Negrescu critică autoritățile de la București înaintea rezoluției PE privind dronele: Par să fi uitat ce s-a întâmplat. Aceste incidente pot genera victime
„Suntem la începutul unei săptămâni importante, pentru că tocmai au început negocierile privind rezoluția pe care Parlamentul European urmează să o adopte cu privire la incidentele cauzate de drone în România, dar și în alte state din flancul estic”, a declarat Victor Negrescu. Europarlamentarul PSD a spus că a intervenit la începutul sesiunii plenare pentru a cere o poziție fermă a Parlamentului European și măsuri concrete la nivelul Uniunii Europene. „Este important ca toate grupurile politice europene să fie aliniate și să avem o poziție fermă. Pe de o parte, să condamnăm aceste incidente și aceste interferențe cauzate în mod special de Federația Rusă. Pe de altă parte, să investim mai mult în zona de protecție, inclusiv prin transferarea unor capabilități militare pe zona flancului estic”, a spus Negrescu. Fonduri europene pentru reparații și infrastructură critică Victor Negrescu a cerut flexibilizarea mecanismelor europene, astfel încât fondurile UE să poată fi folosite inclusiv pentru reparații și pentru protejarea infrastructurii critice. „Cred că este important să flexibilizăm mecanismele europene, să putem finanța din bani europeni eventuale reparații, dar și infrastructura critică. Este o solicitare pe care au avut-o autoritățile locale din toată Europa și e important să oferim această oportunitate statelor membre”, a afirmat europarlamentarul. Negrescu a făcut referire la incidentul de la Galați, unde două persoane, o mamă și copilul acesteia, au fost rănite după ce o dronă a lovit un bloc de locuințe. „Nu trebuie tratat acest moment cu lejeritate. Trebuie ca lumea să conștientizeze că aceste drone pot oricând genera victime. Trebuie să avem o soluție comună pentru a proteja suveranitatea noastră, dar în mod special pentru a proteja cetățenii europeni”, a declarat Victor Negrescu. Critici pentru autoritățile de la București Europarlamentarul a criticat autoritățile de la București, despre care spune că nu mai comunică suficient pe tema măsurilor luate după incidentele cu drone. „Trag un semnal de alarmă către decidenții de la București, care par să fi uitat ce s-a întâmplat. Nu mai vorbesc despre acest subiect, nu mai vorbesc despre măsurile luate sau acțiunile pe care le întreprind în așa fel încât zona de est a României să fie protejată”, a spus Negrescu.
A fost un accident. Șeful Comitetului Militar NATO vorbește despre atacul cu dronă din Galați. Anunță măsuri ale NATO pe Flancul Estic după incidentul din România
Președintele Comitetului Militar al NATO, amiralul Giuseppe Cavo Dragone, a vorbit astăzi, pentru Al Arabiya, despre modul în care Alianța își consolidează flancul estic pe fondul preocupărilor legate de securitate din Europa de Est, după atacul cu drona rusă din Galați. „Nu este o acțiune împotriva noastră, nu este un atac” „NATO deja ia măsuri. Întărește Flancul Estic al NATO. Luăm în considerare să întărim eforturile acolo pentru a înfrunta astfel de evenimente. Acesta (n.r drona din Galați) a fost un accident, bineînțeles. Nu este o acțiune împotriva noastră, nu este un atac. Ca atare, noi va trebui să luăm măsuri împotriva escaladării și dezescaladării. Și aceasta este cazul aici. Însă NATO ia măsuri, nu doar vorbește. Luăm măsuri acolo, întărim și ne așteptăm să fim mai eficienți”, a spus Dragone. „Da, vom muta mai multe capabilități în Flancul Estic” El susține că în perioada următoare NATO va muta capabilități pe Flancul Estic. „Da, vom muta mai multe capabilități în Flancul Estic. Vom organiza și vom coordona astfel încât totul va fi legat de zona Baltică și Marea Neagră și ne gândim care sunt cele mai bune capabilități de contracarare ale SUA pe care le putem folosi pentru a le trimite”. Giuseppe Cavo Dragone i-a răspuns și lui Pete Hegseth, după criticile aduse de acesta Europei: „Nu vom sta pe umerii nimănui. Avem angajamentele de la Haga de anul trecut și ne așteptăm să le respectăm astfel încât să fie concluzii bune la Summitul NATO de la Ankara. Noi, ca militari, ne așteptăm ca Summitul NATO de la Ankara să confirme ceea ce s-a promis și ceea ce s-a angajat la Haga anul trecut”.
Flancul estic al NATO, rupt în două: de ce România și Europa de Est nu țin pasul cu nordul alianței
Flancul estic al NATO, care se întinde de la Norvegia și Finlanda, în zona Arctică, până la România și Bulgaria, la Marea Neagră, pare, la prima vedere, o linie geopolitică coerentă în confruntarea strategică a Alianței cu Rusia. Majoritatea acestor state sunt atât membre NATO, cât și ale Uniunii Europene, cu o singură excepție notabilă: Norvegia, care nu face parte din UE, dar este strâns aliniată cu Bruxelles-ul și integrată în piața unică, scrie Brusselessignal. Această coerență este însă relativ recentă. Finlanda a aderat la NATO abia în 2023, alături de Suedia, iar România și Bulgaria au intrat în Uniunea Europeană în 2007. Deși importanța strategică a acestei zone este uriașă pentru securitatea Europei, realitatea este că flancul estic rămâne un construct incomplet, marcat de contradicții interne, cea mai vizibilă fiind diferența majoră dintre nord și sud. Nordul, model de cooperare militară și economică În nordul flancului estic, țările reunite în jurul forței expediționare conduse de Marea Britanie (Joint Expeditionary Force – JEF) au ajuns la un nivel avansat de cooperare. De la Marea Britanie și Olanda până la statele nordice, țările baltice și Polonia, aceste state colaborează strâns în domenii esențiale precum apărarea, industria militară, economia și interoperabilitatea forțelor armate. Această cooperare se traduce în capacitate reală de reacție rapidă și coordonare eficientă, inclusiv la nivel de comandă militară. Statele din nord sunt deja testate în exerciții comune și au dezvoltat mecanisme concrete de răspuns la amenințări hibride sau maritime. Un exemplu relevant este activarea rapidă, în 2024, a unui mecanism comun pentru protejarea infrastructurii submarine. Mai mult, aceste țări au dezvoltat programe comune de achiziții militare și lanțuri de aprovizionare integrate, reducând barierele comerciale și împărtășind inovații tehnologice. Scopul este crearea unei forțe militare interoperabile, în care echipamentele și personalul pot fi utilizate fără obstacole între state. Relațiile politice dintre aceste țări sunt, de asemenea, solide, iar consultarea este constantă. Există o viziune comună asupra amenințărilor și o cultură strategică bazată pe solidaritate și încredere. Sudul, blocat în rivalități și neîncredere În contrast puternic, partea sudică a flancului estic, care include state precum Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria, dar și țări din spatele liniei frontului precum Cehia sau statele din Balcani, prezintă o imagine mult mai fragmentată. Istoria joacă un rol important în această lipsă de coeziune. Multe dintre aceste state, foste comuniste, sunt marcate de rivalități vechi și de o încredere reciprocă limitată. Deși amenințarea Rusiei le oferă un interes comun de securitate, interesele naționale și competiția politică, inclusiv pentru influență la Washington sau Bruxelles, prevalează adesea. Inițiativele regionale care nu livrează Două dintre cele mai importante formate de cooperare din această regiune sunt București Nine (B9) și Inițiativa celor Trei Mări (3SI). Ambele au fost create în 2015, ca răspuns la anexarea Crimeei de către Rusia, și sunt susținute în special de Polonia și România. B9 funcționează mai degrabă ca o platformă politică de coordonare în cadrul NATO, un fel de grup de lobby est-european, dar fără rezultate concrete majore în plan militar sau diplomatic. Influența reală în deciziile strategice rămâne în mâinile marilor puteri precum SUA, Marea Britanie, Franța sau Germania. În schimb, Inițiativa celor Trei Mări are un caracter practic, concentrându-se pe dezvoltarea infrastructurii în Europa Centrală și de Est, între Marea Baltică, Adriatică și Marea Neagră. Cu toate acestea, rezultatele sunt limitate. După un deceniu, fondul de investiții al inițiativei a mobilizat doar aproximativ 800 de milioane de euro, o sumă modestă raportată la nevoile regiunii, estimate la sute de miliarde de euro. Deși există numeroase proiecte utile, impactul lor rămâne insuficient la scară strategică, iar progresul este lent. Un potențial uriaș, încă nevalorificat Situația actuală este cu atât mai frustrantă cu cât ambele inițiative au un potențial real de a transforma Europa Centrală și de Est. Dacă ar fi dezvoltate la scară mai mare, cu mai multe resurse și o viziune comună, acestea ar putea echilibra flancul estic și ar putea crea un bloc regional puternic în interiorul Uniunii Europene. B9 ar putea deveni un motor real pentru dezvoltarea capacităților de apărare, prin investiții comune și interoperabilitate crescută, în timp ce Inițiativa celor Trei Mări ar putea accelera integrarea economică și infrastructurală a regiunii. Pentru moment însă, aceste obiective rămân departe. Europa de Est nu a reușit încă să acționeze ca un bloc unit, capabil să-și definească propriile priorități strategice și să-și construiască viitorul pe cont propriu.
Miruță laudă profesionalismul militarilor români după reușitele pe Flancul Estic
„Întărirea Flancului Estic nu este o formulă abstractă și nici un slogan. Este un efort concret, la care se lucrează în fiecare zi, prin decizii, investiții și misiuni reale. Militarii noștri au demonstrat deja, în numeroase situații, că își fac datoria cu profesionalism și curaj. Tocmai de aceea, responsabilitatea noastră, a celor care au oportunitatea de a lua decizii, este să le oferim sprijinul de care au nevoie, prin echipamente moderne și printr-o viziune strategică pe termen lung. Îi mulțumesc omologului meu lituanian, Robertas Kaunas, pentru discuția extrem de deschisă și aplicată pe care am avut-o cu privire la felul în care trebuie, de la nord la sud, să întărim capacitatea noastră de apărare pe Flancul Estic și pentru aprecierea exprimată față de modul în care militarii români își îndeplinesc misiunile în apărarea spațiului aerian baltic”; scrie ministrul Apărării, Radu Miruță, sâmbătă, pe Facebook. Contribuția românească pe Flancul Estic Potrivit ministrului român, reușita recentă a militarilor români, care au contribuit decisiv la neutralizarea unei drone, a transmis un mesaj clar: pe Flancul Estic, vigilența, profesionalismul și cooperarea aliată funcționează. „Este rezultatul unui efort comun, al unor experiențe împărtășite și al unei colaborări militare care produce efecte concrete. Le mulțumesc încă o dată militarilor români pentru modul în care și-au îndeplinit misiunea și pentru felul în care au reprezentat România!”, afirmă Miruță. Miruță: Securitatea nu înseamnă doar tehnică militară și capabilități de apărare În discuțiile pe care le-a avut cu partea lituaniană, Miruță a subliniat că securitatea nu înseamnă doar tehnică militară și capabilități de apărare. „Înseamnă și încrederea societății în propriile instituții și susținerea publică pentru efortul de apărare”. „Am apreciat că și domnia sa vede la fel ca mine cât de important este să ne concentrăm, în paralel, nu doar pe eforturile de a ne întări cu tehnică militară, ci și pe limitarea efectelor valului de dezinformare și propagandă, care are un singur scop: să ne dezbine, să slăbească încrederea dintre noi și să erodeze capacitatea noastră de a reacționa împreună. Lituania, la fel ca România și alte state de pe Flancul Estic, se confruntă zilnic cu acest tip de presiune. Tocmai de aceea, am propus ca la summitul de la Ankara să existe o discuție consistentă despre dezinformare ca risc major de securitate, iar statele din Est și din zona baltică să construiască un mesaj comun, bazat pe experiența lor directă, pentru a arăta cât de real și cât de periculos este acest fenomen. În paralel, am discutat și despre nevoia de a accelera dezvoltarea industriei de apărare europene și locale astfel încât aceasta să poată răspunde mai rapid cerințelor tot mai mari de securitate și să livreze capabilitățile necesare într-un timp compatibil cu realitățile de astăzi”, mai spune Radu Miruță. Potrivit ministrului Apărării, securitatea Flancului Estic se construiește prin oameni pregătiți, parteneriate solide, sprijin public, capabilități moderne și capacitatea de a răspunde rapid atât amenințărilor militare, cât și celor informaționale, iar România este parte activă a acestui efort.
Oana Ţoiu şi şeful Comitetului Militar NATO, discuții la Bucureşti despre securitatea Mării Negre şi ameninţările cu drone
Ministra Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, a avut joi o întrevedere la Bucureşti cu preşedintele Comitetului Militar al NATO, Giuseppe Cavo Dragone, aflat în vizită oficială în România. Discuţiile dintre aceștia au vizat securitatea Flancului Estic, situaţia din regiunea Mării Negre, apărarea aeriană şi reacţia NATO la incidentele cu drone în spaţiul aerian al statelor aliate, inclusiv al României. Potrivit unui comunicat transmis de Ministerul Afacerilor Externe, oficialul NATO a apreciat rolul României în cadrul Alianţei Nord-Atlantice şi a spus că ţara rămâne „un aliat de încredere” pentru organizație. Welcomed Adm. Giuseppe Cavo Dragone, Chair of the @NATO Military Committee, to Bucharest today. Romania is a steady contributor to Allied security on the Eastern Flank, investing in defense, modernizing our armed forces, and strengthening our air and counter-drone capabilities.… pic.twitter.com/3KsvOb8SDV — Toiu Oana (@oana_toiu) May 7, 2026 Amiralul Giuseppe Cavo Dragone a vorbit și despre contribuţia României la misiunile NATO, procesul de modernizare a forţelor armate şi implicarea țării pe Flancul Estic. Totodată, acesta a reconfirmat că Alianţa acordă o atenţie foarte specială securităţii regiunii Mării Negre şi că sprijinul pentru România va continua în viitor. În cadrul discuţiilor, Oana Ţoiu a vorbit, conform spuselor sale, și despre importanța strategică, energetică şi economică a Mării Negre atât pentru România, cât şi pentru Europa. Ministra de Externe a făcut precizări și despre colaborarea regională consolidată dintre România, Bulgaria şi Turcia pentru protejarea acestei zone. De asemenea, şefa diplomaţiei române a afirmat că este necesară o cooperare mai strânsă între statele aliate pentru combaterea ameninţărilor hibride şi a atacurilor care pot afecta securitatea regională. Cei doi oficiali au discutat şi despre seminarul NATO care va fi organizat în luna octombrie la Bucureşti de Ministerul Afacerilor Externe împreună cu Alianţa Nord-Atlantică. „România este profund angajată în dezvoltarea celei mai puternice alianţe defensive din lume şi cei peste 20 de ani de când suntem membri NATO au sedimentat o încredere puternică a cetăţenilor în alianţa nord-atlantică, iar asta poate face faţă oricăror furtuni politice. Avem nevoie de NATO pentru securitatea noastră şi ceilalţi aliaţi ştiu că se pot baza la rândul lor pe noi”, a declarat Oana Ţoiu. „Alianţa face faţă acum crizelor multiple, presiunii relaţiei dintre aliaţi şi nevoii de inovare şi coordonare crescută, iar România are un rol cheie în coordonarea necesară evoluţiei alianţei, ca gazdă, într-o săptămână, a summit-ului B9, în Bucureşti şi a seminarului NATO, pe care îl găzduim în toamnă, privind ameninţările hibride”, a mai transmis ministrul.
Comisia Europeană anunță sprijin suplimentar pentru regiunile estice de la granița cu Rusia, Belarus și Ucraina
Comisia Europeană a adoptat miercuri o nouă strategie prin care promite sprijin suplimentar regiunilor din estul Uniunii Europene aflate la frontiera cu Rusia, Belarus și Ucraina. Bruxelles-ul consideră că susținerea acestor zone este un gest de solidaritate după invazia Rusiei în Ucraina, dar și o investiție în securitatea Europei. Potrivit unui comunicat de presă, mai multe regiuni din nouă state membre, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria, au resimțit efectele războiului început de președintele Vladimir Putin. Problemele includ presiuni de securitate, atacuri hibride, migrație folosită ca instrument politic, dificultăți economice și scădere demografică. De la începutul conflictului, Uniunea a oferit sprijin financiar și tehnic pentru infrastructură, economie, apărare, energie și conectivitate. Culoarele de solidaritate dintre UE și Ucraina au sprijinit comerțul. Cu toate acestea, situația economică și de securitate rămâne în continuare complicată, iar Comisia Europeană consideră că este necesar un efort suplimentar. Potrivit comunicatului oficial, strategia stabilește cinci direcții principale. În domeniul securității și rezilienței, planul prevede dezvoltarea unor inițiative precum Eastern Flank Watch, apărarea europeană împotriva dronelor, scutul aerian european și scutul spațial european. Va exista și o rețea de specialiști pentru cooperare transfrontalieră. Pentru economie și prosperitate regională, Comisia propune o facilitate numită EastInvest, care va ajuta aceste regiuni să acceseze finanțare prin sprijinul Grupului Băncii Europene de Investiții și al altor instituții financiare. Cooperarea cu Banca Mondială în cadrul inițiativei Catching-up Regions va susține dezvoltarea zonelor afectate. Un alt pilon vizează valorificarea resurselor locale. Printre măsuri se află integrarea sistemelor electrice ale statelor baltice în rețelele europene și dezvoltarea infrastructurii pentru hidrogen, inclusiv coridorul nordic-baltic. Strategia include și sprijin pentru economia circulară și bioeconomie. La capitolul conectivitate, planul menționează modernizarea infrastructurii rutiere, feroviare și portuare, dar face mențiuni importante și despre legăturile mai bune cu Ucraina și Republica Moldova.
Scopul este de a opri înaintarea inamicului. Un general german oferă detalii despre noile planuri ale NATO de apărare a flancului estic
Thomas Lowin, de la Comandamentul Terestru al NATO din Izmir, este primul reprezentant de rang înalt al NATO care a detaliat noile planuri ale alianței de apărare a flancului estic. „Prima prioritate este protejarea țărilor care au graniță comună cu Rusia și Belarus pe așa-numitul flanc estic. Cu alte cuvinte, descurajarea Rusiei de la un atac și capacitatea de a se apăra în caz de urgență. În acest sens, EFDL (Linia de descurajare a flancului estic – n.r.) este un concept de optimizare a planurilor de apărare existente ale NATO. În principiu, însă, conceptul poate fi aplicat nu numai pe așa-numitul flanc estic, ci la nivel mondial”, a spus Lowin pentru Welt. Întrebat care este principiul de bază al acestui concept, generalul de brigadă al armatei germane a explicat că este vorba despre construirea unui „sistem de apărare complex, cu mai multe niveluri, de-a lungul frontierei cu Rusia și Belarus și nu numai de a utiliza trupe convenționale pentru apărare, ci de a crea o zonă robotizată sau automatizată în zona de frontieră apropiată de inamic, prin obstacole și utilizarea tehnologiei, pe care inamicul trebuie să o depășească mai întâi”. Cei cinci piloni ai liniei de descurajare a flancului estic EFDL constă în cinci piloni, iar implementarea acestora este planificată în etape, pe baza tehnologiei care este deja utilizată sau se află într-un stadiu avansat de dezvoltare. Potrivit lui Lowin, primul pilon prevede construirea unui sistem complex de senzori. Concret, este vorba despre „o rețea de senzori care sunt amplasați la sol, în spațiu, în domeniul cibernetic sau în aer”, care adună date despre mișcările sau armele utilizate de inamic, le conectează între ele și pun rezultatele recunoașterii la dispoziția cât mai multor țări NATO în timp real. Senzorii pot fi „staționari sau mobili, radar, acustici, optici, electronici, cuplați cu date de recunoaștere provenite de la sisteme cu echipaj uman, cum ar fi avioanele de recunoaștere și avertizare timpurie AWACS, dar și date provenite de la sateliți, drone sau roboți echipați cu unul dintre senzorii menționați mai sus”, a explicat Lowin. Acești senzori trimit datele colectate către un centru de control, unde sunt analizate, evaluate și introduse în raportul de situație cu ajutorul inteligenței artificiale, a mai spus Lowin pentru Welt. Cel de-al doilea pilon, respectiv construirea unei zone de apărare automatizate de-a lungul flancului estic, formează o zonă de efecte clar structurată, „pentru a lupta imediat și a exercita presiune asupra trupelor inamice”. Scopul acestei zone, considerată „fierbinte”, este de a opri înaintarea inamicului. „Îi canalizăm mișcările, îi luăm ritmul, îl forțăm să adopte poziții dezavantajoase și îl epuizăm pas cu pas. Fiecare măsură servește la reducerea constantă a eficacității sale în luptă – asigurând în același timp securitatea propriilor noastre trupe și menținând capacitatea lor operațională deplină”, a explicat generalul german. Lowin a explicat și ce se întâmplă mai exact în această zonă. Senzorii detectează inamicul, îl raportează imediat și pun în mișcare dispozitivele conectate în conformitate cu specificațiile. „Aceste sisteme interconectate sunt proiectate pentru a confrunta rapid inamicul, a-i anihila capacitatea de acțiune și a-l priva în mod fiabil de puterea de luptă și de inițiativă”, a mai spus acesta. Al treilea pilon îl constituie pre-staționarea materialului. „Vom vedea stocuri semnificativ mai mari decât înainte în statele NATO de la granița cu Rusia, inclusiv depozite de arme și muniții pentru reînarmarea sistemelor de apărare din zona automatizată, dar și pentru echiparea forțelor NATO”, a spus Lowin. Cel de-al patrulea pilon este reprezentat de staționarea trupelor de-a lungul flancului estic, lucru care deja se întâmplă. Totuși, Lowin subliniază că această staționare trebuie menținută la aceeași intensitate și că nu pot fi reduse trupe NATO pe flancul estic, întrucât forțele ruse sunt disponibile în număr mare în zona graniței. „Forțele armate ruse sunt disponibile în număr atât de mare în zona de frontieră, încât nu ne putem permite să reducem propriile forțe. Trebuie să continuăm să respectăm cerințele stabilite în așa-numitele planuri regionale ale NATO”, a precizat Lowin pentru Welt. Ultimul pilon vizează construirea unei rețele care se bazează pe cloud. Sistemele asistate de inteligența artificială sintetizează situația de recunoaștere în timp real și o transmit direct forțelor desfășurate.
Ionuț Moșteanu la NATO: Trebuie să ne mișcăm mai repede și mai bine pe flancul estic
Înaintea reuniunii miniștrilor apărării NATO de la Bruxelles, ministrul român al apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat că Alianța trebuie să acționeze „mai eficient și mai rapid” pe flancul de est și a anunțat sprijinul față de inițiativa Santinela Estică. „Sunt aici astăzi (n.r. miercuri) împreună cu alți colegi, alți aliați pentru a discuta despre cum putem acționa mai bine, mai rapid, în special pe flancul estic. Am văzut provocările din ultimele săptămâni, ultimele luni și am înțeles că trebuie să ne mișcăm mai repede, mai bine și susțin, susținem inițiativa Secretarului General și al SACEUR atunci când au anunțat Santinela Estică, iar asta înseamnă mai multe capabilități, o apărare aeriană mai bună pentru flancul estic”, a spus Moșteanu la sosirea sa la reuniune. Ministrul Moșteanu a menționat și progresele și inițiativele legislative din România privind apărarea națională, declarând: „Am actualizat legislația privind intervențiile de apărare aeriană și acum putem doborî tot ce zboară fără autorizație în spațiul nostru aerian. De asemenea, am trimis Parlamentului o nouă lege pentru recrutarea voluntară. În noiembrie, președintele va prezenta Parlamentului o nouă strategie pentru apărarea României”. Ministrul a mai subliniat că sprijinirea Ucrainei trebuie să rămână prioritatea „numărul unu”. „Ucraina este în război, nu noi. Dar trebuie să-i sprijinim, i-am sprijinit din prima zi și vom continua să o facem. Ei trebuie să câștige acest război, iar noi trebuie să rămânem puternici, mai ales în zona Mării Negre, care va rămâne o zonă de provocări”, a mai comunicat Moșteanu. Întrebat dacă România se simte susținută de Alianță, oficialul român a declarat: „Da, suntem sprijiniți. Avem trupe aliate, iar acest lucru este liniștitor pentru societatea noastră. Avem echipamente, dar avem nevoie de mai multe”.