O nouă bazooka. Merz și Macron vor ca UE să riposteze mai dur și mai rapid la amenințările comerciale
Liderii celor mai puternice două țări ale Uniunii Europene vor ca Bruxelles-ul să poată acționa mai rapid și mai decisiv în cazul unei confruntări comerciale, făcând în același timp mai dificil pentru statele membre să blocheze astfel de măsuri, scrie Politico. Propunerea urmărește să întărească poziția comisarului european pentru Comerț, Maroš Šefčovič, care va merge joi la Beijing pentru ultima rundă de discuții dintr-un proces început în urmă cu patru luni, prin care Bruxelles-ul încearcă să reechilibreze relațiile comerciale ale UE cu China. Merz și Macron susțin că Executivul european ar trebui să poată limita sau chiar opri complet importurile din țările care provoacă „distorsiuni grave și sistematice” pe piața unică. În scrisoarea lor comună, cei doi lideri cer măsuri urgente, afirmând că instrumentele actuale de apărare comercială ale UE „nu mai sunt suficiente”. „Fără a întârzia utilizarea deplină a instrumentelor existente, avem nevoie de un cadru cuprinzător care să completeze arsenalul nostru cu noi instrumente juridice, într-un mod simplu și fără birocrație excesivă”, au scris aceștia. Un înalt oficial german a descris, pentru Politico, noul instrument drept o „armă pentru a doua lovitură”, care ar putea fi folosită în cazul escaladării unui război comercial. „Nu putem continua să așteptăm luni sau, uneori, chiar ani”, a spus un oficial francez din administrația lui Emmanuel Macron. Deși China nu este menționată direct în scrisoarea comună, propunerea vine pe fondul deficitului comercial al UE față de această țară, de aproximativ un miliard de euro pe zi. În același timp, cresc îngrijorările privind efectele supraproducției din China asupra industriei europene. UE are deja un Instrument anticoerciție, supranumit „bazooka comercială”, care îi oferă Comisiei puteri extinse pentru a limita importurile atunci când un stat recurge la presiuni economice. În practică însă, activarea mecanismului poate dura luni și are nevoie de sprijinul unei majorități calificate a statelor membre. Neînțelegerile dintre guvernele europene au îngreunat în trecut adoptarea unor măsuri comerciale împotriva Chinei. Noul instrument propus de Berlin și Paris ar putea modifica actualul mecanism sau chiar să îl înlocuiască. Scopul este ca statele membre să poată bloca mai greu măsurile rapide propuse de Comisie. Măsurile ar intra în vigoare automat și ar putea fi oprite doar dacă o majoritate calificată a statelor membre ar vota împotriva lor. Schimbarea de poziție a Germaniei este importantă, în condițiile în care Berlinul a fost până acum mai rezervat față de măsuri comerciale mai dure la nivelul UE. Scrisoarea franco-germană cere și noi măsuri pentru diversificarea lanțurilor europene de aprovizionare și reducerea dependenței de importurile din China. Liderii UE vor discuta rezultatele vizitei lui Maroš Šefčovič în China la summitul de la Bruxelles din 15-16 octombrie.
Ziua care îi poate decide soarta cancelarului Merz. Germania votează din nou, iar AfD și stânga radicală amenință CDU cu o nouă lovitură
UPDATE Urnele se deschid la ora 09:00, ora României Secțiile de votare sunt deschise între orele 08:00 și 18:00, ora locală (09:00 -19:00 ora României). Primele cifre relevante ale serii sunt așteptate în jurul orei 19:00, ora României. Acestea vor fi estimări, nu rezultatele oficiale definitive. Primele rezultate parțiale sunt așteptate după ora 20:00. O mică parte votează, dar toată țara urmărește alegerile Doar aproximativ 6% din populația Germaniei trăiește în cele două landuri care votează duminică. În mod normal, scrutinurile ar avea în principal o miză regională. De această dată însă, ele au devenit un test important pentru guvernul federal și pentru autoritatea lui Friedrich Merz în propriul partid. Alegerile pot fi decisive pentru viitorului său politic, într-un moment în care sprijinul pentru cancelar și pentru CDU a scăzut puternic. Presiunea s-a amplificat după alegerile din Saxonia-Anhalt din 6 septembrie. AfD a obținut acolo aproape 44% din voturi, în timp ce CDU a coborât la aproximativ 17%, unul dintre cele mai severe rezultate din istoria recentă a partidului. Merz a recunoscut atunci că rezultatul a zguduit CDU „din temelii”, dar a exclus ideea unei retrageri, afirmând că renunțarea nu este o opțiune pentru el. Mecklenburg-Pomerania Occidentală, cel mai mare pericol pentru CDU Situația cea mai dificilă pentru partidul cancelarului este în Mecklenburg-Pomerania Occidentală, land est-german cu aproximativ 1,6 milioane de locuitori. Un sondaj INSA citat de Reuters plasează AfD pe primul loc, cu 37%, urmată foarte aproape de SPD, cu 35%. Die Linke este cotată cu 10%, Verzii cu 5%, iar CDU cu doar 7%. Pragul electoral pentru intrarea în parlamentul regional este de 5%, ceea ce înseamnă că partidul cancelarului se află la numai câteva puncte de un scenariu catastofal: ieșirea din legislativul unui land german. AfD și-ar putea dubla susținerea față de alegerile regionale din 2021, când obținuse 16,7%. În același timp, un rezultat bun al AfD nu înseamnă că partidul va ajunge la guvernare. Celelalte formațiuni importante continuă politica de izolare a AfD și refuză formarea unor coaliții cu partidul. Premierul regional Manuela Schwesig, din SPD ( partid de centru-stânga), beneficiază de o popularitate personală de peste 60%, potrivit Reuters, iar social-democrații ar putea încerca păstrarea guvernării împreună cu alte partide. Nici Berlinul nu îi oferă liniște lui Merz În capitală, tabloul politic este diferit, însă CDU riscă să piardă poziția dominantă obținută în scrutinul precedent. Cel mai recent sondaj Forschungsgruppe Wahlen, publicat pe 11 septembrie, plasează Die Linke ( partid de stânga radicală) pe primul loc cu 23%, CDU la 21%, iar AfD în jurul a 17%. Sprijinul pentru AfD în Berlin este aproximativ dublu față de scrutinul precedent. Alegerile din Berlin sunt dominate în special de criza locuințelor și creșterea chiriilor. Aproximativ 85% dintre gospodăriile capitalei locuiesc cu chirie, iar prețurile cerute pentru închiriere aproape s-au dublat din 2014. Autoritățile estimează că Berlinul va avea nevoie de încă 211.000 de locuințe până în 2040. CDU și SPD guvernează împreună capitala din 2023, aceeași combinație politică existentă în prezent și la nivel federal, ceea ce face ca scrutinul să fie privit și ca un barometru al nemulțumirii față de guvernul de la Berlin. Popularitatea lui Merz s-a prăbușit Alegerile vin într-un moment dificil pentru cancelar. Rata sa de aprobare a coborât în unele sondaje până la 14% la nivel național și la valori de o singură cifră în unele landuri estice. Un sondaj INSA publicat înaintea scrutinului arăta că 78% dintre respondenți nu îl mai consideră pe Merz persoana potrivită pentru funcția de cancelar, procent care include și o parte dintre simpatizanții propriului partid. Nemulțumirea este legată de mai multe probleme: costul vieții, evoluția economiei germane, prețurile energiei și combustibililor și percepția că reformele promise de guvern nu au produs încă rezultatele așteptate. În același timp, AfD continuă să crească și la nivel național. Sondajele plasează partidul între 27% și 29%, în timp ce CDU/CSU ( partidul soră din Bavaria) se află între 18% și 20%. Presiune și din interiorul CDU Presa germană discută deja despre viitorul cancelarului. În ultimele zile au reapărut scenarii privind o eventuală înlocuire a lui Merz. Printre numele vehiculate se află Hendrik Wüst, premierul landului Renania de Nord-Westfalia, și liderul CSU și premierul Bavariei, Markus Söder. Conducerea CDU continuă oficial să îl susțină pe Merz, iar înlocuirea unui cancelar în Germania presupune mecanisme parlamentare și politice complexe. Totuși, presa germană și europeană se așteptă ca în cazul unui eșec major duminică să existe o mișcare în partid care să încerce să îl convingă pe Merz să renunțe voluntar la poziția de cancelar și lider al partidului. Partidele din Germania, explicate CDU (Uniunea Creștin-Democrată) – partidul cancelarului Friedrich Merz, principala formațiune conservatoare de centru-dreapta din Germania. Programul său combină poziții conservatoare, liberale și creștin-sociale. CDU formează la nivel federal o alianță tradițională cu CSU din Bavaria. SPD (Partidul Social-Democrat) – unul dintre cele mai vechi partide germane și principala formațiune de centru-stânga. Pune accent pe protecție socială, drepturile angajaților, solidaritate și redistribuire. În Mecklenburg-Pomerania Occidentală este partidul premierului regional Manuela Schwesig. Die Linke („Stânga”) – partid situat la stânga SPD, cu o platformă socialistă radicală și puternic critică față de capitalism. Are rădăcini inclusiv în PDS, formațiunea succesoare a partidului comunist care a condus fosta Germanie de Est. AfD (Alternativa pentru Germania) – partid de dreapta radicală/extremă, puternic anti-imigrație și eurosceptic.
Victor Ponta explică victoria istorică a AfD în Germania
Victor Ponta susține că rezultatul alegerilor din Germania este o consecință clară a comportamentului celor de la guvernare. Fostul premier afirmă că oamenii s-au săturat de modul în care au fost conduși până acum și vor alternative. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Loading … „Rezultatul alegerilor din Saxonia este consecința corectă, clară, logică, aceea ce noi doi spunem de prin 2021-2022: Nu vă mai bateți joc de oameni” Parlamentarul a comentat și rezultatul alegerilor regionale din Saxonia-Anhalt. AfD a obținut o victorie istorică, cu aproximativ 44% din voturi. În schimb, CDU, partidul cancelarului Friedrich Merz, a obținut aproximativ 17%. SPD a ajuns la aproximativ 9% din voturi. Ponta susține că rezultatul scrutinului arată nemulțumirea alegătorilor față de partidele tradiționale. Acesta afirmă că „s-a săturat lumea” de actuala clasă politică. „Rezultatul alegerilor din Saxonia este consecința corectă, clară, logică, aceea ce noi doi spunem de prin 2021-2022. Nu vă mai bateți joc de oameni. Atenție, să fie foarte clar, să rămână pe bandă. Eu citesc mult mai mult decât propaganda lor. Nu-mi place ce zice AfD-ul. Sunt multe chestii cu care nu sunt de acord din ce spune AfD-ul. Deci n-am vreo plăcere. Nu au câștigat ai mei. Băi, v-a zis toată lumea că nu mai merge. SPD-ul a luat 8%. Mamă, cel mai vechi, mare partid. Merz, CDU, care avea 40%, abia au făcut 16%. Deci, s-a săturat lumea de voi.”, a declarat politicianul. Se vor anula alegerile și în Germania? Parlamentarul susține că decizia CCR de a anula alegerile din România a fost întâmpinată cu prea multă susținere de către cei care o considerau justificată. El s-a întrebat dacă aceeași situație s-ar putea repeta și în Germania. „Ori înțelegeți că nu mai merge cu japca. Adică să ne mai furați vreo 150 de miliarde. După ce ne-ați mai furat jumate de trilion ca să facem energie verde. Și acum nu mai suntem verzi. După ce ne-ați luat toate cele. Ne-ați anulat alegerile în România și ați aplaudat. Băi, foarte bună Curtea Constituțională că a anulat alegerile în România. Ia să vedem, Curtea Constituțională în Germania anulează acum alegerile astea?”, a declarat parlamentarul. „AUR o să ia 60% la alegeri” Victor Ponta acuză USR că a transformat politica într-o luptă permanentă împotriva adversarilor. El susține că discursul bazat pe „ură” îi împinge pe alegători către AUR și Călin Georgescu. Fostul premier afirmă că AUR ar putea ajunge la 60%. „Băi, aveți pe Siegfried, pe Manfred, pe nu știu ce la Bruxelles. Băi, aveți aici, pe toți ăștia, pe Mândruții, pe CTP-ii, așa. Băi, e Putin de vină, Putin e rău, PSD-ul e rău, toată lumea e rea. Ei trăiesc de ani de zile inspirând ură. USR-ismul înseamnă ură. Să-i urâm pe toți, să-i băgăm la pușcărie. Băi, la un moment dat, ura asta se întoarce împotriva voastră. Eu am simțit-o în 2012, când am luat 60%. O să ia AUR-ul 60% dacă o țin așa. Călin Georgescu, dacă mâine candidează, dacă l-ar lăsa, ia 60%. De ce? Pentru că s-a săturat lumea de ura lor, de prostie, de agresivitate.”, a declarat Ponta. AfD a câștigat alegerile din Saxonia Duminică, 6 septembrie, în landul german Saxonia-Anhalt, AfD a obținut o victorie istorică, cu 43,8% din voturi, devenind cea mai mare forță din parlamentul regional. CDU, partidul cancelarului Friedrich Merz, a obținut 17,2%, în timp ce SPD a coborât la 9,3%. Rezultatul alegerilor a alimentat dezbaterile privind ascensiunea AfD și declinul partidelor tradiționale din Germania.
Ștefan Popescu: Ce înseamnă victoria AfD pentru România și UE
Ștefan Popescu face analiza momentului după victoria zdrobitoare a partidului german AfD în landul Saxonia Anhalt. Toată Europa s-a uitat la alegerile din Saxonia Anhalt și s-a întrebat dacă victoria AfD, partid suveranist, va avea un impact asupra întregului curent suveranist de pe continentul european. Ștefan Popescu face, exclusiv pentru Gândul, o analiză politică a situației, mai ales din perspectivă geopolitică. În primul rând, notează analistul, pentru alte partide din aceeași zonă politică din Europa – suveraniste – victopria AfD poate însemna vânt în pupă, însă, atrage atenția specialistul, nu trebuie exagerate aceste prognoze. Victoria categorică a AfD în alegerile regionale din Saxonia-Anhalt a stârnit controverse și reacții puternice în Germania, dar și în Europa și România. Formațiunea de dreapta a obținut peste 45,4% din voturi – potrivit celui mai recent sondaj la ieșirea de la urne (exit poll) – la mare distanță de CDU, partidul cancelarului Friedrich Merz, cotat la aproximativ 18%, potrivit estimărilor din seara alegerilor. Este un rezultat important pentru AfD la nivel regional și unul care ar putea influența echilibrul de pe scena politică germană, dar și europeană. Ce efecte are victoria AfD asupra României Analistul de politică externă Ștefan Popescu a explicat că, pentru România, efectele acestui rezultat electoral s-ar putea resimți în primul rând printr-o posibilă radicalizare a politicii externe și de securitate a Germaniei. Ștefan Popescu este de părere că Friedrich Merz și coaliția de guvernare ar putea încerca să mute o parte din discursul din cadrul competiției politice spre agenda externă, inclusiv printr-o poziție mai fermă față de Federația Rusă și prin accentuarea temelor legate de războiul din Ucraina. Ștefan Popescu a remarcat, în acest context, și declarațiile făcute de cancelarul Merz chiar în ziua alegerilor, înainte de anunțarea rezultatelor, în legătură cu incidentul de la Leipzig și cu necesitatea ca Germania să fie pregătită să se apere. Potrivit analistului, o astfel de orientare ar putea însemna deplasarea dezbaterii electorale către politica externă și de securitate, un teren considerat mai favorabil decât temele interne sensibile, precum șomajul sau pierderea locurilor de muncă. Această schimbare de accent în politica germană ar putea avea, în cele din urmă, consecințe și pentru România. „Pentru România, efectele se pot resimți, în primul rând, printr-o radicalizare a politicii externe și de securitate a Germaniei. Cu alte cuvinte, prin încercarea cancelarului Merz și a coaliției de a muta competiția electorală în plan extern, printr-o întărire a accentelor împotriva Federației Ruse pe teren ucrainean. Nu întâmplător, chiar în ziua alegerilor, cu puțin timp înainte de anunțarea rezultatelor, cancelarul Merz se referea pe larg la incidentul de la Leipzig, declarând că „suntem hotărâți să ne apărăm”. Este vorba despre mutarea competiției electorale pe un teren ceva mai sigur și deplasarea agendei electorale către exterior, acolo unde nu se regăsesc nici șomajul, nici pierderea locurilor de muncă. Această deplasare se va repercuta și asupra României”, a relatat Ștefan Popescu. Ștefan Popescu spune că victoria AfD ar putea încuraja partidele suveraniste din Europa Analistul de politică externă Ștefan Popescu a mai adăugat că victoria AfD ar putea încuraja și alte formațiuni din aceeași zonă politică suveranistă din Europa. Totuși, el spune că efectul nu trebuie exagerat, pentru că fiecare electorat votează în funcție de problemele din propria țară. În cazul Germaniei, votul pentru AfD a fost alimentat și de dificultățile economice, de scăderea puterii de cumpărare și de problemele industriei. „În plan european, poate exista o valoare simbolică ce hrănește speranțele forțelor politice similare, dar fără un impact pe care noi să trebuiască să îl supraevaluăm. Fiecare electorat din Europa votează în funcție de agenda internă, după cum electoratul din Saxonia-Anhalt a votat într-un context în care Germania se dezindustrializează, sărăcia a crescut pe fondul erodării semnificative a puterii de cumpărare și al intrării în moarte clinică a modelului economic german, bazat pe gaze ieftine din Rusia, protecție militară din partea SUA și deschiderea către piețele globale, în special către China”, a menționat analistul de plitică externă. Ștefan Popescu: Guvernul Merz devine mai vulnerabil Analistul de politică externă Ștefan Popescu a explicat că, deși rezultatul obținut de AfD în Saxonia-Anhalt are o importanță istorică, efectele sale imediate asupra guvernului federal sunt limitate. El a precizat că guvernul condus de Friedrich Merz nu este amenințat pe termen scurt, deoarece alegerile regionale nu modifică echilibrul politic din Bundestag. „Se dramatizează foarte mult, în ciuda bornei istorice care a fost atinsă. Pe termen scurt, guvernul Merz supraviețuiește, pentru că alegerile din Saxonia-Anhalt nu influențează echilibrul din Bundestag. Însă guvernul Merz devine mai defensiv și mai vulnerabil”, a adăugat Ștefan Popescu. Ștefan Popescu: Crește presiunea asupra CDU, care nu a obținut nici măcar jumătate Ștefan Popescu a explicat că rezultatul AfD crește presiunea asupra cancelarului Friedrich Merz și asupra CDU, care a obținut în acest land mai puțin de jumătate din scorul AfD. El a arătat că presiunea va crește și în interiorul coaliției, iar SPD ar putea cere CDU să combată mai mult AfD. În același timp, în CDU ar putea apărea o dilemă între cei care vor să rămână fideli principiilor creștin-democrației și cei care ar putea încerca să recâștige electoratul pierdut prin adoptarea unei agende apropiate de cea a AfD. Potrivit analistului, toate acestea conturează o criză de autoritate a coaliției de guvernare și a cancelarului Merz. „Crește presiunea, în primul rând, asupra cancelarului Merz, asupra persoanei sale, dar și asupra principalului partid de guvernământ, CDU, care nu obține nici măcar jumătate din scorul AfD în acest land. Crește presiunea și asupra celorlalte formațiuni ale coaliției și va exista o influență asupra relațiilor din cadrul coaliției. Cu alte cuvinte, SPD poate face presiuni asupra CDU pentru a combate mai mult AfD, iar, de cealaltă parte, în cadrul CDU sunt convins că se va face simțită o adevărată dilemă între cei care doresc să se plaseze pe bazele principiilor creștin-democrației și cei care vor avea tentația reocupării spațiului electoral pierdut prin asumarea unei agende apropiate de AfD. Peste toate, se conturează o criză de autoritate a coaliției de guvernare și a cancelarului Merz”,
Reforma Merz în Germania: Cine pierde ajutoarele sociale
Noua reformă a ajutoarelor sociale din Germania, promovată de guvernul lui Friedrich Merz, a intrat în vigoare la 1 iulie 2026. În anumite cazuri, unii dintre cetățeni ar putea să nu mai primească deloc bani. Reforma guvernului condus de Friedrich Merz înăsprește regulile pentru beneficiarii de ajutoare sociale care nu cooperează cu centrele de ocupare a forței de muncă. Una dintre principalele schimbări vizează absențele repetate de la programările obligatorii. Persoanele care au încălcat regulile înainte de această dată nu vor fi sancționate conform noilor prevederi. Astfel, beneficiarii pornesc cu un „dosar curat”. Loading … Noua lege a ajutoarelor sociale din Germania Pot exista situații în care ajutorul financiar este suspendat total În cazurile grave, noul sistem permite suspendarea totală a ajutorului financiar. Însă, primele sancțiuni nu pot fi aplicate imediat. Abaterile comise înainte de 1 iulie 2026 nu se cumulează cu cele noi. Regula apare în prevederile tranzitorii ale noii legislații privind venitul minim. Agenția Federală pentru Ocuparea Forței de Muncă a confirmat că sancțiunile pornesc de la zero. Absențele de la programările Jobcenter sunt numărate din nou după intrarea în vigoare a reformei. Însă, ce înseamnă acest lucru mai exact? Practic, cetățenii care au lipsit de la mai multe programări înainte de 1 iulie 2026 nu pornesc cu aceste abateri în noul sistem. O nouă absență după această dată este analizată separat, arată stiridiaspora.ro, care citează Merkur. Abaterile vechi nu pot grăbi aplicarea sancțiunilor severe. Explicația are la bază faptul că legea nu se aplica retroactiv. O persoană nu poate fi sancționată după reguli care nu erau în vigoare când a comis abaterea. Încălcările vechi rămân supuse legislației de la momentul respectiv. Ele nu se transformă automat în „puncte” pentru noile sancțiuni. Cum funcționează mecanismul? Totuși, cum funcționează noul mecanism din reforma promovată de Friedrich Merz? Reforma introduce sancțiuni progresive pentru absențele repetate de la programările Jobcenter. La prima absență, ajutorul nu este redus, dar cauza este înregistrată. La a doua absență consecutivă, prestația standard poate scădea cu 30% timp de o lună. Pentru o persoană singură, reducerea ar fi de 168,90 euro din cei 563 de euro primiți în 2026. Friedrich Merz A treia absență consecutivă aduce sancțiuni mai grave. Beneficiarul poate fi declarat „inaccesibil”, iar plata prestației standard este suspendată timp de o lună. Banii pentru chirie pot fi virați direct proprietarului. Dacă persoana nu contactează agenția în această perioadă, sancțiunile pot deveni și mai dure. În cele din urmă, prestațiile sociale pot fi anulate. Practic, beneficiarul nu mai primește bani. Cum sunt aplicate sancțiunile? În vechiul sistem, prima absență putea reduce ajutorul cu 10%, adică aproximativ 56,30 euro pentru o persoană singură. Noua legislație schimbă mecanismul. Sancțiunile cresc progresiv în funcție de abaterile repetate. Reforma este deja în vigoare, dar sancțiunile nu se aplică automat. Jobcenter-ul trebuie să verifice motivele absenței și să respecte procedura legală. Primele reduceri de 30% ar putea apărea cel mai devreme în septembrie 2026. Sancțiunile mai grave necesită și mai mult timp. Totuși, este puțin probabil ca un beneficiar să piardă integral ajutorul în 2026 doar pentru absențe. Agenția Federală pentru Ocuparea Forței de Muncă nu a confirmat estimările. Instituția spune că efectele noilor reguli sunt greu de anticipat. În martie 2026, Jobcenter a aplicat aproximativ 30.000 de sancțiuni pentru absențe. În 2025, au fost înregistrate peste 397.500 de astfel de cazuri. Reforma guvernului condus de Friedrich Merz urmărește să crească presiunea asupra persoanelor apte de muncă. Sursă foto: Mediafax Foto, Shutterstock (rol ilustrativ)
Germania se opune bugetului propus de UE. Merz cere refacerea planului de aproape 2.000 de miliarde de euro
Cancelarul german Friedrich Merz a criticat propunerea Comisiei Europene privind viitorul buget multianual al Uniunii Europene și a cerut prezentarea unei noi variante, relatează Deutsche Welle. Declarațiile au fost făcute vineri, la Bruxelles, înaintea discuțiilor dintre liderii statelor membre. „Propunerea aflată pe masă este mult prea mare. Cifrele trebuie reduse”, a declarat Merz. Germania cere reducerea cheltuielilor europene Comisia Europeană a propus un buget de aproape 2.000 de miliarde de euro pentru perioada 2028-2034. Potrivit cancelarului german, nivelul actual al cheltuielilor nu este acceptabil. „Trebuie prezentată o nouă propunere”, a insistat acesta. Poziția Berlinului deschide negocieri dificile între statele membre, care au interese diferite privind viitoarele alocări financiare. Bugetul vizează perioada 2028-2034 Proiectul discutat stabilește limitele cheltuielilor europene pentru următorii șapte ani. Documentul este cunoscut și sub denumirea de Cadrul Financiar Multianual al Uniunii Europene. Bugetul stabilește sumele care pot fi investite în principalele politici și programe comunitare. Propunerea actuală reprezintă o creștere față de exercițiul financiar precedent. Cu toate acestea, valoarea totală ar reprezenta aproximativ 1,26% din venitul național brut cumulat al Uniunii Europene. Negocieri dificile între statele membre Discuțiile privind bugetul european sunt considerate printre cele mai complexe negocieri la nivelul Uniunii. Fiecare stat încearcă să își protejeze propriile interese economice și strategice. În prezent, la nivelul instituțiilor europene este analizată inclusiv posibilitatea unei reduceri de aproximativ 2% a propunerii inițiale. Liderii europeni reuniți la Bruxelles discută în aceste zile viitorul buget al Uniunii, sprijinul pentru Ucraina și provocările economice globale. Summitul are loc după ce statele membre au convenit prelungirea sancțiunilor împotriva Rusiei pentru încă 12 luni. Poziția exprimată de Germania ar putea influența semnificativ negocierile privind forma finală a bugetului european pentru perioada 2028-2034.
Friedrich Merz, sub presiune în Germania. Ce politician din CDU este văzut ca posibil înlocuitor al cancelarului
Hendrik Wüst, premierul landului Renania de Nord-Westfalia, are 50 de ani și seamănă în unele privințe cu Merz: este înalt, poartă cravată și vine din zona conservatoare a vestului Germaniei. Spre deosebire de cancelar, însă, Wüst se bucură de mai multă popularitate, scrie Financial Times. Wüst nu a spus că își dorește funcția lui Merz. Însă o vizită în Polonia, cu aer de lider de stat, la care au participat jurnaliști din Berlin și care a inclus o oprire atent pregătită la Auschwitz, a fost suficientă pentru a declanșa un val de comentarii despre o posibilă schimbare la vârful puterii. „Dintr-odată, Hendrik Wüst este prezentat drept înlocuitorul cancelarului”, a scris revista de centru-stânga Stern. „Wüst împotriva lui Merz: pare inevitabil”, a scris și Frankfurter Allgemeine Zeitung, publicație conservatoare. „Se pregătește o schimbare de cancelar?”, a întrebat tabloidul de dreapta Bild pe prima pagină. „Întrebarea este: mai este Friedrich Merz omul potrivit?”, s-a întrebat joi un prezentator al Tagesschau, cel mai urmărit program de știri din Germania. Presiune tot mai mare în CDU Dezbaterea a devenit suficient de vizibilă încât mai mulți lideri din Uniunea Creștin-Democrată (CDU), partidul lui Merz, au intervenit. Oameni apropiați cancelarului au descris discuțiile drept „absurde” și „periculoase”. Discuțiile reflectă îngrijorarea tot mai mare din CDU față de scăderea sprijinului electoral, înaintea unor alegeri regionale dificile programate în estul Germaniei, în septembrie. Susținerea pentru CDU a coborât la aproximativ 23%, în timp ce formațiunea de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a urcat la 28%, în pofida promisiunii lui Merz de a-i opri ascensiunea. Prețurile ridicate la energie, pe fondul războiului din Iran, și blocajul negocierilor cu partenerii social-democrați din coaliție privind reformele sociale au accentuat nemulțumirea alegătorilor. Merz, care nu a fost niciodată foarte popular, pare să fie cel mai afectat. Mai puțin de o cincime dintre germani se declară mulțumiți de activitatea sa, iar cancelarul este acum mai puțin popular decât predecesorul său social-democrat, Olaf Scholz. Merz, în vârstă de 70 de ani, s-a clasat pe ultimul loc într-un top al popularității publicat săptămâna aceasta de Bild. Wüst, în schimb, s-a clasat pe locul al treilea, cel mai bun rezultat pentru un politician CDU. Merz, puternic pe plan extern, vulnerabil acasă Merz a încercat să transmită forță pe plan extern. A relaxat restricțiile privind datoria publică pentru a investi 1.000 de miliarde de euro în infrastructura și armata Germaniei și a transformat Berlinul în cel mai mare susținător al Ucrainei. Pe plan intern însă, Merz nu are o bază solidă de putere. A avut nevoie de trei încercări pentru a deveni lider al partidului și de două încercări pentru a fi ales cancelar în Bundestag. După perioada de guvernare centristă a Angelei Merkel, Merz a promis că va readuce partidul la rădăcinile sale conservatoare și că va atrage alegători de la AfD. Această strategie a inclus înăsprirea regulilor privind imigrația și relaxarea unor reglementări ecologice. CDU a câștigat alegerile de anul trecut cu 28%, mai puțin decât sperase Merz, în timp ce AfD a obținut un scor record de 21% și a devenit al doilea cel mai mare partid din parlament. Pe măsură ce CDU a scăzut în sondaje, atenția s-a îndreptat către „modele alternative”, precum Wüst. Surse din CDU, comentatori și analiști politici sunt de acord că înlocuirea lui Merz la jumătatea mandatului este puțin probabilă. Cum ar putea fi schimbat cancelarul german Constituția permite schimbarea cancelarului fără alegeri anticipate printr-o moțiune de cenzură constructivă, prin care majoritatea parlamentară nu doar retrage sprijinul pentru cancelar, ci se pune de acord și asupra unui succesor. În 1966, cancelarul CDU Ludwig Erhard a demisionat după ce partenerul său liberal de coaliție a părăsit guvernul. Succesorul său, Kurt Kiesinger, a evitat alegerile anticipate prin formarea unei noi coaliții cu SPD. În 1982, cancelarul SPD Helmut Schmidt a fost înlocuit de liderul CDU Helmut Kohl, după ce partenerul liberal a schimbat tabăra. Un scenariu asemănător ar presupune, probabil, ca Merz să accepte să se retragă, Wüst să intre în cursă, iar SPD să îl susțină pentru funcția de cancelar. „Oricum ai privi lucrurile, acest scenariu nu are sens. Este posibil doar dacă Merz vrea asta. Toate celelalte scenarii sunt excluse”, a declarat pentru FT Roland Koch, fost premier CDU al landului Hessa și aliat al lui Merz. Koch a dat vina pe SPD pentru lipsa unor reforme curajoase. „Sunt uimit de cât de puține lucruri pot conveni cele două partide de coaliție în plan economic”. AfD complică situația pentru Merz Alegerile regionale din Saxonia-Anhalt, land din fosta Germanie de Est, unde sondajele arată că AfD s-ar putea apropia de o majoritate absolută, apasă tot mai mult asupra dezbaterii. Dacă AfD devine primul partid de extremă dreapta care câștigă alegeri într-un land în Germania postbelică, presiunea asupra lui Merz ar crește puternic. Merz a abordat indirect dezbaterea săptămâna aceasta. El le-a spus alegătorilor din circumscripția sa că este „personal hotărât” să relanseze cea mai mare economie a Europei și a promis un pachet amplu de măsuri înainte de vară. Mai devreme în aceeași zi, Wüst le-a spus reporterilor că Merz are „sprijinul său deplin”.
Friedrich Merz cere schimbarea bugetului UE: Nu putem face față provocărilor secolului XXI cu un buget specific secolului XX
Cancelarul german Friedrich Merz a cerut joi reformarea sistemului bugetar al Uniunii Europene, despre care spune că este depășit și nu mai răspunde actualelor probleme, scrie Reuters. Merz susține că Uniunea Europeană trebuie să simplifice modul în care își gestionează fondurile și, în același timp, să acorde prioritate investițiilor în apărare și competitivitate. Declarațiile cancelarului au fost făcute în contextul negocierilor foarte importante care urmează, pentru viitorul buget european 2028-2034. În interiorul UE se conturează deja dispute între statele care vor creșterea investițiilor pentru securitate și cele care vor menținerea fondurilor tradiționale, cum sunt subvențiile agricole și sprijinul pentru dezvoltare regională. Parlamentul European, care decide bugetul împreună cu statele membre, a votat în aprilie pentru majorarea bugetului UE peste nivelul propus anterior de Comisia Europeană, ceea ce a generat comentarii negative venite din partea guvernelor care nu vor contribuții mai mari. Discurs la ceremonia Premiului Charlemagne Cancelarul Friedrich Merz a avut un discurs în timpul ceremoniei Premiului Charlemagne, organizată în orașul Aachen. Premiul i-a fost acordat anul acesta fostului președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, cel care a vorbit încă din 2024 despre problemele de competitivitate ale Uniunii Europene. La eveniment a participat și premierul grec Kyriakos Mitsotakis, iar Mario Draghi a promis că va face „tot ce este necesar” pentru salvarea monedei euro. „O Europă suverană are nevoie de un buget «protejat de Draghi». Structuri simplificate, investiții în competitivitate și apărare, o concentrare pe fondurile europene pentru politicile europene, toate acestea sunt necesare, deoarece resursele sunt limitate.”, a declarat Merz.. Germania respinge ideea unor noi datorii europene În discursul său, cancelarul german Friedrich Merz a criticat și propunerile privind contractarea unor noi datorii comune la nivel european. Președintele francez Emmanuel Macron a cerut în februarie împrumuturi comune pentru ca Europa să poată concura economic cu SUA și China, însă Berlinul s-a opus acestei variante. Germania a respins și alte propuneri venite din partea Comisiei Europene, inclusiv introducerea unor taxe suplimentare pentru tutun și pentru marile companii. „Unii cred că putem evita această sarcină dificilă prin asumarea de noi datorii – datorii europene – prin finanțarea cheltuielilor regulate prin intermediul datoriilor. Germania nu poate urma această cale, chiar și numai din motive constituționale”, a spus Merz. „Modernizarea fundamentală este esențială” Cancelarul german a făcut câteva precizări și despre modul în care sunt împărțite în prezent fondurile europene. Potrivit acestuia, mai mult de două treimi din bugetul UE merg către subvenții, în timp ce unele state europene ajung să cheltuiască mai mulți bani pentru plata datoriilor decât pentru apărare. „Dar nu putem face față provocărilor secolului XXI cu un buget specific secolului XX. Prin urmare, modernizarea fundamentală este esențială. Mai mult, realitatea este că datoria excesivă amenință suveranitatea și limitează capacitatea noastră de a acționa.”, a declarat liderul german.
Merz: „Iranienii sunt, în mod clar mai puternici, decât s-a crezut
„Iranienii negociază, evident, foarte abil. Iranienii sunt în mod clar mai puternici decât s-a crezut. În prezent, nu văd ce strategie de ieșire aleg americanii. Iranienii sunt în mod clar mai puternici decât ne-am așteptat și americanii, evident, nu au o strategie cu adevărat convingătoare în negocieri. O întreagă națiune este umilită de conducerea iraniană, în special de aș numitele Gărzii Revoluționare. Problema cu conflicte este întotdeauna că nu trebuie doar să intri, ci și să și ieși. Am văzut asta foarte dureros în Afganistan timp de 20 de ani. Am văzut-o în Irak”, a declarat astăzi, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz. „În acest moment, nu văd ce ieșire strategică vor alege americanii, mai ales că iranienii negociază în mod clar foarte abil — sau foarte abil nu negociază”, a spus el. Merz a declarat că situația complicată din Orientul Mijlociu are acum un puternic efect economic negativ asupra Germaniei. „În acest moment este o situație destul de încâlcită”, a spus Merz. „Și ne costă o sumă mare de bani. Acest conflict, acest război împotriva Iranului, are un impact direct asupra producției noastre economice.” Cancelarul a declarat că Germania își menține oferta de a desfășura dragoare de mine pentru a ajuta la redeschiderea Strâmtorii Ormuz , prin care trece o mare parte din aprovizionarea globală cu petrol. Totuși, a spus Merz, o condiție prealabilă pentru aceasta era ca ostilitățile să înceteze mai întâi. Declarațiile au fost făcute de cancelar la școala Carolus-Magnus-Gymnasium, care a făcut parte din Ziua Proiectelor UE, în cadrul căreia școlile din Germania organizează evenimente axate pe Uniunea Europeană.
Guvernul Merz reduce la jumătate previziunile de creștere
Guvernul cancelarului german Friedrich Merz reduce la jumătate previziunile de creștere economică pentru anul acesta. Este foarte posibil să fie mai puțin optimiste previziunile și pentru anul 2027. Prețurile la petrol și gaze sunt în creștere din cauza războiului din Orientul Mijlociu. Iar proiecțiile pentru inflație sunt îngrijorătoare. Economia germană era oricum într-un trend descrescător încă cu mult înainte ca SUA să atace Iranul pe 28 februarie 2026. În februarie, producția industrială a scăzut cu 0,3% față de luna ianuarie, când a stagnat. Previziunile pentru creștere economice, sub așteptările inițiale O sursă a declarat pentru Reuters că guvernul german se așteaptă la o creștere economică de doar 0,5% în acest an, sub previziunile care arătau 1%. De asemenea, previziunile economice pentru 2027 arătau o creștere economică de 1,3%. Din cauza crizei energetice, au scăzut la 0,9%. Cea mai mare putere economică din Uniunea Europeană încă se luptă de la începutul pandemiei de coronavirus să-și recapete avântul din epoca Merkel. Dar concurența sporită din partea Chinei, conflictele economice cu SUA și prețurile mai mari la energie cauzate de războiul Rusiei în Ucraina și de războiul lui Trump cu Iran îi pun la încercare modelul economic german bazat pe exporturi. Guvernul Merz reduce la jumătate previziunile de creștere economică din cauza inflației Atacurile SUA asupra Iranului, care a determinat regimul de la Teheran să riposteze prin blocarea Strâmtorii Ormuz, au contribuit la creșterea inflației la 2,8% în Germania, din luna martie. Guvernul german se așteaptă ca inflația să accelereze la 2,7% în 2026 și la 2,8% în 2027. În 2025, inflația era de 2,5%. Din cauza inflației și scumpirilor, creșterea consumului ar putea încetini, ajungând la 3,2% în 2026 și 3,3% în 2027. Anul trecut, consumul luase avânt cu 4,2%. Comerțul nu poate salva Germania acum. Ce ar însemna pentru România? Sursa a declarat pentru Reuters că exporturile ar putea crește cu 1,3% în 2027. Dar nu vor face minuni. Este de așteptat ca importurile să crească rapid, cu 1,8% în 2027. Dar tarifele comerciale ale lui Trump și incertitudinea provocată de crizele globale își pun amprenta. Fondul Monetar Internațional a redus marți previziunile de creștere economică ale Germaniei pentru acest an și pentru anul viitor. Germania a devenit țara din zona euro care trece acum prin cea mai mare retrogradare.Și pentru România este grav, purtând relații comerciale cu Germania. Importurile din România au atins aproape 20 miliarde de euro în 2024, în timp ce exporturile Germaniei către țara noastră au depășit 21 de miliarde de euro. Investițiile germane au fost vitale pentru orașele, școlile și industriile României. Peste 10.000 de companii germane colaborează cu mii de firme locale românești. În următorii doi ani, economia României ar putea avea de suferit după ce Germania, cel mai mare partener comercial și investitor străin, a ajuns să fie retrogradată economic. Autorul recomandă:Germania vrea să scape de umbrela nucleară americană și să se bazeze pe francezi și britanici. Ce a declarat cancelarul Merz