Etichetă: EXCLUSIV

Handbalista Alicia Gogîrlă se transferă la SCM Universitatea Craiova

Handbalista Alicia Gogîrlă, care activzează la SCM Rm. Vâlcea va evolua din sezonul viitor la SCM Universitatea Craiova, club cu care a semnat contract pe doi ani. Interul în vârstă de 22 de ani îşi încheie la finalul acestei stagiuni contractul cu gruparea vâlceană şi a ales să continue tot în Oltenia, dar la formaţia din Bănie, antrenată de Ovidiu Mihăilă. Tânăra handbalistă a mai jucat în cariera sa la Corona Braşov, CSM Bucureşti. Alicia Gogîrlă face parte din lotul naţional al României şi a participat la Europenele de anul trecut, competiţie în care a evoluat 71 de minute şi a marcat 7 goluri. După 21 de etape din Liga Florilor, SCM Universitatea Craiova şi SCM Rm. Vâlcea sunt vecine de clasament, pe locurile 7 şi 8, despărţite de 4 puncte şi se vor duela săptămâna viitoare, în Sala „Traian”. Vâlcea a fost singura echipă care a câştigat la Craiova în această ediţie a Ligii Florilor şi astăzi joacă în deplasare cu Rapid, în etapa a 22-a a campionatului. Mama Aliciei, Simona Gogîrlă, a antrenat în Bănie Mama Aliciei Gogîrlă, celebra handbalistă Simona Gogîrlă, a antrenat echipa Craiovei în perioada 2015-2016, înlocuindu-l atunci pe Aurelian Roşca şi predându-i apoi ştafeta lui Bogdan Burcea. Ca handbalistă, Simona Gogîrlă are în palmares argintul cu naţionala României la Mondialul din 2005 din Rusia. În cariera sa, Simona Gogîrlă a evoluat la formaţii precum Oltchim, Gyor, Itxaco sau Krim şi are în palmares titlurile României, Ungariei, Spaniei şi Sloveniei, dar şi finale de Champions League, Cupa Cupelor sau cupa EHF. Aventura în presa sportivă a început-o în 2002, imediat după absolvirea Facultăţii de Istorie, Filologie şi Geografie din cadrul Universităţii din Craiova. În detrimentul unei cariere de cadru didactic, a ales marea pasiune, sportul. Visul de copil, de a fi fotbalist al Universităţii … citește mai mult

Senatul a votat: Cu rețetă de la medic, șoferii depistați pozitiv la substanțe interzise nu vor fi pedepsiți! Dr. Gabriel Diaconu: E o soluție de compromis!

Propunerea legislativă privind pedepsirea celor care conduc vehicule, după ce au consumat droguri sau alte substanțe psihoactive, a fost adoptată de Senat, urmând a fi dezbătută în Camera Deputaților. Au fost aduse mai multe amendamente la articole care generaseră discuții aprinse între parlamentari sau între inițiatori și medicii specialiști înainte de forma pe care au adoptat-o senatorii. Medicamentele date pe baza unei prescripții medicale au fost excluse, pedepsele nu au mai fost majorate de la 2 la 7 ani, ci au rămas ca în prezent, de la 1 la 5 ani. Foarte important, unul dintre amendamentele introduse reprezintă, de fapt, o „clauză de nepedepsire” a șoferilor care sunt depistați pozitiv după ce au consumat medicamente în baza unei prescripții medicale. Astfel, dacă șoferul prezintă o rețetă medicală prin care medicul i-a prescris să ia o substanță precum codeina, prezența în sânge a substanței respective nu va duce la pedepsirea acestuia. Forma amendată a acestei propuneri legislative pentru modificarea Legii 286/2009 privind Codul penal are următorul conținut: ”Conducerea unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care are în sânge droguri sau alte substanțe cu efecte psihoactive se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. Nu se pedepsește fapta (…) dacă prezența în sânge a substanțelor psihoactive a fost determinată de administrarea anterioară a unor medicamente utilizate în baza unei prescripții medicale, eliberate în condițiile legii, cu respectarea dozei terapeutice și a celorlalte indicații și recomandări privind administrarea acestora.” Până la data intrării în vigoare a legii – un an de la data publicării legii în Monitorul Oficial – Ministerul Sănătății va elabora lista substanțelor psihoactive care va fi aprobată prin lege și va lua măsurile necesare astfel încât eliberarea medicamentelor care conțin substanțe psihoactive sau cu efecte psihoactive să se realizeze doar în baza unei prescripții medicale. De asemenea, urmează ca Ministerul Sănătății să ia măsuri pentru ca medicamentele care pot fi cumpărate acum din farmacii fără prescripție medicală și care conțin substanțe psihoactive să aibă un regim schimbat, adică să poată fi luate doar la recomandarea medicului care va indica foarte clar dacă acea substanță afectează sau nu capacitatea de a conduce. Prin forma amendată în Senat nu mai este necesară procedura actuală de prin care se solicita obligatoriu o expertiză care să demonstreze dacă cantitatea de substanță interzisă a afectat capacitatea de a conduce. În ciuda amendamentelor, rămâne totuși o problemă nerezolvată, cea a șoferilor care au consumat diverse substanțe interzise și care s-au lăsat de consum, întrucât substanța rămâne în sânge mai mult timp, uneori chiar și o lună de zile. Fără o expertiză medico-legală și fără analiza cantitativă a substanței respective va fi greu de evitat sancționarea unor urme de drog, chiar dacă persoana nu mai este consumator de ceva timp, afirmă unii specialiști în domeniu consultați de Gândul. „INML nu a ajuns la unficarea standardelor de laborator” Contactat pentru a afla opinia sa în legătură cu forma adoptată de Senat a acestui proiect de lege, reputatul medic psihatru Gabriel Diaconu, care a participat la dezbaterile cu inițiatorii legii, a vorbit, în exclusivitate, pentru Gândul despre acest subiect. “Era crucial să fie reglementată situația pentru cazurile în care persoanele aveau detectate în sânge substanțe cu efect psihoactiv și unde decizia ÎCCJ risca să anuleze cauza chiar și acolo unde era! Soluția a fost una de compromis. Nici decizia ÎCCJ nu era practicabilă, nici soluția de dezincriminare completă nu, nici pragurile nu funcționau în scenariul real. Pentru că pragurile nu funcționează la noi substanțe psihoactive. Iar INML nu a ajuns la unficarea standardelor de laborator.“ Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit, la finele lunii ianuarie 2025, un prag pentru consumul de droguri la volan, ca și în cazul alcoolului. Instanţa Supremă a decis că este infracţiune consumul de substanţe psihoactive la volan doar dacă se demonstrează că aceste substanţe au afectat capacitatea şoferului de a conduce. Iar acest lucru se putea stabili doar prin expertiză medico-legală. Sursă foto: Gândul CITIȚI ȘI: EXCLUSIV VIDEO | Șoferii prinși drogați la volan ar putea scăpa nepedepsiți. Dezvăluirile șocante făcute de medicul legist Cristian Stan despre depistarea etnobotanicelor la INML și influența drogurilor asupra capacității de conducere auto: ”Fiecare evaluează cum consideră”  EXCLUSIV | Sute de șoferi au fost depistați drogați la volan, în mod greșit, după ce polițiștii rutieri nu au respectat prospectul aparatelor DrugTest Cunoscut jurnalist de investigații, generația presei anilor ’90, prin condeiul căreia au trecut toate marile scandaluri ale ultimilor 30 de ani. Licențiat în Drept, specializat în nișa subiectelor … vezi toate articolele

Dezertorul din Slatina care a împușcat doi oameni cu AKM-ul a ajuns să facă prăpăd în Belgia și Franța

Un fost militar care acum 23 de ani a dezertat, împreună cu un coleg, dintr-o unitate din Vâlcea și a împușcat mortal un om, a rănit un altul, iar pe un al treilea l-a ucis după ce l-a călcat cu mașina în timp ce fugea de Poliție, a ajuns să sperie inclusiv autoritățile din Belgia și Franța. Românul a fost extrădat după ce a fost prins de autoritățile de la Liege, la capătul unui lung șir de jafuri. Mihai Bărăgan și Ion Vasile Măgureanu aveau 21 de ani la data de 26 iunie 2001, când au fost luați în Armată și trimiși la Unitatea Militară din Frâncești. Șapte luni mai târziu, în februarie 2002, Bărăgan și Măgureanu păzeau deja depozitul de armament, cu toate că Bărăgan avea probleme grave cu legea, în condițiile în care făcea obiectul unui dosar deschis după ce a amenințat cu pistolul un taximetrist din Slatina. În momentul în care trebuia să se facă schimbul de gardă, Bărăgan și Măgureanu l-au împușcat, fără nicio explicație, pe plutonierul major Ion Munteanu, care le era comandant. Apoi și-au somat colegii să se culce la pământ și au fugit înarmați cu două puști de asalt AKM și 60 de cartușe. Au omorât și un bărbat surdomut Lovit de gloanțe în maxilar și umăr, subofițerul a scăpat cu viață ca prin minune. Nu la fel de norocos a fost un bărbat care locuia într-o casă situată în imediata apropiere a unității militare. Dezertorii au dat buzna în locuința lui Ion Trăistaru, care, la momentul respectiv, avea 54 de ani. Cei doi i-au cerut cheile de la mașină, după care l-au împușcat mortal. A urmat o goană prin orașul Drăgășani, care s-a sfârșit cu un accident rutier tragic, soldat cu moartea unui bărbat surdomut, pe care l-au lovit în plin. Fugarii au reușit să ocolească un baraj al Poliției Rutiere și să-și piardă urma, după care au abandonat autoturismul Dacia și au continuat să fugă pe jos. Criminalii au vrut să fugă cu un tren de marfă Până să fie prinși de autorități, dezertorii au străbătut centrul orașului și au tras focuri de armă spre orice persoană despre care credeau că intenționează să-i oprească. Până la urmă, aceștia au fost imobilizați pe un câmp, în timp ce încercau să se urce din mers într-un tren de marfă. Pentru prinderea lor fuseseră mobilizați aproximativ 300 de polițiști și jandarmi. Învinuiți de omor deosebit de grav, nerespectarea regimului armelor și muniției, călcare de consemn, furt calificat, asociere în vederea comiterii de infracțiuni și ucidere din culpă, cei doi nu au fost condamnați la închisoare pe viață, iar în cursul anului 2003 au primit câte 15 ani și jumătate de închisoare, de la magistrații Tribunalului Militar București. Bărăgan a scăpat de poliția franceză Mihai Bărăgan a fost eliberat condiționat la data de 6 ianuarie 2015. La scurt timp după ce a ieșit poarta penitenciarului, Bărăgan s-a apucat de jafuri, motiv pentru care, în iunie, a revenit după gratii. Deși era proaspăt reîncarcerat, bărbatul a fost eliberat în 2016, la sfârșitul lui noiembrie. De această dată, fostul deținut a mai dat câteva lovituri, în județele Dolj și Olt, după care a plecat din țară și s-a oprit în Franța, unde s-a apucat de spargeri. Identificat de polițiștii francezi, infractorul român a reușit să scape și pe numele lui a fost emis un mandat de arestare în lipsă. De fapt, el a trecut granița în Belgia, unde a continuat să fure, până când anchetatorii de la Liege au reușit să-l prindă și să-l extrădeze în România, pentru a fi încarcerat în țara de origine. Acesta primise trei ani de detenție pentru comiterea a 10 infracțiuni de „furt prin înșelăciune, efracție sau escaladare într-un local destinat locuinței sau depozitării, agravat de o altă circumstanță”, din partea unei instanțe franceze, în timp ce magistrații Curții de Apel din Liege l-au condamnat definit la 4 ani și 7 luni de închisoare pentru „furt organizat sau armat”. Potrivit unor surse judiciare, Mihai Bărăgan se află încarcerat la Penitenciarul Drobeta-Turnu Severin, unde are de executat 1.352 de zile de închisoare. CITEȘTE ȘI: Mascații Poliției Ilfov, filmați în timp ce provocau haos pe șoseaua de centură. Ar fi făcut inclusiv un accident și ar fi fugit de la fața locului Banii SECHESTRAȚI de la „Fantoma” din mafia spitalelor și fostul șef în ASSMB. Ce mită a predat protejata lui Vlad Voiculescu, denunțătoarea din dosar Culisele ”afacerii” de milioane de dolari puse la punct de BROKERII apocalipsei. Cu AnyDesk au pus sub control identități, conturi, banii clienților Andrei Dumitrescu este un jurnalist specializat în realizarea de articole legate, în special, de activitatea Ministerului Afacerilor Interne și toate armele subordonate acestuia, în special Poliția … vezi toate articolele

Clotilde Armand, acuzată de fapte pe care le-a făcut și Dragnea

Dosarul de la Direcția Națională Anticorupție (DNA) în care s-a depus plângere penală pe numele fostului edil al Sectorului 1, Clotilde Armand, pentru posibile angajări fictive, a ajuns la un procuror de caz și se află în lucru. Cercetarea este deocamdată în faza in rem, însă, spun sursele Gândul, Clotilde Armand ar putea fi audiată în curând în legătură cu cele sesizate de Dan Milea, fost consilier USR. Dan Milea a depus sesizarea la DNA în 30 septembrie 2024, iar în 14 octombrie a primit confirmare că va fi deschis un dosar pentru verificări, la Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție. În prezent, spun sursele Gândul, dosarul se află în lucru la un procuror de caz, fiind în faza in rem. Este foarte posibil ca, în curând, fosta primăriță a Sectorului 1 să fie chemată la audieri, la DNA, în legătură cu sesizarea lui Dan Milea. Fostul consilier USR Dan Milea declara atunci, pentru Gândul, că le cere procurorilor să investigheze dacă Armand a preluat metehnele lui Liviu Dragnea, care a fost condamnat pentru angajări fictive. „Eu am făcut o plângere penală la Procuratură, la DNA și la Parchetul de la Curtea de Apel, pentru că doamna Armand ocupă poziția de primar și e de competența dânșilor. Practic, am expus o situație pe care eu am constatat-o în Primărie – apărea pe ștatele de plată o persoană în cabinetul primarului pe post de consilier pe care eu n-am văzut-o niciodată. Eu am pus o listă de 20 de martori, oameni care intrau frecvent, de mai multe ori pe zi, în cabinetul primarului (…) Eu n-am văzut această persoană, ce departament e sau ce e, de ce se ocupa acest consilier sau teoretic nu știu care erau atribuțiunile, deși practic apare pe statul de plată din anul 2021 până anul 2023. Atunci am avut câteva elemente care mi-au atras atenția”, explica Dan Milea. Pe Clotilde Armand o paște o nouă plângere la DNA Clotilde Armand ar putea să se aleagă cu o nouă plângere penală la DNA, așa cum Gândul a dezvăluit recent AICI. Foști funcționari din Primăria Sectorului 1 spun că vor depune în curând o plângere penală la DNA pe numele fostului edil  de la Sectorul 1. „Există un contract cu casa de avocatură Mușat și Asociații, în valoare de 820 de mii de lei. Este un contract semnat în nume personal, fără acordul Consiliului Local, cu semnătura fostului primar Clotilde Armand. Contractul a fost semnat acum trei ani. Din informațiile noastre, actualul primar ar fi cerut o anchetă, prin Corpul de Control, după ce Curtea de Conturi s-a sesizat în cazul acestui contract. Ca atare, noi vom depune zilele următoare o plângere penală la DNA, pe numele fostei primărițe, și vom solicita și recuperarea prejudiciului”, au declarat pentru Gândul foști funcționari din conducerea Primăriei Sectorului 1 în mandatul lui Clotilde Armand. În stare de incompatibilitate și fără mandat în Senat În decembrie 2024, fosta primăriță a pierdut definitiv, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procesul în care a solicitat anularea raportului Agenţiei Naţionale de Integritate în care a fost declarată în stare de incompatibilitate. Astfel, Clotilde Armand a pierdut mandatul de senator. În noiembrie 2022, Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a stabilit că fostul primar al Sectorului 1 s-a aflat în conflict de interese şi incompatibilitate, în legătură cu numirea sa ca manager într-un proiect finanţat cu fonduri europene, derulat de Primăria Sector 1. Clotilde Armand a solicitat în instanţă anularea raportului ANI, însă a pierdut procesul atât la Curtea de Apel Bucureşti, cât şi recursul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. CITIȚI ȘI: Ultimele „mutări” ale lui Clotilde Armand în Sectorul 1, oprite de prefectul Capitalei. De ce a fost SUSPENDAT concursul pentru arhitectul șef Clotilde Armand nu digeră ÎNFRÂNGEREA și cere anularea alegerilor din Sectorul 1. George Tuță, primar ales: „Procesul a fost validat” Clotilde Armand vrea reformarea din temelii a USR. Fostul edil, MESAJ tranșant, după ce a pierdut Primăria Sectorului 1: „Punct. Și de la capă Cunoscut jurnalist de investigații, generația presei anilor ’90, prin condeiul căreia au trecut toate marile scandaluri ale ultimilor 30 de ani. Licențiat în Drept, specializat în nișa subiectelor … vezi toate articolele Absolvent al Universității București, Nicolae Oprea și-a început cariera de jurnalist în anul 2004 și a semnat de-a lungul acestor ani în publicații precum Ziarul Libertatea (6 ani), Averea, Evenimentul … vezi toate articolele

Exclusiv | Cine sunt congresmenii americani care vin marți în România

O delegație bipartizană a Congresului Statelor Unite va sosi marți în România, într-o vizită de lucru ce include întâlniri la cel mai înalt nivel cu oficiali români, au declarat surse politice pentru Gândul. Delegația este compusă din opt membri ai Congresului – patru republicani și patru democrați. Potrivit informațiilor obținute de Gândul, programul delegației include întrevederi cu președintele interimar Ilie Bolojan, premierul Marcel Ciolacu și parlamentari din România. De asemenea, congresmenii vor participa la o cină informală organizată de Ambasada SUA la București. Cine sunt cei opt congresmeni americani care vin în România: Vern Buchanan – republican, statul Florida, președintele Comisiei Parteneriatul pentru Democrație din Camera Reprezentanților Dina Titus – democrată, statul Nevada Lloyd Doggett – democrat, statul Texas Ted Lieu – democrat, statul California Neal Dunn – republican, statul Florida Ilhan Omar – democrată, statul Minnesota Anna Paulina Luna – republicană, statul Florida Andy Ogles – republican, statul Tennessee Programul vizitei: – 10:00 – Întâlnire cu Ilie Bolojan, la Palatul Cotroceni– 12:30 – Întâlnire cu parlamentari români– 16:00 – Întâlnire cu premierul Marcel Ciolacu, la Palatul Victoria– 18:00 – Cină informală la Vila Dante, organizată de ambasadoarea SUA în România Vizita congresmenilor SUA vine cu doar trei săptămâni înaintea primului tur al alegerilor prezidențiale programat pe 4 mai. CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele

55 de ani de la inaugurarea Aeroportului Otopeni. Martor al ceremoniilor: A fost la acel moment o deschidere deosebită față de Vest

Pe 13 aprilie 1970 era inaugurat pentru pasageri Aeroportul Otopeni, la câteva zile după ceremonia fastuoasă care l-a avut în centrul atenției pe Nicolae Ceaușescu. La acea dată, aerogara putea să preia 1,2 milioane de pasageri pe an, în timp ce  jumătate de secol mai târziu a ajuns la un trafic de aproape 16 milioane de persoane. Pentru a avea imaginea cât mai fidelă a momentului, Gândul a vorbit cu un martor al ceremoniilor din 1970, Alexandru Bartoc, inginerul constructor care lucra atunci la Institutul de Proiectări, Transporturi, Auto, Navale și Aeriene (IPTANA), proiectantul aeroportul. Acum exact 55 de ani, românii au putut să zboare direct de pe și spre Aeroportul Otopeni, care a devenit și cea mai mare poartă pentru transportul aerian internațional. Alexandru Bartoc, inginer constructor la IPTANA, acum în vârstă de aproape 85 de ani, a rememorat pentru Gândul momentul inaugurării și semnificația acestui proiect masiv al regimului comunist de la București. „Deja sunt foarte, foarte mulți ani de atunci, sunt 55 de ani și este cam greu să-mi aduc aminte. Știu că am fost prezent la inaugurare, a fost o festivitate destul de frumoasă. Era și normal, pentru că aeroportul devenea cel mai mare din țară, mai ales că Aeroportul Băneasa deja nu mai putea să facă față la traficul care era în plină crește în acei ani. TAROM începuse, după 1965, să dezvolte foarte, foarte multe linii aeriene externe și atunci trebuia un aeroport mult mai mare. Dovada este că, până în 1975, TAROM a ajuns să aibă legături cu New York, în 1974, celelalte curse spre Asia, în Beijing, și așa mai departe. Dar toate astea necesitau un alt aeroport și acesta a fost ales «Henri Coandă»”, a rememorat Alexandru Bartoc, pentru Gândul. „Ceaușescu avea gânduri foarte mari pentru Aeroportul Otopeni” Odată trasată sarcina de către conducerea de partid și de stat, proiectanții de la IPTANA au primit sarcina de a realiza schițele aeroportului, care erau executate pe calculator, în centrul de calcul unde lucra și Alexandru Bartoc. „Ceaușescu avea gânduri foarte mari și asta a și avut ca rezultat tot sprijinul din partea oficialităților ca să se dezvolte Aeroportul Otopeni. Eu la vremea aceea am avut o reticență, pentru că Aeroportul Otopeni este în zona lacurilor și tot timpul m-am gândit că s-ar putea să fie perioade în care va fi ceață. Anii au trecut și s-a dovedit și că am avut dreptate. Eu eram la centru de calcul, iar cei care proiectau erau alții, dar veneau la noi și le executam pe calculator ceea ce trebuia să facem”, povestește inginerul constructor. „În orice caz, a fost un efort extraordinar și, totuși, pentru vremea aceea, pentru 1970, Aeroportul Otopeni a fost o realizare deosebită pentru noi, pentru  români”, spune Alexandru Bartoc. El a rememorat și momentele mai dificile, provocările pe care responsabilii au fost nevoiți să le depășească la începutul acestui proiect. Una dintre situațiile dificile de care își aduce aminte inginerul pensionar este din 1969, când la Otopeni exista numai un salon de protocol, unde erau întâmpinați șefii de stat și înalții oficiali străini. În luna octombrie 1969, în România a venit în vizită oficială de stat Richard Nixon, președintele Statelor Unite ale Americii. „Important este că trebuia să vină și trebuia să poată să coboare din avion. Ce s-a întâmplat? Noi nu aveam scară și atunci s-a apelat la o soluție foarte ingenioasă: pe un camion s-au tras jos obloanele (platformele hidraulice – n.r.), s-au pus covoare, s-a făcut o scară și de la camion altă scară, și în felul ăsta a putut să coboare. Nu știu cui i-a venit ideea, dar a fost o chestie formidabilă. Oricum nu a influențat cu nimic desfășurarea ceremoniei și nici celelalte treburi. Țin minte că am fost scoși cu toții pe de-a lungul traseului de la Otopeni până în București. În orice caz, era un moment în care România își afirma oarecum independența față de Moscova și a fost la acel moment o deschidere deosebită față de Vest”, povestește Alexandru Bartoc. Aeroportul de la Otopeni era cel mai mare ca suprafață, dar, la acel moment, traficul de acolo era destul de redus, pentru că turismul extern în România era într-o fază incipientă. „Mai mult, veneau pe Constanța cu charterele din Germania, că atunci asta era destinația cea mai importantă, la mare, făceam concurență altor țări. Mai ales din Germania Federală, dar și Germania Democratică veneau în România foarte multe nave charter la Constanța”, rememorează inginerul constructor. Ce a transmis televiziunea de la inaugurarea Aeroportului Otopeni Un reportaj tv publicat pe internet arată ce vedeau telespectatorii români pe televizoarele alb-negru, după ceremoniile din 8 aprilie 1970: „Capitala țării are o nouă poartă aeriană București-Otopeni, aerogară impunătoare a cărei construcție răspunde imperios creșterii traficului aerian internațional al României. La festivitatea inaugurării, care a avut loc miercuri, 8 aprilie, au luat parte tovarășul Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Botnăraș, Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeț și alți conducători de partid și de stat. Secretarul general al partidului este invitat să taie panglica inaugurală. Parcurgând itinerarul destinat deservirii călătorilor, oaspeții sunt informați asupra gradului de dotare tehnică a aeroportului, asupra principiilor constructive, care au avut în vedere apariția aparatelor supersonice de mare capacitate și sporirea exigențelor de confort în aerogări. Anual, aeroportul va primi 1.100.000 de pasageri. Pe parcursul vizitei, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători fac aprecieri pozitive cu privire la aspectul aerogării, calitatea lucrărilor, valorificarea spațiilor. Secretarul general al partidului apreciază că această reușită lucrare obligă Ministerul Transporturilor să se ocupe cu atenție de dezvoltarea flotei aeriene proprii, să ia contacte cu companiile străine interesate, pentru a folosi din plin capacitatea noului aeroport, să se asigure exemplara circulație aeriană și deservirea pasagerilor la nivelul exigențelor contemporane. Prezența tovarășului Nicolae Ceaușescu, a celorlalți conducători la inaugurarea noului aeroport constituie o expresie a preocupării statornice pentru dezvoltarea multilaterală a României socialiste, pentru îmbogățirea țării cu noi edificii ale civilizației și progresului”. Începuturile aviației civile din România Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române – TAROM a împlinit, pe 18 septembrie 2024,

Exclusiv | Banii sechestrați de la Fantoma din mafia spitalelor și fostul șef în ASSMB. Ce mită a predat protejata lui Vlad Voiculescu, denunțătoarea din dosar

Dosarul „Mafia spitalelor”, instrumentat de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA), a scos la iveală un mecanism al șpăgilor care a fost, până la un punct, bine „uns” și a funcționat la parametri maximi. În timpul anchetei, DNA a reușit să-i scoată masca celui supranumit „Fantoma”, omul care se lăuda, la vremea respectivă, că are „puterea” de a-l „influența pe premierul Ciucă”, dar și că poate avea câștig de cauză în PNL, la fel ca și ”în orice structură de Poliție sau Parchet”. „Fantoma” din acest scenariu al șpăgilor uriașe este Silviu Stăncilă, cel care a reușit să îl pună manager la Spitalul Colentina – pentru câteva luni –  pe George Mirel Cristescu. Pentru această „reușită”, Silviu Stăncilă ar fi primit o mită de 20.000 de euro de la Cristescu. Același Silviu Stăncilă a fost cel care a reușit să impună conducerii Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale București (ASSMB) ce firme să primească lucrări și servicii de la spitalele administrate de instituția subordonată Primăriei Capitalei, „în schimbul unor șpăgi-comision de 5% din valoarea contractelor”, potrivit procurilor DNA. Silviu Stăncilă se află, acum, sub control judiciar, alături de Cristian Plută, fost director general, apoi director adjunct al ASSMB, în dosarul în care sunt judecați pentru „trei fapte de luare de mită și permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații nedestinate publicității, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite”. (alte informații AICI) Dosarul de corupție „Mafia spitalelor” a adus-o în prim-plan și pe Oana Gabriela Sivache, etichetată drept „protejata” lui Vlad Voiculescu, fostul ministru USR al Sănătății. Oana Sivache ar fi fost „unsă” șefă la ASSMB datorită legăturii avute cu Vlad Voiculescu, iar după demararea acestei anchete de proporții a devenit colaborator-denunțător al DNA și a făcut dezvăluiri legate de șpăgile care circulau dintr-o parte în alta. Gândul prezintă noi informații din acest mega-dosar de corupție, după ce judecătorii de la Curtea de Apel București (CAB) au stabilit ce sume și bunuri de la Silviu Stăncilă și Cristian Plută rămân sub sechestru. În același timp, decizia magistraților CAB devoalează și mita pe care a predat-o autorităților „protejata” lui Vlad Voiculescu, Oana Sivache, fosta șefă a ASSMB. Oana Gabriela Sivache, „protejata” lui Vlad Voiculescu CAB: „Subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii sechestrului asigurător” Procurorii DNA au la dosarul de corupție probe care arată că, în luna aprilie 2023, Cristian Plută a acceptat de la Alexandru Paul Dumitru, reprezentant al SC Palex Construcții Instalații SRL, „în mod direct, dar şi prin intermediul lui Silviu Stăncilă”, promisiunea unei sume de bani „corespunzătoare procentului de 5% din valoarea facturilor plătite de ASSMB”, în baza Acordului cadru încheiat în 4 aprilie 2023, între ASSMB şi asocierea Alpha Max Build-Avision Strategy Consulting. Acordul cadru avea ca obiect „Execuţie lucrări de reparaţii, reabilitări şi modernizări la unităţile sanitare şi imobilele aflate în administrarea Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti”, în scopul plăţii facturilor la timp şi încheierii de contracte subsecvente. Totodată, în perioada 28 august – 3 septembrie 2023, Cristian Plută a primit de la Alexandru Paul Dumitru, prin intermediul lui Silviu Stăncilă, suma de 306.439,17 lei, reprezentând 5% din 6.128.783,45 lei, suma totală a facturilor emise în luna august de SC Alpha Max Build”, au scris procurorii DNA în rechizitoriul trimis instanței. Cristian Plută | Foto – Mediafax Foto În data de 1 aprilie 2025, magistrații de la Curtea de Apel București au decis ce sume rămân sechestrate în cazul inculpaților Cristian Plută și Silviu Stăncilă. Totodată, a fost devoalată și mita pe care a predat-o Oana Sivache, protejata lui Vlad Viculescu, cea care a fost colaborator-denunțător în acest mega-dosar de corupție. „(…) constată că subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii sechestrului asigurător/popririi prin ordonanța procurorului din 25.10.2023 dată în dosarul nr. 74/P/2023 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcția Naţională Anticorupţie, cu privire la: 1. Suma de 166.450 lei ridicată de la inculpatul Stăncilă Silviu (compusă din suma de 4.600 lei, din locuința acestuia din mun. București, (…) și suma de 161.850 lei, din autoturismul marca Volkswagen model Touareg, (…); 2. Suma de 3.280 euro, ridicată de la inculpatul Stăncilă Silviu, din autoturismul marca Volkswagen model Touareg (…); 3. Suma de 130.680 lei ridicată de la inculpatul Plută Cristian (compusă din 68.480 lei, ridicată din locuința acestuia din mun. București, (…), suma de 61.000 lei din autoturismul marca Renault Fluence (…) și suma de 1.200 lei din autoturismul marca Dacia Duster (…); 4. Suma de 12.325 euro ridicată de la inculpatul Plută Cristian (compusă din 11.825 euro, ridicată din locuința acestuia din mun. București, (…) și suma de 500 euro, din autoturismul marca Dacia Duster (…); 5. Suma de 1.245 dolari USD, ridicată de la inculpatul Plută Cristian, din locuința acestuia din mun. București (…); 6. Suma de 50 lire sterline, ridicată de la inculpatul Plută Cristian, din locuința acestuia din mun. București (…); 7. Suma 150.000 lei predată de colaboratorul autorizat Sivache Gabriela-Oana, potrivit proceselor verbale din data de 19.04.2023 (50.000 lei) și 04.09.2023 (100.000 lei), depusă și consemnată la UniCredit Bank (…); 8. Suma 10.000 euro predată de colaboratorul autorizat Sivache Gabriela-Oana potrivit procesului verbal din data de 19.06.2023, depusă și consemnată la UniCredit Bank (…); 9. imobilul (construcție), aparținând inculpatului Stăncilă Silviu, (…), în suprafață de 162,50 mp; 10. sumele de bani existente și viitoare, în lei sau în valută, în conturile bancare deținute de către inculpatul Plută Cristian, măsuri pe care le menține”, au decis magistrații de la Curtea de Apel București. Începe judecarea dosarului ”Mită la ASSMB” Dosarul de corupție a fost trimis în judecată de procurorii DNA în decembrie 2023 și. După ce a trecut de camera preliminară, judecarea în fond va începe în 27 mai 2025, la Curtea de Apel București. În mega-dosarul de corupție sunt judecați: Cristian Plută, fost director general, apoi director adjunct al Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale București, pentru trei fapte de luare de mită și permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații nedestinate publicității, în scopul obținerii pentru sine sau pentru

Analiză Cristian Socol: România se dezvoltă prin investiții publice masive

Statul trebuie să ajute economia prin cât mai multe investiții publice, care să stimuleze mai departe investițiile private, cu atât mai mult în actualul context, explică economistul Cristian Socol într-o analiză pentru Gândul. „Viziunea corectă pentru economia românească este cea bazată pe investiții masive. Investițiile în producție, infrastructură, educație și sănătate au efecte de antrenare în economie, creează locuri de muncă și contribuie la o creștere economică sănătoasă. Mai ales în condițiile economice dificile din prezent, statul trebuie să ajute economia prin cât mai multe investiții publice, care să stimuleze mai departe investițiile private. „Anul 2025 este al treilea an în care Guvernul Ciolacu alocă peste 100 miliarde lei din buget și fonduri europene pentru investiții. Execuția bugetară indică investiții publice în 2024 de 120 miliarde lei (dublu față de anii 2020-2021), iar proiecția bugetară pentru anul 2025 este de circa 150 miliarde lei, o sumă echivalentă cu investițiile publice cumulate din anii 2019, 2020 și 2021. În 2023 și 2024, Guvernul României a respectat cele două reguli privind finanțele publice sustenabile. De exemplu, anul trecut, investițiile publice (120 miliarde lei) au fost mai mari decât deficitul bugetar primar (calculat ca deficit bugetar total minus cheltuielile cu dobânzile) (116 miliarde lei). Mai mult, un procent semnificativ din deficit a fost direcționat către investiții. În 2024, în România 80% din deficitul bugetar al României a mers către investiții publice (față de 69% în anul 2021 și 54% în anul 2020). Anul 2025 va continua modernizarea prin investiții publice masive și respectarea regulilor fiscal-bugetare din această perspectivă. Efectele de multiplicare ale investițiilor publice vor contribui la îmbunătățirea ratei de creștere economică și la sustenabilitatea finanțelor publice. Acest proces va conduce la menținerea unei viteze crescute privind convergența reală a României cu țările dezvoltate din Uniunea Europeană”, arată prof. univ. dr. Cristian Socol. Citiți și: Despre consecințele economice ale tarifelor lui Trump. Cum ar trebui să reacționeze UE? Care sunt implicațiile pentru România și ce soluții avem? Profesorul universitar dr. Cristian Socol, ASE București: Trei considerații și trei concluzii despre PACHETUL de CONSOLIDARE BUGETARĂ Lucrează de 12 ani în presa centrală și este autorul unor investigații jurnalistice centrate pe domeniul Justiției, dar și pe conexiunile dintre mediul politic și cel de afaceri. S-a alăturat … vezi toate articolele

La noile metrouri Alstom Metropolis încă se aprind martorii la bord

Zilele trecute, la o nouă testare a unei garnituri de metrou Alstom, mai multe becuri s-ar fi aprins în bordul trenului, fără ca cineva să înțeleagă ce se întâmplă. De altfel, potrivit surselor Gândul, una dintre garniturile care ar fi trebuit să ajungă la București s-ar fi oprit direct în Franța, la Alstom, acolo unde specialiștii francezi vor încerca să deslușească „misterele” acestor trenuri. Sunt noile trenuri Alstom Metropolis cu probleme, sau mecanicii Metrorex nu știu să „meargă” cu ele? A trecut un an de când a venit primul metrou Alstom în București, iar în toată această perioadă, nici cei de la Alstom, nici Metrorex nu au oferit un răspuns clar cu privire la „misterele” acestor trenuri. Zilele trecute, după incidentul în care patru captatori s-au rupt la contactul cu „șina a treia”, în bordul unui metrou s-au aprins mai mulți „martori”. „Nu mai înțelegea nimeni nimic. Se uitau unii la alții. Nici acum, după un an de când a venit primul tren, nu înțelegem de ce nu se introduc în circulație aceste metrouri. Se pare că una dintre garniturile care trebuia să vină recent a fost dusă direct la Alstom în Franța. Specialiștii de acolo vor verifica softul trenului. Cei de la Alstom spun că la 1 octombrie ar intra în circulație cu primul tren. Este greu de crezut”, au explicat pentru Gândul surse administrative. Specialiștii Alstom din Franța au venit la București O echipă de ingineri Alstom din Franța a fost prezentă zilele acestea la București. Specialiștii francezi au fost chemați de cei din România, pentru a găsi o soluție în ceea ce privește intrarea în circulație a noilor trenuri de metrou, au dezvăluit surse Metrorex pentru Gândul. Testele obligatorii care trebuie făcute înainte de intrarea în circulație întârzie foarte mult. Pentru a intra în circulație, primul tren de metrou Alstom adus din Brazilia trebuie să parcurgă 10 de mii de kilometri, pe Magistrala 5, Drumul Taberei. Până în prezent, teste s-au efectuat doar pe M2. Gândul a dezvăluit recent că mecanicii români trebuie să facă 500 de ture pentru rodajul metroului adus din Brazilia. Magistrala 5 de metrou are 20 de kilometri dus-întors. Asta înseamnă cam 500 de ture pentru rodajul de 10.000 de kilometri. Contract de peste 100 de milioane de euro Metrorex și Alstom au semnat în 2020 contractul pentru cele 13 trenuri de metrou, care vor fi introduse pe Magistrala 5. Valoarea contractului pentru cele 13 trenuri este de peste 100 de milioane de euro. Contractul dintre Alstom și Metrorex poate fi extins cu opţiunea de livrare a încă 17 trenuri, pe baza unei comenzi din partea beneficiarului. Valoarea totală a proiectului poate urca la 240 de milioane de euro Caracteristicile noilor trenuri Alstom: au caroserie din oţel inoxidabil; 114 metri lungime şi 3 metri lăţime; asigură o capacitate totală de 1.200 de pasageri per tren; fiecare tren cu 6 vagoane are 216 locuri într-o dispunere longitudinală; asigură două zone speciale de acces destinate pasagerilor cu dizabilităţi; au aer condiționat. Alstom a livrat Metrorex, la sfârșitul lunii octombrie, simulatorul de ultimă generaţie pentru Magistrala M5, destinat instruirii practice a mecanicilor care vor conduce noile trenuri. Potrivit Alstom, simulatorul reproduce în mediu digital elemente reale, cum ar fi calea de rulare, staţiile, depoul şi echipamentele de semnalizare şi control de pe Magistrala 5. Acesta creează scenarii realiste prin utilizarea tehnologiei Realităţii Virtuale. Simulatorul include, de asemenea, o replică la scară 1/1 a cabinei mecanicului de pe trenurile de metrou Alstom Metropolis care urmează să circule pe M5. Imagini cu noul simulator pot fi văzute AICI. CITEȘTE ȘI: „Giurgiu”, noul metrou produs de Alstom, „se plimbă” noaptea pe Magistrala Pipera: „Circulă în teste, totul este în linie”. Miercuri ajunge trenul 5 Mihai Barbu, președinte CA Metrorex: „Avem mai puține trenuri. Purtăm discuții dure cu cei de la Alstom” Alexandru Coman a absolvit Facultatea de Jurnalism în anul 2010, iar de atunci a semnat în mai multe publicații centrale, în secțiunile online, precum evz.ro. Alexandru lucrează de mai mulți ani … vezi toate articolele

Pe cine afectează TARIFELE SUA? Prof. Cristian Păun: E un fel de pușcă întoarsă invers cu care administrația Trump crede că trage în lumea întreagă

Decizia președintelui Donald Trump de a impune tarife majorate partenerilor comerciali internaționali va avea consecințe negative în primul rând asupra americanilor de rând și asupra companiilor de peste ocean, în timp ce producătorii din România care au relații comerciale cu SUA , direct sau prin parteneri europeni, ar putea să se reorienteze și să transforme acest moment tensionat într-o oportunitate, a spus, într-un interviu pentru Gândul, Cristian Păun, profesor universitar doctor la Academia de Studii Economice (ASE) din București, în cadrul Facultății de Relații Economice Internaționale, și director executiv al Societății Române de Economie (SOREC). Prin decizia lui Donald Trump, SUA vor impune un tarif minim de 10% tuturor partenerilor comerciali, iar în cazurile în care țările impun, drept răspuns, tarife deosebit de ridicate SUA, Washingtonul va riposta cu noi taxe, care se vor ridica la jumătate din nivelul acestora. În plus, Trump a anunțat un tarif de 20% pentru importurile din Uniunea Europeană și de 34% pentru produsele chinezești. Taiwanul – un centru global de export pentru semiconductori – a fost lovit cu un tarif de 32%, Japonia, unul dintre cei mai apropiați aliați ai SUA, a primit un tarif de 24%, iar India, 26%. În replică, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat joi că Uniunea Europeană „pregătește noi contramăsuri” pentru a-și proteja interesele, după ce președintele Statelor Unite a anunțat taxe vamale de 20% asupra mărfurilor europene. La nivel național, premierul Marcel Ciolacu a anunțat că firmele românești vor fi protejate de „efectele noului război comercial”. Premierul a precizat că este vorba despre tarifele vamale dintre Statele Unite ale Americii și Europa, pentru care Executivul pregătește scheme de ajutor de stat. Profesorul universitar doctor Cristian Păun a detaliat, pentru Gândul, teoriile economice din spatele deciziei președintelui american, implicațiile pentru economia americană, dar și pentru toți partenerii comerciali, inclusiv pentru economia românească. Reporter: Care ar fi impactul deciziei președintelui Donald Trump pentru economie, care este contextul istoric și dacă ar putea aceasta să fie „a blessing in disguise” (”o binecuvântare deghizată”) pentru unele companii. Profesor Cristian Păun: Protecționismul este o o boală grea care vine din istorie. Din primele abordări economice consistente cu privire la dezvoltare s-a creat un curent de gândire numit mercantilism. A fost primul curent de gândire care a fost considerat foarte rapid rudimentar și falimentar, pe argumente care sunt valabile și astăzi. Mercantilismul presupunea, pe scurt, o balanță comercială excedentară, adică exporturi mai mari decât importurile, de preferabil protecție față de importuri și pe cât posibil cât mai multe exporturi pentru acumulare de aur. Asta duce la dezvoltare. Era o iluzie cu care s-au creat primele scrieri economice, de vreo 200-300 de ani. Foarte repede însă, economiștii au combătut semnificativ, radical, cu vehemență această teorie economică, arătând până la urmă problemele din spatele mercantilismului. ”Vor ajunge să scumpească foarte mult bunurile pe care le produc americanii” Care sunt aceste probleme? Ca să le explicăm pe scurt: în momentul de față vedem administrația americană că impune taxe tuturor țărilor, în speranța că o să-și protejeze economia americană de importurile altor țări și că o să ajungă la un excedent sau un echilibru pe balanța comercială cu restul lumii. Problema mare este că aceste importuri pe care le face astăzi Statele Unite, multe dintre ele sunt importuri de completare, care se regăsesc apoi în bunurile vândute pe piața americană de către companiile care aduc aceste importuri de completare – materii prime, subansamble, piese – de pe alte piețe, mai ieftin, astfel încât produsul finit să fie unul competitiv și acceptabil ca preț pentru cetățenii americani. Or, în momentul de față, prin aceste taxe vamale, aceste importuri de completare vor ajunge să scumpească foarte mult bunurile pe care le produc americanii pentru piața lor și pentru piețele externe. Produse pe care le cumpără până la urmă consumatorii americani. Exact, exact. Iar în momentul în care tu te trezești, ca stat, că alții îți răspund ție la protecționismul pe care îl aplici, tu te vei trezi cu taxe vamale pe care, de exemplu, Uniunea Europeană le va aplica la importul de la tine de produse care deja includ în ele materii prime scumpite ca urmare a propriilor tale tarife. Și o să te trezești că de fapt, pe produsele pe care vrei să le vinzi în lumea întreagă, tu plătești taxe vamale pe importurile de completare, pe acele materii prime, și ele vor fi apoi scumpite prin taxele vamale de retorsiune pe care le vor aplica țările cu care tu te războiești. Un fel de dublă tarifare. Da, o să fie o dublă tarifare, una a ta și una a celor care vor cumpăra de la tine produsele finite, dacă tu vrei să le vinzi către ei. Și așa ajung produsele americane să fie ineficiente și necompetitive pe toate piețele globale, ca urmare a acestor taxe vamale pe care le aplică și alții, și tu. Și, în final, această măsură este ca un fel de pușcă întoarsă invers cu care administrația Trump crede că trage în lumea întreagă. Problema deficitului comercial cu restul lumii se va agrava Și credeți că o va menține? Eu zic că nu, pentru că ele își vor arăta foarte rapid ineficiența și foarte rapid efectele negative asupra economiei americane, în primul rând. În momentul în care te trezești că produsele tale se scumpesc – să luăm de exemplu produsele din industria automotiv, adică tot ce înseamnă auto – pe ruta Statele Unite – Uniunea Europeană, în Germania. În momentul în care tu vii pe piese de schimb, cum suntem noi, românii, care vindem cauciucuri și piese de schimb Statelor Unite, ni se va aplica o taxă vamală de 20%. Deci, din start, toate materiile prime înglobate în aceste mașini care vin din import vor fi mai scumpe cu 20% cu taxa respectivă. Se face mașina, se asamblează, vrea americanul acum să ne-o vândă nouă, în Uniunea Europeană, înapoi, cu piese, subansamble scumpite cu 20%. În momentul în care vrea să ne-o vândă, se trezește că noi am crescut taxa de