Florin Cîţu: Multinaţionalele plătesc mai mult decât companiile româneşti.
Florin Cîţu a afirmat, în cadrul emisiunii „Ai aflat! cu Ionuţ Cristache”, că multinaţionalele sunt principalii contribuabili la bugetul statului român, atât prin impozitele pe profit, cât şi prin contribuţiile salariale. În acelaşi timp, fostul premier a criticat noul sistem de impozitare, despre care spune că ar putea face România mai puţin atractivă pentru investitori. „Cele mai mari venituri la buget vin de la multinaţionale. Ele plătesc aici angajaţi, TVA, forţă de muncă. La final, tot în România plătesc”, a spus Cîţu. „În România, multinaţionalele plătesc mai mult decât restul. Şi salariile medii sunt mai mari decât în companiile româneşti.” În discuţia despre fiscalitatea marilor companii, Cîţu a subliniat că impozitarea se face deja la nivel local în cazul subsidiarelor şi sucursalelor, inclusiv în domeniul bancar. „Este o diferenţă, e adevărat, dar nu una care face diferenţa”, a punctat el, referindu-se la dezbaterea privind impozitarea profiturilor în ţara unde acestea sunt generate. În ceea ce priveşte contextul internaţional, Cîţu a menţionat iniţiativele OECD pentru stabilirea unui nivel minim global de impozitare, dar şi reticenţa SUA în aplicarea acestora. El a atras atenţia că România riscă să îşi piardă competitivitatea faţă de ţări precum Bulgaria, Ungaria sau Cehia, care oferă condiţii fiscale mai atractive. „Noi nu ne batem cu Franţa şi Germania pentru capital. Ne batem cu Bulgaria, cu Ungaria, cu Cehia. Iar toate aceste ţări au impozite mai mici decât noi, atât pentru companii, cât şi pentru forţa de muncă”, a avertizat fostul premier.
Florin Cîțu: România are inflație mai mare decât alte țări. E normal să ai un curs mai slab
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, Florin Cîțu, fost prim-ministru al României, a vorbit despre presiunile reale din piața valutară și despre faptul că leul este menținut artificial într-un curs stabil. Cîțu susține că un curs valutar flexibil ar fi mai benefic pe termen lung pentru economia românească. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Ionuț Cristache. Florin Cîțu: „Presiuni au existat în piață” Cîțu a confirmat că în piața valutară s-au resimțit presiuni semnificative. El a discutat cu jucători din domeniu și spune că tendința era clară: românii își mutau economiile în euro. „Presiuni au existat în piață, am vorbit cu oameni din piață, au existat presiuni. Voiau să iasă euro din piață. Deci lumea cumpăra euro și vindea lei.”, spune Florin Cîțu. „România are inflație mai mare decât alte țări. E normal să ai un curs mai slab” Întrebat la cât s-ar duce euro dacă BNR ar lăsa cursul valutar liber, Cîțu a estimat un nivel în jur de 5,20 lei. „Am spus că România ar trebui să aibă un curs liber. Ar fi fost în jur de 5,20, cred eu. Până acum, în ultimii ani era mai apreciat, pentru că avem dobândă mare. Dar România are inflație mai mare decât alte țări. E normal să ai un curs mai slab. Cam acolo ar trebui să se ducă, poate mai sus și ar trebui să fie un instrument pe care îl folosim pentru competivitatea internațională.”, afirmă Florin Cîțu. CITEȘTE ȘI: Dan Dungaciu: „Europa are o singură ȘANSĂ – să se alieze cu China” Dan Dungaciu: „Sper că în ROMÂNIA vor fi oameni suficient de lucizi ca să își asume rezultatul alegerilor”
Trei foști premieri analizează măsurile fiscale ale Guvernului Bolojan: Total nepotrivite / Arată puțin a disperare
Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a angajat deja răspunderea în Parlament pentru primul pachet cu măsurile fiscale de austeritate și pregătește deja cel de-al doilea și al treilea set de măsuri. Una dintre cele mai importante prevederi din primul pachet este creșterea TVA de la 19% la 21%, măsură care a creat discuții ample în spațiul public. Gândul a stat de vorbă cu trei foști premieri pentru a afla părerea acestora despre aceste măsuri, dar și pentru a îi întreba ce strategie ar fi adoptat ei pentru corectarea deficitului bugetar. „Așteptam să văd că vom sancționa prima dată pe cei care ne-au adus în această situație” Pe de o parte, Viorica Dăncilă a catalogat măsurile adoptate de Guvernul Bolojan drept „total nepotrivite”. Aceasta a mai adăugat că sunt „măsuri care sancționează cetățenii români pentru greșelile pe care le-au făcut în ultimii ani de guvernare cei care au fost la putere”. „Mă așteptam ca măsurile să nu fie doar de sancționare a populației, care nu are absolut nicio vină pentru ceea ce se întâmplă, ci să fie măsuri care să dea o direcție economică României, pentru că eu nu cred că economia României va prospera dacă impozităm mai mult sau taxăm mai mult populația. Mai așteptam să văd că ajutăm ramuri cu potențial, domenii cu potențial ale României, că ajutăm antreprenoriatul românesc, că vom sancționa prima dată pe cei care ne-au adus în această situație, și mă refer la scăderea cheltuielilor cu aparatul bugetar, la tăierea imediată a subvențiilor pentru partidele politice”, a mai declarat Viorica Dăncilă. „În perioade de criză nu se cresc taxe și impozite” Întrebată care ar fi fost strategia sa pentru redresarea situației economice, aceasta a precizat că ar fi ajutat „domeniile cu potențial”. „În niciun caz nu eliminam facilitățile pentru domenii de interes pentru România, și aici mă refer la IT, la construcții și la industria alimentară, încercam să fac un raport foarte bun între resurse și dezvoltare, să ajut domeniile cu potențial, în niciun caz să cresc taxe și impozite. De altfel, orice economist vă poate spune că în perioade de criză nu se cresc taxe și impozite. Uitați că noi acționăm invers și nu cred că acest lucru va duce în direcția bună în România”, a spus Viorica Dăncilă. Fostul prim-ministru a mai precizat și că deficitul de peste 9% la care a ajuns România a fost influențat și de pandemie și de război, „dar în cea mai mare măsură pe dezmățul bugetar și de lipsa de viziune în ceea ce privește partea economică”. „Acest program de austeritate este copiat după programele clasice de austeritate ale FMI” De cealaltă parte, fostul premier liberal Florin Cîțu a declarat că măsurile fiscale ale Guvernului „arată puțin a disperare”. „Acest program de austeritate este copiat după programele clasice de austeritate ale FMI. Exact cum a avut România în 2009, cum a avut Grecia. România a avut cinci ani de zile să își revină, Grecia de vreo 10. Bineînțeles că aș fi avut o altă strategie. Nu este nicio diferență între situația dificilă în care se află România astăzi comparat cu situația dificilă în care ne aflam în pandemie. Și atunci am reușit să rederesăm deficitul fără creșteri de taxe”, a adăugat Florin Cîțu. „Faptul că acest Guvern a fost forțat să crească taxe, înseamnă că nu este credibil” Fostul premier a mai adăugat că problema principală a actualului Guvern este aceea a credibilității. „Un Guvern credibil în fața investitorilor, în fața Comisiei (n.r. Comisiei Europene), în fața agențiilor de rating nu are nevoie să crească taxe și este crezut că va face reforme și va merge mai departe. Faptul că acest Guvern a fost forțat să crească taxe, înseamnă că nu este credibil, că nimeni de acolo, din Guvern, nu reprezintă o garanție pentru piețele financiare că deficitul o să fie redus doar prin reforme. De aceea au apărut aceste creșteri, ca o garanție că uite, suntem serioși”, a mai spus Florin Cîțu. „În fața investitorilor contează cine implementează aceste reforme” Întrebat pe ce s-ar fi axat pentru corectarea deficitului, Florin Cîțu a răspuns că pe reforme. „În primul rând, aveam AMPIP-ul. Trebuia desființat. După aceea aveam subvențiile de la buget, care acum sunt duble față de perioada din pandemie. Existau resurse pe termen scurt ca să arăți că ești serios, dar repet: în fața investitorilor contează cine implementează aceste reforme. Din păcate, astăzi, e clar că nu există o încredere în persoanele care promit că vor face o reformă în România”, a explicat Florin Cîțu. „Dacă ai cea mai mare inflație din Europa, nu mărești TVA” Cel de-al treilea premier contactat de Gândul a fost Victor Ponta. Acesta a catalogat măsurile fiscale drept „greșite, nedrepte social, ineficiente economic”. „Dacă ai cea mai mare inflație din Europa, nu mărești TVA; dacă ai cele mai mari prețuri la energie, nu elimini toate facilitățile fiscale pentru agricultură; dacă tai bursele studenților și introduci CASS pentru pensionari și pentru tinerele mame, nu poți spune că nu te atingi de «pisicile grase» numite politic în toate conducerile agențiilor, companiilor și regiilor — care câștigă salarii mai mari decât orice manager dintr-o firmă privată. Din aceste motive, NU pot susține pachetul de majorări de taxe și impozite al Guvernului”, se arată și într-o postare de pe Facebook a lui Victor Ponta. Gândul a mai încercat să obțină reacții și de la alți doi foști premieri PNL, însă unul nu a dorit să facă comentarii, iar celălalt nu a răspuns apelurilor și mesajelor redacției. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Liberalii îl votează pe Ilie Bolojan pentru funcția de PREȘEDINTE / NICUȘOR DAN, la Congresul PNL: E un partid care m-a invitat și am venit Nicușor Dan, ANGAJAMENT de ajutor pentru Republica Moldova, înaintea alegerilor de la Chișinău: Succes forțelor pro-occidentale PSD explică de ce lipsește de la Congresul PNL / „Este un eveniment politic. Menținem o SEPARARE CLARĂ”
Avertismentul unui fost premier: TVA-ul ar putea să crească la 24%/ Pachetul fiscal, o cârpeală
„Așa cum arată acest pachet fiscal astăzi, există o probabilitate foarte mare ca TVA-ul să meargă la 24%, ori până la finalul anului, ori la începutul anului viitor”, spune fostul premier Florin Cîțu. Liberalul critică primul pachet de măsuri fiscale asumat în Parlament de Ilie Bolojan, pe care îl numește o „cârpeală”. „Sunt sceptic, văzând că mergem după tot felul de cârpeli, în loc să atacăm problemele de fond. Reforma salarizării este în PNRR, primim bani pentru ea și reduce cheltuielile bugetare pe termen lung”, adaugă fostul lider PNL la RFI. Florin Cîțu avertizează asupra caracterului temporar al măsurilor fiscal-bugetare, care ar putea decredibiliza guvernul în fața instituțiilor financiare internaționale. „De ce este greu ca cineva să creadă că această reformă, astăzi, este serioasă? Pentru că atunci când introduci măsuri temporare, îți asumi, de exemplu, că eu, ca Guvern — eu nu sunt de acord — dar îți asumi că o parte dintre pensionari vor trebui să plătească acea contribuție la sănătate, tu vrei să convingi piețele că ești serios în ceea ce privește reducerea pe termen lung a deficitului bugetar. Nu poți atunci să dai înapoi și să spui că măsura este temporară, pentru că, în acel moment, cineva care se uită la evoluția deficitului pe termen lung va spune: da, dar atunci o să-ți lipsească aceste venituri și de unde le iei?”, încheie fostul premier. AUTORUL RECOMANDĂ: