Premierul vizitează marți și miercuri cel mai important partener comercial al României
Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, face, în perioada 27-28 ianuarie, o vizită oficială în Germania, la invitația omologului său, cancelarul federal Friedrich Merz. Ilie Bolojan se va întâlni cu Friedrich Merz, alături de care va susține o conferiță comună de presă. De asemenea, șeful Executivului se va întâlni cu vicepreședintele Parlamentului Federal (Bundestag), Andrea Lindholz, cu liderul Grupului Parlamentar CDU, Jens Spahn, și cu președintele Fundației Konrad Adenauer, Annegret Kramp-Karrenbauer. Potrivit unui comunicat al Guvernului, agenda vizitei cuprinde întâlniri cu președintele Camerei Germane de Comerț și Industrie, Peter Adrian, și cu directorul general al Federației Industriilor din Germania, Tanja Gönner. Totodată, premierul va avea o întrevedere cu președintele Consiliului Central al Evreilor din Germania, Josef Schuster, în contextul marcării, la data de 27 ianuarie, a Zilei Internaționale de Comemorare a Holocaustului și de eliberare a lagărului de concentrare Auschwitz-Birkenau. Premierul va vizita Memorialul Evreilor Uciși în Europa și va avea o întrevedere cu directorul Fundației Memorialului Evreilor Uciși din Europa, Uwe Neumärker. De asemenea, la Ambasada României în Germania, șeful Guvernului va discuta cu reprzentanți ai comunității românești. Românii constituie a patra cea mai numeroasă comunitate de străini din Germania, cu aproximativ 910.000 de persoane. Peste 90.000 dintre aceștia au primit cetățenie germană. Lor li se adaugă cei aproximativ 500.000 etnici germani originari din România, bine integrați în Germania. Guvernul arată că vizita premierului se înscrie în cadrul relației excelente dintre România și Germania care, deși nu se întemeiază formal pe un Parteneriat Strategic propriu-zis, are caracter strategic și pune accent pe domenii de interes actuale și de perspectivă. Germania este cel mai important partener comercial al României, cu o pondere de peste 20% din totalul exporturilor românești, precum și principalul investitor în economia românească. În 2024, schimburile comerciale bilaterale a fost de circa 42 miliarde euro, din care exporturi – 19 miliarde și importuri- 23 miliarde euro. De asemenea, la finele anului 2024, Germania era principalul investitor străin în economia românească, menținându-și poziția dominantă. Firmele rezidente în Germania dețin în România investiții de peste 18,66 miliarde euro, reprezentând aproape 15% din soldul total al investițiilor străine directe. Din delegația care îl va însoți pe premier vor face parte deputatul Ovidiu Ganț, viceprim-ministrul, ministrul apărării naționale, Radu Miruță, șeful Cancelariei Prim-ministrului, Mihai Jurca, Șeful Statului Major al Apărării, Gheorghiță Vlad, secretarul de stat în Cancelaria Prim-ministrului, Dragoș Hotea, și consilierul de stat în Cancelaria Prim-ministrului, Raul Gutin.
Merz convoacă liderii statelor de la Marea Nordului pentru a discuta securitatea și cooperarea europeană
Cancelarul german Friedrich Merz va avea luni o întâlnire cu liderii țărilor europene riverane Mării Nordului, într-un summit despre economie și energie. Cu toate acestea, subiectul principal va fi securitatea, ca urmare a disputei cu președintele american Donald Trump privind Groenlanda, teritoriu autonom al Danemarcei, informează EFE. La summitul de la Hamburg sunt invitați lideri și miniștri ai energiei din Belgia, Danemarca, Franța, Regatul Unit, Irlanda, Luxemburg, Olanda, Norvegia și, pentru prima dată, din Islanda și NATO, alături de Comisia Europeană. Deocamdată, președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer nu au confirmat participarea, dar se așteaptă ca miniștrii lor să fie prezenți. Merz a declarat joi, la Bruxelles, că „securitatea Mării Nordului, succesul economic și strategia portuară” vor fi principalele subiecte, în contextul în care este necesară „creșterea rezilienței Uniunii Europene”, mai ales privind „competitivitatea și apărarea”. „Trebuie să ne concentrăm asupra tuturor zonelor din NATO, inclusiv asupra nordului”, a declarat cancelarul german Friedrich Merz. El a făcut aceste declarații după reuniunea extraordinară a șefilor de stat și de guvern din UE, convocată ca răspuns la amenințările președintelui Donald Trump. „În nordul Europei trăim vremuri foarte dificile din punct de vedere al securității; cea mai evidentă provocare este Rusia, dar acum există dificultatea suplimentară că nu ne putem baza pe SUA, o țară care, în anumite privințe, a început să se comporte ca un rival”, a explicat Marcel Dirsus, expert la Institutul pentru Politica de Securitate din Kiel. Friedrich Merz a declarat că europenii trebuie să investească mai mult în capacități militare pentru a se asigura ca au o protecție mai bună în fața oricărui atac. „Acum alocăm cu toții mai mulți bani (apărării). Știm, din păcate, că trebuie să facem acest lucru dacă vrem să ne apărăm”, a spus el. Cancelarul german, împreună cu prim-ministrul danez Mette Frederiksen și omologul său belgian Bart De Wever, vor susține o conferință de presă după summit. Întâlnirea are loc concomitent cu reuniunea miniștrilor energiei din țările participante. La momentul anunțului, scopul principal era dezvoltarea energiei eoliene offshore, infrastructura pe bază de hidrogen și proiectele transfrontaliere. „Summitul Mării Nordului trebuia să abordeze probleme precum energia eoliană offshore, dar acum a căpătat o dimensiune geopolitică, deoarece episodul Groenlanda demonstrează că există o dependență. Europenii depind de Statele Unite pentru securitate. Și acum există riscul unei dependențe sporite în chestiuni energetice, cu promisiuni de achiziții de gaze naturale lichefiate din SUA”, a explicat Rafael Loss, expert ECFR.
Friedrich Merz: Germania nu poate accepta planul Consiliului pentru Pace al lui Trump în forma actuală
Cancelarul german, Friedrich Merz, a spus vineri că ar fi dispus să participe la inițiativa Consiliului de Pace a președintelui Donald Trump în favoarea Fâșiei Gaza, dar nu poate aproba planul în forma sa actuală, scrie Reuters. „În forma în care este înființat în prezent Consiliul pentru Pace, nu putem accepta structurile sale de guvernare în Germania din motive constituționale”, a declarat Friedrich Merz într-o conferință de presă comună cu prim-ministrul italian Giorgia Meloni la Roma. „Cu toate acestea, suntem, desigur, pregătiți să explorăm alte forme – forme noi – de cooperare cu Statele Unite ale Americii, dacă scopul este de a găsi noi formate care să ne apropie de pace în diferite regiuni ale lumii.”, a mai zis el. Friedrich Merz a adăugat că aceste noi formate nu trebuie să se limiteze doar la Fâșia Gaza și Orientul Mijlociu, ci ar putea fi aplicate și, de exemplu, în Ucraina.
Analiza Financial Times: provocarea cea mai mare a Europei este sistemul de pensii
„Își mai permite Europa pensii generoase de la stat?”, este titlul unei complexe analize Financial Times, care pune în discuție îmbătrânirea populației continentului, rata scăzută a natalității, dificultatea sistemelor de pensii în marile state europene și măsurile disperate pe care le iau Guvernele pentru a proteja totuși populația, în fața noilor provocări militare și economice. Deciziile legate de sistemele de pensii sunt cele mai dificile, pentru că pot îngropa orice putere, având în vedere că ele vizează o categorie importantă a electoratului. Emmanuel Macron cu Nicușor Dan/ presidency.ro Atunci când Emmanuel Macron a candidat în 2022 pentru a fi reales, a făcut ceea ce puțini politicieni francezi îndrăznesc să facă: le-a spus alegătorilor că vârsta de pensionare va trebui să crească pentru a asigura viabilitatea continuă a sistemului generos de pensii al țării. El și-a îndeplinit promisiunea un an mai târziu, cu un cost politic uriaș, forțând schimbarea de la 62 la 64 de ani printr-un parlament divizat și înfruntând proteste naționale masive care au lăsat în flăcări unele străzi din Paris și din alte orașe. Victoria obținută cu greu a fost efemeră – chiar în octombrie anul trecut, prim-ministrul lui Macron, Sébastien Lecornu, aflat în dificultăți, a fost forțat să abandoneze reforma pentru a cumpăra sprijinul parlamentarilor de stânga necesar pentru a adopta un buget de asistență socială și a asigura supraviețuirea guvernului. „Este o situație foarte proastă, cu cheltuieli mari”, spune Antoine Bozio, profesor la École des Hautes Études en Sciences Sociales, adăugând că „o mare parte din problema financiară din Franța se datorează sistemului de pensii”. Episodul a arătat încă o dată că pensiile reprezintă a treia cale de atac a politicii în Franța. Însă dezbateri similare, mai puțin extreme, despre cum se finanțează sistemul de asistență socială pentru pensionari sunt în desfășurare în toată Europa, pe măsură ce continentul îmbătrânește. 47% din cheltuielile continentului se duc pe pensii La nivelul UE, 47% din cheltuielile pentru protecție socială ale blocului comunitar sunt cheltuite pe prestații pentru bătrânețe și urmași, față de 36,7% cheltuite pentru boală și invaliditate și 8,7% pentru familii și copii. Chiar și în Regatul Unit, unde sistemul privat joacă un rol mai important, organismul de supraveghere fiscală al țării a prognozat că cheltuielile cu pensiile de stat – a doua cea mai mare parte din bugetul guvernamental după sănătate – vor crește de la aproape 5% din PIB la 7,7% până la începutul anilor 2070. Italia are cele mai mari costuri cu pensiile din UE, puțin peste 15% din PIB, conform statisticilor Comisiei Europene. Franța și Grecia cheltuiesc fiecare peste 14%. În Germania, o treime din toate veniturile fiscale federale vor fi cheltuite pentru astuparea golurilor din sistemul de pensii de stat în acest an, potrivit unei estimări a think-tank-ului economic Ifo din München. Pensiile vs Apărarea. Creștem impozitele? „Problema principală este: cum putem finanța creșterea cheltuielilor pentru apărare, tranziția energetică și noile tehnologii, în timp ce cheltuim atât de mult pe pensii?”, spune Bozio. „Dacă vrem să continuăm să cheltuim atât de mult pe pensii, atunci trebuie să creștem impozitele.” Jens Südekum, un economist german care îl consiliază pe ministrul de finanțe al țării, a numit sistemul de pensii „marele elefant din cameră”. În Franța, biroul de audit a estimat anul trecut că deficitul de pensii al țării, în prezent în jur de 1,7 miliarde de euro, ar putea crește la 15 miliarde de euro până în 2035 și să ajungă la 30 de miliarde de euro până în 2045, dacă nu se fac reforme suplimentare. Creșterea vârstelor de pensionare. Ce soluții au adoptat țările europene ROME, ITALY – JUNE 3: Italy’s Prime Minister Giorgia Meloni receives Slovak Prime Minister Robert Fico at Chigi palace in Rome on June 3, 2025. Isabella Bonotto / Anadolu/ABACAPRESS.COM Țările europene au încercat să abordeze costurile crescânde ale pensiilor încă din anii 1990 și au avut unele succese, multe dintre ele ridicând vârsta de pensionare de stat de la 65 la 67 de ani sau mai mult. Italia și-a legat vârsta de pensionare de speranța de viață, în timp ce Franța a legat creșterile anuale ale pensiilor de inflația prețurilor de consum, mai degrabă decât de venituri. În unele țări, cheltuielile cu pensiile ca procent din PIB sunt așteptate să scadă pe termen lung ca urmare a unor astfel de mișcări. Însă chiar și aceste măsuri s-au lovit de opoziție politică în economiile majore, unde politicienii încep să se opună creșterilor automate ale vârstei de pensionare. Germania a blocat nivelurile pensiilor în raport cu salariile medii până în 2031, în loc să permită scăderea acestora. În Regatul Unit, parlamentarii – precauți în privința unei reacții negative a pensionarilor, se țin de problema „triplului blocaj” – o politică ce garantează creșterea pensiilor de stat la cel mai ridicat nivel dintre venituri, inflație sau 2,5% – chiar dacă se estimează că costul politicii va fi triplu față de estimările inițiale. Opțiunile pentru o reformă serioasă, cum ar fi o mai mare parte a asigurărilor private, trecerea la sisteme finanțate de tip canadian sau reducerea beneficiilor, ar necesita un grad de consens politic și public pe care puțini îl consideră realizabil în prezent. Un sondaj recent YouGov privind atitudinile față de pensiile de stat în șase țări europene a subliniat această contradicție. Majoritatea locuitorilor din Franța, Germania, Spania și Italia consideră că sistemele lor de pensii de stat sunt deja inaccesibile și că este probabil să devină și mai inaccesibile, conform studiului. Cu toate acestea, în multe țări participante la studiu a existat o opoziție netă față de remediile evidente, inclusiv creșterea în continuare a vârstei de pensionare de stat, creșterea impozitelor pentru lucrători, testarea pensiilor în funcție de venituri sau permiterea unei imigrații sporite, așa cum a făcut Spania. Viitorul nu sună bine Miniștrii de pe întreg continentul sunt foarte conștienți de faptul că scăderea ratelor de fertilitate, creșterea speranței de viață și creșterea economică scăzută ar putea copleși progresele realizate până în prezent. „Din motive financiare și demografice, nu putem face niciun pas înapoi”, spune Elsa Fornero,
Garanții de securitate pentru Ucraina: Europa și SUA ar putea interveni militar în caz de încălcare a armistițiului
Declarațiile vin în urma discuțiilor purtate la Berlin între lideri europeni, oficiali americani și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, scrie Reuters. Merz a subliniat că acest scenariu este încă îndepărtat și depinde strict de acceptarea unui armistițiu de către Federația Rusă. Potrivit acestuia, orice garanții de securitate pentru Ucraina ar deveni aplicabile doar după încetarea focului. Ce ar presupune garanțiile de securitate pentru Ucraina În cazul unui acord de încetare a ostilităților, Merz a explicat că statele garante ar putea crea o zonă demilitarizată între părțile aflate în conflict. Mai mult, forțele occidentale ar urma să acționeze activ împotriva oricăror incursiuni sau atacuri rusești care ar încălca termenii armistițiului. Cancelarul german a catalogat drept „remarcabilă” poziția recentă a Statelor Unite, care ar fi dispuse să protejeze Ucraina într-un scenariu post-armistițiu „ca și cum ar fi teritoriu NATO”. Totuși, Rusia nu și-a exprimat acordul nici pentru un armistițiu, nici pentru prezența trupelor occidentale pe teritoriul ucrainean. Activele rusești, o posibilă sursă de finanțare pentru Ucraina Un alt subiect major abordat de Merz a fost utilizarea activelor rusești înghețate pentru finanțarea apărării Ucrainei. Acesta a estimat că există o șansă de „50 la sută” ca Europa să ajungă la un acord în acest sens, în pofida rezervelor existente în mai multe state membre. Potrivit cancelarului, Ucraina va avea nevoie de sprijin financiar cel puțin până în 2028, întrucât actualul pachet de finanțare europeană expiră la începutul anului 2026. Fără o decizie rapidă, avertizează Merz, avansul armatei ruse ar putea deveni imposibil de oprit. Relațiile transatlantice și viitorul sprijinului pentru Ucraina Referindu-se la tonul critic al noii Strategii de Securitate Națională a SUA față de Europa, Merz a declarat că nu este surprins, dar consideră improbabilă o izolare pe termen lung a Washingtonului. În opinia sa, interesele economice vor determina SUA să continue cooperarea cu Europa, inclusiv în privința garanțiilor de securitate pentru Ucraina.
Cancelarul Germaniei avertizează că Uniunea Europeană va fi grav afectată timp de ani de zile dacă nu sprijină financiar Ucraina
Cancelarul german Friedrich Merz a avertizat luni că Uniunea Europeană va suferi consecințe serioase pe termen lung dacă cei 27 de lideri ai blocului nu ajung la un acord privind un împrumut de miliarde de euro pentru sprijinirea Ucrainei, la summitul de la Bruxelles din această săptămână. Merz coordonează inițiativa pentru un împrumut esențial pentru Kiev, bazat pe activele înghețate ale băncii centrale a Rusiei aflate în Europa, în principal în Belgia. La Bruxelles există temeri că Rusia și Statele Unite vor profita de neînțelegerile dintre statele membre pentru a bloca acordul la reuniunea Consiliului European de joi. „Să nu ne amăgim singuri. Dacă nu reușim acest lucru, capacitatea Uniunii Europene de a acționa va fi grav afectată timp de ani de zile, dacă nu chiar pentru o perioadă mai lungă”, a declarat Merz luni, la Berlin, potrivit POLITICO. „Și vom arăta lumii că, într-un moment atât de crucial al istoriei noastre, suntem incapabili să fim uniți și să acționăm pentru a ne apăra propria ordine politică pe acest continent european.”, a mai spus Merz. Zelenski, discuții la Berlin Declarațiile au fost făcute în contextul reuniunilor de la Berlin dintre președintele ucrainean Volodimir Zelenski, reprezentanții președintelui american Donald Trump și lideri europeni. Aceștia au analizat opțiunile pentru încheierea războiului din Ucraina. Garanțiile de securitate pentru Ucraina sunt un punct central al discuțiilor. Diplomați europeni au transmis că Ucraina și Statele Unite înregistrează progrese în apropierea pozițiilor legate de negocierile de pace, fără a oferi detalii. Avertismentul lui Merz a venit după declarațiile șefei diplomației europene, Kaja Kallas. Kallas a declarat că împrumutul bazat pe activele înghețate pare „din ce în ce mai dificil” înaintea summitului de joi. Friedrich Merz susține că folosirea activelor rusești reprezintă singura soluție realistă pentru menținerea stabilității financiare a Ucrainei anul viitor. Totuși, înaintea reuniunii de la Bruxelles, există temeri că opoziția unor state membre, sub presiuni din partea Rusiei și a Statelor Unite, va bloca planul. Potrivit unui proiect de plan de pace SUA-Rusia apărut online, Washingtonul intenționează să direcționeze o parte din active către reconstrucția coordonată de Statele Unite. Oficialii europeni susțin că opoziția americană față de folosirea activelor de către Europa nu a dispărut. Friedrich Merz a declarat, de altfel, că fondurile rusești nu trebuie să fie transferate în beneficiul economic al Statelor Unite.
Zelenski ia în calcul renunțarea la NATO. Securitatea Ucrainei, negociată direct cu SUA și Europa
Volodimir Zelenski a vorbit în premieră despre posibilitatea renunțării la obiectivul NATO. Condiția este ca Statele Unite și partenerii europeni să ofere garanții de securitate „reale și funcționale”, potrivit informațiilor publicate de Politico. Garanții similare celor din Tratatul NATO „Vorbim despre garanții de securitate bilaterale între Ucraina și Statele Unite – garanții similare Articolului 5 – precum și despre garanții din partea partenerilor noștri europeni și a altor state precum Canada, Japonia și altele”, a declarat Zelenski duminică, într-o discuție cu jurnaliștii. Articolul 5 al Tratatului NATO prevede că un atac armat împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor. Acesta obligă aliații să ofere asistență, inclusiv militară, pentru apărarea colectivă. Ucraina și partenerii săi negociază un plan de pace în 20 de puncte, redactat de SUA, care ar include concesii teritoriale către Rusia. Zelenski a precizat că a transmis propuneri de modificare a documentului, dar „încă nu a primit un răspuns de la Casa Albă”. Zelenski cere angajamente „care să funcționeze în practică” Aflat în Germania, Zelenski a anunțat o întâlnire cu echipa americană de negociere, accentuând lecțiile trecutului. „Ne concentrăm pe modul în care securitatea Ucrainei poate fi garantată în mod fiabil, astfel încât experiența Memorandumului de la Budapesta și invazia Rusiei să nu se mai repete niciodată”. Într-un mesaj publicat pe platforma X, înaintea întâlnirii cu partea americană, liderul ucrainean a subliniat că acordurile trebuie să fie aplicabile, nu doar politice. „Lucrul esențial este ca toți pașii asupra cărora convenim cu partenerii noștri să funcționeze în practică și să ofere securitate garantată. Doar garanțiile fiabile pot aduce pacea. Contăm, de asemenea, pe partenerii noștri să continue să lucreze în mod constructiv”. Întâlnire Zelenski – Merz, luni, la Berlin Poziția Kievului este discutată în paralel cu consultări intense la nivel european. Oficialii Germaniei, Marii Britanii și Franței analizează propunerile de încetare a războiului înaintea summitului de la Bruxelles. Zelenski urmează să fie primit luni, la Berlin, de cancelarul german Friedrich Merz. Emisarul american Steve Witkoff este așteptat, de asemenea, la discuții. Prezența sa semnalează o coordonare mai strânsă între Washington și capitalele europene. Kievul mizează pe „un dialog constructiv” cu partenerii săi pentru a obține garanții de securitate credibile. Decizia privind aderarea la NATO nu ține doar de Zelenski Obiectivul aderării Ucrainei la NATO a fost stabilit printr-o decizie a Radei Supreme. În februarie 2019, înainte de alegerea lui Volodimir Zelenski ca președinte, Parlamentul Ucrainei a modificat Constituția. Printr-un vot cu majoritate constituțională, aderarea la NATO și la Uniunea Europeană au fost introduse explicit ca direcții strategice ale statului. Zelenski a preluat astfel un mandat prezidențial care includea deja acest obiectiv. După declanșarea invaziei ruse, el a semnat, în septembrie 2022, cererea oficială de aderare accelerată la NATO. Demersul a fost susținut public de conducerea Parlamentului și de principalele partide. Organizarea unui referendum pentru aceasta era imposibilă din cauza legii marțiale. Potrivit legislației ucrainene, nu pot fi organizate alegeri sau referendumuri în timpul stării de război sau legii marțiale. În mod similar, orice renunțare formală la obiectivul NATO ar necesita un nou vot constituțional în Rada Supremă și ratificarea parlamentară a unui eventual acord de pace.
Germania vrea să pună mâna pe șefia celei mai importante bănci europene. Jocul pentru influențarea politicii monetare a UE
Berlinul este pregătit să-și asume sprijinul pentru un candidat german care să fie succesor al președintei Christinei Lagarde. Însă, șansele sunt puține ca un german să obțină o funcție pe care nu a deținut-o niciodată, susțin persoane informate despre această chestiune. Mandatul lui Lagarde ca președinte la Banca Centrală expiră în 2027. Guvernatorul Bundesbank, Joachim Nagel, și membrul consiliului de administrație al BCE, Isabel Schnabel, au semnalat amândoi că ar fi pregătiți să o succeadă. Niciun german n-a ocupat funcția de președinte al BCE De la crearea autorității monetare europene în 1998, nu a existat niciodată un președinte al BCE cu pașaport german. Orice potențial succesor al lui Lagarde, care deține cea mai bine plătită funcție din orice instituție a UE, are nevoie de sprijinul puternic al guvernului național ca parte a unei negocieri politice cu miză mare între capitalele europene. Cine sunt potențialii candidați ai Germaniei Joachim Nagel, un social-democrat care este la conducerea băncii centrale a Germaniei din 2022, face lobby de luni de zile pe lângă Berlin pentru susținere politică a președinției BCE, au declarat unele dintre surse pentru Financial Times. Întrebat luna trecută de publicația germană Der Spiegel dacă este interesat de acest rol, Nagel a spus că „fiecare bancher central din consiliul de guvernare al BCE ar trebui să aibă competența” de a îndeplini funcția de conducere. Nagel a subliniat, de asemenea, că sub conducerea sa, Bundesbank și-a abandonat poziția monetară istorică agresivă, care uneori i-a izolat pe germani de majoritatea celorlalți membri ai zonei euro. Isabel Schnabel, una dintre cele mai vocale din consiliul de guvernare al BCE, a declarat pentru Bloomberg săptămâna aceasta că „ar fi pregătită” să o succeadă pe Lagarde „dacă i se va cere”. Dar va trebui să depășească regula conform căreia mandatele de opt ani ale membrilor consiliului executiv al BCE nu pot fi reînnoite. Președintele Băncii Centrale are un salariu anual de 466.000 euro Președinția, care vine cu un salariu de bază de 466.000 de euro pe an, plus beneficii, este unul dintre cele patru posturi din consiliul executiv format din șase persoane care vor fi disponibile înainte de sfârșitul acelui an. „Marea Înțelegere” din 2019: Macon și Merkel au stabilit ca un german să fie la Comisia Europeană și un francez la Banca Centrală Guvernul german consideră că o încercare de a o succeda pe Lagarde ar fi puțin probabil să aibă succes, deoarece președinția Comisiei Europene va fi în continuare deținută de Ursula von der Leyen, o cetățeană germană, până în 2029, mai spun sursele anonime. Lagarde și von der Leyen și-au asigurat locurile în timpul unei așa-numite mari înțelegeri din 2019 între președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german de atunci, Angela Merkel. Posibilitatea ca Lagarde să fie succedată de un german este un subiect pe care cancelarul Friedrich Merz nu l-a luat în considerare. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Bundesbank: 2025 se prefigurează ca al treilea an fără CREȘTERE economică în Germania
Germania vrea ca Trump să invite Africa de Sud la summitul G20
Germania a anunțat joi că va încerca să-l convingă pe Donald Trump să revină asupra deciziei de a exclude Africa de Sud de la summitul G20 de anul viitor din Florida. Discuțiile ar venit după afirmațiile false ale președintelui american, Donald Trump, că țara ar abuza minoritatea albă. De când a preluat al doilea mandat în ianuarie, Trump a spus de mai multe ori că guvernul sud-african, cu majoritate neagră, persecută populația albă. În luna mai, Trump l-a confruntat pe președintele Cyril Ramaphosa la Casa Albă cu rapoarte neconfirmate despre un genocid al fermierilor albi, menționate și de Elon Musk. Washingtonul a boicotat reuniunea liderilor G20 de la Johannesburg din această lună, invocând „abuzuri ale drepturilor omului” în Africa de Sud. Trump a scris miercuri pe rețelele de socializare că „Africa de Sud a demonstrat lumii că nu este o țară demnă de a fi membră nicăieri” și că nu o va invita la summitul de anul viitor. Vincent Magwenya, purtătorul de cuvânt al lui Ramaphosa, a spus pentru Reuters că „mulți” membri ai G20 au trimis mesaje private de susținere Africii de Sud, fără a menționa țări specifice. Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că va încerca să-l convingă pe Trump să trimită invitație Africii de Sud. „În opinia mea, G7 și G20 sunt formate care nu ar trebui reduse fără un motiv întemeiat. Voi încerca să-l conving (pe Trump) să invite și guvernul sud-african.”, a spus Merz reporterilor la Berlin. Africa de Sud nu va solicita sprijinul altor membri G20 Biroul lui Ramaphosa a afirmat că Africa de Sud va continua să participe la G20 și „nu apreciază insultele din partea altei țări cu privire la valoarea sa în participarea la platformele globale”. Totuși, purtătorul de cuvânt a precizat că țara nu va face lobby pe lângă alte state pentru sprijin. „Înțelegem și apreciem că, la nivel bilateral, unele dintre aceste țări se află într-o poziție precară față de Statele Unite”, a spus Vincent Magwenya În postarea sa de miercuri, Trump a spus că excluderea Africii de Sud de la reuniunile G20 are legătură cu refuzul acesteia de a preda președinția G20 unui reprezentant al Ambasadei SUA după summitul de la Johannesburg. Africa de Sud susține că delegația americană nu a fost prezentă la summit și că președinția a fost predată unui oficial al ambasadei săptămâna aceasta.
Merz: Ucraina va avea nevoie de o armată puternică după încheierea unui acord de pace
Subliniind că sunt în joc atât interesele de securitate europene, cât și cele ucrainene, Merz a spus că garanțiile sunt discutate cu SUA și Ucraina. „Ucraina are nevoie de forțe armate puternice, iar dacă se ajunge la un acord de pace… Ucraina va continua să aibă nevoie de forțe armate puternice și de garanții de securitate fiabile din partea partenerilor săi”, a declarat Merz într-o conferință de presă cu omologul său estonian. Cea mai importantă garanție, a spus el, este o armată ucraineană bine echipată, potrivit Reuters. „De aceea discutăm și despre dimensiunea viitoare a armatei ucrainene”, a spus Merz, adăugând că este prea devreme pentru a discuta despre orice desfășurare de trupe internaționale. Țările europene au insistat că limita maximă pentru Ucraina ar trebui să fie de 800.000 de soldați, în loc de 600.000. Merz a mai spus că Ucraina nu ar trebui să fie forțată să accepte concesii teritoriale și că linia frontului trebuie să fie punctul de plecare pentru orice negocieri.