Cancelarul Germaniei: Rusia trebuie să vină la masa negocierilor pentru a pune capăt războiului din Ucraina
Cancelarul german Friedrich Merz a spus luni că Rusia trebuie să „vină la masa negocierilor” pentru a pune capăt războiului din Ucraina. El a menționat că executivul german vede rezultate în urma discuțiilor de la Geneva. Întâlnirea de duminică, la care au participat oficiali din SUA, Europa și Ucraina, a avut loc după ce o propunere americană a fost criticată din considerentul că ar accepta unele cerințe problematice ale Moscovei. Washingtonul și Kievul au descris discuțiile de la Geneva drept „constructive” și au afirmat că negociatorii au redactat „un cadru de pace actualizat și rafinat”. Aflat în Angola, la un summit internațional, Merz a declarat că Rusia „trebuie să vină la masa negocierilor”. El a mai spus că „dacă acest lucru este posibil, atunci fiecare efort va fi meritat”. Cancelarul german a precizat că dialogul este un „proces de lungă durată” și a menționat că nu se așteaptă „la un progres în această săptămână”. Merz a mai declarat că statele europene trebuie să ajungă la o poziție comună în privința oricărui plan de pace. „Este important pentru noi că nu poate exista un plan de pace pentru Ucraina dacă nu ne dăm consimțământul pentru problemele care afectează interesele europene și suveranitatea europeană.”, a spus Merz. Merz a mai subliniat că Ucraina nu trebuie să fie „forțată să facă concesii teritoriale unilaterale” și că țara „trebuie să continue să se poată apăra eficient împotriva agresiunii”. „Pentru a realiza acest lucru, are nevoie de forțe armate puternice și de garanții de securitate fiabile din partea partenerilor săi.”, a spus el.
Merz: Am clarificat angajamentul Europei față de Ucraina în discuția cu Trump
Războaiele nu pot fi încheiate de marile puteri peste capul țărilor afectate, a spus Merz, adăugând că războiul poate fi încheiat doar cu acordul Ucrainei și al Europei, potrivit Reuters. „Dacă Ucraina pierde acest război și, eventual, se prăbușește, acest lucru va avea un impact asupra politicii europene în ansamblu, asupra întregului continent european. Și de aceea suntem atât de angajați în această problemă”, a declarat Merz după summitul G20 de la Johannesburg. „Există în prezent o oportunitate de a pune capăt acestui război, dar suntem încă destul de departe de un rezultat bun pentru toată lumea”, a adăugat el. Merz a spus că i-a reamintit lui Trump și modul în care Rusia a tratat Memorandumul de la Budapesta, un acord din 1994 prin care Kievul și-a abandonat arsenalul nuclear în schimbul unor garanții de securitate care s-au dovedit insuficiente pentru a descuraja Rusia. „De aceea trebuie oferite acum alte garanții de securitate, trebuie încheiate alte acorduri mai fiabile”, a mai spus el.
Repatrierea refugiaților sirieni din Germania, pe agenda lui Merz: Războiul civil s-a terminat
Declarația sa deschide discuția despre repatrierea refugiaților sirieni din Germania, subiect care divizează clasa politică germană și stârnește controverse la nivel european. „Această țară are nevoie acum de toată forța sa, în special de cea a sirienilor, pentru a se reconstrui. Mulți se vor întoarce de bunăvoie din Germania în Siria”, a spus Merz în cadrul unei conferințe de presă, potrivit agenției EFE. Cancelarul a subliniat că guvernul german va sprijini procesul de repatriere și va accelera măsurile de expulzare pentru cetățenii sirieni care au comis infracțiuni pe teritoriul german. Declarațiile lui Friedrich Merz par însă să contrazică poziția ministrului de externe, Johann Wadephul, care, aflat vineri la Damasc, a avertizat că repatrierea refugiaților sirieni din Germania este momentan „posibilă doar într-o măsură limitată”, din cauza distrugerilor masive provocate de 13 ani de război civil. „Aici, aproape nimeni nu poate trăi cu demnitate”, a afirmat șeful diplomației germane, vizitând o suburbie a capitalei siriene devastată de lupte. Peste un milion de refugiați sirieni au sosit în Germania începând cu 2015, în timpul valului migrator care a urmat deciziei Angelei Merkel de a deschide granițele țării pentru migranții veniți din Orientul Mijlociu, Africa și Asia. Prin urmare, Germania se confruntă acum cu o dezbatere intensă între necesitatea repatrierii refugiaților sirieni din Germania și realitățile din Siria, unde infrastructura rămâne parțial distrusă. În timp ce unii politicieni susțin revenirea treptată a sirienilor acasă, alții avertizează că situația umanitară și de securitate încă nu permite o întoarcere sigură.
Bolojan amână o decizie pe care Germania a luat-o deja. Merz crește salariul minim la 14,6 euro/oră. Guvernul…mai așteaptă
În timp ce Germania anunță o nouă creștere etapizată a salariului minim, Bolojan nu reușește încă să ia o decizie clară. Două guverne, două filozofii și, mai ales, două ritmuri complet diferite de reacție la presiunea economică și socială. Salariul minim din Germania a ajuns astfel la circa 2.200 de euro lunar, în vreme ce în România este de aproximativ 800 de euro brut lunar. Pe de o parte, executivul condus de Ilie Bolojan a convocat miercuri Consiliul Național Tripartit. Acolo s-au discutat măsuri privind salariul minim și tichetele de masă. După ore de negocieri, s-a ajuns la un singur consens: majorarea tichetelor de masă de la 40 la 50 de lei pe zi, începând cu 1 ianuarie 2026. În rest, niciun acord privind salariul minim brut pe economie, care rămâne la nivelul actual de 4.050 de lei. „Având în vedere argumentele analizelor economice, este foarte probabil ca salariul minim brut pe țară garantat în plată să rămână și anul viitor la nivelul din acest an”, a transmis Bolojan, arată comunicatul Guvernului. Conferinta de presa comuna susținută de prim-ministrul Ilie Bolojan (in imagine) si Valdis Dombrovskis, comisar european pentru economie ?i productivitate, implementare si simplificare, la Palatul Victoria din Bucuresti, marti, 28 octombrie 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO Sindicatele au venit la discuții cu mai multe variante de calcul, propunând ca salariul minim să reprezinte între 47% și 52% din salariul mediu brut — adică între 4.300 și 4.800 de lei. Patronatele, în schimb, au cerut prudență, și au invocat presiunea pe costurile de producție, riscul de concedieri și impactul bugetar. Guvernul a ales, pentru moment, să amâne decizia. Ce face Germania În tot acest timp, Guvernul Germaniei a decis să ridice din nou nivelul salariului minim. În prezent, salariul minim german este de 12,82 euro pe oră, dar va crește la 13,90 euro începând cu 1 ianuarie. Astfel, urmează să ajungă la 14,60 euro din 2027. 27 August 2025, Moldova, Chisinau: German Chancellor Friedrich Merz speaks during a press conference at the presidential palace, on the occasion is the 34th Independence Day of the former Soviet republic. Photo: Kay Nietfeld/dpa Potrivit estimărilor Federației Germane a Sindicatelor (DGB), aproape șase milioane de angajați vor beneficia direct de această măsură. Ministrul muncii, Bärbel Bas, a declarat că decizia aduce „mai multă justiție și recunoaștere celor care asigură zilnic funcționarea țării noastre”. Guvernul german a admis că vor exista mici creșteri de prețuri, însă impactul asupra inflației generale va fi „nesemnificativ”. România vs. Germania Comparativ, Germania acționează dintr-o poziție de forță economică, dar și de stabilitate politică. Procesul de majorare este discutat din timp, negociat între sindicate, patronate și stat, apoi implementat etapizat. România, în schimb, pare blocată între temerile mediului de afaceri și presiunile sociale. Bolojan preferă soluții temporare, cum ar fi creșterea tichetelor de masă, în locul unei reforme salariale clare. Diferența dintre cele două abordări ne duce cu gândul și la cele două modele de stat. Germania, cu un stat protector, care crește standardul social prin majorarea veniturilor și, ca atare, consolidează economia internă, și România, care ezită să crească salariul minim, deși, din punctul de vedere al veniturilor la bugetul de stat, ajută. La Berlin, salariul minim urcă cu aproape 14% în următoarele 18 luni. La București, Bolojan promite o nouă rundă de consultări „până la finalul lunii noiembrie”. Dacă Germania oferă o direcție clară, România oferă doar speranța unei decizii. România rămâne din nou în banda lentă, cu un guvern care vorbește despre eficiență, dar amână deciziile grele. Iar pentru milioane de angajați plătiți cu salariul minim, diferența dintre 4.050 de lei și un trai decent pare să crească de la o ședință la alta. RECOMANDAREA AUTORULUI Consiliul Tripartit s-a încheiat fără o decizie pe salariul minim. Consens Sindicate – Patronate: majorarea tichetelor de masă de la 40 la 50 lei TABEL | Ce salariu trebuie să ai ca să fii considerat sărac în România, în funcție de orașul în care locuiești
Germania se confruntă cu un deficit bugetar de peste 140 de miliarde de euro până în 2029
Germania trebuie să acopere un deficit bugetar de aproximativ 140 de miliarde de euro, deși statul se așteaptă la o creștere de venituri peste previziunile anterioare. Ministrul de Finanțe a făcut apel la reducerea cheltuielilor, anunță Reuters. Potrivit Ministerului german de Finanțe, noua prognoză privind veniturile din taxe este mai optimistă, estimând încasări suplimentare de 33.6 miliarde de euro în perioada 2025–2029, ducând suma totală la venituri de 5.17 trilioane de euro. Noua previziune de încasări va reduce deficitul pe 2027 cu până la 8 miliarde de euro. Totuși, Germania se confruntă în continuare cu deficite semnificative, de aproximativ 60 de miliarde de euro în 2028 și peste 60 de miliarde în 2029. Având în vedere deficitele prognozate începând cu 2027, vom continua o politică fiscală strictă de consolidare. Toate ministerele vor trebui să facă reduceri”, a afirmat ministrul Lars Klingbeil. Guvernul Merz a aprobat în martie un plan de cheltuieli de 500 de miliarde de euro, menit să stimuleze economia afectată de pandemia de Covid-19 și de Războiul din Ucraina.
Cancelarul Germaniei se confruntă cu critici tot mai dure în urma declarațiilor privind migrația
Un membru senior al partidului lui Friedrich Merz s-a alăturat marți criticilor tot mai intense la adresa cancelarului german, în legătură cu declarațiile privind migrația, pe care oponenții le-au calificat drept periculoase. Merz a ajuns la putere cu promisiunea de a respinge provocarea partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania, abordând preocupările alegătorilor acestuia, dar este criticat pentru răspunsul dat săptămâna trecută la întrebarea unui reporter despre politicile anti-migrație ale AfD, scrie Reuters. Merz a declarat că guvernul său lucrează pentru a corecta eșecurile guvernelor anterioare, dar că există încă o problemă „în peisajul urban”, o remarcă considerată de mulți ca făcând legătura între schimbarea compoziției etnice a orașelor germane și criminalitate. „Friedrich Merz nu mai spune glume de pe margine”, a declarat Dennis Radtke, membru senior al Uniunii Creștin-Democrate (CDU) conservatoare a lui Merz. „În calitate de cancelar, el are o responsabilitate specială pentru coeziunea socială, dezbaterea culturii și crearea unor narațiuni pozitive despre viitor”, a spus Radtke, care este membru al Parlamentului European și șef al grupului conservator pentru afaceri sociale. Întrebat luni de un reporter ce a vrut să spună exact prin comentariile sale, Merz a insistat, spunând: „Întrebați-vă fiicele, dacă aveți”. Politicienii din opoziție au profitat de remarca referitoare la „fiice”, considerând-o o aluzie la o figură de stil îndrăgită de extrema dreaptă, care prezintă migranții ca un pericol special pentru femeile albe născute în Germania. „Fie este prea vanitos pentru a-și cere scuze, fie vorbește serios”, a declarat liderul Verzilor, Katharina Droege. Merz a fost criticat și de social-democrați, un partener de coaliție al cărui secretar general, Tim Kluessendorf, l-a acuzat că seamănă „diviziune” și „distruge încrederea”. „Mă aștept la mai mult de la un șef de guvern”, a spus Kluessendorf.
Germania: Acord cu talibanii pentru returnarea solicitanților de azil afgani în țara lor de origine
Confruntată cu o creștere accentuată a extremei drepte, Germania lui Friedrich Merz organizează de câteva luni zboruri charter către Afganistan pentru a-i returna pe solicitanții de azil puși sub acuzare de instanțe. Un acord este pe cale să fie încheiat pentru a facilita aceste deportări. Un acord între Berlin și talibani este aproape de a fi încheiat pentru a face zborurile de deportare către Afganistan „regulate”, a declarat sâmbătă ministrul german de interne, o mișcare care face parte dintr-o înăsprire a politicii germane privind migrația, potrivit Le Figaro. „Discuțiile sunt într-un stadiu foarte avansat, așa că putem presupune că vom ajunge foarte curând la un acord”, a declarat Alexander Dobrindt pentru site-ul de știri online „The Pioneer ”. „Dorim să efectuăm returnări regulate, iar asta nu înseamnă doar zboruri charter, ci și zboruri comerciale ”, a adăugat ministrul conservator (CSU). În funcție din luna mai, cancelarul Friedrich Merz a promis să accelereze deportarea solicitanților de azil afgani condamnați pentru infracțiuni comise în țară. Aceste returnări sunt controversate din cauza revenirii la putere în august 2021 a talibanilor, o autoritate pe care Germania nu o recunoaște. De atunci, Berlinul a efectuat două zboruri de deportare a afganilor condamnați de instanțele germane: 81 în iulie anul trecut și 28 în vara anului 2024. Aceste zboruri charter au fost organizate de Qatar, care a acționat ca mediator. Însă, în septembrie, Ministerul Federal de Interne a anunțat discuții directe cu talibanii. Angajații ministerului au purtat „discuții tehnice cu oficiali de la fața locului la Kabul în primul weekend al lunii octombrie pentru a organiza aceste zboruri de deportare”, a adăugat Alexander Dobrindt. Ministrul conservator „va face tot posibilul ca acest lucru să funcționeze ”, de exemplu, mergând la Kabul dacă este necesar, și dorește să „încerce același lucru cu Siria ” . După căderea președintelui Bashar al-Assad, Germania, la fel ca mai multe țări europene, a anunțat și ea că îngheață cererile de azil pentru cetățenii sirieni. O politică de imigrație mai dură este unul dintre remediile pe care Friedrich Merz speră să le ofere pentru a combate ascensiunea extremei drepte, aflată la egalitate cu conservatorii în sondajele recente.
Parlamentul European a votat interzicerea denumirilor de „friptură,” hamburger sau „cârnați” pentru produsele vegetariene
Parlamentul European a votat miercuri pentru interzicerea utilizării termenilor precum “friptură”, “cârnați” sau “hamburger” pentru produsele care nu conțin carne. Europarlamentarii au susținut, cu 355 de voturi pentru și 247 împotrivă, o propunere venită din partea Partidului Popular European, o coaliție de partide conservatoare, care interzice denumiri precum „friptură pe bază de plante” sau „burger vegetarian”. Totuși, decizia nu este finală, deoarece urmează etapa negocierilor cu cele 27 state membre ale Uniunii Europene. Dezbateri aprinse în Parlamentul European Inițiatoarea propunerii, franțuzoaica Céline Imart (43 de ani), ea însăși fermieră, a invocat riscul de confuzie și protecția consumatorilor ca principalele argumente: Înlocuitorii pe bază de plante, de exemplu, nu oferă aceleași valori nutriționale ca omologii lor de origine animală. „Este vorba despre transparență și claritate pentru consumator și recunoașterea muncii fermierilor noștri.” Celine Imart, fermieră și europarlamentar, verifică producția de grâu de la ferma ei din Cuq-Toulza, sud-vestul Franței, pe 17 mai 2024. În timpul unei dezbateri aprinse în Parlamentul European, Imart a ținut să clarifice: „Nu se pune problema interzicerii alternativelor pe bază de plante, dar țin la punerea în valoare a termenilor, la adevăratul lor sens”, Friedrich Merz: „Un cârnat este un cârnat. Cârnații nu sunt vegani” Propunerea a beneficiat de sprijin de la Berlin: cancelarul Friedrich Merz și ministrul Agriculturii Alois Rainer s-au pronunțat în mod clar pentru redenumirea obligatorie a produselor vegetariene, notează Bild. Rainer, de profesie maestru măcelar, a declarat: „Pentru mine personal, un șnițel este făcut din curcan, vițel sau porc”. La rândul său, Merz a declarat: „Un cârnat este un cârnat. Cârnații nu sunt vegani.” „Nu trebuie să luăm consumatorii de proști” Legea, care vizează interzicerea unor denumiri precum „friptură de soia,” a divizat dreapta, notează Le Figaro. Europarlamentarul german Peter Liese, de exemplu, consideră că este „păcat” că Parlamentul European dedică timp „unei astfel de prostii”. „Nu trebuie să luăm consumatorii drept proști”, dacă „pe un pachet scrie ‘burger vegetarian’ sau ‘cârnați vegetarieni’, oricine poate decide dacă vrea să-l cumpere sau nu”, a spus el. Un alt europarlamentar german, Jan-Christoph Oetjen, a fost și mai critic: „Nu le putem explica convingător oamenilor de ce Parlamentul European votează pentru astfel de prostii. Această decizie dăunează credibilității întregului Parlament al UE”. Ecologiștii s-au declarat împotriva textului. Olandeza Anna Strolenberg a mustrat „lobby-ul cărnii” pentru că „încearcă să-și slăbească concurenții inovatori din sectorul alimentar”. Produsele vegetariene care imită carnea au crescut în ultimii ani, determinate de preocuparea consumatorilor pentru o alimentație sănătoasă, bunăstarea animalelor sau reducerea amprentei asupra mediului, în contextul în care fermele de animale sunt principalii emițători de CO2. În 2020, deputații au respins o lege pe același subiect. Cu toate acestea, alegerile europene din 2024 au schimbat echilibrul partidelor, oferind mai multe locuri europarlamentarilor de dreapta și de extremă-dreapta, care susțin că sunt apropiați de sectorul agricol. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Giorgia Meloni a fost denunțată la Curtea Penală Internațională pentru presupusa complicitate la genocidul din FÂȘIA GAZA
Companiile germane nu mai cred în revenirea economică
Moralul firmelor din Germania a scăzut mult în luna septembrie, semn că încrederea în guvern este tot mai slabă. Companiile nu mai cred că autoritățile vor reuși să pună economia pe picioare. Potrivit unui sondaj publicat miercuri de institutul Ifo, nivelul de încredere al firmelor a coborât la 87,7 puncte, față de 88,9 în august. Analiștii se așteptau la o mică îmbunătățire, mai ales datorită promisiunilor guvernului privind un ajutor financiar important. „Scăderea surprinzător de accentuată reduce speranțele privind o redresare economică rapidă”, a avertizat economistul Robin Winkler, de la Deutsche Bank, citat de Politico. Prioritate: cheltuielile militare și reducerea birocrației În timp ce Friedrich Merz pleda în Bundestag pentru un buget orientat spre apărare, securitate și reducerea birocrației, mediul de afaceri a transmis că își pierde răbdarea: măsurile așteptate întârzie prea mult. „Nu avem timp de pierdut: țara noastră trebuie să simtă de pe acum că lucrurile merg mai bine”, a declarat cancelarul Germaniei, însă percepția generală rămâne pesimistă. Sondajul Institutului Ifo din München, unul dintre cele mai importante institute de cercetare economică din Germania, arată o imagine sumbră: companiile nu doar că sunt tot mai nemulțumite de condițiile actuale, dar așteptările pentru viitor s-au prăbușit vizibil, semn că mediul de afaceri german se teme de o stagnare prelungită a economiei. Tot mai puțini germani cred în actualul guvern La acest semnal de alarmă se adaugă datele publicate marți de S&P Global, care, deși arată o creștere rapidă a sectorului privat – cea mai puternică din ultimul an, subliniază că scăderea comenzilor noi în servicii și industrie pune sub semnul întrebării sustenabilitatea redresării. Lipsa de încredere nu vine doar din partea firmelor. Un sondaj reprezentativ, publicat în aceeași zi de presa germană, arată că doar 28% dintre cetățeni mai cred că actualele partide de guvernare – Uniunea Creștin-Democrată și Partidul Social-Democrat, pot readuce pe creștere economia, față de 43% în luna mai. Scăderea este semnificativă și reflectă nemulțumirea tot mai mare a populației față de direcția economică a țării.
Germania revendică acordul UE-Mercosur în fața dependenței de China și a schimbării de direcție a SUA
„Pentru securitatea și competitivitatea noastră, trebuie să fie o prioritate diversificarea lanțurilor de aprovizionare cu materii prime și comerciale. De aceea avem nevoie de mai multe acorduri comerciale, precum cel cu țările din Mercosur”, a declarat Merz în cadrul conferinței anuale a ambasadorilor germani, desfășurată la Berlin, scrie EFE. „Ca țară săracă în materii prime, ca țară exportatoare, ca țară industrializată la nivel mondial, nu ne putem permite să rămânem pe margine”, a adăugat cancelarul, avertizând totodată asupra unor eventuale dependențe comerciale față de China, unul dintre principalii parteneri comerciali ai Germaniei. „Dependențele ne fac vulnerabili la șantaje. Mai ales China a arătat recent că este dispusă să valorifice politic relațiile comerciale”, a adăugat Merz, menționând că țara sa caută, „acolo unde este posibil”, cooperarea cu Beijingul, în special „în chestiuni precum politica climatică sau crizele globale”. Pe de altă parte, Merz a arătat că, în timp ce Statele Unite și-au „reevaluat interesele” sub mandatul lui Donald Trump, China a devenit o țară cu care rivalitatea sistemică este în creștere – două circumstanțe care invită la consolidarea alianțelor europene și germane cu alți actori internaționali. Merz și-a prezentat, de asemenea, intenția de a întreprinde vizite la partenerii transatlantici pentru a transmite „un semnal” cu privire la parteneriatele strategice de care, în opinia sa, Germania și Europa au nevoie într-o lume caracterizată, printre altele, de conflicte precum războiul Rusiei împotriva Ucrainei și confruntarea dintre democrațiile liberale și regimurile autocratice. Zone de influență rusești și chineze în Europa În acest sens, cancelarul german a subliniat sprijinul țării sale pentru apărarea Ucrainei, întrucât Kievul apără, de asemenea, „libertatea” în restul Europei. El a avertizat că atât Rusia, cât și China încearcă în prezent să-și asigure „zone de influență” în sud-estul Europei și în alte părți ale continentului. La rândul său, Johann Wadephul, ministrul german de Externe, a subliniat în fața ambasadorilor că în „Ucraina se decide viitorul Europei”. „Acolo se va vedea dacă pe continentul european granițele pot fi schimbate prin forță”, a afirmat șeful diplomației germane, a cărui intervenție s-a aliniat ideilor de politică externă exprimate de Merz. Wadephul a avertizat că ordinea internațională postbelică se află în prezent într-o fază de dezintegrare, cu puteri mondiale precum Statele Unite și China, care sunt din ce în ce mai confruntate. În fața acestei realități, atât Merz, cât și Wadephul au subliniat în fața responsabililor celor 230 de reprezentanțe germane din străinătate că acțiunea externă a Germaniei servește „păcii, libertății și bunăstării”.