Cîțu contrazice politica lui Bolojan cu datele Eurostat
Florin Cîțu, fost premier al României, a analizat datele Eurostat și arată faptul că ideea promovată de Guvernul Bolojan, conform căreia România ar avea un model de creștere nesustenabil, ar fi total greșită. Acesta explică că țara noastră ar avea cea mai mică datorie a sectorului privat din UE, iar datoria mare este cea făcută de stat prin împrumuturi masive și cheltuieli mult peste posibilitățile bugetului. Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Florin Cîțu spune că în spațiul public a fost promovată în mod repetat ideea că economia României ar fi crescut nesustenabil, pe baza consumului alimentat prin datorii. Fostul prim-ministru afirmă însă că datele oficiale contrazic această teorie. „Pentru toți „specialiștii” care intoxică spațiul public Aud de luni de zile același refren: România ar fi avut un model de creștere „nesustenabil”, bazat pe consum finanțat pe datorie. De aici ar decurge, chipurile logic, nevoia de a crește taxele și de a extinde mâna statului peste sectorul privat. E fals. Iar un singur grafic, dintr-o sursă greu de contestat — Eurostat — arată exact unde este eroarea. România are cea mai mică îndatorare a sectorului privat din Uniunea Europeană. Nu printre cele mai mici. Cea mai mică. Sub Polonia, sub Lituania, sub Bulgaria, sub toți cei 26 de parteneri europeni și mult sub media UE”. „Nu sectorul privat a produs dezechilibrul” Florin Cîțu subliniază că firmele și populația din România au cele mai mici datorii din întreaga Uniune Europeană, ceea ce ar demonta teoria potrivit căreia mediul privat ar fi responsabil pentru problemele bugetare. „Dacă firmele și gospodăriile românești sunt cele mai puțin îndatorate din Uniune, atunci povestea cu „creșterea pe datorie privată” se prăbușește. Nu sectorul privat a produs dezechilibrul. Datoria care a explodat este datoria statului — rezultatul direct al deciziilor politice care au împins cheltuieli permanente peste capacitatea reală a economiei”. De asemenea, fostul premier susține că actuala guvernare a ales varianta cea mai simplă pentru acoperirea deficitului bugetar: majorarea taxelor și suprataxarea economiei private. „Aici este nodul problemei. Soluția aleasă pentru deficitul statului a fost creșterea taxelor pe privat. Nu reducerea risipei publice. Nu reforma cheltuielilor. Nu restructurarea aparatului bugetar. Ci extragerea de resurse din sectorul care avea cele mai sănătoase bilanțuri din Europa”. Cîțu, critici la adresa Guvernului: Instituția care administrează deficitul a decis că factura o plătește sectorul care nu l-a produs În continuarea postării, Cîțu a explicat că această soluție a fost propunerea Ministerului Finanțelor, însușită de premier. Acesta explică că sistemul privat a fost suprataxat pentru a acoperi un deficit generat de stat. „Această soluție nu a venit de nicăieri: a fost propunerea Ministerului Finanțelor, însușită apoi de premier. Adică exact instituția care administrează deficitul a decis că factura o plătește sectorul care nu l-a produs. Iar efectele se văd acum. Sectorul privat era încă sănătos, dar a fost tratat ca o rezervă fiscală de exploatat. A fost suprataxat tocmai pentru a acoperi un deficit generat de stat. Apoi aceiași oameni se miră că economia încetinește, consumul cade și investițiile sunt amânate.” În opinia fostului premier nu există argumente economice solide pentru taxarea suplimentară a mediului privat. Cîțu a explicat că singura opțiune politică este aceea de a acoperi deficitul bugetar al statului din „bunuzarul celor care produc”. „Nu există argument economic serios pentru suprataxarea celui mai puțin îndatorat sector privat din Uniunea Europeană. Există doar o opțiune politică: să acoperi deficitul statului din buzunarul celor care produc”. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Alexandru Nazare, explicații la DNA în dosarul vaccinurilor
Alexandru Nazare a fost ministru al Finanţelor şi în Guvernul Cîţu, la fel ca și în Guvernul Ilie Bolojan. În această calitate, Nazare a refuzat inițial achiziția de vaccinuri. Alexandru Nazare nu a făcut declarații nici la intrarea la DNA, nici la ieșire. De altfel, pentru a nu fi văzut la ieșirea de la DNA, Nazare nu folosit o altă poartă de acces. Nu s-a folosit clauza „opt-out” La data de 17 iunie 2020, Comisia Europeană a lansat Strategia europeană privind accelerarea dezvoltării, fabricării şi distribuţiei vaccinurilor împotriva COVID-19 prin care propunea o abordare centralizată pentru achiziţia unor opţiuni viabile de vaccinuri şi care a presupus negocierea de către Comisia Europeană a unor acorduri de achiziţie anticipată cu producătorii de vaccinuri în numele statelor membre. Vaccinurile urmau să fie distribuite statelor membre UE în funcţie de numărul populaţiei, iar decizia cu privire la vaccinarea prioritară a anumitor categorii de populaţie revenea statelor membre. De precizat este faptul că statele membre aveau posibilitatea să utilizeze, într-un termen de 5 zile de la notificare, o clauză de „opt-out”, astfel că nu erau obligate să suporte niciun fel de contribuţie pentru vaccinurile pe care decideau să nu le solicite. Cîțu, Voiculescu și Mihăilă, puși sub acuzare, prejudiciu uriaș În dosarul vaccinurilor anti-COVID, fostul premier Florin Cîțu și foștii miniștri ai Sănătății din pandemie, Vlad Voiculescu şi Ioana Mihăilă au fost puşi sub urmărire penală de DNA. Din datele transmise în vederea obţinerii avizului pentru urmărirea penală a lui Florin Cîţu, Vlad Voiculescu şi Ioana Mihăilă, procurorii creionează un tablou al lanţului de decizie şi al hotărârilor succesive, pus în sarcina demnitarilor decidenţi în România, la final de an 2020 şi pe parcursul anului 2021, din care reiese cum statul român a cumpărat şi în neştire în total – pentru o populaţie eligibilă pentru vaccinare de doar 10,7 milioane – 90,3 milioane de doze de vaccin, cu un surplus de 52,8 milioane de doze. Pentru acest fapt DNA calculează un prejudiciu de 1.005.498.687 de euro, fără TVA, la bugetul public. Ba mai mult, un scandal prin adrese derulat în 2021 – între Ministerul de Finanţe şi Ministerul Sănătăţii – arată că România era pe cale să cumpere chiar mai vaccin. În total – 107,92 de milioane de doze. Acest număr corespundea la un raport de „5,7 doze/1 persoană eligibilă, în condiţiile extinderii vaccinării la populaţia peste 2 ani (cca. 18,9 milioane persoane)”.
Miruță, comparație între AUR cu care a dat jos un guvern și AUR care vrea să îl dea jos pe Bolojan
Radu Miruță a vorbit, la B1 TV despre criticile privind moțiunea pe care USR a depus-o împreună cu AUR pentru a da jos Guverul Cîțu în contrapondere cu moțiunea de cenzură PSD – AUR pentru a da jos Guverul Bolojan. „Să știți că sunt lucruri foarte diferite. Atunci USR-ului îi fuseseră dați afară 2-3 miniștri și erau pe banda rulantă „împușcați” ca la jocurile de rațele și vânătorii. Partidului Social Democrat, premierul Bolojean nu-i dat niciun ministru afară, nu este nicio decizie în acest guvern care a fost luată fără ca PSD să fie de acord și mai e un aspect: AUR, în vremea în care s-a întâmplat, pe vremea premierului Cîțu, nu își arătase adevărat față cum și-a arătat-o de atunci încoace”, spune Miruță. Întrebat dacă AUR-ul de atunci era mai frecventabil decât cel de acum, Miruță a spus că nu „mai frecventabil”, „dar nu era atât de demonstrat în rele, nu era atât de demonstrat în apropierea asta față de Federația Rusă, nu era atât de demonstrat ca piedică a României înspre apropierea cu Uniunea Europeană, cu Statele Unite. A făcut multe rele AUR de atunci până acum pe drumul de dezvoltare a României înspre Vest”.
Doi foști ministri de Finanțe sună alarma: Criză socială! România a intrat și trece printr-o criză socială/Consumul s-a prăbușit în ianuarie 2026
Doi foști miniștri de Finanțe, Adrian Câciu și Florin Cîțu, trag un semnal puternic de alarmă și susțin că România este într-o criză socială de proporții. Cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut pentru a șasea lună la rând. Datele publicate de INS arată că volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul, în luna ianuarie 2026, comparativ cu aceeași lună a anului precedent, a scăzut atât ca serie bruă cu 9,1%, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 6,5%. Florin Cîțu: Consumul s-a prăbușit în ianuarie 2026. A șasea lună consecutivă de scădere Fostul ministru al Finanțelor, Florin Cîțu, a postat pe pagina sa de Facebook un mesaj în care subliniază că în luna ianuarie 2026 consumul populației a înregistrat o prăbușire care marchează a șasea lună consecutivă de scădere. De asemenea, Cîțu susține că există o discrepanță gravă între realitatea economică și estimările oficiale și avertizează că atunci când principalul motor al economiei cade pentru șase luni consecutive, nu mai este vorba despre analiză economică, ci despre propagandă. „Consumul s-a prăbușit în ianuarie 2026. A șasea lună consecutivă de scădere!!!! Și totuși, guvernul continuă să vândă o estimare de creștere economică de 1% pentru 2026, construită înainte de apariția datelor pentru trimestrul IV din 2025 — ca să nu mai vorbim de datele publicate astăzi despre consum. Când principalul motor al economiei cade șase luni la rând, iar prognoza oficială rămâne neschimbată, nu mai vorbim despre analiză economică. Vorbim despre propagandă.” Adrian Câciu: Criză socială! Nu este deloc bine! Pe de altă parte, fostul ministru PSD al Finanțelor, Adrian Câciu, subliniază dimensiunea socială a crizei într-o postare pe rețelele sociale. Acesta susține că România trece printr-o criză socială, iar presiune recesionistă se resimte tot mai mult în viața de zi cu zi. „Criză socială! Comunicatul INS de astăzi referitor la căderea amplă a consumului populatiei pentru a șasea lună consecutiv ne arată ce se ascunde de 5 luni de zile: România a intrat și trece printr-o criză socială, iar presiunea recesionistă este tot mai acută. Adică nu avem ceva tehnic, statistic ci recesiune în toată regula.” De asemenea, Adrian Câciu critică și propunerea de buget publicată recent de ministrul Bolojan și susține că aceasta nu răspunde provocărilor reale ale momentului. „1. Cel mai important: bugetul nu răspunde la două șocuri pe care le trăim: a. Șocul infaționist și recesionist; b. Șocul conflictului din Iran. Ai fi presupus că, daca tot nu s-a venit cu bugetul până acum, ar fi trebuit să se vină cu măsuri în sensul asta. Nu exista. E un buget contabil, facut sa se inchidă din pix, pe fonduri europene. 2. Este un buget care se bazează pe o prognoză veche, care nu lua in calcul recesiunea! Se pune intrebarea: de ce nu l-au făcut în decembrie daca tot l-au construit pe o prognoză depăsita? Sa nu imi spuneti ca au asteptat „masurile pe administratie” că vă trimit sa vedeti cât sunt cheltuielile de personal proiectate pentru 2026 pe total buget general consolidat. 3. Se dau bani la magistrati dar nu se gasesc bani pentru cei care sunt cu adevarat vulnerabili. Venitul mediu la magistrati este de cca 18.000 lei net/lună 4. Desi, probabil, Consiliul Fiscal ne va spune ca nu s-au supraestimat veniturile(a mai facut asta o singura dată, in 2021, cand bugetul a fost prezentat tot in martie, de acelasi ministru de finante ca si acum si ne-am trezit cu o criza socială-ca și acum), exista un risc de nerealizare a unor venituri(in special din PNRR, dar nu numai) de 1,4% din PIB”. Florin Cîțu cataloghează majorarea TVA la 21% a lui Bolojan drept un „experiment eșuat” și susține revenirea la cota de 19% Fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu, avertizează: „De azi noapte lumea a intrat în anticamera celei mai mari crize financiare din istorie”
Trei partide de dreapta și nicio reformă liberală este avertismentul lui Florin Cîțu. Antreprenorii și sectorul privat, dați la o parte de Bolojan
Fostul premier liberal al României, Florin Cîțu, avertizează că, deși la guvernare se află trei partide de dreapta, PNL-USR-UDMR, Guvernul Bolojan a picat la examenul de liberalism. „Din păcate, cu trei partide care se declară de dreapta la guvernare, nu există o singură măsură liberală de susținere a sectorului privat, a proprietății private, a antreprenorilor”, a declarat Cîțu. Premierul Ilie Bolojan se află între ciocan și nicovală, mai spune Cîțu. Pe de o parte, promite reforme pentru modernizarea statului, pe de altă parte, presiunea politică și opoziția din Coaliție îl fac să plătească un preț greu de suportat. „Eu vă spun din propria experiență, atunci când îți asumi să faci reforme, este complicat să ai și coaliția de partea ta și să supraviețuiești politic. Dacă vrei să reziști politic, nu vei face reforme. E complicat. Dacă îți asumi să faci reforme și te duci înainte, să faci reformele, va fi complicat să reziști politic și fiecare își alege destinul”, spune Florin Cîțu, întrebat ce soartă crede că va avea premierul Ilie Bolojan, dacă reformele sale eșuează. Fostul premier subliniază că România are nevoie de soluții concrete și reforme reale. „Problema cea mai mare pentru România și pentru viitorul României o reprezintă soluțiile pe care le vedem implementate”, a precizat Cîțu. Florin Cîțu a fost prim-ministrul României în perioada decembrie 2020 și noiembrie 2021, fiind cunoscut pentru pozițiile sale ultraliberale. Surse foto: Profimedia AUTORUL RECOMANDĂ: Examenul de admitere la Facultatea de Ştiinţe Politice a SNSPA a fost AMÂNAT din cauza lucrărilor la șinele de tramvai După ce AUR l-a acuzat că „a pus educația pe butuci”, Daniel David anunță ore REMEDIALE pentru elevii din ciclul primar AUR îl ia în vizor pe Daniel David. MOȚIUNE simplă împotriva ministrului Educației: „Profesorii și elevii nu merită dispreț și austeritate”
Florin Cîțu, reacție după decizia S&P: Ca un student mândru că n-a fost exmatriculat după ce a picat toate examenele
Guvernul României jubilează că nu a fost retrogradat în categoria „junk” – e ca și cum un student ar fi mândru că n-a fost exmatriculat după ce a picat toate examenele, dar a primit „încă o șansă”, scrie pe Facebook fostul premier Florin Cîțu. „Kafka la Guvern. Guvernul României jubilează că nu a fost retrogradat în categoria . E ca și cum un student ar fi mândru că n-a fost exmatriculat după ce a picat toate examenele, dar a primit . Ce nu spune guvernul: aceeași agenție de rating care ne-a menținut la limită a redus brutal prognoza de creștere economică de la un modest 1,8% la 0,3%. Al doilea an de stagnare în cel mai fericit caz. Recesiune în cel mai realist scenariu”, afirmă Florin Cîțu. El spune că o guvernare în interesul cetățenilor ar lupta pentru creștere economică reală, nu pentru a evita retrogradarea într-un pericol pe care tot ea l-a creat. „Dar într-un decor tipic kafkian, ținta nu mai e bunăstarea românilor, ci menținerea aparențelor în fața agențiilor de rating. P.S. La începutul anului am spus clar: bugetul pentru 2025, încă în vigoare, garantează România în în acest an. Oamenii care l-au aprobat și au garantat că ne va duce la un deficit de doar 7% conduc și astăzi România. Acolo sus, la vârf. P.P.S. Agențiile de rating sunt recunoscute pentru reacții întârziate. A fost nevoie ca guvernarea socialistă din 2022–2024 să-și bată joc de buget doi ani la rând pentru ca perspectiva să fie în sfârșit revizuită la negativ. Cel mai probabil, România ajunge în categoria în prima parte a anului viitor, după publicarea deficitului ESA”, încheie Cîțu. Agenția de rating Standard & Poors a confirmat ratingul de țară pentru România la nivelurile ‘BBB-‘ pentru datorii pe termen lung și ‘A-3’ pentru datorii pe termen scurt, atât în valută, cât și în moneda locală. Astfel, România a evitat retrogradarea în categoria junk, nerecomandată investițiilor.
Florin Cîţu: Multinaţionalele plătesc mai mult decât companiile româneşti.
Florin Cîţu a afirmat, în cadrul emisiunii „Ai aflat! cu Ionuţ Cristache”, că multinaţionalele sunt principalii contribuabili la bugetul statului român, atât prin impozitele pe profit, cât şi prin contribuţiile salariale. În acelaşi timp, fostul premier a criticat noul sistem de impozitare, despre care spune că ar putea face România mai puţin atractivă pentru investitori. „Cele mai mari venituri la buget vin de la multinaţionale. Ele plătesc aici angajaţi, TVA, forţă de muncă. La final, tot în România plătesc”, a spus Cîţu. „În România, multinaţionalele plătesc mai mult decât restul. Şi salariile medii sunt mai mari decât în companiile româneşti.” În discuţia despre fiscalitatea marilor companii, Cîţu a subliniat că impozitarea se face deja la nivel local în cazul subsidiarelor şi sucursalelor, inclusiv în domeniul bancar. „Este o diferenţă, e adevărat, dar nu una care face diferenţa”, a punctat el, referindu-se la dezbaterea privind impozitarea profiturilor în ţara unde acestea sunt generate. În ceea ce priveşte contextul internaţional, Cîţu a menţionat iniţiativele OECD pentru stabilirea unui nivel minim global de impozitare, dar şi reticenţa SUA în aplicarea acestora. El a atras atenţia că România riscă să îşi piardă competitivitatea faţă de ţări precum Bulgaria, Ungaria sau Cehia, care oferă condiţii fiscale mai atractive. „Noi nu ne batem cu Franţa şi Germania pentru capital. Ne batem cu Bulgaria, cu Ungaria, cu Cehia. Iar toate aceste ţări au impozite mai mici decât noi, atât pentru companii, cât şi pentru forţa de muncă”, a avertizat fostul premier.
Florin Cîțu: România are inflație mai mare decât alte țări. E normal să ai un curs mai slab
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, Florin Cîțu, fost prim-ministru al României, a vorbit despre presiunile reale din piața valutară și despre faptul că leul este menținut artificial într-un curs stabil. Cîțu susține că un curs valutar flexibil ar fi mai benefic pe termen lung pentru economia românească. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Ionuț Cristache. Florin Cîțu: „Presiuni au existat în piață” Cîțu a confirmat că în piața valutară s-au resimțit presiuni semnificative. El a discutat cu jucători din domeniu și spune că tendința era clară: românii își mutau economiile în euro. „Presiuni au existat în piață, am vorbit cu oameni din piață, au existat presiuni. Voiau să iasă euro din piață. Deci lumea cumpăra euro și vindea lei.”, spune Florin Cîțu. „România are inflație mai mare decât alte țări. E normal să ai un curs mai slab” Întrebat la cât s-ar duce euro dacă BNR ar lăsa cursul valutar liber, Cîțu a estimat un nivel în jur de 5,20 lei. „Am spus că România ar trebui să aibă un curs liber. Ar fi fost în jur de 5,20, cred eu. Până acum, în ultimii ani era mai apreciat, pentru că avem dobândă mare. Dar România are inflație mai mare decât alte țări. E normal să ai un curs mai slab. Cam acolo ar trebui să se ducă, poate mai sus și ar trebui să fie un instrument pe care îl folosim pentru competivitatea internațională.”, afirmă Florin Cîțu. CITEȘTE ȘI: Dan Dungaciu: „Europa are o singură ȘANSĂ – să se alieze cu China” Dan Dungaciu: „Sper că în ROMÂNIA vor fi oameni suficient de lucizi ca să își asume rezultatul alegerilor”
Trei foști premieri analizează măsurile fiscale ale Guvernului Bolojan: Total nepotrivite / Arată puțin a disperare
Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a angajat deja răspunderea în Parlament pentru primul pachet cu măsurile fiscale de austeritate și pregătește deja cel de-al doilea și al treilea set de măsuri. Una dintre cele mai importante prevederi din primul pachet este creșterea TVA de la 19% la 21%, măsură care a creat discuții ample în spațiul public. Gândul a stat de vorbă cu trei foști premieri pentru a afla părerea acestora despre aceste măsuri, dar și pentru a îi întreba ce strategie ar fi adoptat ei pentru corectarea deficitului bugetar. „Așteptam să văd că vom sancționa prima dată pe cei care ne-au adus în această situație” Pe de o parte, Viorica Dăncilă a catalogat măsurile adoptate de Guvernul Bolojan drept „total nepotrivite”. Aceasta a mai adăugat că sunt „măsuri care sancționează cetățenii români pentru greșelile pe care le-au făcut în ultimii ani de guvernare cei care au fost la putere”. „Mă așteptam ca măsurile să nu fie doar de sancționare a populației, care nu are absolut nicio vină pentru ceea ce se întâmplă, ci să fie măsuri care să dea o direcție economică României, pentru că eu nu cred că economia României va prospera dacă impozităm mai mult sau taxăm mai mult populația. Mai așteptam să văd că ajutăm ramuri cu potențial, domenii cu potențial ale României, că ajutăm antreprenoriatul românesc, că vom sancționa prima dată pe cei care ne-au adus în această situație, și mă refer la scăderea cheltuielilor cu aparatul bugetar, la tăierea imediată a subvențiilor pentru partidele politice”, a mai declarat Viorica Dăncilă. „În perioade de criză nu se cresc taxe și impozite” Întrebată care ar fi fost strategia sa pentru redresarea situației economice, aceasta a precizat că ar fi ajutat „domeniile cu potențial”. „În niciun caz nu eliminam facilitățile pentru domenii de interes pentru România, și aici mă refer la IT, la construcții și la industria alimentară, încercam să fac un raport foarte bun între resurse și dezvoltare, să ajut domeniile cu potențial, în niciun caz să cresc taxe și impozite. De altfel, orice economist vă poate spune că în perioade de criză nu se cresc taxe și impozite. Uitați că noi acționăm invers și nu cred că acest lucru va duce în direcția bună în România”, a spus Viorica Dăncilă. Fostul prim-ministru a mai precizat și că deficitul de peste 9% la care a ajuns România a fost influențat și de pandemie și de război, „dar în cea mai mare măsură pe dezmățul bugetar și de lipsa de viziune în ceea ce privește partea economică”. „Acest program de austeritate este copiat după programele clasice de austeritate ale FMI” De cealaltă parte, fostul premier liberal Florin Cîțu a declarat că măsurile fiscale ale Guvernului „arată puțin a disperare”. „Acest program de austeritate este copiat după programele clasice de austeritate ale FMI. Exact cum a avut România în 2009, cum a avut Grecia. România a avut cinci ani de zile să își revină, Grecia de vreo 10. Bineînțeles că aș fi avut o altă strategie. Nu este nicio diferență între situația dificilă în care se află România astăzi comparat cu situația dificilă în care ne aflam în pandemie. Și atunci am reușit să rederesăm deficitul fără creșteri de taxe”, a adăugat Florin Cîțu. „Faptul că acest Guvern a fost forțat să crească taxe, înseamnă că nu este credibil” Fostul premier a mai adăugat că problema principală a actualului Guvern este aceea a credibilității. „Un Guvern credibil în fața investitorilor, în fața Comisiei (n.r. Comisiei Europene), în fața agențiilor de rating nu are nevoie să crească taxe și este crezut că va face reforme și va merge mai departe. Faptul că acest Guvern a fost forțat să crească taxe, înseamnă că nu este credibil, că nimeni de acolo, din Guvern, nu reprezintă o garanție pentru piețele financiare că deficitul o să fie redus doar prin reforme. De aceea au apărut aceste creșteri, ca o garanție că uite, suntem serioși”, a mai spus Florin Cîțu. „În fața investitorilor contează cine implementează aceste reforme” Întrebat pe ce s-ar fi axat pentru corectarea deficitului, Florin Cîțu a răspuns că pe reforme. „În primul rând, aveam AMPIP-ul. Trebuia desființat. După aceea aveam subvențiile de la buget, care acum sunt duble față de perioada din pandemie. Existau resurse pe termen scurt ca să arăți că ești serios, dar repet: în fața investitorilor contează cine implementează aceste reforme. Din păcate, astăzi, e clar că nu există o încredere în persoanele care promit că vor face o reformă în România”, a explicat Florin Cîțu. „Dacă ai cea mai mare inflație din Europa, nu mărești TVA” Cel de-al treilea premier contactat de Gândul a fost Victor Ponta. Acesta a catalogat măsurile fiscale drept „greșite, nedrepte social, ineficiente economic”. „Dacă ai cea mai mare inflație din Europa, nu mărești TVA; dacă ai cele mai mari prețuri la energie, nu elimini toate facilitățile fiscale pentru agricultură; dacă tai bursele studenților și introduci CASS pentru pensionari și pentru tinerele mame, nu poți spune că nu te atingi de «pisicile grase» numite politic în toate conducerile agențiilor, companiilor și regiilor — care câștigă salarii mai mari decât orice manager dintr-o firmă privată. Din aceste motive, NU pot susține pachetul de majorări de taxe și impozite al Guvernului”, se arată și într-o postare de pe Facebook a lui Victor Ponta. Gândul a mai încercat să obțină reacții și de la alți doi foști premieri PNL, însă unul nu a dorit să facă comentarii, iar celălalt nu a răspuns apelurilor și mesajelor redacției. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Liberalii îl votează pe Ilie Bolojan pentru funcția de PREȘEDINTE / NICUȘOR DAN, la Congresul PNL: E un partid care m-a invitat și am venit Nicușor Dan, ANGAJAMENT de ajutor pentru Republica Moldova, înaintea alegerilor de la Chișinău: Succes forțelor pro-occidentale PSD explică de ce lipsește de la Congresul PNL / „Este un eveniment politic. Menținem o SEPARARE CLARĂ”
Avertismentul unui fost premier: TVA-ul ar putea să crească la 24%/ Pachetul fiscal, o cârpeală
„Așa cum arată acest pachet fiscal astăzi, există o probabilitate foarte mare ca TVA-ul să meargă la 24%, ori până la finalul anului, ori la începutul anului viitor”, spune fostul premier Florin Cîțu. Liberalul critică primul pachet de măsuri fiscale asumat în Parlament de Ilie Bolojan, pe care îl numește o „cârpeală”. „Sunt sceptic, văzând că mergem după tot felul de cârpeli, în loc să atacăm problemele de fond. Reforma salarizării este în PNRR, primim bani pentru ea și reduce cheltuielile bugetare pe termen lung”, adaugă fostul lider PNL la RFI. Florin Cîțu avertizează asupra caracterului temporar al măsurilor fiscal-bugetare, care ar putea decredibiliza guvernul în fața instituțiilor financiare internaționale. „De ce este greu ca cineva să creadă că această reformă, astăzi, este serioasă? Pentru că atunci când introduci măsuri temporare, îți asumi, de exemplu, că eu, ca Guvern — eu nu sunt de acord — dar îți asumi că o parte dintre pensionari vor trebui să plătească acea contribuție la sănătate, tu vrei să convingi piețele că ești serios în ceea ce privește reducerea pe termen lung a deficitului bugetar. Nu poți atunci să dai înapoi și să spui că măsura este temporară, pentru că, în acel moment, cineva care se uită la evoluția deficitului pe termen lung va spune: da, dar atunci o să-ți lipsească aceste venituri și de unde le iei?”, încheie fostul premier. AUTORUL RECOMANDĂ: