Fost CIO al Guvernului, investigat pentru posibile infracțiuni fiscale
Fostul Chief Information Officer (CIO) al Guvernului României din timpul mandatelor prim-miniștrilor Viorica Dăncilă și Ludovic Orban este vizat de un control al Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) pentru potențiale infracțiuni fiscale în operațiuni care se ridică la zeci de milioane de lei, scrie stiripesurse.ro. Este vorba de Marian Murguleț, afaceristul care, în urmă cu doar o săptămână, își vindea toate acțiunile deținute în cadrul companiei Trencadis și se retrăgea complet din firma care, în perioada 2024-2025, a fost furnizor de componente pentru Cloudul Privat Guvernamental administrat de Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS). Totodată, în iunie 2021, Murguleț a fost numit în funcția de secretar de stat la Ministerul Cercetării, însă a fost demis o zi mai târziu. Acum, Marian Murguleț, fost coordonator al strategiei IT în Guvernul României, este verificat de inspectorii Antifraudă într-un caz care vizează fluxuri financiare de ordinul zecilor de milioane de lei. Operațiunile sunt analizate inclusiv din perspectiva unor potențiale infracțiuni fiscale. Absolvent de ASE, responsabil de strategiile IT și de marile proiecte de digitalizare ale statului român Marian Murguleț a fost numit CIO al Guvernului României pe 11 iulie 2019, în timpul mandatului Vioricăi Dăncilă și a continuat să își exercite funcția, inclusiv sub comanda lui Ludovic Orban, până în ianuarie 2021, când conducerea Executivului a fost preluată de Florin Cîțu. La acea vreme, Murguleț coordona strategiile IT, arhitectura informatică a administrației centrale și marile proiecte de digitalizare ale statului român. Acesta era implicat și în coordonarea interinstituțională a Cloudul Privat Guvernamental, proiectul administrat de STS. Totuși, numirea sa în funcția de CIO a fost criticată încă de la început, mai ales din cauza lipsei studiilor tehnice. Murguleț este absolvent de Finanțe la Academia de Studii Economice (ASE) și a lucrat, la începutul anilor 2000, în Ministerul Afacerilor Externe, inclusiv la Ambasada României din Suedia. Abia în 2008 a făcut pasul spre mediul privat, unde a lucrat în mai multe companii IT, printre care și Siveco, în care a fost responsabil de mai multe piețe internaționale și, mai apoi, de conducerea biroului din Turcia, până în anul 2015. În acest fel, a acumlat experiență în management, vânzări și strategie de business. Marian Murguleț | Sursa foto: Mediafax Numit în funcția de secretar de stat în Ministerul Cercetării, dar demis după doar o zi / „Nu reprezintă Guvernul” După jumătate de an în care a stat departe de administrația publică, Marian Murguleț a fost numit ca secretar de stat în Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, la data de 22 iunie 2021. O zi mai târziu, pe 23 iunie 2021, acesta era eliberat din funcție de premierul Florin Cîțu. Fostul șef al Executivului spunea, la vremea aceea, că „numirea inițială nu reprezenta Guvernul” și că „dacă ar fi avut informația mai devreme, nu ar fi făcut numirea”. Nu a fost și nu este clar despre ce informație este vorba. Decizia pentru eliberarea din funcție a lui Marian Murguleț | 23 iunie 2021 Cum a ajuns fostul CIO al Guvernului să dețină 100% din Trencadis în anul 2023 În prima zi din luna martie a anului 2022, Murguleț a devenit Chief Executive Officer (CEO) la Trencadis Corp SRL, firma fondată de Radu Negulescu, care, în 2017, a participat la implementarea sistemului RO-ALERT, proiect coordonat de STS și de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU). În 2023, după doi ani de când a fost eliberat din funcția de CIO al Guvernului României, Murguleț a cumpărat participația lui Radu Negulescu și a ajuns să dețină 77,52% din acțiunile firmei. Restul îi revenea omului de afaceri Frank Timiș. Un an mai târziu, First Investment Holding, firma prin care Frank Timiș deținea 22,48% din acțiunile Trencadis, își vinde, la rândul său, participația către Marian Murguleț. Astfel, fostul CIO din Guvern a ajuns să dețină 100% din firmă. Marian Murguleț Firma în care Murguleț era acționar majoritar a avut o cifră de afaceri de 34 de milioane de euro în 2023 Cea mai mare cifră de afaceri a companiei Trencadis, de peste 167 de milioane de lei – adică peste 33,5 milioane de euro – a fost înregistrată în 2023. La acea vreme, profitul se ridica la peste 6 milioane de lei. În 2024, firma a avut o scădere bruscă, determinată de prioritizarea reducerii datoriilor istorice – de peste 154 de milioane de lei în 2023 și de doar 21 de milioane de lei în următorul an – și a obținut o cifră de afaceri de 46 de milioane de lei și un profit de 295.046 de lei, mult mai mic decât în anii precedenți. Totuși, în 2025, creșterea a fost surprinzătoare. Trencadis a încheiat anul precedent cu o cifră de afaceri de 110,7 milioane de lei și cu un profit de 2,2 milioane de lei, fără să aibă mai mult de 13 salariați. Sursa: Listafirme.ro Marian Murguleț și asociatul său au plecat din companie la finalul lui august 2026, când deja ar fi început investigațiile Antifraudă În ultima zi din vara anului 2026, pe 31 august, Marian Murguleț – care deținea 68% din acțiunile firmei Trencadis – și partenerul său, CEO-ul Adrian Văduva – care deținea restul de 32% – au anunțat că se retrag complet din cadrul companiei. Conform informațiilor obținute de jurnaliștii stiripesurse.ro, mutarea celor doi este direct legată de controlul Antifraudă. Investigațiile sunt în desfășurare, iar rezultatele acestora nu au fost făcute publice. Adrian Văduva
Bilanț PNRR: Câți bani a primit România și cât dă înapoi
Luni, 31 august 2026, este ultima zi în care mai pot fi îndeplinite jaloanele și țintele asumate în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), proiectul care, după ce a fost prezentat de Klaus Iohannis ca „salvarea de 80 de miliarde de euro”, a primit o alocare inițială de doar 29,2 miliarde de euro și a ajuns, după trei runde de negocieri și renegocieri, la puțin peste 20 de miliarde de euro. Până în acest moment, în urma a patru cereri de plată finalizate, România a primit suma netă de aproximativ 13 miliarde de euro, dintre care 3,5 miliarde de euro trebuie oricum returnate Comisiei Europene. Totuși, povestea nu se încheie aici, întrucât statul român va mai putea depune cereri de plată în baza jaloanelor deja îndeplinite sau presupus îndeplinite. Gândul prezintă bilanțul celor aproape cinci ani de PNRR și ce urmează de la data de 1 septembrie. Loading … „După patru zile și patru nopți, am obținut o sumă impresionantă de 80 de miliarde de euro” / „Bani pentru reconstrucția României” Au trecut mai bine de șase ani de când Klaus Iohannis le transmitea românilor, direct de la Bruxelles, că, „după patru zile și patru nopți de negocieri foarte complicate”, a obținut impresionanta sumă de 80 de miliarde de euro, bani europeni care, conform declarațiilor președintelui de la acea vreme, urmau să fie investiți în infrastructură, școli, spitale, digitalizare și, cel mai important, în relansarea economică a țării. În realitate, întreg foiletonul implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care se încheie astăzi, 31 august 2026, poate fi rezumat printr-un simplu titlu: „Cum au reușit Guvernele României, în decurs de șase ani, să transforme un proiect de 29 de miliarde de euro într-unul de 20 de miliarde de euro?” Cât a vrut să obțină România prin PNRR și câți bani au fost aprobați inițial La finalul lui mai 2020, după două luni de când toate statele europene au confirmat debutul pandemiei de COVID-19, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prezenta proiectul NextGenerationEU, al cărui element central era „Mecanismul de Redresare și Reziliență”. Aproape patru luni mai târziu, Comisia explica pașii concreți de implementare a noului program și anunța că fiecare stat membru UE urma să-și pregătească propriul plan național. În mai 2021, prim-ministrul Florin Cîțu, confirma cifra de 29,2 miliarde de euro pentru proiectul inițial al Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și declara că „România are nevoie de toată suma pentru a se dezvolta și pentru a prinde din urmă celelalte țări europene”. În luna octombrie a aceluiași an, Consiliul UE a aprobat PNRR-ul, în valoare 29,18 miliarde de euro, dintre care 14,24 miliarde de euro reprezentau granturi, adică sume nerambursabile, iar 14,94 miliarde de euro reprezentau împrumuturi, adică bani pe care statul român își asuma obligația de a-i „da integral înapoi” cel târziu până la data de 31 decembrie 2058. Klaus Iohannis, Ursula von der Leyen și Florin Cîțu, septembrie 2021 | Sursa foto: Mediafax Cum au reușit să renegocieze 29 de miliarde de euro până au ajuns la 20 de miliarde de euro La finalul lui 2021, economia României a înregistrat o creștere neașteaptată de 5,7% în termeni reali, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Un an mai târziu, economia țării creștea cu încă 4,1%, motiv pentru care, în noiembrie 2023, Comisia Europeană a decis recalibrarea valorii totale a PNRR-ului. Din granturile negociate inițial, a fost scăzută suma de 2,1 miliarde de euro, drept urmare a creșterii economice pe care a înregistrat-o România, însă introducerea programului REPowerEU a mai adus o finanțare nerambursabilă de 1,4 miliarde de euro. De aceea, după prima rundă de renegociere, PNRR-ul a ajuns la 28,5 miliarde de euro, dintre care 13,6 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi. Problemele majore au început să apară în toamna anului 2025, la a doua rundă de negocieri, atunci când valoarea totală a PNRR-ului a fost redusă drastic la 21,41 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde de euro granturi și 7,84 miliarde de euro împrumuturi. A treia și, totodată, ultima rundă de negocieri, finalizată în vara lui 2026, a mai adus o scădere de 1,3 miliarde de euro din valoarea totală a PNRR-ului. Practic, de la 29,18 miliarde de euro – cifra aprobată inițial de Consiliul Uniunii Europene – PNRR a ajuns la 20,11 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde de euro nerambursabili, respectiv 6,54 miliarde de euro cu valoare rambursabilă. Prim-ministrul Ilie Bolojan și ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru | Sursa foto: Mediafax Câți bani a primit efectiv România prin PNRR / Când a început Comisia Europeană să sesizeze neîndeplinirea jaloanelor Dincolo de valoarea integrală a PNRR-ului, negociată și renegociată de trei ori la nivelul Comisiei Europene, rămâne întrebarea câți bani a încasat efectiv statul român prin îndeplinirea jaloanelor și țintelor asumate în conținutul proiectului. Îaninte de demararea propriu-zisă a reformelor asumate în PNRR, statul român a primit o prefinanțare de 13% din valoarea totală aprobată inițial, adică 3,79 miliarde de euro, dintre care 1,85 miliarde de euro granturi și 1,94 miliarde de euro împrumuturi. Prima cerere de plată a fost depusă în mai 2022. La acea vreme, statul român cerea 3 miliarde de euro, dintre care 2 miliarde sub formă de granturi și aproape 1 miliard sub formă de împrumuturi. Suma netă pe care a primit-o din partea Comisiei Europene, după îndeplinirea a 21 de jaloane și ținte, a fost de 2,56 miliarde de euro – 1,77 miliarde de euro granturi, respectiv 780 de milioane de euro împrumuturi. A doua cerere de plată a fost depusă tot în 2022, la jumătatea lunii decembrie. Prin aceasta, statul român solicita alocarea a 3,22 miliarde de euro, dintre care 2,14 miliarde granturi și 1,08 miliarde împrumuturi. Totuși, suma netă virată în septembrie 2023 a fost de 2,76 miliarde de euro – 1,86 miliarde de euro sub formă de granturi și 890 de milioane de euro sub formă de împrumuturi. Comisia a blocat 53,36 milioane de euro, după ce România a eșuat în îndeplinirea a
Am scăpat de junk doar pe hârtie. În realitate, suntem în junk
Agenția de rating internațional Fitch și-a revizuit decizia privind ratingul suveran al României, țara noastră scăpând la limită de retrogradarea la categoria junk. Acest succes este însă doar aparent. Chiar dacă România își menține ratingul BBB-, noi suntem de fapt în junk, dacă luăm în calcul dobânzile uriașe la care ne împrumutăm pe piețele externe, avertizează specialiștii. România are, de departe, cele mai mari costuri de împrumut dintre statele vecine din UE, ba chiar și față de țări precum Albania. Practic, ne împrumutăm la categoria „junk”, deși am scăpat de retrogradarea Fitch. Cel mai utilizat indicator pentru costul de împrumut al unui stat este randamentul titlurilor de stat cu maturitate la 10 ani. În cazul României, dobânda la care se împrumută statul pe 10 ani, cea mai recentă cotație, este de 6,91%, dar poate depăși și 7%, în medie. Spre comparație, bulgarii se împrumută la dobânzi de puțin peste 4%, iar Ungaria are un randament al titlurilor de stat pe 10 ani de 5,56%, în momentul publicării acestei știri. Albania, țară din afara Uniunii Europene, se împrumută la dobânzi între 4,6% și 5,4%. Gândul a stat de vorbă cu fostul premier Florin Cîțu și cu analistul economic Adrian Negrescu, care au explicat cum să ne raportăm corect la decizia Fitch și au vorbit despre riscurile pe care le presupune perioada următoare, marcată de o criză politică prelungită, de cea mai mare inflație din Europa și de starea de recesiune în care se află de fapt România. Loading … România a scăpat la limită de retrogradare România a reușit in extremis să evite retrograderea la categoria junk. Agenția de rating Fitch a menținut ratingul suveran al României la „BBB minus”, cu perspectivă negativă. Fitch a explicat situația printr-un apel făcut de țara noastră și prin furnizarea unor date suplimentare relevante, care au dus la evitarea retrogradării. De notat că în raportul de evaluare, echipa de experți independenți ai agenției de rating acordă un scoring final. O analiză tehnică care înseamnă 80-85% din evaluarea finală și cuprinde criterii de bază ca: starea finanțelor publice, consistența politicilor monetare, analiza sustenabilității sectorului extern, eficiența guvernării potrivit indicatorilor Băncii Mondiale. Florin Cîțu: „Am cumpărat puțin timp/România deja a retrogradat” Fostul premier Florin Cîțu, finanțist ca pregătire, are o perspectivă critică mai ales asupra situației în care a fost adusă România, amenințată de pericolul de a fi retrogradată de marile agenții de rating. Acesta a declarat, în exclusivitate pentru Gândul, că actualul Guvern este responsabil pentru această criză economică, prin măsurile luate în ultimul an. Fostul premier Florin Cîțu „Cred că vestea este că, de fapt, ne-au adus aici. Acum că li s-a făcut milă (n.r. – celor de la Fitch), că li s-a promis ceva, toată asta este partea a doua. Problema este că ne-au adus aici. Asta este vestea. Nimeni nu crede că guvernele de succes succesive ne-au adus în acest punct. Acum, că noi am cumpărat puțin timp, ce se poate rezolva în câteva luni de zile? Nimic din ceea ce au spus cei de la Fitch. Iar aici, foarte important pe criteriile Fitch, este că România deja a retrogradat. Acum vom vedea ce se va întâmpla în continuare, când se va schimba această etichetă sau dacă se va schimba”. „Semnalul pe care îl dă Fitch este să scăpăm de cei care ne-au adus aici” „Problema noastră este alta, că această iertare a Fitch o să fie prezentată ca un mare succes. Iar cei care ne-au adus aici vor încerca să rămână la putere și vor spune, domne, uite că noi am riscat și am reușit. Dar, de fapt, ei ne-au adus aici și nu este un succes faptul că ne-au iertat. Primul lucru pe care ar trebui să-l facem după ce am scăpat ar fi să scăpăm de cei care ne-au adus aici. Ăsta e de fapt semnalul pe care-l dă Fitch. Să spună foarte clar, o altă echipă la conducere care v-a adus în downgrade. OK, vă mai dăm timp să scăpați de ei. Dacă nu scăpați de ei, vom vedea ce se va întâmpla peste câteva luni de zile. Dar, bineînțeles că acum au scăpat, vor spune, nu, doamne, uite că ne confirmă”. Fitch a transmis că nu crede că Guvernul merge în direcția bună Fostul premier, care a fost și ministru de Finanțe, a explicat cum poate fi citită corect și profesionist decizia agenției de rating Fitch. „Mai este un alt lucru iarăși important, pe care nu l-am văzut în spațiul public. Toată lumea e fericită că uite, Fitch ne confirmă, vor spune că, uite, Fitch arată că facem pași, pentru că outlook-ul a rămas negativ. Deci tu ieși la BB minus cu outlook negativ. Dacă Fitch voia să arate că ceea ce a făcut Guvernul în ultimul an de zile merge în direcția bună, ar fi schimbat outook-ul la stabil, dar nu l-a schimbat. Din contră, l-a dus la downgrade. „Aceiași oameni care au distrus nu pot să și corecteze” Eu nu înțeleg ce mai așteaptă Ministerul Finanțelor și BNR, Guvernul, pentru că ceea ce a făcut în ultimul an de zile a fost prost. Ăsta e semnalul cel mai bun, au dus România în downgrade. Nu, încă aveați timp să îi schimbăm. Dacă îi schimbăm bine, dacă nu îi schimbăm, iarăși bine. Vom vedea peste câteva luni de zile, când Fitch va analiza ce vor face cei care rămân. Și ultimul lucru, dacă noi credem că cei care au distrus și ne-au adus la downgrade pot acum cu adevărat să schimbe ceva, se înșeală amarnic. Bineînțeles că nu se va întâmpla și vom vedea rezultatele în foarte scurt timp. Aceiași oamenii care au distrus nu pot să și corecteze”. Guvernul va folosi sperietoarea junk ca să forțeze guvernarea În finalul comentariului său, fostul premier consideră că Guvernul interimar va folosi decizia aparent salutară Fitch pentru a forța propria rămânare la guvernare. „Eu cred că, pe scurt, vor încerca să folosească această sperietoare pentru a forța o guvernare. Asta e primul lucru. În al doilea rând, da, având în vedere cine sunt oamenii care ne conduc, întotdeauna
Florin Cîțu, după ce INS a anunțat că economia României a scăzut cu 1,2% în primul trimestru din 2026: „Realitatea din spatele propagandei”
Fostul premier Florin Cîțu a transmis un mesaj dur la adresa Guvernului, după ce Institutul Național de Statistică a publicat noi date, care arată că economia României a scăzut cu 1,2% în primul trimestru al anului 2026. „INS a publicat azi a doua revizuire a PIB-ului pe T1 2026. Cifra agregată nu s-a schimbat: -1,2%!!! Marea surpriză, neplăcută pentru propaganda guvernului: consumul statului a fost revizuit masiv în sus — consumul colectiv al administrațiilor publice, de la stagnare (99,6) la creștere de 12,9% în termeni reali. Consumul individual al administrațiilor, revizuit și el de la scădere la +5%”, precizează Cîțu. Loading … „Pe componente: – Consumul privat: -1,8% în termeni reali. – Firmele își lichidează stocurile: -2,5 puncte procentuale din PIB. – Investițiile: revizuite în jos, de la +0,9 la +0,4 contribuție. – Statul: consum colectiv +12,9% real”, mai arată acesta. „În același timp, consumul privat rămâne în cădere, iar — și mai grav — investițiile au fost revizuite în jos. Concluzia guvernării, pe baza datelor oficiale, din ultimul an: consolidarea se face DOAR pe spatele românilor și al firmelor, în timp ce statul se extinde (consumul statului crește cu două cifre). Asta este realitatea din spatele propagandei care promite reformă: statul se extinde, în timp ce sectorul privat moare”, conchide fostul premier. INS: Economia României a scăzut cu 1,2% în primele trei luni ale anului Economia României a scăzut cu 1,2% pe serie brută în primele trei luni ale acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul 2025, şi cu 1,1% pe serie ajustată sezonier, potrivit datelor provizorii anunţate joi de Institutul Național de Statistică (INS). Produsul Intern Brut (PIB), date ajustate sezonier, estimat pentru trimestrul I 2026 a fost de 499,738 miliarde lei prețuri curente în termeni nominali, iar în termeni reali, în scădere cu 1,1% faţă de trimestrul I 2025. Pe serie brută, produsul intern brut estimat pentru trimestrul I 2026 a fost de 405,907 miliarde – în termeni reali – cu 1,2% față de trimestrul I 2025. Potrivit datelor INS, volumul valorii adăugate brute pe ramuri de activitate a înregistrat modificări mai importante între cele două estimări, astfel: agricultura, silvicultura și pescuitul nu au contribuit la creşterea PIB (0,0%) în cele două estimāri, iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (100,8%); industria a înregistrat aceeaşi contribuție la modificarea PIB (-0,2%) în cele două estimări, iar volumul de activitate s-a modificat cu -0,1 puncte procentuale faţă de estimarea anterioară (de la 98,8% la 98,7%). De asemenea, construcțiile au înregistrat aceeaşi contribuție la creşterea PIB (+0,4%) in cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (107,9%); comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transportul şi depozitarea; hotelurile şi restaurantele s-au modificat uşor in contribuţia la creşterea PIB, respectiv de la -0,8% la -0,7% între cele două estimäri, iar volumul de activitate s-a modificat cu -0,1 puncte procentuale (de la 96,9% la 96,8%). Informaţiile şi comunicaţiile au înregistrat aceeaşi contribuție la modificarea PIB (-0,3%) in cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (95,9%). „Intermedierile financiare şi asigurările nu au contribuit la creşterea PIB (0,0%) în cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (100,9%); tranzacțiile imobiliare s-au modificat uşor în contribuţia la creşterea PIB, respectiv de la -0,1% la -0,2% între cele două estimäri, iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (98,1%); activitățile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activitățile de servicii suport s-au modificat de la -0,3% la -0,2% în contribuția la creşterea PIB intre cele două estimări, iar volumul de activitate a crescut cu +0,1 puncte procentuale faţă de estimarea anterioară (de la 96,1% la 96,2%); administrația publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială au înregistrat aceeași contribuție la modificarea PIB (-0,2%), iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (98,7%); activitățile de spectacole, culturale şi recreative; reparațiile de produse de uz casnic şi alte servicii au înregistrat aceeași contribuţie la creşterea PIB (+0,3%) intre cele două estimari, iar volumul de activitate a scăzut cu -0,1 puncte procentuale faţă de estimarea anterioară (de la 111,6% la 111,5%), menționează INS. Potrivit documentului, volumul impozitelor nete pe produs nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (99,4%). Din punctul de vedere al utilizării PIB, diferente semnificative ale contribuției la modificarea PIB între cele două estimări, au inregistrat: cheltuiala pentru consumul final individual administraţiilor publice, de la -0,1% la +0,4%, ca urmare a majorării volumului său cu +6,2 puncte procentuale (de la 98,8% la 105,0%); consumul final colectiv efectiv al administrațiilor publice. de la 0,0% la +1,4%, ca urmare a creşterii volumului său cu +13,3 puncte procentuale (de la 99,6% la 112,9%); formarea brută de capital fix, de la +0,9% la +0,4%, ca urmare a scăderii volumului său cu -2,5 puncte procentuale (de la 104,7% la 102,2%). Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populației a înregistrat aceeaşi contribuție la creşterea PIB (-1,2%) in cele două estimări, iar volumul nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (98,2%), se mai arată în comunicatul INS
Florin Cîțu avertizează asupra unui risc major: „Băncile românești țin 27,6% din active în titluri de stat media UE e 9,7%”
Fostul premier, Florin Cîțu, atrage atenția asupra faptului că băncile românești dețin 27,6% din active în titluri, un procent de trei ori mai mare decât mare de media Uniunii Europene, care este de numai 9,7%. În acest context, economia României riscă să devină și mai vulnerabilă, iar cetățenii sunt cei care vor simți din plin consecințele. Cîțu subliniază și că românii care contribuie la pensii private devin, practic, finanțatorii băncilor la care deschid contul. Loading … „Băncile românești țin 27,6% din active în titluri de stat — media UE e 9,7%. De aproape trei ori mai concentrat. Totuși, riscul este aproape 100% aruncat pe cetățeanul român. Pensia privată (Pilonul II) e investită 64% în titluri de stat, plus încă 28% în acțiuni dominate de bănci și companii de stat — băncile deținând la rândul lor titluri de stat. Depozitele bancare stau pe bilanțurile unui sector bancar cu expunere record pe același stat. Chiar și dacă nu vrea, românul este forțat să crediteze propriul stat — diversificarea e practic imposibilă”, spune Florin Cîțu. Florin Cîțu preconizează un scenariu economic sumbru Florin Cîțu menționează că, în contextul unui downgrade sub rata de investiții, economia României va ajunge într-un blocaj profund. „Consecința: un downgrade sub investment grade — scenariu tot mai puțin teoretic în situația în care nicio instituție a statului nu poate constituțional propune un buget pentru 2027 sau o rectificare . Într-un scenariu de downgrade cu un șoc de 200 de puncte de bază pe randamente, pensia scade contabil cu ~10-12%, creditul se scumpește, leul se depreciază, inflația crește din nou”, mai spune fostul premier. „Mecanismul prin care costul datoriei se transferă tăcut de la stat la cetățean” Fostul demnitar explică cum mecanismul inflației peste dobânzi este modul prin care costul datoriei, cumulate de statul român, se transferă la cetățean. „Inflația peste dobânzi este mecanismul prin care costul datoriei se transferă tăcut de la stat la cetățean. Este exact ce observăm din 2022 încoace: patru ani în care dobânzile la economiile populației (si randamente de stat) au stat sistematic sub inflație”, mai afirmă Cîțu. România a înregistrat a 10-a lună de scădere economică Amintim că, potrivit unui studiu al Institutului Naţional de Statistică (INS) economia României a scăzut pentru a 10 lună consecutiv. INS arată că vânzările din comerţul cu amănuntul sunt în continuare cu aproape 5% sub nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut. Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în categoria mărfurilor nealimentare, dar sunt scăderi şi în ce priveşte achiziţia de mâncare, băuturi sau tutun. De asemenea, încasările pe care le-au avut distribuitorii de carburanţi au fost mai mici, cu 2,8%, în contextul în care preţurile la pompă au crescut atât la benzină, cât şi la motorină. FOTO: Mediafax
Documente oficiale dezvăluie cum s-au aprobat achizițiile de vaccinuri anti-COVID. Voiculescu: Premierul lua decizia, ministrul Sănătății era exclus
Un prim set de documente permite reconstituirea traseului prin care vaaccinurile anti-COVID ajungeau în România, de la stadiul de propunere, trecând prin cel de decizie și până la cel de implementare, scrie G4Media. Un alt set de documente se referă la circumstanțele în care s-a născut litigiul dintre România și producătorul de medicamente Pfizer, în urma căruia statul român are de plătit despăgubiri de aproape 600 de milioane de euro. Cum ajungeau vaccinurile în țară? În iunie 2020, Comisia Europeană a pus la punct un mecanism de achiziție centralizată a vaccinurilor pentru tot blocul comunitar. La acel moment, producătorii lucrau deja, într-un stadiu incipient, la dezvoltarea de vaccinuri anti-COVID, dar încă nu aveau vreun vaccin autorizat. Conform acestui mecanism, statelor le erau repartizate cote din viitoarele tranșe de vaccinuri, în funcție de populația țării (cotă pro-rata). României îi revenea o cotă de 4,26%. Mecanismul de alocare era, la rândul său, destul de rigid: odată oferta lansată, statele aveau la dispoziție 5 zile ca să accepte oferta sau să o refuze (opt-out). Dacă o acceptau, trebuiau să cumpere toată cantitatea alocată, nu cantități mai mici. De asemenea, Comisia Europeană a constituit un Comitet European de Vaccinare, format din reprezentanți ai celor 27 de state membre. Din partea României, reprezentant a fost desemnat Cătălin Țucureanu, cercetător la Institutul Cantacuzino și consilier onorific al secretarului de stat Andrei Baciu, din Ministerul Sătănății. Pe 20 noiembrie 2020, în România s-a înființat Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea (CNCAV), un organism interministerial aflat în subordinea Secretariatului General al Guvernului și în coordonarea prim-ministrului, destinat să administreze întreaga problematică a campaniei de vaccinare. Președinte al CNCAV a fost desemnat medicul militar colonel Valeriu Gheroghiță, iar vicepreședinte Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății. Cum era aprobată achiziția vaccinurilor: decizia finală aparținea premierului Documentele obținute de G4Media de la SGG conțin o parte din corespondența dintre Cătălin Țucureanu, tandemul Valeriu Gheorghiță – Andrei Baciu și Cabinetul primului ministru Florin Cîțu, între sfârșitul anului 2020 și începutul anului 2021, aferentă achiziției mai multor tranșe de vaccinuri Pfizer și Moderna. Documentele descriu următorul traseu de achiziție. – Cătălin Țucureanu participa la ședințele Comitetului European de Vaccinare și prelua de acolo informațiile relevante: ce vaccinuri sunt disponibile și în ce cantități, prețuri, calendare de livrare. De asemenea, în ședințele Comitetului European se discuta și despre perspectivele apariției de noi vaccinuri, stadiile de autorizare, eventuale probleme logistice. Cătălin Țucureanu punea toate aceste informații într-un document pe care îl înainta către CNCAV. – Valeriu Gheorghiță și Andrei Baciu, președintele și vicepreședintele CNCAV, întocmeau o notă de informare conținând toate informațiile primite de la Cătălin Țucureanu și o înaintau prim-ministrului Florin Câțu și în atenția Secretariatului General al Guvernului, cu solicitarea de a dispune sau nu achiziția. – Premierul avea 5 zile la dispoziție în care să ia o decizie: dacă în acest termen nu transmitea un refuz explicit, Comisia Europeană considera că achiziția a fost aprobată. Din documentele obținute de noi rezultă că premierul aproba în aceeași zi achiziția, printr-o rezoluție „Da” sau „De acord”, semnată și ștampilată, fără să mai aștepte trecerea celor 5 zile. – Nota cu aprobarea premierului se transmitea înapoi către CNCAV, prin SGG, iar apoi către ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, ca ordonator de credite. În baza deciziei premierului, ministrul Sănătății semna așa numitele „formulare de comandă” – documente conținând cantitățile repartizate României, care erau trimise apoi Comisiei Europene, pentru a fi integrate în comanda centralizată către producătorii de vaccinuri. Se poate observa că, așa cum a fost configurată instituțional întreaga campanie de vaccinare anti-COVID, centrul de decizie privind achiziția de vaccinuri a fost plasat la nivelul prim-ministrului, tot ce era în amonte ținând de zona de propunere, iar ce era în aval de zona de implementare. Acest mecanism a funcționat până în mai 2022, când CNCAV s-a desființat, iar toate prerogativele sale legate de vaccinarea anti-COVID au fost transferale la Ministerul Sănătății și integrate în programele generale de vaccinare ale acestuia. De ce a ajuns România în proces cu Pfizer și cum a fost ratată renegocierea contractului Un al doilea set de documente primite de la SGG face parte din corespondența purtată în 2023 între ministrul Sănătății de atunci, Alexandru Rafila, prim-ministrul Nicolae Ciucă și ministrul de Finanțe, Marcel Boloș. Discuția se purta în legătură cu un contract de achiziție a 39 milioane de vaccinuri Pfizer, care trebuia să asigure necesarul de vaccinare pentru anii 2022-2023. Contractul fusese semnat în mai 2021, în mandatul de premier al lui Florin Cîțu, când ministru al Sănătății era Ioana Mihăilă. În decembrie 2022, ca urmare a faptului că situația epidemiologică se ameliorase simțitor, Comisia Europeană a demarat discuții cu compania Pfizer pentru a renegocia respectivul contract de furnizare a vaccinurilor. Negocierile au durat până în 24 mai 2023, răstimp în care Comisia a ținut la curent autoritățile din statele membre cu evoluția discuțiilor. Renegocierea s-a soldat cu adoptarea Amendamentului 5 la contract, prin care statele care vroiau să-l semneze primeau cantități mai mici de vaccin decât cele stabilite inițial, eșalonate pe 4 ani, dar trebuiau totuși să plătească, la jumătate de preț, vaccinurile pe care nu mai doreau să le primească. Termenul limită pentru acceptarea sau refuzarea Amendamentului 5 era 24 mai 2023. În caz de refuz, statele primeau și erau obligate să plătească întreaga cantitate de vaccinuri contractate inițial. Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a refuzat inițial atât să respecte contractul inițial, cât și să accepte Amendamentul 5, conform unei adrese către premierul Nicolae Ciucă din 17 februarie 2023. El propunea ca Comisia Europeană să găsească alte soluții, care să nu greveze bugetele statelor membre. Documentele primite acum de la SGG arată că, între timp, fostul ministru al Sănătății și-a mai nuanțat poziția. Într-o informare pentru premierul Nicolae Ciucă din 9 mai 2023, cu 15 zile înainte de termenul-limită, acesta expunea rezultatul negocierillor finale dintre Comisia Europeană și Pfizer și solicita prim-ministrului să aleagă una din cele două variante disponibile pentru România: – Să accepte Amendamentul 5, care ar fi presupus un efort bugetar de puțin peste
Cîțu contrazice politica lui Bolojan cu datele Eurostat
Florin Cîțu, fost premier al României, a analizat datele Eurostat și arată faptul că ideea promovată de Guvernul Bolojan, conform căreia România ar avea un model de creștere nesustenabil, ar fi total greșită. Acesta explică că țara noastră ar avea cea mai mică datorie a sectorului privat din UE, iar datoria mare este cea făcută de stat prin împrumuturi masive și cheltuieli mult peste posibilitățile bugetului. Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Florin Cîțu spune că în spațiul public a fost promovată în mod repetat ideea că economia României ar fi crescut nesustenabil, pe baza consumului alimentat prin datorii. Fostul prim-ministru afirmă însă că datele oficiale contrazic această teorie. „Pentru toți „specialiștii” care intoxică spațiul public Aud de luni de zile același refren: România ar fi avut un model de creștere „nesustenabil”, bazat pe consum finanțat pe datorie. De aici ar decurge, chipurile logic, nevoia de a crește taxele și de a extinde mâna statului peste sectorul privat. E fals. Iar un singur grafic, dintr-o sursă greu de contestat — Eurostat — arată exact unde este eroarea. România are cea mai mică îndatorare a sectorului privat din Uniunea Europeană. Nu printre cele mai mici. Cea mai mică. Sub Polonia, sub Lituania, sub Bulgaria, sub toți cei 26 de parteneri europeni și mult sub media UE”. „Nu sectorul privat a produs dezechilibrul” Florin Cîțu subliniază că firmele și populația din România au cele mai mici datorii din întreaga Uniune Europeană, ceea ce ar demonta teoria potrivit căreia mediul privat ar fi responsabil pentru problemele bugetare. „Dacă firmele și gospodăriile românești sunt cele mai puțin îndatorate din Uniune, atunci povestea cu „creșterea pe datorie privată” se prăbușește. Nu sectorul privat a produs dezechilibrul. Datoria care a explodat este datoria statului — rezultatul direct al deciziilor politice care au împins cheltuieli permanente peste capacitatea reală a economiei”. De asemenea, fostul premier susține că actuala guvernare a ales varianta cea mai simplă pentru acoperirea deficitului bugetar: majorarea taxelor și suprataxarea economiei private. „Aici este nodul problemei. Soluția aleasă pentru deficitul statului a fost creșterea taxelor pe privat. Nu reducerea risipei publice. Nu reforma cheltuielilor. Nu restructurarea aparatului bugetar. Ci extragerea de resurse din sectorul care avea cele mai sănătoase bilanțuri din Europa”. Cîțu, critici la adresa Guvernului: Instituția care administrează deficitul a decis că factura o plătește sectorul care nu l-a produs În continuarea postării, Cîțu a explicat că această soluție a fost propunerea Ministerului Finanțelor, însușită de premier. Acesta explică că sistemul privat a fost suprataxat pentru a acoperi un deficit generat de stat. „Această soluție nu a venit de nicăieri: a fost propunerea Ministerului Finanțelor, însușită apoi de premier. Adică exact instituția care administrează deficitul a decis că factura o plătește sectorul care nu l-a produs. Iar efectele se văd acum. Sectorul privat era încă sănătos, dar a fost tratat ca o rezervă fiscală de exploatat. A fost suprataxat tocmai pentru a acoperi un deficit generat de stat. Apoi aceiași oameni se miră că economia încetinește, consumul cade și investițiile sunt amânate.” În opinia fostului premier nu există argumente economice solide pentru taxarea suplimentară a mediului privat. Cîțu a explicat că singura opțiune politică este aceea de a acoperi deficitul bugetar al statului din „bunuzarul celor care produc”. „Nu există argument economic serios pentru suprataxarea celui mai puțin îndatorat sector privat din Uniunea Europeană. Există doar o opțiune politică: să acoperi deficitul statului din buzunarul celor care produc”. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Alexandru Nazare, explicații la DNA în dosarul vaccinurilor
Alexandru Nazare a fost ministru al Finanţelor şi în Guvernul Cîţu, la fel ca și în Guvernul Ilie Bolojan. În această calitate, Nazare a refuzat inițial achiziția de vaccinuri. Alexandru Nazare nu a făcut declarații nici la intrarea la DNA, nici la ieșire. De altfel, pentru a nu fi văzut la ieșirea de la DNA, Nazare nu folosit o altă poartă de acces. Nu s-a folosit clauza „opt-out” La data de 17 iunie 2020, Comisia Europeană a lansat Strategia europeană privind accelerarea dezvoltării, fabricării şi distribuţiei vaccinurilor împotriva COVID-19 prin care propunea o abordare centralizată pentru achiziţia unor opţiuni viabile de vaccinuri şi care a presupus negocierea de către Comisia Europeană a unor acorduri de achiziţie anticipată cu producătorii de vaccinuri în numele statelor membre. Vaccinurile urmau să fie distribuite statelor membre UE în funcţie de numărul populaţiei, iar decizia cu privire la vaccinarea prioritară a anumitor categorii de populaţie revenea statelor membre. De precizat este faptul că statele membre aveau posibilitatea să utilizeze, într-un termen de 5 zile de la notificare, o clauză de „opt-out”, astfel că nu erau obligate să suporte niciun fel de contribuţie pentru vaccinurile pe care decideau să nu le solicite. Cîțu, Voiculescu și Mihăilă, puși sub acuzare, prejudiciu uriaș În dosarul vaccinurilor anti-COVID, fostul premier Florin Cîțu și foștii miniștri ai Sănătății din pandemie, Vlad Voiculescu şi Ioana Mihăilă au fost puşi sub urmărire penală de DNA. Din datele transmise în vederea obţinerii avizului pentru urmărirea penală a lui Florin Cîţu, Vlad Voiculescu şi Ioana Mihăilă, procurorii creionează un tablou al lanţului de decizie şi al hotărârilor succesive, pus în sarcina demnitarilor decidenţi în România, la final de an 2020 şi pe parcursul anului 2021, din care reiese cum statul român a cumpărat şi în neştire în total – pentru o populaţie eligibilă pentru vaccinare de doar 10,7 milioane – 90,3 milioane de doze de vaccin, cu un surplus de 52,8 milioane de doze. Pentru acest fapt DNA calculează un prejudiciu de 1.005.498.687 de euro, fără TVA, la bugetul public. Ba mai mult, un scandal prin adrese derulat în 2021 – între Ministerul de Finanţe şi Ministerul Sănătăţii – arată că România era pe cale să cumpere chiar mai vaccin. În total – 107,92 de milioane de doze. Acest număr corespundea la un raport de „5,7 doze/1 persoană eligibilă, în condiţiile extinderii vaccinării la populaţia peste 2 ani (cca. 18,9 milioane persoane)”.
Miruță, comparație între AUR cu care a dat jos un guvern și AUR care vrea să îl dea jos pe Bolojan
Radu Miruță a vorbit, la B1 TV despre criticile privind moțiunea pe care USR a depus-o împreună cu AUR pentru a da jos Guverul Cîțu în contrapondere cu moțiunea de cenzură PSD – AUR pentru a da jos Guverul Bolojan. „Să știți că sunt lucruri foarte diferite. Atunci USR-ului îi fuseseră dați afară 2-3 miniștri și erau pe banda rulantă „împușcați” ca la jocurile de rațele și vânătorii. Partidului Social Democrat, premierul Bolojean nu-i dat niciun ministru afară, nu este nicio decizie în acest guvern care a fost luată fără ca PSD să fie de acord și mai e un aspect: AUR, în vremea în care s-a întâmplat, pe vremea premierului Cîțu, nu își arătase adevărat față cum și-a arătat-o de atunci încoace”, spune Miruță. Întrebat dacă AUR-ul de atunci era mai frecventabil decât cel de acum, Miruță a spus că nu „mai frecventabil”, „dar nu era atât de demonstrat în rele, nu era atât de demonstrat în apropierea asta față de Federația Rusă, nu era atât de demonstrat ca piedică a României înspre apropierea cu Uniunea Europeană, cu Statele Unite. A făcut multe rele AUR de atunci până acum pe drumul de dezvoltare a României înspre Vest”.
Doi foști ministri de Finanțe sună alarma: Criză socială! România a intrat și trece printr-o criză socială/Consumul s-a prăbușit în ianuarie 2026
Doi foști miniștri de Finanțe, Adrian Câciu și Florin Cîțu, trag un semnal puternic de alarmă și susțin că România este într-o criză socială de proporții. Cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut pentru a șasea lună la rând. Datele publicate de INS arată că volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul, în luna ianuarie 2026, comparativ cu aceeași lună a anului precedent, a scăzut atât ca serie bruă cu 9,1%, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 6,5%. Florin Cîțu: Consumul s-a prăbușit în ianuarie 2026. A șasea lună consecutivă de scădere Fostul ministru al Finanțelor, Florin Cîțu, a postat pe pagina sa de Facebook un mesaj în care subliniază că în luna ianuarie 2026 consumul populației a înregistrat o prăbușire care marchează a șasea lună consecutivă de scădere. De asemenea, Cîțu susține că există o discrepanță gravă între realitatea economică și estimările oficiale și avertizează că atunci când principalul motor al economiei cade pentru șase luni consecutive, nu mai este vorba despre analiză economică, ci despre propagandă. „Consumul s-a prăbușit în ianuarie 2026. A șasea lună consecutivă de scădere!!!! Și totuși, guvernul continuă să vândă o estimare de creștere economică de 1% pentru 2026, construită înainte de apariția datelor pentru trimestrul IV din 2025 — ca să nu mai vorbim de datele publicate astăzi despre consum. Când principalul motor al economiei cade șase luni la rând, iar prognoza oficială rămâne neschimbată, nu mai vorbim despre analiză economică. Vorbim despre propagandă.” Adrian Câciu: Criză socială! Nu este deloc bine! Pe de altă parte, fostul ministru PSD al Finanțelor, Adrian Câciu, subliniază dimensiunea socială a crizei într-o postare pe rețelele sociale. Acesta susține că România trece printr-o criză socială, iar presiune recesionistă se resimte tot mai mult în viața de zi cu zi. „Criză socială! Comunicatul INS de astăzi referitor la căderea amplă a consumului populatiei pentru a șasea lună consecutiv ne arată ce se ascunde de 5 luni de zile: România a intrat și trece printr-o criză socială, iar presiunea recesionistă este tot mai acută. Adică nu avem ceva tehnic, statistic ci recesiune în toată regula.” De asemenea, Adrian Câciu critică și propunerea de buget publicată recent de ministrul Bolojan și susține că aceasta nu răspunde provocărilor reale ale momentului. „1. Cel mai important: bugetul nu răspunde la două șocuri pe care le trăim: a. Șocul infaționist și recesionist; b. Șocul conflictului din Iran. Ai fi presupus că, daca tot nu s-a venit cu bugetul până acum, ar fi trebuit să se vină cu măsuri în sensul asta. Nu exista. E un buget contabil, facut sa se inchidă din pix, pe fonduri europene. 2. Este un buget care se bazează pe o prognoză veche, care nu lua in calcul recesiunea! Se pune intrebarea: de ce nu l-au făcut în decembrie daca tot l-au construit pe o prognoză depăsita? Sa nu imi spuneti ca au asteptat „masurile pe administratie” că vă trimit sa vedeti cât sunt cheltuielile de personal proiectate pentru 2026 pe total buget general consolidat. 3. Se dau bani la magistrati dar nu se gasesc bani pentru cei care sunt cu adevarat vulnerabili. Venitul mediu la magistrati este de cca 18.000 lei net/lună 4. Desi, probabil, Consiliul Fiscal ne va spune ca nu s-au supraestimat veniturile(a mai facut asta o singura dată, in 2021, cand bugetul a fost prezentat tot in martie, de acelasi ministru de finante ca si acum si ne-am trezit cu o criza socială-ca și acum), exista un risc de nerealizare a unor venituri(in special din PNRR, dar nu numai) de 1,4% din PIB”. Florin Cîțu cataloghează majorarea TVA la 21% a lui Bolojan drept un „experiment eșuat” și susține revenirea la cota de 19% Fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu, avertizează: „De azi noapte lumea a intrat în anticamera celei mai mari crize financiare din istorie”