CORTINA DE FIER ar putea să cadă din nou – avertizează un fost ministru de externe! Se discută o posibilă diviziune între zone de influență.
Pentru prima oară după aproape trei ani de conflict armat, președintele Statelor Unite, Donald Trump, și liderul Rusiei, Vladimir Putin, se vor întâlni pe 15 august în Alaska pentru a discuta perspectivele încetării războiului din Ucraina. O întâlnire care, în funcție de rezultat, poate schimba arhitectura securității în Europa de Est. Întrebarea este: unde se află România în această ecuație complicată? România, vecină directă cu Ucraina, cu o frontieră de peste 600 de kilometri, este mai mult decât un simplu spectator. Este un actor care își joacă propriul viitor în negocierile care privesc nu doar pacea, ci și echilibrul regional, securitatea și stabilitatea economică. Pe fondul unui război care a adus suferință, valuri mari de refugiați și schimbări strategice, țara noastră trebuie să fie atentă la orice mișcare care îi poate afecta direct interesele. Mai ales că Marea Neagră, această rută comercială și militară vitală, este în centrul unor planuri geopolitice care ar putea-o transforma într-un „lac rusesc” — o zonă controlată de Moscova, cu consecințe serioase pentru securitatea României și a întregii NATO. Emil Hurezeanu: România are o miză directă! Discuția dintre Trump și Putin vine după o perioadă în care relațiile dintre cele două superputeri au fost extrem de tensionate în timpul administrației Biden, iar războiul din Ucraina a fost un catalizator pentru o nouă împărțire a influențelor globale. Europa, prin liderii săi, a emis o declarație comună prin care a salutat eforturile lui Trump de a deschide negocierile pentru o pace durabilă. Emil Hurezeanu, fost ministru de Externe și amabsador, explică că poziția României nu poate fi ignorată, deoarece „are o miză directă”. „România este o țară membră a Uniunii Europene și, deopotrivă, a Alianței Nord-Atlantice. De asemenea, este un stat cu o poziție regională în Europa Răsăriteană, asemănătoare ca importanță și ca mize, probabil inclusiv prin dimensiuni, prin proximitatea față de Ucraina și prin capacitățile militare proprii, ale alianțelor nord-atlantice și cele americane. În această situație, sigur că România are o miză directă în ceea ce privește aceste tratative”, spune Hurezeanu pentru Gândul. Pentru România, însă, miza merge dincolo de apartenența la NATO sau UE. Deși puțin probabil, Hurezeanu atrage atenția asupra riscului unei diviziuni a Europei de Est. „Cred că, fără suficiente argumente, se discută o posibilă diviziune între zone de influență, cu o «cortină de fier» care ar putea să apară între o zonă mai largă decât Ucraina, controlată de Rusia, incluzând eventual și state ca Republica Moldova sau cele baltice. Noi știm ce înseamnă asta. Am făcut parte aproape 50 de ani din sfera de influență sovietică și știm ce înseamnă asta. Nu cred într-o astfel de evoluție, dar trebuie să fim atenți”, avertizează fostul ministru de Externe în cabinetul Ciolacu 2. Victor Negrescu: Interesul nostru este ca Marea Neagră să nu devină un lac rusesc! Poziția României, în special în ce privește Marea Neagră, este esențială, spune Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European și profesor de relații internaționale. El atrage atenția asupra lipsei României din cercurile restrânse de negociere, o absență care poate avea consecințe majore. „În primul rând, pentru mine este îngrijorătoare absența României. Mai multe întâlniri importante, mai ales ale partenerilor europeni, în care s-a discutat poziția comună cu privire la aceste negocieri de pace, au avut loc fără noi. Este crucial pentru România, pentru interesele sale, dar și pentru eforturile pe care le-a realizat, să fie parte implicată în tot acest proces. Țara noastră trebuie să își redefinească abordarea, să dialogheze direct cu statele partenere pentru a sublinia cel puțin viziunea României cu privire la această soluție de pace”, spune Negrescu pentru Gândul. Social-democratul atrage atenția că securitatea Mării Negre nu este doar o temă militară, ci și una economică pentru țara noastră. „Nu există un stat participant care să fie mai direct interesat de soarta Mării Negre decât România și este crucial pentru noi să ne asigurăm că securitatea Mării Negre este luată în calcul atunci când se poartă aceste discuții. Trebuie să explicăm partenerilor americani, care au o strategie pentru Marea Neagră, de ce este în interesul nostru să ne asigurăm că această zonă este una sigură și stabilă (…) Dacă pacea este incertă, apetitul pentru investiții va scădea, iar economia regiunii va avea de suferit. Interesul nostru este ca Marea Neagră să nu devină un lac rusesc”. Ce urmează pentru România Pentru România, rezultatul negocierilor Trump-Putin nu se rezumă doar la frontul ucrainean. Este vorba despre securitatea graniței de est a NATO, despre menținerea Mării Negre ca spațiu internațional deschis și despre protejarea investițiilor și comerțului în regiune. Atât Emil Hurezeanu, cât și Victor Negrescu converg asupra unui punct esențial: Bucureștiul nu își poate permite să fie spectator la masa unde se decide viitorul regiunii. Mai ales când, așa cum subliniază Negrescu, „nu există un stat mai direct interesat de soarta Mării Negre decât România”. Gândul transmite LIVE principalele evenimente ale întâlnirii istorice dintre Donald Trump și Vladmir Putin: Foto colaj: Shutterstock AUTORUL RECOMANDĂ:
Austeritatea merge cu motoarele turate! Coaliția a pus ochii pe averea românilor și ia în calcul triplarea impozitelor! Vezi câți bani poți să pierzi!
În lipsa unor măsuri de relansare economică, Guvernul pare să fi pus ochii, din nou, pe avuția românilor. De data asta, vizate sunt marile averi. Cine se încadrează, mai exact, în această definiție vagă? Potrivit informațiilor Gândul, una dintre măsurile analizate de Executiv este triplarea impozitului pentru locuințele care depășesc 500.000 de euro, precum și pentru autovehiculele evaluate la peste 75.000 de euro. În același timp, investitorii în criptomonede ar urma să plătească un impozit majorat pe câștigurile obținute, tot de 16%. Social-democrații propun și o majorare a impozitului pe dobânzile bancare – de la 10% la 16% -, în cazul în care depozitele însumate ale unei persoane fizice depășesc 100.000 de euro. Peste 1 milion de case și mașini de lux în România Sursele Gândul din zona economică spun că în România există peste 1 milion de locuințe a căror valoare de piață depășește 500.000 de euro. O cifră similară este luată în calcul și pentru autoturismele de peste 75.000 de euro, aflate în circulație sau în proprietatea persoanelor fizice. Triplarea impozitului actual de 0,3% ar urma să fie aplicată dacă propunerea va trece, pe suma ce depășește 500.000 de euro la case și 75.000 de euro la mașini. Totuși, impozitul pe locuință sau pe mașină nu este uniform, ci variază în funcție de mai multe criterii esențiale: localitatea în care se află locuința, destinația imobilului – dacă este locuință principală, de vacanță sau este închiriată, tipul proprietarului – persoană fizică sau juridică, materialele de construcție – beton, cărămidă, lemn etc., zona fiscală – A, B, C sau D (de la centrul orașului la periferie). În cazul automobilelor, taxa este influențată de capacitatea cilindrică, tipul de motorizare și vechimea mașinii. Spania, Franța și Norvegia aplică taxe similare pe avere Spania este singura țară din Uniunea Europeană care are în prezent un impozit pe avere la nivel național, cunoscut sub denumirea de „Impuesto sobre el Patrimonio”. Aceasta se aplică asupra averii nete (active – pasive) care depășește aproximativ 700.000 de euro, cu cote progresive între 0,2% și 3,5%. În plus, impozitul include imobile, conturi bancare, acțiuni, obiecte de artă și alte active, fiind obligatoriu de declarat anual, chiar și pentru cetățenii străini rezidenți. Franța a modificat în 2018 sistemul de impozitare a patrimoniului, înlocuind vechiul impozit pe avere general (ISF) cu „Impôt sur la Fortune Immobilière” (IFI), destinat exclusiv proprietăților imobiliare. Acesta se aplică proprietăților imobiliare cu o valoare totală ce depășește 1.300.000 de euro, cu cote progresive între 0,5% și 1,5%. Impozitul vizează doar sectorul imobiliar, fiind destinat celor cu averi rezidențiale și de lux. Norvegia, deși nu face parte din Uniunea Europeană, reprezintă un exemplu semnificativ în contextul european. În această țară, impozitul pe avere se aplică asupra averii nete ce depășește 1,7 milioane de coroane norvegiene (aproximativ 150.000 de euro), cu o cotă fixă de 0,85%. Acesta include locuințe, conturi, acțiuni, mașini și alte bunuri de valoare, fiind considerat unul dintre cele mai transparente și eficiente sisteme de taxare a averii din Europa. Investitorii în criptomonede, vizați direct de noile propuneri Un alt punct sensibil atins în acest pachet fiscal este piața criptomonedelor. Românii care au câștiguri din vânzarea de criptomonede ar urma să plătească un impozit de 16%, față de 10% în prezent. Inițiatorii măsurii susțin că valoarea depozitelor autohtone în criptomonede a explodat în ultimul an, ajungând la un nivel estimat de 5-10 miliarde de dolari, mai ales după ce Bitcoin a depășit pragul de 100.000 de dolari. Creșterea impozitului pe dobânzi la 16%, pentru depozitele cumulate de peste 100.000 de euro Conform datelor statistice ale Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB), aproximativ 86.000 de români dețin depozite bancare cu valoare mai mare de 100.000 de euro, pentru care s-ar putea stabili o taxă de 16%, în cazul aplicării noii propuneri legislative. Pentru depozitele sub acest prag, impozitul ar urma să rămână la nivelul de 10%. Această măsură introduce astfel o diferențiere între contribuabili, având în vedere sumele deținute în conturile bancare. Sursa grafic: FGDB Măsurile se află încă în analiză, însă ar putea fi incluse în noul pachet fiscal anunțat de premierul Ilie Bolojan. Totuși, decizia finală se va lua la nivel politic, în interiorul coaliției PSD-PNL-USR-UDMR. Sursa colaj: Shutterstock AUTORUL RECOMANDĂ:
POVESTEA neștiută a străzii din Oltenița care poartă numele tatălui lui Ion Iliescu: „Patru ani de zile a trebuit să ne schimbăm buletinele” / Mărturii din copilăria fostului președinte
Ion Iliescu, fostul preşedinte al României s-a stins din viață marți, la 95 de ani, după mai bine de două luni în care a fost internat la „Spitalul Dr. Agrippa Ionescu.” O viață cu bune și cu rele, cu umbre și lumini, care au făcut din Ion Iliescu unul dintre politicienii postdecembrişti cei mai controversaţi. Jurnaliștii Gândul au mers în locul de unde a pornit povestea de viață a fostului președinte, locul în care acesta și-a trăit copilăria și anume în Oltenița, orăşelul port la Dunăre din Bărăgan. Primul șef de stat al României după Revoluția din 1989 a murit la 95 de ani, după ce starea sa de sănătate s-a deteriorat. Fostul președinte a fost la Spitalul Elias de mai multe ori în ultimii ani, pentru investigații. Din 9 iunie 2025, a fost internat în Spitalul Clinic de Urgență ”Agrippa Ionescu”, până la decesul său fiind îngrijit în Secția de Terapie Intensivă. În ultimii ani, Ion Iliescu s-a retras din viața publică, iar mesajele transmise pe blogul său au fost preponderent comemorative, la moartea unor personalități din România și din străinătate, sau la aniversările importante, inclusiv la 32 de ani de la Revoluție. Doamna Mihaela, o localnică din Oltenița, a povestit pentru GÂNDUL despre simbolistica străzii care poartă numele lui Alexandru Iliescu, tatăl lui Ion Iliescu. Femeia a mărturisit că denumirea străzii o știe așa dintotdeauna, cu o întrerupere de doar patru ani, în timpul mandatului președintelui Emil Constantinescu, atunci când a fost schimbată în C. I. Alimănişteanu. „De când mă știu eu, această stradă se cheamă Alexandru Iliescu, fiind tatăl domnului Ion Iliescu. Și s-a schimbat în timpul mandatului domnului Emil Constantinescu, patru ani de zile a trebuit să ne schimbăm din nou buletinele, cărțile de identitate, tot, să se numească C. I. Alimănişteanu. După aceea, după patru ani, când și-a terminat mandatul domnul Constantinescu, și a revenit la președinție Ion Iliescu, s-a redenumit strada Alexandru Iliescu”, povestește doamna Mihaela. „A copiărit împreună cu tatăl meu, se jucau împreună” Femeia își amintește, în contextul morții fostului președinte, că tatăl ei i-a spus că a copilărit cu Ion Iliescu, omul care avea, ani mai târziu, să marcheze istoria României. Doamna Mihaela recunoaște însă că, printre amintirile plăcute auzite de la tatăl său, în ceea ce-l privește pe fostul președinte, își fac locul și momentele neplăcute, amintind de drumul pe care a apucat-o România după Revoluție. „Da, da, a copilărit împreună cu tatăl meu. Se jucau împreună. O mică parte din copilărie, după ce a plecat de aici, că a fost… Ce să zic? Deci se jucau împreună, era un om extraordinar. Avem și amintiri plăcute și amintiri neplăcute. Cele neplăcute? Drumul pe care a apucat-o țara după Revoluție”, a conchis aceasta. Tatăl lui Ion Iliescu, mecanic de locomotivă la atelierele CFR din București Din cauza implicării sale în mișcarea comunistă, acesta a fost arestat în 1939 și internat în 1940 în lagărele de la Caracal și apoi Târgu Jiu, unde l-a întâlnit pe Gheorghiu-Dej. În urma disputelor interne din partid, Alexandru Iliescu a fost exclus de gruparea condusă de Gheorghiu-Dej. Alexandru Iliescu a avut o poziție critică în cadrul Partidului Comunist Român încă din anii 1930. Potrivit memoriilor fostului președinte Ion Iliescu – din cartea „Fragmente de viață și de istorie trăită” – la Congresul al V-lea al PCR, din 1931, Alexandru Iliescu și-a exprimat dezacordul față de rezoluția privind problema națională, considerând-o greșită și dăunătoare intereselor țării. A fost o abordare i-a atras numeroase critici și a fost încarcerat, potrivit informațiilor Mediafax.ro. Alexandru Iliescu, tatăl lui Ion Iliescu, a murit la doar 44 de ani, la scurt timp după ce a fost eliberat, în august 1945. „Am slăbiciunea cu dulceaţa de gutui!” Despre viaţa la Olteniţa, la care face referire şi în cartea autobiografică „Destinul unui om de stânga“, Iliescu a povestit într-un interviu acordat lui Sorin Danciu, jurnalist şi şef al Direcţiei de Cultură Călăraşi. Politicianul vorbea în toamna anului 2015, în interviul publicat în „Jurnalul de Călăraşi“, despre faptul că imaginea bunicilor din Olteniţa l-a însoţit toată viaţă. Fostul preşedinte spunea că dulceaţa de gutui a bunicii sale i-a rămas în memorie până la bătrâneţe. „Erau şi pomi fructiferi, domina curtea un gutui care a fost una din slăbiciunile mele. Bunica făcea totdeauna dulceaţă de gutui şi acum am slăbiciunea cu dulceaţa de gutui! Erau pruni, meri, un dud. Era o gospodărie foarte vie şi bunica şi bunicul o gospodăreau“, a afirmat fostul preşedinte. Ion Iliescu a murit marți, 5 august, la vârsta de 95 de ani, la Spitalul Clinic de Urgență ”Agrippa Ionescu”, unde era internat din 9 iunie. Fostul președinte avea o formă de cancer pulmonar și a fost supus de două ori unor intervenții chirurgicale după internarea sa la Spitalul SRI. Născut la 3 martie 1930, fostul șef al statului, a avut ieșiri publice foarte rare în ultimii ani, el rezumându-se la mesaje publicate pe blogul său, comemorative sau de felicitare a unor personalități sau instituții. Ion Iliescu, primul președinte al României postcomuniste După o ascensiune rapidă în forurile de conducere ale Partidului Comunist, Ion Iliescu a fost „exilat” de Nicolae Ceaușescu în poziții de conducere în provincie. Este o figură emblematică a Revoluției, în urma căreia a devenit primul președinte al României democratice, pentru un mandat de doi ani, ulterior câștigând două mandate pline, nesuccesive. Rolul și responsabilitatea sa în declanșarea și derularea evenimentelor din decembrie 1989, precum și a mineriadelor care au urmat rămân însă să fie determinate în instanță. Tot la judecători se află și cererea de retragere a certificatului de revoluționar al lui Ion Iliescu, înaintată de Guvern. Lider al stângii democratice din România, el a fost fondatului Frontului Salvării Naționale (PSD), devenit în 1992 Partidul Democrației Sociale din România, actualul Partidul Social Democrat, pe listele căruia a câștigat trei mandate de senator. Sursă foto și Video Exclusiv Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: FUNERALII Ion Iliescu/ Sicriul a fost depus la Palatul Cotroceni. Principalele momente ale zilei, transmise LIVE Gelu Voican Voiculescu, mesaj în exclusivitate pentru Gândul după dispariția lui Ion Iliescu:
Saga Hidrocentralei Tarnița, dorită și de Ceaușescu. Ce se întâmplă cu proiectul în condiții de austeritate
Construcția centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj Tarnița – Lăpuștești, din județul Cluj, un proiect care datează încă de pe vremea lui Ceaușescu și care a fost relansat în spațiul public acum doi ani de Sebastian Burduja, la preluarea mandatului de ministru al Energiei, continuă să fie un deziderat și pentru actuala conducere a instituției, conform unui răspuns transmis la solicitarea Gândul. Saga proiectului Hidrocentrala Tarnița – Lăpuștești nu se încheie odată cu mandatul fostului ministru al Energiei, Sebastian Burduja, care l-a promovat ca fiind proiectul său de suflet. La solicitarea Gândul, reprezentanții Ministerului Energiei, condus acum de Bogdan Ivan, au detaliat stadiul proiectului, care se pare că nu a fost încuiat într-un sertar. În octombrie 2024, Sebastian Burduja, dezamăgit de modul în care SAPE a derulat licitația pentru Hidrocentrala de la Tarnița – Lăpuștești, a anunțat un „plan B”. La acel moment, Burduja anunța continuarea discuțiilor cu partenerii strategici din Japonia și Franța, consorțiul format din Itochu-EDF, doi giganți energetici la nivel mondial. Potrivit fostului ministrul, EDF este cea mai importantă companie de utilități din Europa, care produce peste 16% din energia electrică din Uniunea Europeană. EDF este cel mai mare operator de active nucleare din lume, cu aproximativ 180.000 de angajați, iar Itochu, gigantul japonez, are venituri totale de aproape 90 de miliarde de dolari. Stadiul discuțiilor „Proiectul Tarnița – Lăpuștești rămâne pentru Ministerul Energiei un proiect strategic și prioritar”, a transmis ministrul Energiei, Bogdan Ivan, la solicitarea Gândul. „La acest moment, Hidroelectrica SA continuă discuțiile în vederea stabilirii cadrului de colaborare între părți printr-un memorandum pentru realizarea unui studiu de prefezabilitate, care va fundamenta implementarea acestui proiect”, au anunțat oficialii instituției. Hidroelectrica, deținută în proporție de 80,06% de statul român, prin Ministerul Energiei, este cel mai mare producător de energie verde din România, furnizează servicii tehnologice esențiale pentru Sistemul Energetic Național și deține o cotă semnificativă din piața de furnizare. Compania operează 188 de centrale, cu o capacitate hidroenergetică de 6,4 GW și, în plus, deține un parc eolian la Crucea, cu o putere instalată de 108 MW. Cronologia proiectului Centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj Tarnița – Lăpuștești, din județul Cluj, un proiect de până la 1.000 MW, datează încă de pe vremea lui Ceaușescu. La scurt timp de la preluarea mandatului de ministru al Energiei, Sebastian Burduja anunțat, în 28 iulie 2023, că reia acest proiect, o „baterie naturală”, invitând operatorii interesați să transmită, până pe 8 august 2023, o ofertă neangajantă estimativă, cât mai detaliată și în concordanță cu cerințele atașate la anunț. Pentru realizarea Studiului de Fezabilitate se preconiza un cost cuprins între 3,2 – 3,5 milioane de euro, fără a include TVA, variația fiind datorată diferențelor în abordări, profunzimii analizelor și caracteristicilor specifice ale fiecărei oferte, conform documentelor oficiale. Procedura a eșuat, de două ori, și în mandatul lui Sebastian Burduja, la fel ca cele derulate în anii anteriori pentru a atrage investitori, dar acestea au fost sistate de stat. Operatorul sistemului energetic național, Transelectrica, recomanda în 2022, în Planul de Dezvoltare a Rețelei Electrice de Transport (RET) perioada 2022 – 2031, reluarea proiectului. Transelectrica preciza la acea dată că, din cauza lipsei de informații cu privire la evoluția proiectului Centralei Hidroelectrice cu Acumulare prin Pompare (CHEAP) Tarnița – Lăpuștești, această centrală nu a fost considerată în cadrul scenariilor care stau la baza Planului de Dezvoltare a RET pentru perioada 2022-2031. „În condiţiile în care, la orizontul anului 2030, în mixul tehnologic din sistemul de producţie al energiei electrice din România va creşte ponderea sectorului nuclear şi a energiei din surse regenerabile, sunt necesare capacităţi care să asigure flexibilitatea sistemului electroenergetic”, arată documentele oficiale. AUTORUL RECOMANDĂ: Proiectul-mamut al hidrocentralei de la Tarnița, gândit încă de pe vremea lui Ceaușescu, interes major pe piața energiei. Câte firme au depus oferte Avertismentul lui Sebastian Burduja: „Prosumatorii incorecți vor fi sancționați. Stocarea e cea mai importantă nevoie a Sistemului Energetic Național”
Cât au crescut prețurile la alimentele de bază în prima zi a marilor scumpiri. Diferențele de preț înainte și după majorări
1 august a adus scumpiri în valuri, iar românii au resimțit majorările și la raft. Unele alimente de bază s-au scumpit din cauza creșterii cotei de TVA de la 9% la 11%. Totodată, și alimente precum pâinea, care avea anterior TVA de 5%, au ajuns la TVA de 11%. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, prețul mediu al pâinii a crescut cu aproximativ 8%. Zahărul a înregistrat o creștere de peste 10%, iar produsele lactate s-au scumpit cu 6–9%. Reporterii Gândul au mers în trei hipermarketuri diferite în data de 31 iulie 2025, ultima zi fără scumpiri, și în 1 august, prima zi cu TVA mărit, pentru a compara în cele două zile prețurile la alimentele de bază. În urma analizei acestor prețuri în cele două zile s-au constatat ușoare scumpiri la anumite alimente de bază. Chiar și așa, aceste majorări variază de la magazin la magazin. În primul hipermarket, am identificat majorări de preț de cel mult 20 de bani la mălai, pâine, apă plată și sucuri carbogazoase. În cel de-al doilea hipermarket am găsit prețuri majorate la zahăr, mălai și sucuri neacidulate. Cea mai mare scumpire este de 50 de bani. În cel de-al treilea hipermarket, prețurile erau mai mari decât în ziua precedentă la ulei, zahăr, făină, pâine, brânză și ciocolată cu maximum 40 de bani. Trebuie menționat că marii retaileri au stocuri de produse în depozite cu care pot acoperi vânzările pentru mai multe luni. Acesta ar putea fi și motivul pentru care efectele creșterii de TVA nu s-au resimțit din prima zi a anunțatelor majorări. Creșterile de TVA se vor regăsi, cel mai probabil, în zilele următoare, în costurile produselor din magazine. Și majorarea prețului la carburant se va resimți în costul final al produselor din magazine. Cota de 11% se aplică numai pentru alimente, medicamente, cărți, HoReCa, lemne de foc, apă potabilă, canalizare, apă pentru irigații în agricultură și îngrășăminte. În rest, toate serviciile și produsele din România vor fi taxate cu TVA 21%. RECOMANDAREA AUTORULUI: Prețurile cresc de la 1 august 2025. Economistul Adrian Negrescu: „Cea mai mare scumpire va fi la imobiliare. Acolo este o adevărată tragedie” SCUMPIRI la benzină și motorină din 1 august. Cât vor plăti românii în plus pentru un plin de rezervor Cu cât s-au SCUMPIT, de fapt, legumele și fructele în 2025, față de 2024. Realitatea de acum, din Piața Obor
Stegarul dac s-a cățărat pe acoperișul unei clădiri din curtea Penitenciarului Rahova
Cezar Avrămuță, cunoscut ca Stegarul dac, s-a cățărat, vineri după-amiază, pe o clădire din incinta Penitenciarului Rahova, unde se află în arest preventiv, pentru evadare și distrugere. La fața locului au venit echipe de negociatori, luptători de la grupa de intervenție și reprezentanți ai conducerii închisorii, care încearcă să-l convingă să renunțe și să coboare de bunăvoie. Surse din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) au declarat, în exclusivitate pentru Gândul, că Cezar Avrămuță a reușit să se urce, vineri, pe acoperișul bucătăriei Penitenciarului Rahova. Stegarul dac, așa cum este cunoscut publicului larg, ar reclama faptul că nu i s-ar acorda dreptul la asistență medicală, în condițiile în care este în greva foamei. Sursele citate au precizat că bucătăria funcționează într-o clădire înaltă de aproximativ trei metri, situată între spălătorie și magazinul penitenciarului, împrejmuită cu un gard din plasă de sârmă pusă pe un suport metalic. Ca să ajungă pe acoperiș, celebrul protestatar s-ar fi cățărat pe plasa respectivă, până când a reușit să ajungă la streașină. În urma acestui incident, bărbatul riscă să stea zece zile la izolare. Cezar Avrămuţă, în vârstă de 57 de ani, a fost închis în 23 mai, după ce Tribunalul București i-a respins contestația împotriva deciziei Judecătoriei Sectorului 4, care, în 19 mai, a decis înlocuirea arestului la domiciliu cu măsura arestului preventiv. Și-a tăiat brățara electronică Bărbatul a ajuns în arest după ce, în luna mai, în ziua alegerilor prezidențiale din 2025, polițiștii bucureșteni au fost sesizați că, deși era arestat la domiciliu, și-a tăiat brățara de supraveghere electronică și a părăsit locuința. Ca urmare, a fost acuzat de evadare și distrugere, infracțiuni care s-au adăugat la acuzațiile anterioare de tulburare a ordinii și liniștii publice, violarea sediului profesional și ultraj. Bărbatul a fost dus, inițial, în Arestul Central, după care a fost transferat la Penitenciarul Rahova. Intrat în refuz de hrană, Stegarul dac a fost mutat, conform procedurii, într-o celulă separată, destinată special persoanelor aflate în greva foamei. Înainte să fie arestat, acesta obișnuia să se cațere pe diferite clădiri din București și să fluture un steag de mari dimensiuni, de unde i s-a tras și porecla de „Stegarul dac”.
Nepoata unui plutaș de pe Valea Bistriței, mărturii despre viitura care i-a distrus total casa în totalitate: „Dacă nu erau defrișările ilegale, se putea evita”
Mariana Zănoagă, una dintre localnicele din Broșteni, județul Suceava, a vorbit într-un interviu acordat reporterilor Gândul, despre tragedia pe care o trăiesc oamenii din zonă în aceste zile. Nepoata unui plutaș de pe Valea Bistriței – bunicul ei a trăit 96 de ani – Mariana – o femeie dârză și ea – este șofer de camion. Momentul în care a avut loc viitura care a devastat orașul Broșteni a prins-o într-o parcare din Italia, dar cu sufletul greu la copiii de acasă. Nora sa, soția băiatului cel mare și copilul lor de 15 ani au reușit să se salveze din calea potopului, urcându-se în pod. Acum, întreaga casă, contruită cu banii munciți de-o viață, este în totalitate distrusă. Femeia este însă recunoscătoare, pentru că și-a găsit familia în viață. Este tot ce contează pentru ea, deși casa în care a locuit arată ca după război. Furia apelor a lăsat la Broșteni doar durere, lacrimi și disperare. Furtunile puternice au făcut prăpăd în județele Suceava și Neamț, iar echipele de salvare intervin în continuare în zonele calamitate. Se estimează că peste 2.500 de persoane au fost afectate de inundaţii, valoarea pagubelor nefiind încă estimată. „Au stat în pod, de duminică seara de la ora 21.00 până luni, când a venit Smurdul și i-a scos” Mariana nu și-a pierdut însă speranța, nici după acest episod apocaliptic care le-a schimbat viețile. Mărturisește că nu are altă soluție decât să reclădească locuința distrusă, recunoscând însă că nu a văzut până acum o așa furie dezlănțuită a naturii care a ras totul în calea ei la Broșteni. „Nora mea, soția fiului cel mare și băiețelul cel mic, de 15 ani jumătate, erau acasă. Au reușit să urce în podul casei, deoarece locuința este distrusă în totalitate. Au reușit să spargă o coală de rigips, pentru a intra în pod. Au stat de duminică seara, de la ora 21.00 până luni, când a venit Smurdul și i-a scos. M-au sunat inițial, dar apoi s-a pierdut semnalul, nu a mai fost nici lumină, nimic. Mulțumesc lui Dumnezeu pentru salvarea copiilor și că i-am găsit în viață. Muncim în continuare și vom reclădi casa, trebuie. Copiii sunt bine. În ciuda faptului prin ce au trecut, apa la gâtul lor, sunt bine acum. Unii pe alții trebuie să ne încurajăm. Ne mai revenim, cedăm și ne ridicăm înapoi, pentru că nu avem altă șansă. Din păcate, casa trebuie demolată, pe o parte este spart tot, cum a venit viitura. Nu s-a mai întâmplat niciodată așa ceva”, povestește femeia. Mariana este convinsă că tragedia ar fi putut fi evitată, dacă nu erau defrișările ilegale Interlocutoarea Gândul contrazice autoritățile care au lăsat să se înțeleagă că este și vina oamenilor, pentru că și-au construit casele pe malul apei. Mariana susține că marea problemă pentru tragedia de astăzi are în spate defrișările ilegale. „Ni s-a spus de la autorități că ne-am făcut casele pe malul apei. Imaginați-vă dumneavoastră de aici și până sub pădure ce distanță este. Dacă nu erau defrișările ilegale, drumurile care s-au făcut pentru a scoate masa lemnoasă, cu siguranță se putea. Dar au fost depozitată pe malul apei toată masa lemnoasă, imaginați-vă când a venit apa că s-a adunat de la ploaie”, a conchis Mariana Zănoaga. A început distribuţia apei menajere în Broşteni Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Suceava Gheorghe Şoldan a anunțat că a început distribuţia apei menajere în Broşteni, însă a adăugat că aceasta este livrată, într-o primă etapă, doar în zona blocurilor şi în regim restricţionat, două ore dimineaţa, două ore seara. „Am revenit în această dimineaţă la Broşteni pentru a mă asigura că vom demara furnizarea apei menajere către populaţia afectată. În aceste momente, instalaţia este în curs de alimentare, iar în jurul orei 08:00 am început distribuţia către populaţie. Într-o primă etapă, apa menajeră va fi furnizată doar în zona blocurilor, unde locuiesc aproximativ 1.000 de persoane. Apa va fi livrată în regim restricţionat, două ore dimineaţa şi două ore seara. Atenţie: Apa furnizată în această etapă este destinată exclusiv uzului menajer”, a scris Gheorghe Şoldan, vineri pe Facebook. Șeful CJ Suceava a mai spus că, în paralel, sunt făcute lucrări de reabilitare a reţelei de alimentare cu apă a întregului oraş şi a mai precizat că ISU Suceava a efectuat, în noaptea de joi spre vineri, zeci de transporturi cu cinci autospeciale pentru a alimenta bazinele de apă. Guvernul României a anunțat, joi, că ajutoare umanitare care constă în alimente, apă potabilă, construcţii modulare, îmbrăcăminte, motorină şi alte produse de strictă necesitate au ajuns la locuitorii din Suceava şi Neamţ, afectaţi de fenomenele hidrometeorologice severe din ultimele zile. Foto și video: Mihai Pop, Alexandru Tudor / Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Broșteni, locul în care nu a mai rămas nimic. DRAMA oamenilor, după apocalipsa apelor. Mărturii emoționante: „Eu sunt credincios” Călin Georgescu a ajuns la sinistrații din Broșteni: „Ceea ce facem noi astăzi nu poate să înlocuiască datoria statului”
Ce s-a întâmplat cu interlopii care l-au măcelărit pe sportivul care l-a bătut pe Mircea Badea
Mai mulți suporteri ai echipei de fotbal Steaua București și care ar fi, în același timp, membri ai unei bande de motocicliști temute la nivel internațional sunt suspectați că s-ar afla în spatele unui atac de tip mafiot care l-a vizat pe campionul de muay thai Teodor Constantin. Dosarul nu a fost însă finalizat, cu toate că datează încă din primăvara anului 2022. Medaliat cu bronz la ediția din 2017 a campionatul mondial de muay thai, organizată în Thailanda, multiplu campion național de muay-thai și medaliat intern și internațional la alte sporturi de contact asimilate artelor marțiale, Teodor Constantin a devenit cunoscut publicului larg după ce l-a bătut de două ori pe Mircea Badea. Prima dată, cei doi s-au întâlnit în ring în 2014, în urma unei dispute care a avut loc în spațiul public, iar a doua oară în anul 2019, când Badea a pierdut înainte de limită, iar ambele dispute au fost intens mediatizate. În primăvara lui 2022, sportivul a fost ținta unui atac de tip mafiot în fața clubului Fabrica, situat în apropierea Parcului Carol din București. Acesta participase la un concert caritabil, iar la ieșire a fost lovit de mai mulți bărbați, pe care i-a recunoscut ca fiind membri ai galeriei Steaua București. Totodată, doi dintre bărbații care ar avea legătură cu atacul sunt membri ai bandei de motocicliști Bandidos, cu ramificații pe plan mondial. Teodor Constantin, amenințat cu moartea Teodor Constantin a fost lovit cu pumnii și cu picioarele. Pentru că bătăușii nu reușeau să-l pună la pământ, l-au lovit pe bărbat, în mod repetat, cu o sticlă în cap. Constantin a ajuns la spital, iar polițiștii Secției 14 au deschis o anchetă, sub coordonarea procurorilor Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4. Teodor Constantin a explicat, în exclusivitate pentru Gândul, că înainte de bătaia din fața clubului Fabrica, a avut un conflict la sală cu un coleg pe care l-ar fi lovit mai tare în timpul unui meci de antrenament. „Este vorba despre Visarion Blaj, un ultras din galeria Stelei, dar și membru al clubului moto Bandidos. M-am întâlnit cu el după multă vreme, la evenimentul respectiv. M-a întrebat dacă mă mai antrenez, pentru că el a făcut burtă, iar eu i-am arătat abdomenul. Nu înțeleg nici acum de ce a considerat acest lucru drept un gest agresiv. Eram încă la concertul respectiv când am fost sunat pe Facebook de către Blaj, care a folosit, pentru acest apel, contul altcuiva și m-a amenințat cu bătaia”, a spus Teodor Constantin. Luptătorul a decis să plece acasă, însă afară era deja așteptat de mai mulți bărbați, care au început să-l lovească. Dosarul a fost abandonat „din lipsă de probe” După ce polițiștii au demarat cercetările, sportivul a fost amenințat cu moartea prin intermediul platformelor de socializare. Totodată, el ar fi primit și unele oferte, transmise prin diverși interpuși, pentru a fi convins să-și retragă plângerea, însă bărbatul a refuzat. Cu toate că incidentul a fost surprins de mai multe camere de supraveghere, iar sportivul de performanță ar fi indicat identitatea mai multor persoane care au luat parte la incidentul respectiv, dosarul nu a fost finalizat nici acum. În plus, Teodor Constantin spune că, în cei trei ani care au trecut de la comiterea faptei, polițiștii nici măcar nu ar fi audiat toate persoanele implicate, iar dosarul a fost abandonat în mod inexplicabil. Surse judiciare, au declarat, pentru Gândul, că cercetările durează pentru că, deși există mai mulți suspecți, dovezile adunate împotriva lor ar fi, deocamdată, insuficiente pentru a fi puși sub acuzare. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: O cunoscută sindicalistă de la Penitenciarul Rahova a făcut „dezastru” în Piața Constituției după ce a condus DROGATĂ. Femeia ar fi avut halucinații Cum a ajuns Emil Gânj să fie poreclit noul TERENTE. Criminalul fugar are abilități nemaiîntâlnite în România Cum a intrat MILIONARUL implicat în scandalul EximBank într-o combinație de 900.000 € alături de controversatul afacerist Năsturică
Pensiile private, taxate pentru sănătate, din 1 august. Cum să încasezi banii din Pilonul 2 ca să rămâi cu mai mulți după plata CASS
Românii care au pensii de peste 3.000 de lei lunar vor trebui să vireze 10% din suma care depășește acest prag pentru asigurarea de sănătate, din 1 august. Introducerea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru pensii care depășesc 3.000 de lei este una dintre prevederile Legii 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare și se aplică inclusiv pensiilor obligatorii administrate privat – Pilonul 2, pensiilor facultative – Pilonul 3 și pensiilor ocupaționale – Pilonul 4. Pentru a explica mai bine dacă CASS care se aplică și sumelor primite la pensionare din fondurile de pensii private reprezintă sau nu o dublă impozitare și cum pot rămâne pensionarii cu mai mulți bani după reținerea acestei contribuții în funcție de varianta de încasare aleasă, Gândul a vorbit cu un analist financiar, cu un administrator de fonduri private și cu doi avocați. Explicațiile sunt de la analistul financiar Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România, Radu Crăciun, președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), avocatul Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale, și avocatul Adrian Toni Neacșu, fost judecător membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Ceea ce a făcut statul prin noua lege a fost să elimine facilitatea anterioară, care permitea exceptarea de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele care au venituri din pensii de peste 3.000 de lei. „Fără un sistem fiscal corect și predictibil, nu vom mai avea cu ce plăti drumuri, spitale, armată, salarii sau pensii. Fără a ține pasul de dezvoltare și ordine cu țările membre, nu vom mai primi sprijinul fondurilor europene. Ne vom izola și afunda în propriile scenarii financiare păguboase, așa cum s-a întâmplat deja. Pentru a evita acest scenariu, venim astăzi cu primul pachet de măsuri adoptate în Guvern, pentru care ne asumăm răspunderea”, argumenta Ilie Bolojan, în plenul Parlamentului, pe 7 iulie, în ședința în care Executivul și-a angajat răspunderea pe primul pachet de măsuri. Ce prevede legea Stabilirea venitului impozabil lunar din pensii este detaliat la articolul 100 din Legea 141/2025. Venitul impozabil lunar din pensii se stabilește prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 3.000 lei și, după caz, a contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate. Pentru sumele primite ca plată unică de către participanții la fondurile de pensii administrate privat și moștenitorii acestora, în conformitate cu prevederile Legii nr. 411/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare – la fel și fondurile de pensii facultative și/sau fondurile de pensii ocupaționale și moștenitorii acestora, în conformitate cu prevederile Legii nr. 204/2006, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 1/2020, cu modificările și completările ulterioare – venitul impozabil este constituit din sumele care depășesc contribuțiile nete ale participanților, la care fiecare fond de pensii acordă un singur plafon de venit neimpozabil stabilit conform prevederilor alin. (1) și, după caz, deduce contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată. Pentru sumele primite ca plăți eșalonate în rate de către participanții la fondurile de pensii administrate privat și moștenitorii acestora, la fel și la fondurile de pensii facultative și/sau fondurile de pensii ocupaționale și moștenitorii acestora, venitul impozabil este constituit din sumele care depășesc contribuțiile nete ale participanților, la care se aplică plafonul de venit neimpozabil stabilit conform prevederilor alin. (1) și, după caz, se deduce contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată potrivit prevederilor titlului V – Contribuții sociale obligatorii, în limita venitului impozabil, pentru fiecare rată lunară de la fiecare fond de pensii. Legea stabilește „obligația socială”, toată lumea plătește. Opinia juridică Legea a fost adoptată și ulterior promulgată, după ce judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) au decis că prevederile nu încalcă legea fundamentală. „Nu este o problemă de constituționalitate. Legea care stabilește plata acestei contribuții la asigurări de sănătate vorbește despre o îndatorire socială. Deci este o obligație socială. Toată lumea trebuie să plătească pentru toate veniturile care se pun, indiferent de ce venituri, din închirieri, din orice. Erau exceptate până acum veniturile din pensie, dar acum sunt parțial exceptate. Pentru ce depășește 3.000 de lei din pensie, se plătește 10% la CASS. Cine are peste 3.000 de lei, plătește, cine nu, nu”, a explicat avocatul Augustin Zegrean, fostul președinte al CCR. „Curtea Constituțională a apreciat că critica adusă pe acest aspect este neîntemeiată, astfel încât a validat pur și simplu posibilitatea juridică de aplicare a acelei cote de 10% pe veniturile provenind din pensii, stabilind faptul că o persoană, pentru a putea beneficia de servicii medicale, trebuie să aibă calitatea de asigurat. Iar calitatea de asigurat nu se poate dobândi decât în modalitatea în care îți achiți, fie contractual, fie prin reținerile din salariu, respectiv din pensii, a sumei cuvenite pentru acoperirea acestor servicii”, a rezumat avocatul Adrian Toni Neacșu, fost judecător în CSM, pentru Gândul. În ce variantă de încasare a banilor din Pilonul 2 de pensii se reține CASS mai mic În esență, persoanele care au venituri din pensii sub 3.000 de lei sunt asigurate în sistemul de sănătate fără a plăti în plus. Pe de altă parte, cei cu o pensie administrată privat de peste 3.000 de lei pot alege cât de mult sunt dispuși să vireze statului, prin modul de plată a pensiei ales. Totuși, nu trebuie ignorat impactul inflației. Potrivit actualelor norme, sumele acumulate în contul Pilonului 2 pot fi încasate – la vârsta de pensionare sau de către moștenitori, în caz de deces al contribuabilului – într-o tranșă, printr-o plată unică, sau pe 5 ani, în 60 de tranșe lunare. Pentru a ilustra diferența de bani pe care ar încasa-o o persoană cu pensie din Pilonul 2 de peste 3.000 de lei lunar, dacă ar alege plata unică sau pe cinci ani, am luat în calcul o pensie lunară de 3.010 lei, respectiv o sumă totală de 180.600 de lei. Suma aleasă este una care permite rotunjirea la leu a CASS și nu ia în calculul final și sumele datorate ca impozitul pe venit. Astfel, la o pensie din Pilonul 2 încasată lunar, eșalonat pe 5 ani de 3.010 lei: CASS datorat: 1
O nouă metodă, mai complexă, de fraudă telefonică, reclamată pe rețelele sociale. Ce este VISHING-ul și cum ne ferim. Avertismentele IGPR, BNR și DNSC
O postare recentă de pe rețelele de socializare ilustrează ca în manual noua metodă prin care atacatorii încearcă să determine potențialele victime să le pună la dispoziție datele persoanele pentru a le goli conturile bancare. Contactate pentru a verifica identitatea autorilor acestui demers, cele trei entități ale statului direct implicate în subiect – Poliția Română (IGPR), Banca Națională a României (BNR) și Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) – au confirmat oficial pentru Gândul că persoanele care și-au arogat funcții în aceste instituții nu sunt reale, ci totul este o tentativă de fraudă. Noul tip de fraudă este denumit de specialiștii în securitate cibernetică „vishing”. Un utilizator a detaliat, printr-un mesaj publicat joi, cum a fost contactat de două persoane, într-un scenariu elaborat, pentru a-l convinge să divulge date personale care le-ar fi înlesnit accesul la banii din contul personal. Cele două persoane chiar i-au fluturat prin față, în apelul video, așa-zise legitimații de polițist – „inspector principal”, și angajat al băncii centrale, cu funcția de „specialist în monitorizare a operațiunilor bancare”. „Am primit azi de dimineață un apel de la un așa numit domn Șoloiu Claudiu Ionuț, de pe nr de telefon +40745128898 care a spus că este de la #PolițiaRomână și ca un anume Constantin Cristian Victor, căutat chiar de Interpol (verificați, verificați!, spunea) a luat un credit ING în numele meu, că urmează să se deschidă un dosar penal. Îmi trimite pe wp o legitimație de la nr +40762517873 și insistă ca are nevoie să-mi pună câteva întrebări de genul dacă am dat datele personale cuiva, dacă cineva are acces de datele mele bancare, daca mi-am pierdut actele, dacă, dacă, dacă… După ce răspund la toate cu „nu” și zic că o să merg la poliție, îmi zice că îmi va face transfer către un inspector de la #BNR. Zic „ok, hai să vedem până unde se merge”. Intră o melodie ca de centrală, apoi mă preia un alt domn, intitulat Eusebiu Dănuț Ilie care încearcă să confirme cele spuse de primul, după care îmi spune că trebuie să facem un apel video și că mă sună în câteva minute departamentul tehnic al BNR („nu țineți linia ocupată! Dacă se pierde legătura cu dumneavoastră mai mult de 5 minute se consideră că sunteți complice”, îmi zice). Mă sună video pe wp de pe nr +40760772866 și îmi arată o legitimație. Mă întreabă ce conturi am și ce valoare am în ele ca să poată face ei un calcul și să se asigure că nu pierd niciun ban de pe urma fraudei comise de cel căutat de Interpol. Îi zic că nu mă am de gând să răspund la aceste întrebări, că merg la poliție, pare că se enervează, mai zice ceva după care închide. ANCOM Poliția Română ING”, a scris, joi, un utilizator, Matei Stoian, pe contul de Facebook. IGPR și BNR confirmă că e o fraudă Orice persoană primește apeluri telefonice de la „inspectorul principal” Șoloiu Claudiu Ionuț și de la „specialistul BNR” Eusebiu Danuț Ilie trebuie să știe că aceste persoane nu există și nu trebuie să dea curs în niciun caz solicitărilor lor. Identitatea lor falsă a fost confirmată de oficialii IGPR și ai BNR, așa-zișii angajatori, contractați de reporterul Gândul. La fel, specialiștii DNSC au identificat pentru Gândul elementele care definesc noua metodă de păcălire a oamenilor emotivi sau mai puțin informați. Reprezentanții IGPR au confirmat, ceea ce părea evident din start, că nu există în organigramă „inspectorul principal” Șoloiu Claudiu Ionuț și au reiterat avertismentele și recomandările făcute public în ultimele luni. Este vorba de numeroasele cazuri semnalate prin care au fost comise fapte de natură penală, utilizându-se tehnica „spoofing”. Autorii, folosind aplicații VoIP (voice over IP), cu numere de telefon din rețeaua națională de telefonie – pot fi numere de telefon compromise care aparțin unor instituții bancare -, contactează cetățenii, pretinzându-se angajați ai băncilor. În cadrul apelurilor, aceștia afirmă că victimele ar fi solicitat un împrumut și le cer să dezvăluie informații personale sensibile. Potrivit oamenilor legii, apelul este redirecționat ulterior către o altă persoană care se recomandă ca fiind din partea Poliției și le solicită victimelor să transfere bani într-un „cont sigur”, pentru a proteja fondurile. Această metodă a dus la pierderea unor sume mari de bani de către cetățenii de bună credință. „La nivelul României, au fost înregistrate dosare penale ca urmare a faptului că persoanele vătămate au dat curs și ultimei solicitări de transfer al banilor în contul „sigur”, iar din acel moment au pierdut controlul asupra fondurilor personale. Aceasta este o formă de fraudă bazată pe tehnica de „spoofing”, prin care autorii falsifică informațiile de identificare pentru a se da drept o sursă de încredere – bănci, autorități – cu scopul de a înșela victimele, cetățenii de bună credință”, au explicat politiștii. Recomandări pentru protecția cetățenilor: Nu răspundeți apelurilor telefonice nesolicitate, care vă cer informații sensibile sau transferuri de bani. Verificați orice informație primită prin canale oficiale, contactând direct instituțiile implicate. Nu transferați bani în conturi neoficiale sau suspecte! Dacă aveți suspiciuni, contactați imediat autoritățile competente (poliție, bancă etc.). IGPR, DNSC și Asociația Română a Băncilor (ARB) au lansat încă de acum un an un proiect național comun de conștientizare #SigurantaOnline, asupra creșterii fraudelor de tip spoofing, prin care persoanele în cauză se prezintă ca funcționari bancari și utilizează în fals numere de telefon ale băncilor sau similare, folosind un discurs inedit, persuasiv și înșelător. „BNR a semnalat intensificarea tentativelor de fraudă de tip spoofing” Contactați de Gândul, și oficialii BNR au transmis că experiența semnalată pe Facebook reprezintă o tentativă de fraudă, parte dintr-o serie de tentative de fraudă de tip spoofing asupra cărora autoritățile, inclusiv BNR, avertizează cetățenii în mod constant. BNR a precizat că a semnalat intensificarea tentativelor de fraudă de tip spoofing – apeluri telefonice, mesaje și site-uri care disimulează o comunicare oficială a unei instituții bancare sau a unei autorități a statului (ANAF, Poliția Română etc.) – în care identitatea vizuală a BNR a fost utilizată, vizând obținerea de date personale