Friedrich Merz, sub presiune în Germania. Ce politician din CDU este văzut ca posibil înlocuitor al cancelarului
Hendrik Wüst, premierul landului Renania de Nord-Westfalia, are 50 de ani și seamănă în unele privințe cu Merz: este înalt, poartă cravată și vine din zona conservatoare a vestului Germaniei. Spre deosebire de cancelar, însă, Wüst se bucură de mai multă popularitate, scrie Financial Times. Wüst nu a spus că își dorește funcția lui Merz. Însă o vizită în Polonia, cu aer de lider de stat, la care au participat jurnaliști din Berlin și care a inclus o oprire atent pregătită la Auschwitz, a fost suficientă pentru a declanșa un val de comentarii despre o posibilă schimbare la vârful puterii. „Dintr-odată, Hendrik Wüst este prezentat drept înlocuitorul cancelarului”, a scris revista de centru-stânga Stern. „Wüst împotriva lui Merz: pare inevitabil”, a scris și Frankfurter Allgemeine Zeitung, publicație conservatoare. „Se pregătește o schimbare de cancelar?”, a întrebat tabloidul de dreapta Bild pe prima pagină. „Întrebarea este: mai este Friedrich Merz omul potrivit?”, s-a întrebat joi un prezentator al Tagesschau, cel mai urmărit program de știri din Germania. Presiune tot mai mare în CDU Dezbaterea a devenit suficient de vizibilă încât mai mulți lideri din Uniunea Creștin-Democrată (CDU), partidul lui Merz, au intervenit. Oameni apropiați cancelarului au descris discuțiile drept „absurde” și „periculoase”. Discuțiile reflectă îngrijorarea tot mai mare din CDU față de scăderea sprijinului electoral, înaintea unor alegeri regionale dificile programate în estul Germaniei, în septembrie. Susținerea pentru CDU a coborât la aproximativ 23%, în timp ce formațiunea de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a urcat la 28%, în pofida promisiunii lui Merz de a-i opri ascensiunea. Prețurile ridicate la energie, pe fondul războiului din Iran, și blocajul negocierilor cu partenerii social-democrați din coaliție privind reformele sociale au accentuat nemulțumirea alegătorilor. Merz, care nu a fost niciodată foarte popular, pare să fie cel mai afectat. Mai puțin de o cincime dintre germani se declară mulțumiți de activitatea sa, iar cancelarul este acum mai puțin popular decât predecesorul său social-democrat, Olaf Scholz. Merz, în vârstă de 70 de ani, s-a clasat pe ultimul loc într-un top al popularității publicat săptămâna aceasta de Bild. Wüst, în schimb, s-a clasat pe locul al treilea, cel mai bun rezultat pentru un politician CDU. Merz, puternic pe plan extern, vulnerabil acasă Merz a încercat să transmită forță pe plan extern. A relaxat restricțiile privind datoria publică pentru a investi 1.000 de miliarde de euro în infrastructura și armata Germaniei și a transformat Berlinul în cel mai mare susținător al Ucrainei. Pe plan intern însă, Merz nu are o bază solidă de putere. A avut nevoie de trei încercări pentru a deveni lider al partidului și de două încercări pentru a fi ales cancelar în Bundestag. După perioada de guvernare centristă a Angelei Merkel, Merz a promis că va readuce partidul la rădăcinile sale conservatoare și că va atrage alegători de la AfD. Această strategie a inclus înăsprirea regulilor privind imigrația și relaxarea unor reglementări ecologice. CDU a câștigat alegerile de anul trecut cu 28%, mai puțin decât sperase Merz, în timp ce AfD a obținut un scor record de 21% și a devenit al doilea cel mai mare partid din parlament. Pe măsură ce CDU a scăzut în sondaje, atenția s-a îndreptat către „modele alternative”, precum Wüst. Surse din CDU, comentatori și analiști politici sunt de acord că înlocuirea lui Merz la jumătatea mandatului este puțin probabilă. Cum ar putea fi schimbat cancelarul german Constituția permite schimbarea cancelarului fără alegeri anticipate printr-o moțiune de cenzură constructivă, prin care majoritatea parlamentară nu doar retrage sprijinul pentru cancelar, ci se pune de acord și asupra unui succesor. În 1966, cancelarul CDU Ludwig Erhard a demisionat după ce partenerul său liberal de coaliție a părăsit guvernul. Succesorul său, Kurt Kiesinger, a evitat alegerile anticipate prin formarea unei noi coaliții cu SPD. În 1982, cancelarul SPD Helmut Schmidt a fost înlocuit de liderul CDU Helmut Kohl, după ce partenerul liberal a schimbat tabăra. Un scenariu asemănător ar presupune, probabil, ca Merz să accepte să se retragă, Wüst să intre în cursă, iar SPD să îl susțină pentru funcția de cancelar. „Oricum ai privi lucrurile, acest scenariu nu are sens. Este posibil doar dacă Merz vrea asta. Toate celelalte scenarii sunt excluse”, a declarat pentru FT Roland Koch, fost premier CDU al landului Hessa și aliat al lui Merz. Koch a dat vina pe SPD pentru lipsa unor reforme curajoase. „Sunt uimit de cât de puține lucruri pot conveni cele două partide de coaliție în plan economic”. AfD complică situația pentru Merz Alegerile regionale din Saxonia-Anhalt, land din fosta Germanie de Est, unde sondajele arată că AfD s-ar putea apropia de o majoritate absolută, apasă tot mai mult asupra dezbaterii. Dacă AfD devine primul partid de extremă dreapta care câștigă alegeri într-un land în Germania postbelică, presiunea asupra lui Merz ar crește puternic. Merz a abordat indirect dezbaterea săptămâna aceasta. El le-a spus alegătorilor din circumscripția sa că este „personal hotărât” să relanseze cea mai mare economie a Europei și a promis un pachet amplu de măsuri înainte de vară. Mai devreme în aceeași zi, Wüst le-a spus reporterilor că Merz are „sprijinul său deplin”.
Friedrich Merz cere schimbarea bugetului UE: Nu putem face față provocărilor secolului XXI cu un buget specific secolului XX
Cancelarul german Friedrich Merz a cerut joi reformarea sistemului bugetar al Uniunii Europene, despre care spune că este depășit și nu mai răspunde actualelor probleme, scrie Reuters. Merz susține că Uniunea Europeană trebuie să simplifice modul în care își gestionează fondurile și, în același timp, să acorde prioritate investițiilor în apărare și competitivitate. Declarațiile cancelarului au fost făcute în contextul negocierilor foarte importante care urmează, pentru viitorul buget european 2028-2034. În interiorul UE se conturează deja dispute între statele care vor creșterea investițiilor pentru securitate și cele care vor menținerea fondurilor tradiționale, cum sunt subvențiile agricole și sprijinul pentru dezvoltare regională. Parlamentul European, care decide bugetul împreună cu statele membre, a votat în aprilie pentru majorarea bugetului UE peste nivelul propus anterior de Comisia Europeană, ceea ce a generat comentarii negative venite din partea guvernelor care nu vor contribuții mai mari. Discurs la ceremonia Premiului Charlemagne Cancelarul Friedrich Merz a avut un discurs în timpul ceremoniei Premiului Charlemagne, organizată în orașul Aachen. Premiul i-a fost acordat anul acesta fostului președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, cel care a vorbit încă din 2024 despre problemele de competitivitate ale Uniunii Europene. La eveniment a participat și premierul grec Kyriakos Mitsotakis, iar Mario Draghi a promis că va face „tot ce este necesar” pentru salvarea monedei euro. „O Europă suverană are nevoie de un buget «protejat de Draghi». Structuri simplificate, investiții în competitivitate și apărare, o concentrare pe fondurile europene pentru politicile europene, toate acestea sunt necesare, deoarece resursele sunt limitate.”, a declarat Merz.. Germania respinge ideea unor noi datorii europene În discursul său, cancelarul german Friedrich Merz a criticat și propunerile privind contractarea unor noi datorii comune la nivel european. Președintele francez Emmanuel Macron a cerut în februarie împrumuturi comune pentru ca Europa să poată concura economic cu SUA și China, însă Berlinul s-a opus acestei variante. Germania a respins și alte propuneri venite din partea Comisiei Europene, inclusiv introducerea unor taxe suplimentare pentru tutun și pentru marile companii. „Unii cred că putem evita această sarcină dificilă prin asumarea de noi datorii – datorii europene – prin finanțarea cheltuielilor regulate prin intermediul datoriilor. Germania nu poate urma această cale, chiar și numai din motive constituționale”, a spus Merz. „Modernizarea fundamentală este esențială” Cancelarul german a făcut câteva precizări și despre modul în care sunt împărțite în prezent fondurile europene. Potrivit acestuia, mai mult de două treimi din bugetul UE merg către subvenții, în timp ce unele state europene ajung să cheltuiască mai mulți bani pentru plata datoriilor decât pentru apărare. „Dar nu putem face față provocărilor secolului XXI cu un buget specific secolului XX. Prin urmare, modernizarea fundamentală este esențială. Mai mult, realitatea este că datoria excesivă amenință suveranitatea și limitează capacitatea noastră de a acționa.”, a declarat liderul german.
Merz: „Iranienii sunt, în mod clar mai puternici, decât s-a crezut
„Iranienii negociază, evident, foarte abil. Iranienii sunt în mod clar mai puternici decât s-a crezut. În prezent, nu văd ce strategie de ieșire aleg americanii. Iranienii sunt în mod clar mai puternici decât ne-am așteptat și americanii, evident, nu au o strategie cu adevărat convingătoare în negocieri. O întreagă națiune este umilită de conducerea iraniană, în special de aș numitele Gărzii Revoluționare. Problema cu conflicte este întotdeauna că nu trebuie doar să intri, ci și să și ieși. Am văzut asta foarte dureros în Afganistan timp de 20 de ani. Am văzut-o în Irak”, a declarat astăzi, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz. „În acest moment, nu văd ce ieșire strategică vor alege americanii, mai ales că iranienii negociază în mod clar foarte abil — sau foarte abil nu negociază”, a spus el. Merz a declarat că situația complicată din Orientul Mijlociu are acum un puternic efect economic negativ asupra Germaniei. „În acest moment este o situație destul de încâlcită”, a spus Merz. „Și ne costă o sumă mare de bani. Acest conflict, acest război împotriva Iranului, are un impact direct asupra producției noastre economice.” Cancelarul a declarat că Germania își menține oferta de a desfășura dragoare de mine pentru a ajuta la redeschiderea Strâmtorii Ormuz , prin care trece o mare parte din aprovizionarea globală cu petrol. Totuși, a spus Merz, o condiție prealabilă pentru aceasta era ca ostilitățile să înceteze mai întâi. Declarațiile au fost făcute de cancelar la școala Carolus-Magnus-Gymnasium, care a făcut parte din Ziua Proiectelor UE, în cadrul căreia școlile din Germania organizează evenimente axate pe Uniunea Europeană.
Guvernul Merz reduce la jumătate previziunile de creștere
Guvernul cancelarului german Friedrich Merz reduce la jumătate previziunile de creștere economică pentru anul acesta. Este foarte posibil să fie mai puțin optimiste previziunile și pentru anul 2027. Prețurile la petrol și gaze sunt în creștere din cauza războiului din Orientul Mijlociu. Iar proiecțiile pentru inflație sunt îngrijorătoare. Economia germană era oricum într-un trend descrescător încă cu mult înainte ca SUA să atace Iranul pe 28 februarie 2026. În februarie, producția industrială a scăzut cu 0,3% față de luna ianuarie, când a stagnat. Previziunile pentru creștere economice, sub așteptările inițiale O sursă a declarat pentru Reuters că guvernul german se așteaptă la o creștere economică de doar 0,5% în acest an, sub previziunile care arătau 1%. De asemenea, previziunile economice pentru 2027 arătau o creștere economică de 1,3%. Din cauza crizei energetice, au scăzut la 0,9%. Cea mai mare putere economică din Uniunea Europeană încă se luptă de la începutul pandemiei de coronavirus să-și recapete avântul din epoca Merkel. Dar concurența sporită din partea Chinei, conflictele economice cu SUA și prețurile mai mari la energie cauzate de războiul Rusiei în Ucraina și de războiul lui Trump cu Iran îi pun la încercare modelul economic german bazat pe exporturi. Guvernul Merz reduce la jumătate previziunile de creștere economică din cauza inflației Atacurile SUA asupra Iranului, care a determinat regimul de la Teheran să riposteze prin blocarea Strâmtorii Ormuz, au contribuit la creșterea inflației la 2,8% în Germania, din luna martie. Guvernul german se așteaptă ca inflația să accelereze la 2,7% în 2026 și la 2,8% în 2027. În 2025, inflația era de 2,5%. Din cauza inflației și scumpirilor, creșterea consumului ar putea încetini, ajungând la 3,2% în 2026 și 3,3% în 2027. Anul trecut, consumul luase avânt cu 4,2%. Comerțul nu poate salva Germania acum. Ce ar însemna pentru România? Sursa a declarat pentru Reuters că exporturile ar putea crește cu 1,3% în 2027. Dar nu vor face minuni. Este de așteptat ca importurile să crească rapid, cu 1,8% în 2027. Dar tarifele comerciale ale lui Trump și incertitudinea provocată de crizele globale își pun amprenta. Fondul Monetar Internațional a redus marți previziunile de creștere economică ale Germaniei pentru acest an și pentru anul viitor. Germania a devenit țara din zona euro care trece acum prin cea mai mare retrogradare.Și pentru România este grav, purtând relații comerciale cu Germania. Importurile din România au atins aproape 20 miliarde de euro în 2024, în timp ce exporturile Germaniei către țara noastră au depășit 21 de miliarde de euro. Investițiile germane au fost vitale pentru orașele, școlile și industriile României. Peste 10.000 de companii germane colaborează cu mii de firme locale românești. În următorii doi ani, economia României ar putea avea de suferit după ce Germania, cel mai mare partener comercial și investitor străin, a ajuns să fie retrogradată economic. Autorul recomandă:Germania vrea să scape de umbrela nucleară americană și să se bazeze pe francezi și britanici. Ce a declarat cancelarul Merz
Merz afirmă că Germania vrea un mandat ONU pentru securizarea Strâmtorii Ormuz
Merz a declarat joi, la Berlin, că un astfel de mandat ar trebui să vină din partea Consiliului de Securitate al ONU, însă Rusia este membru permanent al Consiliului și are drept de veto asupra rezoluțiilor. Statele Unite au cerut angajamente concrete din partea aliaților europeni pentru a contribui la securizarea Strâmtorii Ormuz după încheierea luptelor din Iran. Washingtonul vrea ca statele partenere să prezinte planuri clare în următoarele zile. „I-am spus din nou ieri președintelui Trump, în discuția noastră, că suntem pregătiți să ajutăm, de exemplu, la asigurarea trecerii prin Strâmtoarea Ormuz după un acord de pace”, a declarat Merz. O coaliție condusă de Marea Britanie, din care fac parte peste 40 de state, s-a angajat să contribuie la redeschiderea strâmtorii. Prin această rută trece aproximativ 20% din fluxul mondial de petrol și gaze naturale. Blocarea strâmtorii a dus la creșterea accentuată a prețurilor la energie la nivel global și a amplificat temerile legate de posibile penurii de combustibil. Merz a precizat că o eventuală participare a Germaniei la securizarea rutelor maritime ar avea nevoie și de aprobarea Bundestagului, camera inferioară a Parlamentului german. Trump i-a criticat în ultimele săptămâni pe aliații din NATO, spunând că analizează serios retragerea SUA din alianță, după ce mai multe state au refuzat accesul avioanelor militare americane la baze și în spațiul lor aerian. Merz a afirmat că a discutat și despre NATO cu președintele american și s-a oferit să reia discuția înaintea summitului alianței din iulie. „Intenția mea fermă este să fac tot ce este posibil pentru a menține protecția oferită de NATO pentru Europa”, a declarat Merz. „Această alianță este, cel puțin pentru moment, de neînlocuit”.
Cancelarul german Friedrich Merz se declară îngrijorat de creșterea prețurilor la energie cauzată de conflictul din Orientul Mijlociu
După ce partidul Uniunea Creștin-Democrată a trecut prin alegerile locale din Baden-Wuerttemberg cu un rezultat „amar” (victoria Verzilor), cancelarul german Friedrich Merz a asigurat că guvernarea sa nu va fi afectată. Cancelarul a reiterat că nu va face coaliție cu partidul naționalist Alternativa pentru Germania. Partidul condus de Alice Weidel a încheiat pe poziția a treia. „Am agreat că rezultatul acesta nu va avea vreun impact asupra coaliției de la Berlin (coaliția cu social-democrații germani). Vom continua să lucrăm”, a spus el la conferința de presă de ieri. Cancelarul german se declară îngrijorat de impactul războiului din Iran asupra economiei germane În conferința de presă de luni, cancelarul german s-a declarat mai „îngrijorat” de creșterea prețurilor la energie cauzată de războiul regional din Orientul Mijlociu, care a escaladat de la atacurile SUA de pe 28 februarie 2026. Merz a reamintiut că prețurile petrolului au depășit luni 100 de dolari pe baril, pentru prima dată de la invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia din 2022. „Știm că acest lucru ar putea avea un impact asupra economiei germane”. Cancelarul a adăugat că guvernul celei mai mari economii din UE caută deja să-și diversifice sursele și furnizorii de energie pentru a-și consolida independența de când a renunțat la importul de gaz rusesc. De asemenea, a mai spus că războiul ar putea declanșa o nouă criză a refugiaților în Europa, similară cu cea din 2015, provocată atunci de războaiele civile din Libia, Siria și Irak. Liderul de la Berlin și-a exprimat îngrijorarea că „scenariul Siriei” s-ar putea repeta. Cancelarul Merz a declarat că „numai regimuk iranian și așa-numita Garda Revoluționară pot opri luptele”. „Până când se va întâmpla acest lucru, presupun că Israelul și America vor continua să se apere împotriva acestui regim. Amenințarea reprezentată de acest regim se extinde mult dincolo de țară și regiune. Știți că Iranul susține Rusia în războiul său de agresiune împotriva Ucrainei, că Iranul este în mare măsură responsabil pentru teroarea Hamas, Hezbollah și a rebelilor Houthi. Iranul este centrul terorismului internațional. Și acest centru trebuie închis, iar americanii și israelienii fac asta în felul lor.” Cancelarul german și-a exprimat susținerea față de Israel și SUA Merz a fost săptămâna trecută într-o vizită la Casa Albă, unde s-a întâlnit pentru a treia oară cu președintele american Donald Trump. Liderul de la Casa Albă a avut numai cuvinte de laudă și apreciere față de liderul german în raport cu relațiile cu Regatul Unit și cu Spania. Cancelarul german și-a exprimat solidaritatea față de Israel și SUA împotriva regimului islamic de la Teheran. În declarația sa de la Munich, Merz a spus că guvernul german împărtășește valorile SUA și ale Israelului în raport cu programul nuclear și balistic al Iranului și a denunțat sprijinul Teheranului pentru grupările teroriste „proxy”. El a adăugat că „poporul iranian are dreptul să-și decidă destinul” și a făcut apel pentru pace în regiune, precum și pentru securitatea statelor arabe din Golf și a Israelului. Germania trăiește deja cu regrete după ce și-a demolat centralele nucleare Decizia Germaniei de a demola centrale nucleare a dus la creșterea cu 25% a prețurilor la electricitate, potrivit Marketwatch.O analiză economică publicată de JPMorgan susține că Merz recunoaște că decizia de a opri programul nuclear german ca urmare a accidentului nuclear de la Fukushima din 2011, dar și la presiunile ecologiștilor și a Partidului Verzilor, a fost o greșeală fatală pentru economia germană. Evaluarea a fost făcută de Michael Cembalest, președintele departamentului de strategie de piață și investiții al JPMorgan Asset and Wealth Management. Într-un raport amplu despre piețele energetice, acesta a dedicat un capitol pe care la numit „entscheidungsreue nuclear” sau „regretul nuclear” al Germaniei. „Așadar, acum întreprindem cea mai scumpă tranziție energetică din lume; nu cunosc nicio altă țară care să facă lucrurile atât de scumpe și dificile precum Germania.”, a spus acesta. Sursa Foto: CDU Autorul recomandă: Friedrich Merz s-a întâlnit cu Donald Trump. Președintele: Iranul a fost distrus. Nu mai au aeronave, nave și radar. Le-am distrus
Germania vrea să acorde serviciilor secrete puteri extinse
Cancelarul Friedrich Merz și oficialii germani susțin că, după cum țara și-a ajustat politica de apărare după invazia Rusiei în Ucraina, este necesară o transformare similară în domeniul inteligenței, mai precizează Politico. BND, înființat în 1956, a fost construit cu reguli stricte pentru a evita abuzurile din perioada nazistă. Agenția are atribuții limitate, concentrându-se pe colectarea de informații fără puteri legale ample de intervenție. De asemenea, legislația privind protecția datelor îi obligă să anonimizeze informațiile înainte de a le partaja cu partenerii externi. Cu toate acestea, autoritățile germane consideră că aceste restricții nu mai sunt potrivite într-o lume confruntată cu amenințări hibride, atacuri cibernetice și sabotaj, în special din partea Rusiei. Germania, dependentă de informațiile americane În ultimii ani, Germania s-a bazat puternic pe informațiile furnizate de SUA pentru a preveni atacuri sau tentative de destabilizare. Totuși, acestă dependență a devenit o problemă strategică. Mai ales după ce Washington a folosit temporar oprirea schimbului de informații cu Ucraina ca instrument politic. „Dacă SUA ar alege să acționeze independent, Germania trebuie să fie capabilă să se susțină singură”, a afirmat Marc Henrichmann, președintele comisiei parlamentare pentru servicii de informații. Extinderea puterilor BND Guvernul german a crescut deja bugetul BND cu 26%, la 1,51 miliarde de euro în 2024. Reforma propusă ar putea permite agenției să efectueze operațiuni cibernetice ofensive și acțiuni de sabotaj. De asemenea, ar putea să utilizeze tehnologii avansate precum inteligența artificială. Schimbările vor fi activate doar în situații excepționale, aprobate de Consiliul Național de Securitate și parlament. Reforma stârnește dezbateri aprinse în Germania, unde protecția libertăților individuale și frica de supraveghere excesivă rămân sensibile din cauza istoriei naziste și a poliției secrete est-germane (Stasi). Susținătorii reformei susțin că, într-un mediu global din ce în ce mai agresiv, țara nu-și mai poate permite restricții care îi limitează capacitatea de apărare. Proiectul va fi dezbătut în Bundestag toamna acestui an, în contextul în care Europa își reevaluează politicile de securitate și relațiile transatlantice.
Europa vrea să se apere singură: Liderii europeni vor să se bazeze mai puțin pe SUA după acțiunea lui Trump asupra Groenlandei
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis la Conferința de Securitate de la München că liderii europeni simt o schimbare majoră, scrie Reuters. „Au fost depășite unele linii care nu mai pot fi depășite”, a spus Ursula. Tensiunile transatlantice au crescut după revenirea președintelui Donald Trump la Casa Albă. Dorința lui Trump de a anexa Groenlanda a condus la creșterea îndoielile europenilor privind sprijinul Washingtonului pentru apărarea NATO. Secretarul de stat american Marco Rubio a făcut puține reasigurări pe tema aceasta, spunând că SUA doresc să colaboreze cu Europa. Rubio a folosit în discursul său de la München un ton mai calm decât JD Vance anul trecut, dar a criticat politica recentă europeană și nu a menționat NATO, Rusia sau războiul din Ucraina. Cu războiul pe cale să intre în al cincilea an, liderii europeni au declarat că vor accelera consolidarea propriei apărări și se vor baza mai puțin pe SUA. „Acest nou început este corect în toate circumstanțele. Este corect dacă Statele Unite continuă să se distanțeze. Este corect atâta timp cât nu ne putem garanta propria securitate pe cont propriu”, a spus Friedrich Merz. Cancelarul german, președintele francez, Emmanuel Macron și prim-ministrul britanic, Keir Starmer au promis sprijin pentru un „pilon european” mai puternic în cadrul NATO. Merz a declarat că a început discuțiile cu Macron despre o descurajare nucleară europeană, Franța fiind singura țară cu descurajare nucleară complet independentă în Europa. Europa trebuie să transforme cuvintele în fapte, a spus Ursula von der Leyen. Cheltuielile pentru apărare au crescut aproape 80% de la începutul războiului din Ucraina. Membrii NATO au convenit să crească cheltuielile de bază de la 2% la 3,5% din PIB, cu un plus de 1,5% pentru alte investiții de securitate. Țările europene au format consorții pentru sisteme de arme mai complexe. Miniștrii apărării din Franța, Germania, Italia, Polonia și Suedia au semnat o scrisoare de intenție pentru proiectul European Long-Range Strike Approach (ELSA), dedicat dezvoltării de rachete „de adâncime”. Cu toate acestea, unele proiecte mari întâmpină probleme în continuare. Viitorul proiectului de avion de vânătoare franco-germano-spaniol FCAS este în joc de luni de zile. Partenerii nu au putut stabili cota de muncă pentru companii. De asemenea, există dispute privind limitarea achizițiilor de arme doar la firmele UE sau deschiderea către alți producători. „În timpul acestui război, armele evoluează mai repede decât deciziile politice menite să le oprească.”, a declarat președintele Volodimir Zelenski despre acest subiect. Numai luna trecută, Ucraina a fost atacată de peste 6.000 de drone și 150 de rachete.
Un grup de țări europene susțin discuțiile privind o descurajare nucleară comună
Mai multe state europene și-au declarat intenția de a participa la discuțiile privind stabilirea unui mecanism de descurajare nucleară comun în Europa, scrie Ukrinform. Prim-ministrul Letoniei, Evika Siliņa, a declarat că Riga este pregătită să se implice în această inițiativă. „Descurajarea nucleară ne poate oferi noi oportunități. De ce nu?”, a declarat acesta, spunând că orice pas trebuie să respecte „angajamentele noastre internaționale”. Ministrul adjunct al Apărării din Estonia, Tuuli Duneton, a spus că țara sa nu exclude participarea la negocierile preliminare privind o descurajare nucleară europeană. Cancelarul german, Friedrich Merz, și președintele francez, Emmanuel Macron, au vorbit despre acest subiect la Conferința de Securitate de la München. Emmanuel Macron a spus că este necesară rearticularea descurajării nucleare, ținând cont și de armele convenționale, cum ar fi rachetele cu rază lungă de acțiune. Ministrul de Externe al Letoniei, Baiba Braze, a declarat și el că „descurajarea nucleară este un subiect important” la Conferința de Securitate din acest an. Ministrul belgian al Apărării, Theo Francken, a participat, de asemenea, în cadrul aceleiași conferințe de la Munchen, la o discuție cu uși închise pe această temă.
Germania respinge propunerea lui Emmanuel Macron privind euroobligațiunile
Guvernul condus de Friedrich Merz a refuzat propunerea președintelui francez Emmanuel Macron privind crearea unei scheme comune de împrumuturi europene, scrie POLITICO. Decizia a fost luată înaintea reuniunii liderilor Uniunii Europene programate joi. Propunerea lui Emmanuel Macron a venit în cadrul unui interviu publicat marți de mai multe instituții media europene. Liderul francez a susținut lansarea unor noi împrumuturi comune, sub forma euroobligațiunilor, pentru a sprijini investițiile în domenii strategice. Macron a prezentat această idee drept o necesitate pentru ca Europa să rămână competitivă în raport cu Statele Unite și China. Cu toate acestea, Berlinul a respins inițiativa la doar câteva ore după publicarea interviului. Poziția Germaniei arată că există o divergență între Macron și Merz, după mai multe dispute legate de comerț și relația cu președintele american Donald Trump. „Credem că, având în vedere agenda [de la summitul liderilor UE], acest lucru distrage puțin atenția de la ceea ce este de fapt, și anume că avem o problemă de productivitate”, a declarat marți un înalt oficial al guvernului german, apropiat de Merz. „Este adevărat că avem nevoie de mai multe investiții. „Dar, ca să fiu sincer, acest lucru se încadrează în contextul Cadrului Financiar Multianual”, a mai spus acesta. Decizia Germaniei a fost anunțată înaintea retragerii informale a liderilor europeni la un castel din Belgia, iar aceasta întâlnire a avut ca temă principală competitivitatea. Deși nu sunt așteptate decizii concrete, discuțiile ar urma să stabilească direcțiile principale pentru un summit viitor, programat în martie, la Bruxelles.