Nicușor Dan, întrebat la CNN dacă Putin va ataca NATO. Răspunsul președintelui
Întrebat de jurnalistul CNN cât de probabil consideră că este ca Rusia să ajungă la un atac direct împotriva unui stat membru NATO, Nicușor Dan a răspuns că un asemenea scenariu nu este, în evaluarea sa, unul foarte probabil pe termen scurt. „Cred că nu este foarte probabil în următorii unu-doi ani, dar trebuie să fim pregătiți”, a declarat președintele României. Nicușor Dan a avertizat însă împotriva excluderii unor scenarii care astăzi pot părea improbabile și a făcut trimitere la perioada de dinaintea invaziei ruse pe scară largă în Ucraina. „Nimeni nu credea, dacă întrebai în 2020 sau 2021, că Rusia va ataca Ucraina și va încerca să cucerească Kievul”, a spus șeful statului. „Descurajarea noastră este importantă pentru decizia Rusiei” Președintele a spus că una dintre diferențele față de perioada anterioară invaziei din Ucraina este faptul că liderii europeni tratează acum amenințarea rusă cu mai multă seriozitate. El a invocat creșterea cheltuielilor militare și intensificarea cooperării dintre statele europene. „Mă bucur că liderii și politicienii importanți din Europa înțeleg această amenințare. Au crescut cheltuielile pentru apărare, au început să coopereze mai mult și înțeleg că trebuie să reechilibrăm efortul cu Statele Unite”, a afirmat Nicușor Dan în interviul pentru CNN. „Cred că descurajarea noastră este importantă pentru decizia Rusiei”, a adăugat președintele. Războiul din Ucraina și temerile privind securitatea Flancului Estic au determinat statele europene din NATO să își majoreze puternic cheltuielile militare. Presiunile administrației Donald Trump pentru o contribuție europeană mai mare la apărarea continentului au accelerat acest proces, în timp ce mai multe capitale europene încearcă în paralel să își consolideze propriile capacități militare. Nicușor Dan: Rusia încearcă să slăbească încrederea oamenilor în autorități Președintele a făcut în interviul pentru CNN o diferență între posibilitatea unui atac militar direct al Rusiei împotriva NATO și acțiunile hibride atribuite Moscovei. În privința dronelor rusești care au ajuns în spațiul aerian al unor state NATO, Nicușor Dan a spus că, în opinia sa, aceste incidente nu sunt în mod necesar intenționate. În schimb, șeful statului consideră că acțiunile de dezinformare, sabotajele și atacurile asupra infrastructurii critice fac parte dintr-o strategie deliberată. „În cazul dronelor, aș spune că nu sunt intenționate. Dar în ceea ce privește dezinformarea, atacurile hibride, atacurile asupra infrastructurii critice, submarine sau terestre, sabotajele, cred că încearcă să facă două lucruri”, a declarat Nicușor Dan. Primul obiectiv, potrivit președintelui, ar fi deteriorarea relației dintre populație și instituțiile statului. „În primul rând, să submineze încrederea oamenilor, a cetățenilor, în autorități”, a spus el. Al doilea obiectiv ar fi diminuarea sprijinului european pentru Kiev. „Și să submineze sprijinul țărilor europene pentru Ucraina”, a completat Nicușor Dan. Mai multe state europene au avertizat în ultimele luni asupra intensificării operațiunilor hibride, inclusiv acte de sabotaj, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare atribuite Rusiei. Evaluările diferă însă asupra nivelului de risc și asupra intenției Moscovei de a testa direct limitele NATO. România, lovită în 2026 de o dronă rusească România se confruntă direct cu riscurile generate de proximitatea războiului din Ucraina. Pe 29 mai 2026, o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe din Galați și a rănit două persoane. Autoritățile române au identificat aparatul drept o dronă de fabricație rusească, iar NATO a condamnat incidentul și a reiterat că este pregătită să apere teritoriul aliaților. Datele Ministerului Apărării arată că numărul incursiunilor dronelor în spațiul aerian românesc a crescut puternic în 2026, în special în zonele aflate în apropierea porturilor ucrainene de pe Dunăre atacate de Rusia. „Nu suntem complet pregătiți” Nicușor Dan a recunoscut în interviul pentru CNN că România nu este încă pe deplin pregătită pentru amploarea noului tip de amenințare reprezentat de drone. „Fenomenul dronelor este nou și am avut aceeași problemă ca toți ceilalți. Am făcut unele îmbunătățiri, iar Statele Unite ne-au ajutat cu echipamente pentru radare și echipamente pentru a le doborî”, a declarat președintele. „Nu suntem complet pregătiți, dar am făcut aceste îmbunătățiri”, a adăugat el.
Nicu Ștefănuță avertizează că Flancul Estic este tot mai expus atacurilor: În România, numai norocul a făcut să nu avem victime până acum
Vicepreședintele Parlamentului European Nicu Ștefănuță a afirmat, duminică seară, că întregul Flanc Estic este sub atac, iar în această vară situația a fost mai gravă decât oricând. Europarlamentarul a spus că, în România, doar norocul a făcut ca până acum să nu existe victime. „O dronă rusească a lovit azi din plin un tren și un tir la 800 de metri de granița poloneză. Era trenul în care fusese Radek Sikorski, ministrul de externe polonez, cu o zi înainte. Cu câteva minute înainte, trecuseră Boris Johnson, fost prim ministru britanic, Carl Bildt, prim ministru suedez și un consilier al lui Merz, premier german. În Bulgaria, o a doua fabrică de muniție a explodat misterios, probabil ca urmare a unei acțiuni de subminare”, a scris, duminică seară, pe Facebook, Nicu Ștefănuță. Europarlamentarul a avertizat că atacurile afectează întregul Flanc Estic. „Tot Flancul Estic este sub atac, vara aceasta, mai mult decât oricând. În România, numai norocul a făcut să nu avem victime până acum”, a transmis Ștefănuță. Cum se pregătesc Finlanda și țările baltice Nicu Ștefănuță a făcut câteva precizări și despre măsurile luate de alte state pentru a face față unor eventuale amenințări. El a dat exemplul Finlandei, care are 55.000 de adăposturi antiaeriene. „În Finlanda, țară cu 55.000 de adăposturi antiaeriene, a avut loc un mare exercițiu de pregătire a populației. O simulare a vieții în adăpost. Finlanda lucrează de ani buni cu conceptul de reziliență a populației. Au 1 milion de rezerviști, toată lumea știe câte ceva despre apărare și protecție și vorbesc deschis despre asta”, a afirmat europarlamentarul. El a făcut referire și la situația celor trei state baltice, Lituania, Letonia și Estonia, despre care spune că se pregătesc de ani de zile pentru un posibil scenariu de ocupație rusească. „Cele 3 țări baltice, Lituania, Letonia, Estonia, sunt pregătite de ani buni unui scenariu de ocupație rusească. Atacuri hibride au săptămânal, de ani buni. Susțin la PE ca tot mai multă tehnologie și grupuri de luptă europene să fie prezente fizic pe frontul de est. Numai un efort comun european și NATO îl va face pe Putin să se gândească de două ori”, a transmis Ștefănuță. Critici pentru reacția din România Europarlamentarul a criticat și reacțiile venite din România referitor la apărarea țării în fața unei eventuale amenințări rusești. El a spus că aceste subiecte sunt atacate de persoane care se autointitulează „patrioți”. „În România, dacă vorbești de apărarea țării în fața Rusiei ești luat la țintă și tot felul de «patrioți» aruncă cu pietre în tine. Lumea o ia razna și noi ne pregătim de … liniște”, a mai transmis Nicu Ștefănuță.
Războiul nu a fost niciodată atât de aproape. Germania trimite o brigadă de luptă pe flancul estic al NATO
Exercițiile fac parte din pregătirile Alianței pentru apărarea flancului estic în eventualitatea unei agresiuni convenționale, relatează Euronews. Militarii desfășurați în zona Pabradė au folosit tancuri și alte vehicule blindate, artilerie, drone, sisteme de război electronic, elicoptere și avioane de luptă în cadrul exercițiului Freedom Shield I. Un rol important îl are Brigada 45 Blindată a Bundeswehrului, cunoscută și drept Brigada Lituania, pe care Berlinul intenționează să o transforme într-o prezență militară permanentă. Aproape 4.800 de militari germani, desfășurați în Lituania Germania intenționează ca până la sfârșitul anului 2027 să staționeze permanent în Lituania aproximativ 4.800 de militari. Brigada va fi distribuită în două locații și va avea cinci batalioane. Obiectivul strategic declarat al acestei desfășurări este descurajarea Rusiei și consolidarea capacității NATO de apărare a statelor de pe flancul estic. Germania participă încă din 2017 la grupul de luptă multinațional al NATO din Lituania, în cadrul prezenței înaintate consolidate a Alianței. Până acum însă, modelul s-a bazat în principal pe rotația periodică a trupelor și echipamentelor. Invazia rusă pe scară largă în Ucraina a determinat Lituania să solicite o prezență aliată mai puternică și permanentă. Fostul cancelar Olaf Scholz a promis în 2022 că Germania va conduce o brigadă robustă în această țară, capabilă să primească rapid întăriri în cazul unei crize. O premieră în istoria Bundeswehrului Planurile Berlinului au evoluat ulterior către staționarea permanentă a unei brigăzi complete. Decizia reprezintă o premieră pentru Bundeswehr: Germania nu a mai desfășurat până acum permanent în afara teritoriului național o brigadă de luptă pregătită pentru operațiuni. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a descris misiunea drept o componentă importantă a apărării flancului estic al NATO. Decizia de consolidare a prezenței a căpătat un impuls suplimentar în 2023, după rebeliunea eșuată a liderului grupării Wagner, Evgheni Prigojin, și deplasarea ulterioară a unor mercenari Wagner în Belarus. Germania are însă nevoie de încă aproximativ 2.000 de militari Una dintre problemele proiectului este găsirea personalului necesar. Germania intenționează să formeze brigada în principal cu militari care se oferă voluntar pentru misiunea din Lituania. Potrivit informațiilor citate de Euronews, aproximativ 60% din efectivul planificat al brigăzii este acoperit în prezent prin voluntari, ceea ce ar lăsa un deficit de aproximativ 2.000 de militari. În cazul forțelor deja prezente în Lituania, gradul de încadrare ajunge însă la aproximativ 92%. Două dintre unitățile care urmează să fie mutate în 2027 – Batalionul de Tancuri 203 și Batalionul de Panzergrenadieri 122 – ar avea în prezent un deficit de personal de aproximativ 40%. Printre specializările unde există dificultăți de recrutare se numără domeniul IT și logistica. Pistorius a sugerat că, dacă numărul voluntarilor nu va fi suficient, ar putea fi analizate și alte soluții, subliniind că detașarea militarilor într-un alt loc nu reprezintă ceva neobișnuit în Bundeswehr. Apărarea Lituaniei, parte a apărării întregului flanc estic Importanța acordată misiunii este sintetizată și de mesajul transmis de cancelarul Friedrich Merz: securitatea Lituaniei este legată direct de securitatea Germaniei, iar apărarea Vilniusului înseamnă și apărarea Berlinului. Desfășurarea germană are o semnificație mai largă pentru întregul flanc estic al NATO, din care face parte și România. În timp ce Germania își consolidează prezența în regiunea baltică, strategia Alianței urmărește întărirea capacității de descurajare și apărare de-a lungul întregii frontiere estice, în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Exercițiile din Lituania arată și modul în care s-a schimbat pregătirea pentru un posibil conflict convențional: alături de tancuri, infanterie și artilerie, dronele și sistemele de război electronic au devenit componente importante ale scenariilor de luptă.
Armata germană construiește fortificații la granița estică a Poloniei
Forțele armate germane (Bundeswehr) participă la fortificarea frontierei estice a Poloniei cu Belarus și exclava rusă Kaliningrad, a anunțat miercuri armata germană. Militarii germani lucrează alături de armata poloneză la săparea de șanțuri antitanc, instalarea de obstacole pentru tancuri și construirea unor poziții de luptă. Fortificațiile au rolul de a încetini înaintarea unor forțe inamice în cazul unui conflict militar. Potrivit armatei germane, citată de Berliner Zeitung, lucrările fac parte dintr-un program al Ministerului polonez al Apărării, care urmărește ca până la sfârșitul anului să fie consolidați aproximativ 250 de kilometri din frontiera cu Belarus și cu regiunea rusă Kaliningrad. Proiectul „Scutul Estic” Fortificațiile sunt incluse în proiectul „Eastern Shield” (Scutul Estic), lansat de Polonia în 2024 pentru consolidarea flancului estic al NATO și al Uniunii Europene. Programul prevede construirea unui sistem de obstacole defensive, fortificații și infrastructură militară de-a lungul frontierei estice, pe o distanță de aproximativ 800 de kilometri. Pe lângă șanțurile antitanc și barierele fizice, proiectul include sisteme de supraveghere, senzori, camere cu termoviziune și mijloace de detectare a dronelor, menite să întărească apărarea graniței. Participarea Germaniei Participarea armatei germane are loc la solicitarea autorităților poloneze și este asigurată de unități de genişti. Primii militari au ajuns în Polonia la sfârșitul lunii iunie, iar efectivele principale au fost desfășurate la începutul lunii iulie. Misiunea este planificată să dureze până în octombrie 2026 și se concentrează în special asupra sectorului nordic al frontierei, inclusiv în zona Coridorului Suwałki – o fâșie de aproximativ 100 de kilometri care leagă Polonia de statele baltice și separă exclava rusă Kaliningrad de Belarus. NATO consideră această zonă unul dintre cele mai sensibile puncte ale flancului său estic. „Securitatea Europei este apărată împreună”, a afirmat generalul-locotenent Alexander Sollfrank, comandantul Comandamentului Operațional al armatei germane, explicând participarea militarilor germani la acest proiect. Regiunea Mării Baltice, în centrul noului acord de apărare Germania și Polonia au semnat recent un nou acord de cooperare în domeniul apărării, care prevede extinderea exercițiilor militare comune, dezvoltarea capacităților de apărare și consolidarea cooperării pe flancul estic al NATO. Documentul pune accent și pe securitatea regiunii Mării Baltice și pe răspunsul la amenințările hibride.
Nicușor Dan merge la Summitul NATO de la Ankara. România va cere întărirea apărării pe Flancul Estic și în regiunea Mării Negre
Administrația Prezidențială a anunțat că șeful statului va participa la reuniunea șefilor de stat și de guvern ai NATO, găzduită de Turcia. Este al doilea summit al Alianței organizat în Turcia, după cel din 2004, când România a participat pentru prima dată în calitate de stat aliat. Programul reuniunii include ședința Consiliului Nord-Atlantic la nivel de șefi de stat și de guvern, precum și mai multe evenimente conexe, inclusiv Forumul NATO pentru Industria de Securitate și Apărare, programat pe 7 iulie. La finalul reuniunii va fi adoptată Declarația Summitului. Războiul din Ucraina și bugetele pentru apărare, pe agenda liderilor NATO Potrivit Administrației Prezidențiale, summitul se desfășoară într-un context de securitate complicat, marcat de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și de evoluțiile din Orientul Mijlociu. În acest context, liderii Alianței vor discuta despre menținerea unității transatlantice și consolidarea apărării colective. Pe agenda reuniunii se află și creșterea cheltuielilor pentru apărare, asumarea unor responsabilități mai mari de către aliații europeni, continuarea sprijinului pentru Ucraina și dezvoltarea capacităților industriale și tehnologice din domeniul apărării. Nicușor Dan va susține consolidarea securității la Marea Neagră Președintele Nicușor Dan va reafirma angajamentul României față de securitatea euroatlantică și contribuția țării la obiectivele Alianței. Șeful statului va pleda pentru continuarea sprijinului aliat în regiunea Mării Negre și pentru întărirea posturii de descurajare și apărare pe întregul Flanc Estic. De asemenea, acesta va atrage atenția asupra efectelor regionale ale acțiunilor Rusiei și va susține necesitatea consolidării capacităților de apărare aeriană și maritimă. Președintele va avea și întâlniri bilaterale În marja Summitului NATO, Nicușor Dan va participa și la o serie de întâlniri bilaterale cu lideri ai statelor aliate. Summitul NATO de la Ankara este primul la care participă Nicușor Dan în calitate de președinte al României. Reuniunea are loc într-un moment în care Alianța își adaptează strategia de apărare în contextul războiului din Ucraina și al deteriorării situației de securitate din regiunea Mării Negre și din Orientul Mijlociu.
Nicușor Dan a discutat cu președintele Poloniei și liderii statelor baltice despre securitatea Europei
Nicușor Dan a transmis, într-o postare pe Facebook, că a avut „un schimb interesant de idei și viziuni” cu președintele Poloniei, Karol Nawrocki, președintele Estoniei, Alar Karis, președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, și președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda. Potrivit șefului statului, discuțiile au vizat securitatea în Europa, consolidarea apărării și descurajarea acțiunilor destabilizatoare pe Flancul Estic, dar și întărirea infrastructurii și a securității energetice. „Am analizat, de asemenea, cele mai bune modalități de a ne pregăti statele pentru viitoarele provocări”, a transmis Nicușor Dan. „Suntem prieteni apropiați și aliați de încredere” Președintele a mai spus că discuțiile au arătat hotărârea comună a statelor participante de a acționa pentru securitatea regiunii și a Uniunii Europene. „Discuțiile au evidențiat hotărârea noastră comună de a acționa cu responsabilitate pentru securitatea regiunii noastre și a întregii Uniuni Europene. Suntem prieteni apropiați, aliați de încredere și parteneri dedicați – în NATO, în Uniunea Europeană și dincolo de acestea”, a scris Nicușor Dan.
Nicușor Dan, încântat de entuziasmul tinerior din Cluj
Nicușor Dan a postat mai multe fotografii din timpul opririi de miercuri seară din Cluj, înainte de plecarea în Polonia pentru Summitul Flancului Estic. „Energia acestui oraș și entuziasmul tinerilor de aici sunt extraordinare”, scrie Nicușor Dan pe X. Anterior, Dan a a avut o discuție consistentă cu organizatorii Techsylvania, cel mai important eveniment de tehnologie și business din Europa Centrală și de Est, despre inovație, antreprenoriat și oportunitățile pe care le are România în economia viitorului. Scurtă oprire aseară la Cluj, înainte de plecarea în Polonia pentru Summitul Flancului Estic. Energia acestui oraș și entuziasmul tinerilor de aici sunt extraordinare. Anterior, am avut o discuție consistentă cu organizatorii Techsylvania, cel mai important eveniment de… pic.twitter.com/BMul6wNlfb — Nicușor Dan (@NicusorDanRO) June 25, 2026 Discuții despre întărirea apărării europene, în Polonia Președintele României, Nicușor Dan, va participa joi, 25 iunie, în Gdansk, Polonia, la cea de-a doua reuniune a Summitului Flancului Estic, cunoscut și sub numele de Formatul Helsinki. Potrivit Administrației Prezidențiale, la întâlnire vor participa liderii unor state aflate în apropierea granițelor cu Rusia. Discuțiile vor fi despre întărirea apărării europene și despre modul în care țările UE pot colabora mai bine pentru a răspunde problemelor de securitate. Printre temele principale se numără aplicarea Planului Readiness 2030, creșterea capacităților de apărare ale Uniunii Europene, sprijinirea industriei europene de profil. Summitul este găzduit de premierul Poloniei, Donald Tusk. La reuniune vor mai participa Nicușor Dan și președintele Lituaniei, alături de prim-miniștrii Suediei, Finlandei, Estoniei și Letoniei.
Negrescu critică autoritățile de la București înaintea rezoluției PE privind dronele: Par să fi uitat ce s-a întâmplat. Aceste incidente pot genera victime
„Suntem la începutul unei săptămâni importante, pentru că tocmai au început negocierile privind rezoluția pe care Parlamentul European urmează să o adopte cu privire la incidentele cauzate de drone în România, dar și în alte state din flancul estic”, a declarat Victor Negrescu. Europarlamentarul PSD a spus că a intervenit la începutul sesiunii plenare pentru a cere o poziție fermă a Parlamentului European și măsuri concrete la nivelul Uniunii Europene. „Este important ca toate grupurile politice europene să fie aliniate și să avem o poziție fermă. Pe de o parte, să condamnăm aceste incidente și aceste interferențe cauzate în mod special de Federația Rusă. Pe de altă parte, să investim mai mult în zona de protecție, inclusiv prin transferarea unor capabilități militare pe zona flancului estic”, a spus Negrescu. Fonduri europene pentru reparații și infrastructură critică Victor Negrescu a cerut flexibilizarea mecanismelor europene, astfel încât fondurile UE să poată fi folosite inclusiv pentru reparații și pentru protejarea infrastructurii critice. „Cred că este important să flexibilizăm mecanismele europene, să putem finanța din bani europeni eventuale reparații, dar și infrastructura critică. Este o solicitare pe care au avut-o autoritățile locale din toată Europa și e important să oferim această oportunitate statelor membre”, a afirmat europarlamentarul. Negrescu a făcut referire la incidentul de la Galați, unde două persoane, o mamă și copilul acesteia, au fost rănite după ce o dronă a lovit un bloc de locuințe. „Nu trebuie tratat acest moment cu lejeritate. Trebuie ca lumea să conștientizeze că aceste drone pot oricând genera victime. Trebuie să avem o soluție comună pentru a proteja suveranitatea noastră, dar în mod special pentru a proteja cetățenii europeni”, a declarat Victor Negrescu. Critici pentru autoritățile de la București Europarlamentarul a criticat autoritățile de la București, despre care spune că nu mai comunică suficient pe tema măsurilor luate după incidentele cu drone. „Trag un semnal de alarmă către decidenții de la București, care par să fi uitat ce s-a întâmplat. Nu mai vorbesc despre acest subiect, nu mai vorbesc despre măsurile luate sau acțiunile pe care le întreprind în așa fel încât zona de est a României să fie protejată”, a spus Negrescu.
A fost un accident. Șeful Comitetului Militar NATO vorbește despre atacul cu dronă din Galați. Anunță măsuri ale NATO pe Flancul Estic după incidentul din România
Președintele Comitetului Militar al NATO, amiralul Giuseppe Cavo Dragone, a vorbit astăzi, pentru Al Arabiya, despre modul în care Alianța își consolidează flancul estic pe fondul preocupărilor legate de securitate din Europa de Est, după atacul cu drona rusă din Galați. „Nu este o acțiune împotriva noastră, nu este un atac” „NATO deja ia măsuri. Întărește Flancul Estic al NATO. Luăm în considerare să întărim eforturile acolo pentru a înfrunta astfel de evenimente. Acesta (n.r drona din Galați) a fost un accident, bineînțeles. Nu este o acțiune împotriva noastră, nu este un atac. Ca atare, noi va trebui să luăm măsuri împotriva escaladării și dezescaladării. Și aceasta este cazul aici. Însă NATO ia măsuri, nu doar vorbește. Luăm măsuri acolo, întărim și ne așteptăm să fim mai eficienți”, a spus Dragone. „Da, vom muta mai multe capabilități în Flancul Estic” El susține că în perioada următoare NATO va muta capabilități pe Flancul Estic. „Da, vom muta mai multe capabilități în Flancul Estic. Vom organiza și vom coordona astfel încât totul va fi legat de zona Baltică și Marea Neagră și ne gândim care sunt cele mai bune capabilități de contracarare ale SUA pe care le putem folosi pentru a le trimite”. Giuseppe Cavo Dragone i-a răspuns și lui Pete Hegseth, după criticile aduse de acesta Europei: „Nu vom sta pe umerii nimănui. Avem angajamentele de la Haga de anul trecut și ne așteptăm să le respectăm astfel încât să fie concluzii bune la Summitul NATO de la Ankara. Noi, ca militari, ne așteptăm ca Summitul NATO de la Ankara să confirme ceea ce s-a promis și ceea ce s-a angajat la Haga anul trecut”.
Flancul estic al NATO, rupt în două: de ce România și Europa de Est nu țin pasul cu nordul alianței
Flancul estic al NATO, care se întinde de la Norvegia și Finlanda, în zona Arctică, până la România și Bulgaria, la Marea Neagră, pare, la prima vedere, o linie geopolitică coerentă în confruntarea strategică a Alianței cu Rusia. Majoritatea acestor state sunt atât membre NATO, cât și ale Uniunii Europene, cu o singură excepție notabilă: Norvegia, care nu face parte din UE, dar este strâns aliniată cu Bruxelles-ul și integrată în piața unică, scrie Brusselessignal. Această coerență este însă relativ recentă. Finlanda a aderat la NATO abia în 2023, alături de Suedia, iar România și Bulgaria au intrat în Uniunea Europeană în 2007. Deși importanța strategică a acestei zone este uriașă pentru securitatea Europei, realitatea este că flancul estic rămâne un construct incomplet, marcat de contradicții interne, cea mai vizibilă fiind diferența majoră dintre nord și sud. Nordul, model de cooperare militară și economică În nordul flancului estic, țările reunite în jurul forței expediționare conduse de Marea Britanie (Joint Expeditionary Force – JEF) au ajuns la un nivel avansat de cooperare. De la Marea Britanie și Olanda până la statele nordice, țările baltice și Polonia, aceste state colaborează strâns în domenii esențiale precum apărarea, industria militară, economia și interoperabilitatea forțelor armate. Această cooperare se traduce în capacitate reală de reacție rapidă și coordonare eficientă, inclusiv la nivel de comandă militară. Statele din nord sunt deja testate în exerciții comune și au dezvoltat mecanisme concrete de răspuns la amenințări hibride sau maritime. Un exemplu relevant este activarea rapidă, în 2024, a unui mecanism comun pentru protejarea infrastructurii submarine. Mai mult, aceste țări au dezvoltat programe comune de achiziții militare și lanțuri de aprovizionare integrate, reducând barierele comerciale și împărtășind inovații tehnologice. Scopul este crearea unei forțe militare interoperabile, în care echipamentele și personalul pot fi utilizate fără obstacole între state. Relațiile politice dintre aceste țări sunt, de asemenea, solide, iar consultarea este constantă. Există o viziune comună asupra amenințărilor și o cultură strategică bazată pe solidaritate și încredere. Sudul, blocat în rivalități și neîncredere În contrast puternic, partea sudică a flancului estic, care include state precum Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria, dar și țări din spatele liniei frontului precum Cehia sau statele din Balcani, prezintă o imagine mult mai fragmentată. Istoria joacă un rol important în această lipsă de coeziune. Multe dintre aceste state, foste comuniste, sunt marcate de rivalități vechi și de o încredere reciprocă limitată. Deși amenințarea Rusiei le oferă un interes comun de securitate, interesele naționale și competiția politică, inclusiv pentru influență la Washington sau Bruxelles, prevalează adesea. Inițiativele regionale care nu livrează Două dintre cele mai importante formate de cooperare din această regiune sunt București Nine (B9) și Inițiativa celor Trei Mări (3SI). Ambele au fost create în 2015, ca răspuns la anexarea Crimeei de către Rusia, și sunt susținute în special de Polonia și România. B9 funcționează mai degrabă ca o platformă politică de coordonare în cadrul NATO, un fel de grup de lobby est-european, dar fără rezultate concrete majore în plan militar sau diplomatic. Influența reală în deciziile strategice rămâne în mâinile marilor puteri precum SUA, Marea Britanie, Franța sau Germania. În schimb, Inițiativa celor Trei Mări are un caracter practic, concentrându-se pe dezvoltarea infrastructurii în Europa Centrală și de Est, între Marea Baltică, Adriatică și Marea Neagră. Cu toate acestea, rezultatele sunt limitate. După un deceniu, fondul de investiții al inițiativei a mobilizat doar aproximativ 800 de milioane de euro, o sumă modestă raportată la nevoile regiunii, estimate la sute de miliarde de euro. Deși există numeroase proiecte utile, impactul lor rămâne insuficient la scară strategică, iar progresul este lent. Un potențial uriaș, încă nevalorificat Situația actuală este cu atât mai frustrantă cu cât ambele inițiative au un potențial real de a transforma Europa Centrală și de Est. Dacă ar fi dezvoltate la scară mai mare, cu mai multe resurse și o viziune comună, acestea ar putea echilibra flancul estic și ar putea crea un bloc regional puternic în interiorul Uniunii Europene. B9 ar putea deveni un motor real pentru dezvoltarea capacităților de apărare, prin investiții comune și interoperabilitate crescută, în timp ce Inițiativa celor Trei Mări ar putea accelera integrarea economică și infrastructurală a regiunii. Pentru moment însă, aceste obiective rămân departe. Europa de Est nu a reușit încă să acționeze ca un bloc unit, capabil să-și definească propriile priorități strategice și să-și construiască viitorul pe cont propriu.