-a înțeles cu o femeie fără posibilități materiale, însărcinată cu gemeni, să-i vândă unul dintre copii. Cele două s-au înțeles la suma de 5.000 de lei, însă, până la urmă, Ana Maria Alistar i-a plătit numai 3.000 de lei. Ulterior, la data de 27 aprilie, cumpărătoarea s-a echipat în halat și pijamale, așa cum a fost învățată chiar de mama copiilor, și a mers la Maternitatea din Bacău, unde a urcat direct la Secția de Neonatologie. Femeia a intrat în salonul numărul 2, a găsit acolo bebelușul pentru care plătise, l-a băgat într-o sacoșă din hârtie și a plecat în grabă. Aceasta a fost ulterior identificată de polițiști și reținută pentru lipsire de libertate. Scandalul public generat de acest incident a scos, însă, la suprafață o adevărată lume subterană a traficului cu nou-născuți, care acționează tăcut și nevăzut, în așa fel încât, la acest moment, polițiștii și procurorii nu au în lucru niciun alt dosar de acest gen, cu excepția celui de la Bacău. Totuși, surse apropiate lumii interlope au dezvăluit, în exclusivitate pentru Gândul, cum funcționează ”comerțul” cu nou-născuți în România anului 2025. Copiii cumpărați, puși să cerșească Sursele citate au precizat că există două categorii de cumpărători. Prima și cea mai periculoasă ar fi formată din familii care au nevoie de copii pentru a-i pune să cerșească sau să încaseze de pe urma lor bani de la stat. Din a doua categorie fac parte familii care nu pot avea copii și care apelează la metode de acest gen din cauza procedurilor dificil de urmat prin care pot ajunge să adopte în mod legal. Sursele Gândul au explicat că de fiecare dată înțelegerea se face din timp, prin intermediari, iar cele mai multe dintre mame sunt persoane singure, foarte sărace și lipsite de educație școlară. De cele mai multe ori, mama, care urmează instrucțiunile intermediarului, se internează la maternitate fără acte. Ulterior, aceasta spune că și-a pierdut buletinul, dar există o copie xerox pe care o rudă ar putea să i-o aducă la spital. În aceste condiții, femeia care a născut ajunge să arate o fotocopie alb-negru a unui act de identitate, cu o fotografie neclară. Din motive rămase necunoscute, personalul medical nu pune prea multe întrebări și trece copilul pe numele persoanei din actul respectiv, care este, de fapt, chiar al mamei cumpărătoare. O altă metodă prin care copilul nou-născut poate fi vândut fără să dea de bănuit este ca, după naștere, să fie recunoscut de un bărbat care nu este tatăl său. Despărțit de mama naturală, tatăl preia fără nicio opoziție custodia copilului. Prețul pentru un copil variază între sume care pornesc de la 3.000 de lei, cum s-a întâmplat în cazul de la Bacău, și 10.000 de lei. Apoi intermediarii percep prețuri foarte mari, însă acestea variază în funcție de puterea de cumpărare a clienților finali. CITEȘTE ȘI: Ce s-a întâmplat, de fapt, cu mandatul european de arestare al Alinei BICA. De ce nu se întoarce fosta șefă a DIICOT în România Un bărbat din Dâmbovița cere despăgubiri-record după ce a stat în arest 600 de zile dintr-o eroare judiciară. A fost acuzat de trafic de cocaină Lovitură teribilă pentru prințul Paul și alți 4.000 de FUGARI. Noua lege abia a intrat în vigoare Dezertorul din Slatina care a împușcat doi oameni cu AKM-ul a ajuns să facă PRĂPĂD în Belgia și Franța. A recidivat imediat după eliberare Sângerosul TRAFICANT francez a fost ASCUNS în România de mafia albaneză. Mohamed Amra plănuia să rămână în țară încă șase luni, după operația estetică Andrei Dumitrescu este un jurnalist specializat în realizarea de articole legate, în special, de activitatea Ministerului Afacerilor Interne și toate armele subordonate acestuia, în special Poliția … vezi toate articolele
Exclusiv | Infractorul internațional Bogdan Buzăianu scapă de mega-dosarul Energy Holding” pe 9 mai! + Cine i-a organizat blatuldinJustiție
Considerat „cel mai mare băiat deștept din Energie”, afaceristul Bogdan Buzăianu – cel care a controlat compania Energy Holding, intrată în insolvență în luna mai a anului 2017 – se află la un pas de a scăpa de toate acuzațiile care i-au fost aduse într-unul dintre cele mai mari dosare de evaziune fiscală și spălare de bani întocmite după Revoluția din 1989 de Parchetul General. Surse Gândul informează că Buzăianu va scăpa, existând suspiciuni chiar de corupție! În exclusivitate, Gândul prezintă informații uluitoare care demonstrează că omul de afaceri Bogdan Nicolae Buzăianu a jucat „tare” de la bun început, fiind ajutat să scape. Acesta ar fi pus la punct modalitatea de „scăpare” – pas cu pas – din acest mega-dosar care va ajunge în data de 9 mai 2025 pe masa magistraților de la Tribunalul București și poate fi, în ultimă instanță, clasat pentru că… faptele s-au prescris sau (ireal!) nu există probe care să demonstreze infracțiunile descoperite de procurori! În anul 2004, compania Energy Holding, controlată de Bogdan Buzăianu – care are cetățenie elvețiană, după ce, în anul 2008, a fost ajutat să renunțe la cetățenia română (pentru a îngreuna anchetarea sa iminentă atunci) – a încheiat cel mai mare contract de energie cu Hidroelectrica, cu o valoare a energiei tranzacționate de aproape 1 miliard de dolari. Contractul dintre Energy Holding și Hidroelectrica ar fi fost încheiat ilegal şi ar fi reprezentat mai mult de 1 la sută din PIB-ul României de la acea vreme. Bogdan Buzăianu a fost acuzat că și-ar fi delapidat compania – Energy Holding – cu aproape 64 de milioane de lei, adică aproape 14 milioane de euro. Procurorii au acuzat o evaziune fiscală de peste 6 milioane de lei (aproape 1,3 milioane de euro), rambursare ilegală de TVA de 17 de milioane de lei (3,5 milioane de euro) și spălare de bani de peste 6 milioane de euro. Astfel că au pornit urmărirea penală împotriva companiei Energy Holding pentru evaziune fiscală, dar în vizorul anchetatorilor s-au aflat și firma Libarrom, controlată de un cetățean libanez, administratorii celor două firme, interpuși ai lui Buzăianu și ai libanezului, și foști angajați ai lui Buzăianu, precum Costin Răducu Alexandrescu sau soții Ioana și șoferul Petre Sotir. Un „certificat de bună purtare” după 11 ani de tergiversări Așadar, la data de 30 decembrie 2014, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, de către reprezentanții Energy Holding, constatându-se că, în perioada 2009 – 2013, au fost înregistrate cheltuieli cu serviciile executate de terți în valoare de 623.311.832 de lei. De atunci au trecut 11 ani, iar ancheta a înaintat precum un melc. Suficient cât să se constate, la finalul anului trecut, că faptele s-au prescris sau că nu mai există probe care să susțină acuzațiile. Iar dosarul s-a clasat! Gândul a intrat în posesia ordonanței din data de 5 decembrie 2024 (bine aleasă data blatului, fix la finala alegerilor prezidentiale, când lumea se uita în altă directie), a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care toți inculpații sunt scăpați. În ciuda prejudiciilor imense suspectate și probate, inițial, de procurori, nu mai există acum nicio posibilitate de a recupera sumele deturnate de la buget. Afaceristul Bogdan Buzăianu pare a fi reușit imposibilul, având în vedere toate acuzațiile care i-au fost aduse de la bun început. El a avut în mai multe dosare aflate în lucru fie la DNA, fie la alte Parchete, rolul de martor sub acoperire (nume de cod Gelu Alexandru) și denunțător, ceea ce i-a conferit, într-un final, un „certificat de bună purtare”. De la bun început, Bogdan Buzăianu a fost acuzat de: instigare la evaziune fiscală – diminuarea impozitului pe profit datorat de societatea Energy Holding cu suma de 6.182.417,34 lei; instigarea la stabilirea cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, în scopul obținerii fără drept a unor sume de bani cu titlul de rambursări de la bugetul general consolidat – rambursare de TVA în valoare de 17.045.300,60 lei; instigare la delapidare – prejudiciu de 699.040 lei; societatea Energy Holding ar fi fost prejudiciată chiar de cel care o controla, Bogdan Buzăianu, cu 63.687.208,40 lei; instigare la spălarea banilor. „Clasarea cauzei față de suspectul Buzăianu Nicolae-Bogdan” Numai că, prin prdonanța procurorilor din luna decembrie 2024, s-a dispus clasarea cauzei față de cei implicați, inclusiv față de afaceristul Bogdan Buzăianu. Bogdan Nicolae Buzăianu, acuzat de spălare de bani, evaziune fiscală și zeci de alte infracțiuni, va scăpa prin coruperea Justiției, informează surse apropiate cazului „Clasarea cauzei față de suspectul Buzăianu Nicolae-Bogdan (…) cetățean elvețian, pentru săvârșirea: instigării la infracțiunea de evaziune fiscală (…), întrucât nu există probe că a săvârșit infracțiunea; instigării la infracțiunea de stabilire cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, în scopul obținerii fără drept a unor sume de bani cu titlul de rambursări de la bugetul general consolidat (…), întrucât nu există probe că a săvârșit infracțiunea; instigării la infracțiunea de delapidare – primul cap de acuzare (…), întrucât nu există probe că a săvârșit infracțiunea; instigării la infracțiunea de delapidare – al doilea cap de acuzare (…), întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale; instigării la infracțiunea de spălare a banilor (…), întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale”, se arată în Ordonanța de clasare din luna decembrie 2024, din care Gândul prezintă extrase în exclusivitate. Totodată, s-a decis „menținerea măsurii asigurătorii a sechestrului (…) asupra unor bunuri imobile aparținând lui Buzăianu Nicolae-Bogdan”. „Aceste măsuri asigurătorii vor înceta de drept dacă persoanele vătămate ANAF și Societatea Comercială Energy Holding (prin lichidator judiciar Casa de Insolvență Moldova SPRL) nu vor introduce acțiune în fața instanței civile în termen de 30 de zile de la comunicarea soluției”, s-a mai menționat în Ordonanța de clasare din luna decembrie 2024, dată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de Urmărire Penală. Bunuri imobile ale lui Bogdan Buzăianu, puse sub sechestru încă din 2016 Bunurile menținute sub sechestru sunt cele
Unul dintre cei mai mari violatori în serie pune pe jar instanțele
În anul 2021, Iulian Fentzel, considerat cel mai periculos violator în serie din România, a fost condamnat la 18 ani de închisoare. După ce a fost trimis în spatele gratiilor, deținutul poreclit „Frențer”, care s-a specializat în Codul Penal și în Codul de Procedură Penală, pune pe jar instanțele de judecată, iar statul român suportă cheltuielile pentru acțiunile prădătorului sexual, care se folosește de căi legale, deși acestea nu îi pot aduce acum o scăpare din spatele gratiilor. Pornit încă de tânăr pe drumul infracțiunilor grave care l-au dus diret în pușcărie, Iulian Fentzel a învățat să se reprezinte singur în instanță și s-a transformat într-un procesoman veritabil. Iulian Fentzel provine dintr-o familie de intelectuali, fratele său a ajuns comisar ANAF, însă asta nu l-a împiedicat să își urmeze propria cale. Prima condamnare pentru viol primită de Fentzel a fost în 2004. Până atunci, bărbatul fusese închis numai pentru furturi și tâlhării. În 2014, Iulian Fentzel a fost eliberat. Avea la activ două violuri, dar magistrații au considerat că a fost reeducat și este pregătit să revină în societate. După eliberare, a plecat la Buzău și a comis un nou viol, în parcul Crâng. Victima a fost mama unui procuror DIICOT. (mai multe detalii AICI) Iulian Fentzel a fost condamnat la 12 ani de închisoare, dar a fost eliberat în anul 2018. La două luni după ce a ieșit din închisoare, Iulian Fentzel a comis două violuri în aceeași noapte, iar după ce a fost prins, a fost condamnat la 18 ani de închisoare. Deținutul „Frențer” a devenit, de-a lungul timpului, un „musafir” constant al instanțelor de judecată. (alte informații AICI). A deschis mai multe procese împotriva Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) și a făcut chiar și o cerere de eliberare condiționată pe motive medicale, după ce a invocat o boală incurabilă. „Frențer” își continuă „epopeea juridică” Gândul prezintă, în exclusivitate, noi detalii dn această adevărată „epopee judiciară” în centrul căreia se află Iulian Fentzel. În luna octombrie a anului trecut, „Frențer” a făcut o contestație la executare. Numai că, ulterior, și-a retras acțiunea, iar magistrații de la Judecătoria Galați au luat act de această retragere în data de 7 februarie 2025. Pentru acțiunea sa, care a consumat timpul și resursele instanței, Iulian Fentzel a fost obligat să plătească 200 de lei cheltuieli de judecată. ”Ia act de retragerea cererii privind contestația la executare formulată de către petentul-condamnat Fentzel Iulian. În temeiul art. 275 alin. (2) C.proc.pen., obligă petentul la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate către stat. Cu drept de contestație în termen de 3 zile de la comunicare, a decis instanța de la Judecătoria Galați. Iulian Fentzel s-a răzgândit după doar două săptămâni Chiar dacă își retrăsese contestația la executare, Iulian Fentzel a reconsiderat propria decizie după două săptămâni. A făcut o nouă contestație, numai că judecătorii i-au respins-o ca „nefondată”, la începutul lunii aprilie. Deținutul procesoman a fost obligat la plata a încă 300 de lei cheltuieli de judecată. Statul a plătit însă pentru acțiunea lui Fentzel un avocat din oficiu, plus toate cheltuielile implicate de acțiunea sa, care depășesc suma pe care el este obligat să o achite cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. „În temeiul art. 425 ind. 1 alin 7 lit. b Cod procedură penală, respinge ca nefondată contestaţia formulată de petentul Fentzel Iulian împotriva sentinţei penale nr. 191/07.02.2025 a Judecătoriei Galaţi. În temeiul art. 275 alin. 2 din Codul de procedură penală obligă petentul Fentzel Iulian la plata sumei de 300 de lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat. În temeiul art. 275 alin. 6 Cod procedură penală onorariul apărătorului din oficiu (…), în sumă de 360 lei, rămâne în sarcina statului şi se va înainta din fondurile Ministerului Justiţiei către Baroul Galaţi. Definitivă”, au decis judecătorii de la Tribunalul Galați. „Doar pentru acțiunea de pe rolul celor două instanțe s-au cheltuit câteva mii de lei” Potrivit surselor judiciare contactate de Gândul, aceste acțiuni repetate și nefondate ale lui Iulian Fentzel nu au ca rezultat decât cheltuieli suplimentare pentru statul român. „Acțiunile «nefondate» ale lui Iulian Fentzel, într-un final, reprezintă cheltuieli pentru statul român. Doar pentru acțiunea de pe rolul celor două instanțe s-au cheltuit câteva mii de lei, pentru avocații din oficiu și pentru toate resursele plătite cu transportul lui de la penitenciar la instanță, cu mașini și gardieni însoțitori”, au declarat surse judiciare pentru Gândul. De-a lungul timpului, nefiind vizitat de membrii familiei sale, Iulian Fentzel s-a transformat nu numai într-un procesoman, dar și într-un adevărat avocat al deținuților. În schimbul unor beneficii, „Frențer” le redacta acestora solicitările către conducerea penitenciarului sau cererile de liberare condiționată. CITEȘTE ȘI: Secretele ”fortăreței” din care brokerii își ÎNȘELAU clienții. Comparația cu ”Lupul de pe Wall Street” și controalele cu detectorul de minciuni Banii SECHESTRAȚI de la „Fantoma” din mafia spitalelor și fostul șef în ASSMB. Ce mită a predat protejata lui Vlad Voiculescu, denunțătoarea din dosar Culisele ”afacerii” de milioane de dolari puse la punct de BROKERII apocalipsei. Cu AnyDesk au pus sub control identități, conturi, banii clienților Întâlnirea CONSPIRATIVĂ cu ofițeri ruși a trădătorilor din Comandamentul ”Vlad Țepeș”, cu două zile înainte de primul tur al prezidențialelor din 2024 S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole … vezi toate articolele
Autobuzele Otokar ies din garanție: Vor fi mari probleme cu ele
O parte din autobuzele turcești Otokar cumpărate de Primăria Capitalei în 2018 au început să iasă din garanție, după ce au depășit numărul de kilometri stabilit în contract. Până în prezent, mentenanța autobuzelor a fost făcută de turci, iar de acum încolo, reparațiile vor fi făcute de mecanicii români ai STB. Doar că, potrivit surselor Gândul, multe dintre aceste vehicule, care au deja peste șapte ani în circulație, sunt foarte prost întreținute, iar o parte dintre ele sunt trase „pe dreapta” prin autobaze. „Nu sunt deloc întreținute cum trebuie. Acum încep mecanicii români de la STB să intre pe ele, la câteva autobaze, pentru că turcii nu mai au exclusivitate pe câteva dintre ele, după ce și-au făcut numărul de kilometri. Defectele sunt foarte multe și vor fi mari probleme în viitorul apropiat. Am văzut cum au lucrat turcii. De exemplu, la instalațiile electrice, nu au lucrat pe aceleași cabluri pe care le-a avut Otokar. Au pus alte cabluri și fac un fel de improvizații, cu alte fire care nu ar fi pentru sarcina care trebuie, și oricând pot lua foc”, au precizat surse STB în exclusivitate pentru Gândul. Cum se face mentenanța Otokar: „Nu cositoresc cablurile, nu sunt lipite cum trebuie” Mai mult, spun sursele noastre, mecanicii români au încercat să le atragă atenția „colegilor” turci, dar fără succes. „Nu cositoresc cablurile, nu sunt lipite cum trebuie. Mai mult, când este o problemă cu un cablu, ei înlocuiesc doar partea cu problemă, nu până la capăt, așa cum se face. Adică au făcut înnăditură. Au fost cazuri în care mecanicii noștri au văzut aceste aspecte și le-au atras atenția mecanicilor turci, dar nu s-au înțeles cu ei deloc. Nici uleiurile, nici alte consumabile nu erau schimbate la timp. Sunt foarte multe probleme. Multe dintre aceste autobuze zac prin depouri”, mai susțin sursele Gândul. Primăria Capitalei a cumpărat în 2018, cu suma de 458.100.826 de lei fără TVA, 400 de autobuze Otokar. Ce fel de autobuze s-au livrat din Turcia Compania Otokar din Turcia s-a obligat, prin contractul din 2018, să furnizeze municipalității, în termen de 17 luni de la semnare, 3 tipuri de autobuze: 320 de autobuze marca Otokar, model KENT LF de 12 metri; 50 de autobuze marca Otokar, model KENT LF de 10,50 metri; 30 de autobuze marca Otokar, model KENT LF ARTICULAT de 18 metri. De asemenea, compania Otokar s-a obligat, prin contract, să ofere o garanție de 240.000 de kilometri sau minimum 4 ani (full warranty) de la data punerii în exploatare a autobuzelor, asigurând, totodată, și unele „consumabile”, precum: uleiuri antigel filtre acumulatori anvelope (160.000 km) becuri auto Potrivit unui răspuns al STB, la solicitarea Gândul, în perioada 1 decembrie 2018 – 28 februarie 2023 au fost raportate nu mai puțin de 26.035 defecțiuni tehnice la autobuzele Otokar. Mai multe autobuze Otokar au luat foc De la începutul anului, două autobuze Otokar au luat foc, unul în trafic, iar celălalt în parcare, la Autobaza Nordului. Și în decembrie 2023, un autobuz Otokar a ars din temelii în Drumul Taberei. Și atunci, focul s-a aprins de la motor, în spatele autobuzului. Valer Ciobănescu, președintele Sindicatului Transpublic din STB, a explicat pentru Gândul care ar putea fi cauzele care au condus la arderea autobuzelor. „Se pare că sunt probleme în zona motorului, unde sunt scurgeri de ulei și combustibil. Practic, uleiul scurs și motorina ajung în zona eșapamentului, care este foarte încins, și se aprind. Așa iau foc autobuzele Otokar. S-a ajuns la această situație din cauza faptului că în ultima perioadă, producătorul face mentenanță de mântuială la aceste autobuze. Sunt prea multe probleme la aceste vehicule și este foarte probabil ca turcii să nu le mai facă față. Fiind în garanție, autobuzele Otokar nu pot fi reparate de către STB. Oricum, STB SA nu are personal de întreținere suficient pentru repararea celor vechi, dar să mai preia încă 400 de Otokar”, a declarat Valer Ciobănescu. Citește și: Este „alarmă” la STB după ce o șină a intrat prin podeaua unui tramvai. S-a recurs la măsuri speciale, ca să nu se ajungă la HAOS în București Cum arată și ce pagube a suferit tramvaiul Imperio Metropolitan care s-a lovit de un TIR Absolvent al Universității București, Nicolae Oprea și-a început cariera de jurnalist în anul 2004 și a semnat de-a lungul acestor ani în publicații precum Ziarul Libertatea (6 ani), Averea, Evenimentul … vezi toate articolele