SteelSeries și KontrolFreak lansează o nouă colecție de periferice de gaming, cu tematică Fortnite
După 25 de ani de inovații care au definit industria și multe colaborări de impact, SteelSeries și KontrolFreek dau viață universului Fortnite CHICAGO, 6 octombrie 2026. SteelSeries, brandul original de esports, care îmbină gamingul cu cultura, și KontrolFreek, creatorul Performance Gaming Gear, revin cu o nouă colecție de echipamente de gaming pentru fanii Fortnite. Printr-un acord intermediat de IMG Licensing, agenția de licențiere a Epic Games, anunțăm astăzi o nouă colecție de periferice de gaming, gândită să aducă celebrul joc în setupurile din lumea reală ale jucătorilor. Colecția acoperă numeroase categorii de echipamente de gaming: căști, căști in-ear, mouse-uri, mousepaduri, seturi de taste PBT, Performance Thumbsticks, Thumb Grips și altele. Fanii primesc astfel noi moduri de a-și afișa pasiunea pentru Fortnite, atât în joc, cât și în viața reală (IRL), alături de personaje îndrăgite precum Peely, Guff, Fishstick, Supply Llama și Water Sprites, care ajung acum în lumea reală. Fiecare produs fizic cumpărat include și un obiect în joc, conform listei de mai jos, astfel că experiența trece dincolo de birou și continuă în joc. Există și un joc SteelSeries personalizat în Fortnite (Island Code: 9448-1956-0547), unde jucătorii pot vedea direct în joc obiectele din noua colecție Fortnite. Colecția SteelSeries x KontrolFreek Fortnite va fi disponibilă pe SteelSeries.com, pe KontrolFreek.com și la anumiți retaileri din întreaga lume. Arctis GameBuds | Fortnite Peely Edition. Căștile GameBuds, lăudate de critici, primesc o transformare în stil Peely: finisaj galben-banană și o carcasă de încărcare cu design aparte, cu coaste la exterior și intestine roz la interior, totul inspirat de costumul Peely Bone. Carcasa are și o husă din silicon pe care jucătorii o pot decoji, exact ca pe o banană. Gândite să ofere sunet de gaming de top într-un format compact și portabil, GameBuds Fortnite Peely Edition aduc versatilitate multiplatformă și confort pe toată durata zilei jucătorilor de pe PlayStation, PC, console, mobil și nu numai. Include un cod pentru costumul Oro din joc. Preț recomandat: 219,99 $ (America de Nord) | 179,99 £ (Marea Britanie) | 199,99 € (EMEA) Arctis Nova 3 Wireless PC/Xbox | Fortnite Sprite Edition. Cu un design plin de culoare, inspirat de Water Sprite, Arctis Nova 3 Wireless Fortnite Edition este un mod jucăuș de a transforma un Sprite în echipament pentru viața reală. (Notă: nu reface scuturile în viața reală.) Gândite pentru jucătorii care trec de la o platformă la alta și de la un stil de joc la altul (Xbox, PlayStation, Nintendo Switch, PC, console portabile și mobil), căștile Arctis Nova 3 Wireless oferă sunet imersiv și libertatea conexiunii wireless cu comutare rapidă, într-o construcție ușoară și rezistentă. Aplicația Arctis (iOS/Android) oferă control instantaneu asupra sunetului, prin presetări foarte precise, create special pentru Fortnite și pentru alte peste 200 de jocuri de succes. Include un cod pentru târnăcopul Cold Hearted din joc. Preț recomandat: 129,99 $ (America de Nord) | 119,99 £ (Marea Britanie) | 129,99 € (EMEA) Aerox 3 Wireless Gen 2 Mouse | Fortnite Storm Edition. Aerox 3 Wireless Gen 2 Fortnite Edition oferă performanțe solide într-un design Fortnite sub licență și aduce pe biroul jucătorului un finisaj multicolor intens, o rotiță de scroll cu fulgere în relief și un model tip fagure, inspirat de Storm, furtuna din joc. Cu o construcție ușoară, performanță wireless cu răspuns prompt și viteză gata de luptă, Aerox 3 Wireless Gen 2 este făcut pentru jucătorii care cer agilitate și control. Include un cod pentru târnăcopul Frozen Beak din joc. Preț recomandat: 129,99 $ (America de Nord) | 119,99 £ (Marea Britanie) | 129,99 € (EMEA) QcK XXL | Fortnite Battle Bus Edition. Celebrul mousepad se întâlnește cu la fel de celebrul Battle Bus din Fortnite. Această ediție specială a lui QcK le oferă fanilor un mod elegant și plin de stil de a aduce distracția din Fortnite pe birou, fără compromisuri la precizie sau durabilitate. Construit cu deja consacrata suprafață textilă micro-țesută de la SteelSeries, pentru urmărire precisă și performanță constantă, QcK XXL acoperă generos biroul și are un stil Fortnite inconfundabil. Include un cod pentru emote-ul Rim Shot din joc. Preț recomandat: 49,99 $ (America de Nord) | 44,99 £ (Marea Britanie) | 49,99 € (EMEA) QcK L | Fortnite Fishstick & Guff Editions. Celebrul mousepad SteelSeries QcK se întâlnește cu două personaje emblematice din Fortnite, Fishstick și Guff. Aceste ediții speciale ale mousepadului QcK îl aduc pe simpaticul și năstrușnicul om-pește direct în setupul jucătorului. Fiecare QcK L îmbină performanța suprafeței, inovația și stilul și are o suprafață textilă micro-țesută, fină, pentru urmărire precisă, la nivel de pixel, și durabilitate de încredere. Include un cod pentru planorul Fossil din joc. Preț recomandat: 29,99 $ (America de Nord) | 29,99 £ (Marea Britanie) | 34,99 € (EMEA) PBT Keycaps | Fortnite Fishstick, Guff, Supply Llama Editions. Create în colaborare cu Epic Games, aceste seturi de taste PBT aduc personajele îndrăgite din Fortnite, Fishstick, Guff și Supply Llama, direct pe tastatura jucătorului. Gândite să arate bine și construite să țină la drum lung, cu ilustrații viu colorate, tastele le permit jucătorilor să își personalizeze tastatura cu un aer Fortnite inconfundabil. Include un cod pentru emote-ul Statuesque din joc. Preț recomandat: 79,99 $ (America de Nord) | 69,99 £ (Marea Britanie) | 79,99 € (EMEA) Artisan Keycap | Fortnite Edition. Creată în colaborare cu Epic Games, tasta artizanală Victory Crown, sculptată minuțios, le permite fanilor să țină chiar pe birou unul dintre cele mai râvnite simboluri de statut din Fortnite. Este pictată manual, acoperită cu rășină și bogată în detalii, pentru că nicio Victorie mare nu vine fără multă grijă și atenție. Include un cod pentru emote-ul Statuesque din joc. Preț recomandat: 79,99 $ (America de Nord) | 79,99 £ (Marea Britanie) | 89,99 € (EMEA). Colecția KontrolFreek Fortnite Fortnite Aim Boost Kit | Durrr Burger Edition with Collector’s Burger Box Case. Servit proaspăt, într-o cutie Durrr Burger autentică, pentru o porție zdravănă de precizie. Performance Thumbsticks cresc acuratețea prin înălțarea stickurilor analogice, astfel că ajustările fine ale țintirii devin mai ușor de controlat. Ca garnitură, Precision
AMD Ryzen 7 5800X3D Anniversary Edition, un procesor de legendă din nou în prim-plan
AMD Ryzen 7 5800X3D este un procesor legendar pentru gameri. Lansat inițial pe 20 aprilie 2022, 5800X3D reprezenta o premieră pentru piața de PC-uri: primul procesor din lume cu memorie L3 de tip X3D, poziționată peste CPU-ul propriu-zis. Tehnologia X3D promitea performanțe substanțial mai mari în jocuri, datorită atât capacității crescute pentru memoria level 3 (96 MB față de 32MB, cât avea Ryzen 7 5800X), dar și inerentei proximități de unitatea de procesare. Performanțele excelente au fost evidente după primele benchmark-uri. Deși în sintetice precum 3DMark, procesorul nu era foarte diferit de 5800X, în jocuri 5800X3D depășea vizibil atât 5800X, cât și flagship-ul Intel de la acea vreme, i9 12900K – un procesor care costa substanțial mai mult și care avea un număr dublu de nuclee. De altfel, tehnologia X3D a dat o lovitură decisivă procesoarelor Intel, tranșând de atunci și până în zilele noastre bătălia pentru locul 1 în gaming. Intel nu a reușit să vină cu un răspuns la X3D nici trei generații de procesoare mai târziu, lăsând graficele de cadre pe secundă colorate în roșu în partea de sus. Între timp AMD nu a stat degeaba, lansând platforma AM5 și procesoare excelente precum 7800X3D și, câțiva ani mai târziu, 9800X3D, care continuă tradiția de a tăvăli orice procesor Intel în jocuri. Dar pentru platforma AM4, Ryzen 7 5800X3D a rămas perla coroanei până la ieșirea din producție pe final de 2024. Chiar în condițiile în care platforma AM5 devenea tot mai accesibilă și populară, mulți gameri au rămas pe AM4 fix din cauza sau mulțumită acestui procesor, care reușea încă să bată aproape orice Intel până la momentul ieșirii din producție. Nu vă mint, am fost un pic nostalgic atunci când AMD a anunțat ieșirea lui 5800X3D din piață. Sigur, dacă erai pe AM4 mai aveai încă opțiunea de a achiziționa Ryzen 7 5700X3D, o versiune a procesorului cu frecvențe ușor mai mici, dar pentru mulți dintre noi, dispariția lui 5800X3D a reprezentat sfârșitul unei ere. Dar, ce să vezi, din senin, „a wild AI appeared”. Revoluția AI a dat peste cap planurile pentru toată lumea, inclusiv AMD, care a fost pus în fața exploziei prețurilor la memorie la fel ca noi, muritorii de rând. Fast forward în iunie 2026 și avem o nouă premieră de la venerabilul 5800X3D: o relansare cu surle și trâmbițe Ryzen 7 5800X3D Anniversary Edition. Niciodată în istoria PC-urilor nu am avut parte de o relansare la un procesor (bine, asta daca nu iei în calcul lansările Intel pentru generația 13 și 14, procesoare ce erau aproape identice cu precursorii lor), mai ales pe o platformă cvasi-abandonată de producător. Dar aici suntem. Ryzen 7 5800X3D Anniversary Edition este disponibil și la noi, așa că l-am pus în fața celor mai reprezentative procesoare de la ora actuală, ca să răspund unei întrebări foarte importante: merită să cumpăr un Ryzen 7 5800X3D în 2026? Răspunsul nu cred că o să vă placă… AMD Ryzen 7 5800X3D Anniversary Edition – specificații și teste sintetice AMD Ryzen 7 5800X3D Anniversary Edition este un octa-core cu 16 fire de execuție și o frecvență de boost maximă de 4.5 GHz. TDP-ul este de 105W iar memoria cache totală (L1+L2+L3) este de puțin peste 100MB. Comparat cu procesoarele din generația actuală, procesul de fabricație este clar inferior, cu o combinație de 12nm cu 7nm, față de procesele de fabricație de 3 și 4 nm pentru procesoarele Zen 5 și Arrow Lake Refresh. Am introdus în comparație atât Ryzen 7 9800X3D, cât și Ryzen 7 7800X3D, pentru a vedea și sporul de performanță de la o generație la alta. Prețurile de lansare sunt, evident, cele declarate, dar voi face o analiză și pe prețurile actuale, și acolo (spoiler alert) o să se complice cu adevărat treaba pentru AMD Ryzen 7 5800X3D Anniversary Edition. Ryzen 7 5800X3D Ryzen 7 7800X3D Ryzen 7 9800X3D Core Ultra 5 250K Plus Core Ultra 7 270K Plus Preț recomandat de lansare $349 $449 $480 $200 $300 Nuclee/ Fire de execuție 8 / 16 8 / 16 8 / 16 18 / 18 (6P/12E) 24 / 24 (8P/16E) Frecvența standard 3.4 GHz 4.2 GHz 4.7 GHz 4.2 / 3.3 GHz 3.7 / 3.2 GHz Frecvența de boost 4.5 GHz 5.0 GHz 5.2 GHz 5.3 / 4.6 GHz 5.5 / 4.7 GHz Cache level 3 96 MB 96 MB 96 MB 30 MB 36 MB TDP 105 W 120 W 120 W 159 W 250W Platforma (socket) AM4 AM5 AM5 LGA 1851 LGA 1851 Procesorul AMD Ryzen 7 5800X3D Anniversary Edition vine la pachet cu un thermal pad care ar trebui să ușureze asamblarea/dezasamblarea sistemului. Din testele noastre, temperaturile au fost cu 1-2 grade sub cele obținute cu pasta termică Thermal Grizzly Duronaut pe care o utilizăm în mod normal, așa că nu am lăsat-o în sistem pentru teste. Platforma de test conține o placă de bază MSI B550-A Pro, un kit de memorie Corsair Dominator 3600 MHz CL18 1.35V, o placă video RTX 5080 16GB iar răcirea este asigurată de un cooler Corsair Nautilus 360. Testele sunt aceleași pe care le-am făcut și la recenzia pentru 250K și 270K. Am început cu Cinebench și Geekbench, apoi 7ZIP, Blender și 3DMark. Ce aș vrea să remarcați aici este diferența între procesorul AM4 și cele AM5, pentru că Intel e clar că rupe tot pe productivitate. Ryzen 7 5800X3D Ryzen 7 7800X3D Ryzen 7 9800X3D Core Ultra 5 250K Plus Core Ultra 7 270K Plus Cinebench R23 MC 14101 17918 23166 26918 39887 Cinebench R23 SC 1400 1691 2027 2319 2425 Cinebench 2024 MC 834 1080 1344 1701 2367 Cinebench 2024 SC 93 112 130 138 142 Cinebench 2026 MT 3410 4386 5599 6867 9649 Cinebench 2026 ST 371 454 504 570 587 Geekbench 6 MC 10735 14942 18231 20527 23052 Geekbench 6 SC 2184 2636 3284 3186 3348 7ZIP (GIPS) 98.273 121.451 138.007 149.243 194.182 Blender Monster 109 134 166 191 267 Blender Junkshop 68 86 105 143 200 Blender Classroom 53 64 81 98 138
RAZER prezintă Reclusa X Mini 65%
Razer™, brandul lider la nivel global de lifestyle pentru gameri, prezintă Razer Reclusa X Mini 65%, prima tastatură din noua gamă Reclusa, creată pentru entuziaștii care apreciază fiecare detaliu al experienței de tastare, de la sunet și feedback tactil până la nivelul de performanță oferit. Dezvoltată în jurul conceptului „Tastatura ta. Regulile tale.”, gama Reclusa marchează începutul unui nou capitol în portofoliul de tastaturi Razer. Noua serie combină o experiență excelentă încă din prima utilizare cu libertatea de a personaliza și adapta produsul în funcție de preferințele fiecărui utilizator. Concepută pentru a impresiona din momentul despachetării și pregătită să evolueze odată cu utilizatorul, Reclusa X Mini 65% îmbină avantajele unei tastaturi robuste, gata de utilizare, cu flexibilitatea unei platforme deschise personalizării. Switch-urile hot-swappable, acustica optimizată, funcțiile dedicate gamingului și formatul compact de 65% permit fiecărui utilizator să își configureze experiența exact așa cum își dorește, fără să fie nevoit să pornească de la zero. „Reclusa X Mini 65% este răspunsul nostru pentru entuziaștii care își doresc o tastatură excelentă încă din prima zi și care este suficient de flexibilă pentru a reflecta propriile preferințe”, a declarat Barrie Ooi, Director al Diviziei de PC Gaming din cadrul Razer. „Am combinat sunetul, senzația de utilizare și nivelul de control pe care utilizatorii le așteaptă de la Razer și am adăugat libertatea de a crea o experiență de tastare cu adevărat personală.” Tastatura ta. Regulile tale. Reclusa X Mini 65% pornește de la o idee simplă: o tastatură trebuie să ofere o experiență excelentă imediat după conectarea la PC și să rămână pregătită pentru personalizare pe termen lung. De la switch-urile tactile și acustica atent calibrată până la designul distinctiv în trei nuanțe, fiecare detaliu are rolul de a crea o primă impresie memorabilă. Pentru entuziaștii care doresc să își personalizeze configurația, designul hot-swappable transformă acest proces într-unul simplu și accesibil. Tastatura excelentă încă din prima utilizare. Reclusa X Mini 65% vine echipată cu switch-uri mecanice tactile Razer Orange Gen-3, care oferă un feedback tactil bine definit și o acționare mai silențioasă. Switch-urile beneficiază de lubrifiere aplicată din fabrică pentru o cursă mai lină și o experiență de tastare mai uniformă încă din primul moment. Pentru un plus de confort și un profil acustic rafinat, tastatura integrează un sistem intern de amortizare cu două straturi de silicon. Acesta reduce rezonanțele nedorite și zgomotul specific carcaselor goale, rezultatul fiind un sunet mai curat și mai controlat, fără compromisuri în ceea ce privește rapiditatea de răspuns necesară în gaming. Experiența este completată de keycaps-uri ABS doubleshot rezistente, evidențiate printr-un design distinctiv în trei tonuri de culoare. Acestea oferă tastaturii o identitate proprie și păstrează caracterele clare și ușor de citit chiar și după utilizare îndelungată. Gata de personalizat după propriile reguli. Pentru utilizatorii care își doresc o tastatură adaptată preferințelor personale, Reclusa X Mini 65% include un PCB hot-swappable, compatibil cu majoritatea switch-urilor mecanice standard cu 3 și 5 pini. Astfel, switch-urile pot fi înlocuite rapid și ușor pentru a obține o experiență de tastare diferită sau un profil sonor nou, fără lipire și fără cunoștințe avansate de modding. LED-urile orientate spre sud asigură compatibilitate extinsă cu o gamă variată de keycaps-uri aftermarket, în timp ce iluminarea individuală Razer Chroma™ RGB pentru fiecare tastă oferă posibilitatea de a personaliza setup-ul cu până la 16,8 milioane de culori și efecte dinamice de iluminare. Fie că este vorba despre schimbări discrete sau despre transformări ample realizate în timp, Reclusa X Mini 65% oferă flexibilitatea necesară de a evolua odată cu preferințele fiecărui entuziast. Construită pentru gaming. Deși a fost concepută pentru entuziaștii care apreciază personalizarea și experiența de tastare, Reclusa X Mini 65% păstrează ADN-ul inconfundabil al unei tastaturi de gaming Razer. Funcțiile avansate dedicate gamingului, precum Razer Snap Tap, Razer Snap Flex și Dual-Keypress Priority, le oferă jucătorilor un nivel ridicat de control și precizie asupra comenzilor în cele mai intense momente de joc. Alături de switch-urile mecanice responsive, polling rate de 1000 Hz prin conexiune prin cablu și integrarea completă cu Razer Synapse, aceste funcții transformă Reclusa X Mini 65% într-o tastatură care îmbină libertatea de personalizare cu performanța competitivă. Împreună, aceste caracteristici definesc experiența Reclusa X Mini 65%: Performanță excelentă încă din prima utilizare Switch-urile mecanice tactile Razer Orange Gen-3, sistemul de amortizare cu două straturi de silicon și keycaps-urile ABS doubleshot cu design în trei tonuri oferă o experiență rafinată încă de la prima apăsare de tastă. Libertate deplină de personalizare PCB-ul hot-swappable compatibil cu majoritatea switch-urilor cu 3 și 5 pini, LED-urile orientate spre sud și iluminarea individuală Razer Chroma™ RGB permit adaptarea fiecărui detaliu în funcție de preferințele utilizatorului. Construită pentru gaming competitiv Tehnologiile Razer Snap Tap, Razer Snap Flex și Dual-Keypress Priority oferă un control precis și un răspuns rapid într-un format compact de 65%. Reclusa. Un nou capitol în evoluția tastaturilor Razer. Reclusa X Mini 65% marchează debutul unei noi generații de tastaturi Razer, concepute pentru a combina o experiență premium încă din prima zi cu libertatea de personalizare pe termen lung. Odată cu lansarea viitoarei Reclusa Mini 65% și a altor modele care vor completa această familie de produse, gama Reclusa va continua să le ofere entuziaștilor noi modalități de a-și adapta tastatura la propriul stil de joc, creație și exprimare personală. Pe lângă echipa noastră uzuală de tocilari, colaborăm punctual cu diverși redactori și freelanceri la fel de pasionați ca și noi în ceea ce privește jocurile, gadget-urile și tehnologia, în general. Materialele scrise de aceștia sunt marcate cu denumirea Contributors și sunt evaluate cu atenție, pentru a ne asigura că vă oferim informații corecte și conținut de calitate, la standardele Zonei. Urmărește Zona Știri, reviews și video — alege-ți canalul preferat
Două zile la Gamescom alături de IKEA
Când auzi „Gamescom”, te gândești probabil la hale uriașe pline de jocuri, trailere, cosplay, hardware și oameni care aleargă de la un stand la altul, în timp ce luminile RGB ar putea alimenta un mic oraș. Pentru noi, ediția din acest an a început însă puțin diferit: cu o invitație din partea IKEA România și cu o călătorie de două zile care ne-a dus de la Düsseldorf la Köln, unde am avut ocazia să descoperim de aproape colaborarea dintre IKEA și XBOX. A fost o experiență cu mult gaming, design, socializare și, inevitabil, foarte mulți pași, în jur de 50.000 pe zi, conform smartwatch-urilor din dotare. Aventura a început în Düsseldorf, unde toate delegațiile europene IKEA s-au reunit pentru prima seară. Fiindcă aglomerația generală era concentrată mai degrabă în Köln, unde avea loc Gamescom, ne-am putut bucura liniștiți de o atmosferă relaxată și de întâlnirea cu restul jurnaliștilor și influencerilor din Europa. Cina a avut loc la Em Brass, un restaurant cu o puternică latură artistică și culturală. Aici am descoperit și o surpriză plăcută: unul dintre patroni, Eduard Dinica, este român și locuiește în Germania de peste 15 ani. Nu vă putem arăta prea multe poze cu mâncarea, pentru că nimic nu rămânea suficient de mult în farfurie pentru o sesiune foto, însă tot ce am gustat a fost excelent. Servirea a fost impecabilă, iar Eduard s-a dovedit o gazdă extrem de primitoare și veselă. La Em Brass am și văzut pentru prima dată câteva dintre produsele YXSTABY înainte de ziua oficială de Gamescom. Dacă numele YXSTABY vă sună puțin misterios, el este inspirat chiar de butoanele de acțiune ale controllerului XBOX, iar colecția este rezultatul colaborării dintre cele două echipe de design. IKEA și XBOX au încercat să găsească o zonă de mijloc între universul gamingului și cel al vieții de zi cu zi, iar rezultatul a fost această colecție de mobilier care nustrigă de la o poștă „GAMER”, ci mai degrabă încearcă să integreze jocurile în spațiul de acasă într-un mod cât mai natural. David (designer IKEA) și Elliott (designer Xbox) ne-au ajutat să înțelegem mai bine ideea creativă din spatele colecției. Unele produse sunt inspirate direct de controllerul XBOX, în timp ce altele rezolvă probleme foarte concrete pe care le întâlnești atunci când te joci în sufragerie, la birou sau chiar la masa din bucătărie. De exemplu, există un stand TV cu tot felul de accesorii pentru cable management și depozitat accesorii care este complet mobil (are roți), un suport pentru monitor cu spații de depozitare și cârlige pentru căști sau controllere, precum și o măsuță mobilă pe roți unde îți poți încărca controllerele (și nu numai) sau depozita discret consola Xbox. Unul dintre cele mai distractive produse este, fără îndoială, scaunul inspirat de thumbstick-ul unui controller XBOX, care se poate înclina asemenea unui joystick. Dimineața următoare ne-am strâns cu toții și am pornit spre Köln, pentru Gamescom. Distanța dintre Düsseldorf și Köln nu este tocmai o aventură epică, chiar dacă pui la socoteală autostrăzile nemțești pe care mașinile circulă chiar și cu 150 sau 200 km/h, dar când știi că urmează să intri la unul dintre cele mai mari evenimente de gaming din lume, drumul are un cu totul alt farmec. Prima parte a zilei a fost dedicată exclusiv colaborării IKEA și XBOX, înainte ca Gamescom să se umple de vizitatori. Am avut ocazia să explorăm standul în liniște, să vedem produsele în context și să înțelegem mai bine ideea din spatele colecției. Ideea din spatele spațiului IKEA & XBOX a fost să poți vedea produsele în context, nu doar ca obiecte expuse individual. Tocmai pentru că YXSTABY nu încearcă să transforme locuința într-un setup de gaming desprins dintr-un stream de Twitch, ci pornește de la ideea că gamingul face deja parte din viața de acasă. Poți să te joci pe aceeași canapea pe care partenerul se uită la un serial, să folosești aceeași masă pentru gaming, muncă sau alte activități, iar după ce termini sesiunea de joc, camera trebuie să rămână în continuare un spațiu normal. Cele nouă produse au fost dezvoltate tocmai în această direcție, fiecare în colaborare între câte un designer IKEA și unul XBOX. În loc să se concentreze doar pe aspect, designerii au încercat să rezolve probleme practice: unde pui controllerul, cum organizezi accesoriile, unde ascunzi cablurile sau cum poți muta lucrurile acolo unde ai nevoie de ele. Probabil cea mai interesantă parte a dimineții a fost faptul că am putut să discutăm direct chiar cu designerii care au lucrat la ele. Am avut interviuri exclusive cu reprezentanții echipelor de design IKEA și XBOX și am aflat mai multe despre procesul prin care ideile au ajuns să devină produsele prezentate la Gamescom. XBOX a venit cu aproximativ 25 de ani de experiență în gaming și cu o înțelegere foarte bună a modului în care oamenii se joacă, în timp ce IKEA a adus peste 80 de ani de experiență în ceea ce privește modul în care oamenii își folosesc locuințele. Echipele au lucrat împreună la fiecare produs pentru a găsi soluții care să funcționeze atât pentru gameri, cât și pentru ceilalți oameni din aceeași casă. Iar asta se vede în multe dintre produse, se vede clar că și-au pus multe întrebări cât se poate de practice: unde pui controllerul, unde ascunzi cablurile, cum îți organizezi accesoriile, cum faci să nu arate televizorul ca un centru de comandă după ce ai terminat cu joaca și cum poți muta lucrurile acolo unde ai nevoie de ele. După interviuri, discuții și o primă explorare serioasă a standului IKEA & XBOX, a venit momentul pentru partea pe care orice pasionat de gaming o așteaptă: târgul propriu-zis. Gamescom este genul de eveniment pe care este greu să-l descrii fără să sune puțin exagerat. Sunt foarte multe hale, foarte mulți oameni, foarte multe jocuri și, inevitabil, foarte multe lucruri pe care ai vrea să le vezi în aceeași zi. Din momentul în care intri, începi să faci calcule mentale despre cum să ajungi dintr-o parte
Memoria XPG Lancer Blade DDR5 6000MT/s CL30 (review)
În zilele noastre, să fac o recenzie la un kit de RAM îmi pare aproape un sacrilegiu, un gest ostentativ de o opulență care nu mi-e caracteristică. Sufletul meu de gamer sângerează intens când mă uit la piața de PC-uri și la creșterile nebunești de prețuri de anul ăsta. Pe PC-ul personal, încă sunt la DDR4, cu perspective foarte slabe să fac upgrade într-un orizont de timp mediu. Când am primit la teste un kit de memorie XPG Lancer Blade de 32GB, am avut un flashback cu anii în care făceam 4-5 astfel de teste pe an și eram ceva de genul „pff, încă un kit la teste, ce plictisitor”. Dar „plictisitor” nu e primul cuvânt care îmi vine acum în minte. Primul cuvânt este „scump„. Un kit de memorie de 32 GB la 6000 MT/s cu CL30 este acum între 2500 și 3500 lei, dar intervalul începe din ce în e mai mult să tindă spre valoarea maximă, în urma unui recent val de scumpiri care a afectat inclusiv plăcile video. Specificațiile memoriei XPG Lancer Blade DDR5 Kitul testat azi, pe numele lui de cod AX5U6000C3016G, este un pachet de 2x16GB DDR5, CL30, cu RGB și un aspect compact, potrivit inclusiv sistemelor care au coolere ce blochează instalarea kiturilor de RAM înalte. De XPG ați mai auzit cu siguranță, este un brand înființat în 2008 ca o divizie de gaming al ADATA. De-a lungul timpului, au experimentat cu tot felul de produse, inclusiv periferice, dar partea de stocare și memorii a rămas constantă până în ziua de azi, cu produse performante care se băteau de la egal la egal cu cele mai rapide din categoriile respective. Kitul XPG Lancer Blade de 32GB nu este o excepție, și nici nu avea cum să fie, că mai toți producătorii de memorie își iau chip-urile NAND de la aceiași furnizori – Hynix, Infineon și Samsung. Diferențele la PCB, controller și firmware pot în unele cazuri să adauge sau să scadă câteva fracțiuni de procent la performanțe, dar pentru majoritatea scenariilor de utilizare, două kituri cu timing-uri principale identice și frecvență identică se vor comporta fix la fel. În cazul de față, vorbim de chipuri SK Hynix și de un controller cu două profiluri (unul EXPO și unul XMP) la 6000 MT/s cu timing-uri principale 30-40-40-76 și voltaj 1,4 V. Valorile sunt destul de comune în ziua de azi, dar apreciez faptul că memoria are profile separate XMP și EXPO. Pentru testare, m-am concentrat pe două aspecte principale: performanțele (raportate la un alt kit de memorie de 6000 MT/s cu CL36) și temperatura în load. Dacă la anumite diferențe mă așteptam, altele au fost mai mari decât am preconizat inițial. Rezultatele în teste pentru memoria XPG Lancer Blade DDR5 Sistemul pe care am testat memoria este un Gamebox 1.4 Red cu un AMD Ryzen 5 7500X3D, o placă de bază B850M Force WiFi6E de la Gigabyte, un NVIDIA GeForce RTX 5070 de la MSI, un SSD WD SN7100 și o carcasă de la BeQuiet. Pentru comparație, am folosit un kit de memorie Patriot Viper Venom de 32 GB la 6000MT/s CL36 (mai exact 36-36-36-76 la voltaj 1,35V, cod producător PVV532G600C36K). Începem bateria de teste cu AIDA64, unde la citire XPG Lancer Blade a obținut 63736 MB/s cu o latență de 81,2 ns, față de 63190 MB/s cu latență 73ns obținuți de kitul Patriot. Avem o creștere de 0,86%, adică în marja de eroare pentru acest test. Și să nu uităm că vorbim de teste sintetice! În jocuri și aplicații normale, diferența de performanță va fi nici și mai mică. De asemenea, interesantă este și latența, care este per total mai mare la kitul XPG, chiar dacă rata de transfer este mai mare. În 7ZIP, diferența este mai în concordanță cu așteptările pe care le aveam, adică un scor de 88076 GIPS pentru XPG Lancer Blade versus 87208 GIPS la kitul Patriot. Diferența aici este de 1%, complet insignificantă pentru orice scenariu de arhivare/dezarhivare. Situația stă la fel în Geekbench 6, unde am obținut 2541 puncte cu XPG Lancer Blade și 2522 cu kitul Viper. Diferența, în acest caz, este de 0,7%. Am încheiat suita de teste cu Cinebench R23, unde scorul pentru XPG Lancer Blade a fost de 12281 puncte în testul Multi-Core, versus 12187 pentru kitul Viper (o diferență de sub un procent). Pentru randare prin CPU, deci, diferența între CL36 și CL30 este aproape inexistentă. Merită să cumperi memoria XPG Lancer Blade DDR5? Ce concluzii tragem de aici? Cea mai importantă este că diferența de performanță între CL30 și CL36 este foarte mică, chiar și în aplicații sintetice. A doua concluzie este că performanțele lui XPG Lancer Blade sunt acolo unde ar trebui să fie pentru un kit cu aceste specificații. Ar fi fost bine să existe și un al doilea profil XMP/EXPO, pe la 5600 MT/s, așa cum are kitul Patriot, pentru o compatibilitate mai mare, dar în testele noastre nu am avut probleme nici la 6000. A treia concluzie o vom putea trage după ce vă dau rezultatul și la testul de temperatură. Foarte interesant, deși ambele kituri folosesc chipuri SK Hynix iar kitul XPG are un voltaj mai mare la viteze XMP/EXPO (1,4 V versus 1,35 V la kitul Patriot), memoria XPG Lancer Blade a avut o temperatură maximă de 60,2 grade Celsius după 30 de minute în testul de memorie OCCT iar memora Patriot a depășit 66 de grade (mai exact 66,8)! Sigur, niciunul din kituri nu s-a apropiat de temperatura de throttle (care e mai mare de 80 de grade), dar această diferență este surprinzătoare pentru mine ținând cont de profilul fiecărei memorii. Nu mă refer de profilul EXPO, despre care deja am pomenit, ci de profilul fizic. Înălțimea kitului XPG este de 49,5 mm, cu 3,5 mm mai puțin decât cea a kitului Patriot. Deci cu tot cu voltajul mai mare și profilul mai scund, memoria XPG obține un rezultat semnificativ mai bun. Este deci XPG Lancer Blade un produs care merită? Din punct
Review Razer Hammerhead V3 HyperSpeed: Fun în jocuri!
În timp ce testam aceste căști wireless de gaming, mi-am adus aminte de vremurile în care jucam League of Legends cu Braum în rolul de suport. Era unul dintre personajele mele favorite, un adevărat tank cu rol de suport care-și proteja eficient coechipierii în luptele dintr-un spațiu restrâns. Și dacă era grozav în luptele strânse, în care trebuia să-și apere carry-ul, avea și câteva slăbiciuni evidente, precum mobilitatea redusă și scutul care oferea protecție doar din față. Ei bine, cam așa s-au simțit și Razer Hammerhead V3 HyperSpeed: o pereche de căști grozave atunci când te joci pe laptop sau consolă, dar care-și pierd din utilitate imediat ce ieși din zona lor de confort, la fel ca Braum. Pentru cine sunt o alegere potrivită? Aceste căști sunt o alegere excelentă pentru: Gamerii care se joacă pe PC, laptop, PS5 sau Nintendo Switch: experiența audio prin dongle-ul wireless e excelentă și fără configurare Persoanele care vor căști wireless cu ANC pentru utilizare preponderent la interior: acasă sau la birou, anularea zgomotului își face treaba, dar își pierde din eficiență atunci când ieși afară Fanii Razer care au deja alte gadgeturi ale mărcii: configurarea completă și activarea THX Spatial Audio e mai simplă prin Razer Synapse pe PC decât prin aplicația mobilă Pro și contra Iată aspectele care îmi plac la aceste căști: Ușoare și confortabile pentru sesiuni lungi de gaming Calitatea audio foarte bună în jocuri (prin dongle-ul wireless) Poziționarea precisă a sunetelor în shootere și nu numai Bass pronunțat și THX Spatial Audio Certificare IPX4 pentru rezistență la stropi și transpirație Există și unele aspecte mai puțin pozitive: ANC-ul nu este eficient atunci când ieși afară Gesturile tactile nu sunt recunoscute întotdeauna Aplicația Razer Audio are unele buguri și limitări Verdict Razer Hammerhead V3 HyperSpeed sunt căști create pentru un rol foarte specific, pe care-l joacă foarte bine: gaming pe PC, laptop, PS5 sau Switch. Dacă le conectezi prin dongle-ul wireless, vei fi mulțumit din prima de experiența pe care o primești și rareori vei simți nevoia de a schimba modul în care funcționează. Dar dacă le scoți din zona de confort, le conectezi la telefon și le iei cu tine afară, vei descoperi diverse limitări: anularea activă a zgomotelor este competentă în spații închise, însă afară nu funcționează la fel de bine, iar gesturile tactile nu răspund întotdeauna așa cum te aștepți. De asemenea, calitatea apelurilor telefonice este mai bună cu ANC-ul dezactivat, ceea ce cu siguranță te va surprinde. Drept urmare, dacă îți dorești o pereche de căști dedicate în primul rând gaming-ului, cu accent pe o conexiune wireless stabilă și sunet bine poziționat, Hammerhead V3 HyperSpeed își merită banii. Dar dacă îți dorești o experiență bună și atunci când ieși afară, faci naveta sau te duci să alergi, există alte modele mai potrivite pentru tine. Design și construcție Cutia în care sosesc Razer Hammerhead V3 HyperSpeed adăpostește toate accesoriile esențiale: carcasa de încărcare și transport, dopuri de urechi suplimentare, cablul USB‑C, manualul de utilizare și un abțibild Razer pentru fanii acestui brand. În interiorul carcasei se află și dongle-ul wireless HyperSpeed pe 2.4 GHz, alături de căștile în formă de earbuds, așezate în orificiile pentru încărcare. Carcasa are greutate de 63 de grame, cu dongle și căști incluse, iar fiecare cască în parte cântărește doar 5.6 grame. Designul carcasei este dreptunghiular, cu muchii rotunjite. Portul USB‑C pentru încărcare și butonul de împerechere se află pe partea de jos, iar sub capac, se găsește o bandă luminoasă RGB care semnalizează nivelul bateriei și activarea modului de împerechere. Un aspect interesant este contrastul dintre negrul mat folosit de Razer pentru carcasă și negrul lucios de pe căști. Acestea au un design tipic pentru format earbuds, iar singurul element distinctiv este logo-ul Razer. Compania a montat implicit pavilioanele din silicon de dimensiune medie, iar dacă acestea nu se potrivesc, în cutie găsești opțiuni de rezervă pentru mărimile S și L. În plus, căștile sunt certificate IPX4, ceea ce le oferă protecție la stropi și le face potrivite pentru utilizarea în ploaie ușoară sau în timpul antrenamentelor. Totuși certificarea respectivă nu se extinde și la carcasă, așa că fii atent unde și cum o stochezi. Confort în utilizare și autonomie Căștile sunt mici și ușoare. Nu vei avea probleme de confort nici măcar în sesiuni lungi de The Elder Scrolls Online. Se așează bine în urechi, iar dopurile din silicon oferă o izolare pasivă a zgomotelor din jur. La birou nu mi-au căzut niciodată, însă imediat ce am ieșit afară, casca dreaptă a început să-mi iasă din ureche după câteva minute de mers. Este o situație explicabilă: nu am urechile perfect simetrice, așa că, dacă te confrunți cu aceeași problemă, merită să încerci dopurile de rezervă din pachet. Le-am purtat nu doar la birou sau în timpul sesiunilor de gaming, ci și în timp ce făceam naveta și la alergare. În acest ultim scenariu, nu mi-a plăcut faptul că Razer Hammerhead V3 HyperSpeed transmit și amplifică zgomotul fiecărui pas, ceea ce se traduce într-un mic “bubuit” la fiecare aterizare. Este un efect deranjant, suficient cât să mă facă să renunț la ele pentru alergat. Interacțiunea cu căștile se face prin gesturi tactile aplicate pe zona cu logo-ul Razer. Sunt disponibile apăsări scurte, lungi, duble sau triple, însă recunoașterea lor nu este întotdeauna consecventă. În special apăsarea triplă, folosită pentru comutarea între Bluetooth și dongle-ul wireless de 2.4 GHz, mi-a pus probleme: uneori nu era înregistrată, ceea ce îngreuna trecerea rapidă de la laptop la telefon atunci când primeam un apel. Gesturile nu pot fi personalizate, ci doar dezactivate, iar apăsarea triplă rămâne obligatoriu activă, deoarece este principala modalitate de a schimba între cele două tipuri de conexiuni. Autonomia totală promisă de Razer este de 40 de ore: 10 ore pentru fiecare cască și încă 30 de ore adiționale oferite de carcasă. Din păcate, producătorul nu precizează ce setări a folosit pentru această estimare. Din experiența mea, această autonomie este atinsă doar pentru conexiunile Bluetooth 6, care sunt mai eficiente energetic
007 First Light – O experiență foarte BOND-tastică (review)
Mi-era dor de un joc cu spioni și de mult timp nu am mai avut un James Bond care chiar să mă intereseze. Și nu mă refer aici la tentativele stângace de a mulge numele francizei sau succesul unui film proaspăt lansat doar ca să facă o poveste aproape identică și lipsită de creativitate, în care tu ești fix actorul din film, cu tot cu vocea lui la pachet. Nu, eu personal nu voiam așa ceva. Ce aștept de la un joc care vrea să fie plasat în universul James Bond este o poveste captivantă, cu spioni, în care nu sunt reprodus fix actorul din filmul cel mai recent și nu joc o poveste similară cu cea de pe ecran. Ce sens mai are? Mă duc la film, îl văd și gata. Nu, vreau ceva separat, o reinterpretare sau o poveste scrisă în stilul Bond, care să mă facă să vreau să intru în pielea spionului britanic, să descopăr misterul, să prind răufăcătorul și să pătrund în miezul celei mai recente conspirații care ar putea duce la eradicarea unui oraș sau a unui status quo. Și recunosc că m-am bucurat când am văzut că se ocupă IO Interactive de viitorul joc Bond, chiar dacă experiența lor era, în mare, în alte francize. Cred că toată lumea din online, după ce a văzut toate trailerele și gameplay-ul pre-lansare pentru 007: First Light, a făcut asocierea asta din prima, pentru că a fost foarte la îndemână: Hitman cu Uncharted. Și da, reflectă cumva feel-ul jocului, pentru că ai bucăți în care trebuie să te furișezi mai ceva ca în Hitman, dar ai în același timp secțiuni de explorare și de cățărare tipice Uncharted. Deci este un mix bun între cele două francize și recunosc că mă așteptam ca anumite tehnici în care sunt deja experți cei de la IO Interactive să fie prezente și în First Light. Dar nu este excesiv; jocul nu este un Hitman îmbrăcat mai lejer și asta este o diferențiere importantă de făcut din start. First Light nu îți dă pe mână agentul infailibil de la început. Îl joci pe un James Bond de 26 de ani (jucat de Patrick Gibson), un fost pilot din Royal Navy, impulsiv și pe alocuri imprudent, grăbit. Scenariul (scris de Michael Vogt, cel din spatele trilogiei Hitman) se simte mai aproape de realismul din Casino Royale și de romanele lui Ian Fleming. Este o poveste de origine bine construită, unde chiar simți că Bond „își câștigă numărul”. Apropierea asta de Casino Royale, adică James Bond-ul lui Daniel Craig, mă bucură tare pe mine personal, pentru că acest stil îmi place mai mult decât versiunile din trecut. OK, James Bond era spionul ăla carismatic, care avea întotdeauna la el cele mai bune replici și cele mai bune mișcări, dar mie personal mi se părea prea implauzibil. Eu întotdeauna am rezonat mai mult cu James Bond-ul modern, mai vulnerabil, mai la limita supraviețuirii. Știu că mulți dintre voi nu veți fi de acord și îmi asum contrazicerile care vor veni în comentarii, și asta e ok. Acest stil este mai potrivit în contextul unui James Bond tânăr, care încă nu are experiența pe care o avea Sean Connery sau Roger Moore. Săracul abia a ieșit din training și deja ia parte la situații necunoscute, este aruncat în conspirații puternic dezvoltate și trebuie cumva să deslușească toate misterele care i se pun în brațe. În ecuația aceasta a unui James Bond necizelat, netrecut prin viață, intră supporting cast-ul, cap de serie fiind Greenway, care mi se pare că e exact ce trebuie ca să te ducă la următorul nivel al spionajului. Este un personaj secundar bine conturat; Greenway joacă rolul mentorului care trebuie să te țină în frâu, să-ți tempereze toate reacțiile și să te învețe, pe cât posibil, tehnici care în viitor vor fi esențiale în cariera ta de spion din seria 00. Doar că și Greenway este om, are și el piticii lui pe creier și trecutul lui, după cum vei afla pe parcurs. Problema e că, deși campania îți ia în jur de 14-18 ore, actul final pare comprimat, poate ușor grăbit. Relațiile dintre Bond și personajele secundare importante nu au timp să respire – iar aici mă gândesc fix la Greenway sau la Isola. Trecerea de la stadiul de recrut la cel de spion global se face mult prea repede în ultimele capitole, iar impactul emoțional are de suferit. Pedala de accelerație a fost apăsată către finalul jocului mai ceva ca în filmele alea care țin două ore și, când mai ai 15 minute din film, îți dai seama că nu mai au timp să închidă toate firele narative, așa că o să ai textul acela enervant la final care-ți zice că totul e bine și ce a mai făcut fiecare personaj. Sincer, în ultima oră a jocului am fost convins că o vor lăsa într-un cliffhanger imens pentru următorul joc, dar cumva o scot la liman. Finalul este rewarding și da, bineînțeles că rămâne un semn de întrebare pentru o continuare, ceea ce este cumva standard pentru James Bond. Să fiu sincer, fără să dau prea multe spoilere, mi s-a părut destul de bine atinsă partea cu AI a poveștii. Cumva, IO Interactive au lovit într-o rană destul de deschisă în prezent, aceasta a implementării AI-ului oriunde și în orice domeniu. Îmi place alegerea și face jocul să rezoneze și mai mult cu perioada în care trăim. Mai mult nu zic. Nu vom detalia nici despre bad guys, sunt ok conturați, nu extrem de memorabili însă dar suficienți cât să te țină prins în atmosfera jocului, iar asta e mai greu de făcut decât pare. Atât cu povestea, să continuăm cu jocul în sine, cum se simte, cum se joacă. Deși sunt destule momente în care jocul te lasă să abordezi diferit anumite misiuni, atât prin traseul ales pentru a ajunge la destinație, cât și prin modul în care ori te furișezi, ori furi, ori convingi lumea să te
Practici murdare în gaming (Opinie Sara & Alex)
Dacă în ultimul meu clip de pe Youtube mă plângeam de felul în care sunt adaptate anumite IP-uri, astăzi l-am cooptat și pe colegul meu, Alex, să povestim împreună despre unele dintre cele mai murdare practici din industria de gaming care ne enervează maxim, dar și câteva aspecte mai subiective care nu ne pică tocmai bine atunci când ne jucăm câte ceva. Nu facem acest clip ca să vă încurajăm să ridicăm furcile împreună, deși, dacă ar fi să ne întrebați pe noi, cred că stăm ca pe ace de câțiva ani încoace pentru că deja am ajuns să ne așteptăm la ce e mai rău. Și nu facem clipul nici ca să ne vărsăm nervii, ci mai degrabă ca să vă reamintim că, unele dintre cele mai minore sau deja obișnuite lucruri cu care interacționăm uneori în jocuri video, e foarte posibil să aibă în spate un pic de reavoință sau de interes necurat la mijloc. De asta e bine întotdeauna să fim conștienți, chiar dacă alegem să le tolerăm în cele din urmă. Așa că îi dau legătura lui Alex pentru unul dintre cele mai comune, dar printre cele mai murdare tactici de pe listă esteee… Alex: Early access! Puține lucruri mă enervează mai tare decât practica asta de lansări Early Access în jocuri. Dacă nu știți la ce mă refer, dezvoltatorii și distribuitorii au început să lanseze jocuri în stadii similare cu alpha sau beta de dezvoltare, în ideea că poate vrei să te bucuri mai devreme de ele. Problema e că, fiind neterminate, au o tonă de probleme, ba de stabilitate, ba au conținut inaccesibil, ba mecanici nu funcționează sau lipsesc cu desăvârșire, jocul crapă etc, dar tu, jucătorul, adesea plătești prețul integral sau APROAPE integral ca să fii beta tester sau Quality Assurance pentru joc. Mă scuzați pe mine dacă mă aștept să nu fac asta? Și de fiecare dată când te frustrează maxim faptul că nu merge ceva ești lovit de „E early access Bro, nu poți să ai pretenții” emm.. ba cam pot să am pretenții când banii sunt plătiți. Dacă era early access gratuit atunci nu aveam voie să mă supăr, era ceva asumat. Nu mă duc la film să văd o versiune neterminată a următorului Dune ca să-mi dau cu părerea ce culoare de pantofi să aibă și cât de mult nisip e potrivit. Bine, n-o să mint, mi-ar plăcea să ajung să conteze atât de mult inputul meu, dar nu asta era ideea. Sau poate exemplul cu filmul vi se pare exagerat, poate să vină gilette la tine să-ți vândă cel mai nou aparat al lor, în stil Early Access, e încă în dezvoltare, zi-ne și nouă când te tai, gen, dar plătești la fel de mult pe el ca pe produsul finit. Sunt sigur că sunt situații când un studio mic are nevoie de extra bani ca să-și finanțeze restul dezvoltării și practic se împrumută la gamerii care ar fi clienții finali ai jocului, cu asta sunt ok, doar că ceea ce trebuia să fie o practică nișată s-a extins mult prea mult stricând imaginea și scopul inițial al ei pentru că a ajuns un mare cash grab. Să vorbim despre Star Citizen? Sau Tarkov care a stat aproape 10 ani în Early Access? Tot ceva stil early access e și plata a 20 sau 30 de euro ca să joci jocul în weekendul înaintea lansării. Asta mi se pare o nesimțire maximă. Pui lansarea jocului duminică sau luni seara șiii… dacă plătești încă 30 de euro poți beneficia de 3 zile early access, ca să-l joci de vineri seara, adică tot weekendul dinainte. La fix cât să impulsioneze baza de potențiali clienți care se joacă doar în weekend, în ideea că dacă nu dau ăia 30 de euro extra, mai au de așteptat o săptămână de fapt, până la următorul weekend ca să se poată bucura de joc. Orice ca să mai stoarcă niște bani, iar practica asta de joacă jocul cu 2-3 zile mai devreme decât restul lumii o pot tolera în general, dar mi se pare absolut urâtă când e poziționată așa. Sara: Gambling mascat în jocuri Pe o scară de la 0 la noroi în ratingul practicilor murdare din gaming, cu care aproape că ne-am și obișnuit deja, undeva adânc înfiptă în nămol se află și practica gamblingului mascat. Nici măcar nu vorbesc despre păcănelele random care mai apar în anumite jocuri, măcar alea sunt cât se poate de „pe față”, ci despre alea la care deja e mai sofisticat sistemul de „surprise mechanics” cum a încercat EA să le spună, adică ideea de loot box-uri. Pentru cine nu știe, loot box-urile sunt orice fel de mecanism bazat pe algoritmi de probabilitate (adică noroc) pentru care tu plătești, bani reali sau virtuali, să obții anumite item-uri, upgrade-uri, skin-uri sau orice fel de avantaje sau extra resurse în jocuri. Iar ele nu trebuie neapărat să apară chiar sub forma de „box”-uri în jocuri, adică de cutii sau cufere pe care trebuie să le deschizi, ci pot lua o sumedenie de alte forme vizuale și conceptuale, atâta timp cât sistemul rămâne același: plătești ceva pentru o șansă de 0,0x% ca să câștigi altceva. Evident că dacă plătești cu bani reali, chiar dacă a trebuit să achiziționezi bundle-uri de gem-uri în joc sau mai știu eu ce, situația e mult mai gravă decât dacă ar fi trebuit să farmezi gem-urile acelea în joc, însă psihologic și structural, principiul din spatele loot box-urilor este același cu cel al jocurilor de noroc. Avem suficiente materiale care analizează pe larg relația dintre ideea de șansă și de potențial de câștig cu efectele psihologice și chimice declanșate în creierul uman pentru a ne explica întocmai cât de negative sunt jocurile de noroc în general. Cred că cel mai puternic exemplu la această categorie este clar CS:GO, CS2 sau cum s-o mai numi și, desigur, FIFA, unde „box”-urile iau forma pachetelor de cartonașe cu fotbaliști celebri. Jucătorii cumpără cu bani reali niște
EPOMAKER HE108 – O tastatură surprinzător de bună care nu costă un rinichi
Sunt un fan gigantic al tastaturilor, cel puțin în ultima vreme. Mi se pare că acest domeniu a explodat atât în popularitate cât și în feature-uri astfel încât un periferic care era pur și simplu ultimul pe listă a ajuns să conteze din ce în ce mai mult în inimile gamerilor. Cum au reușit asta producătorii? În mai mulți pași, evident, dar le vom lua mai pe larg așa. În primul rând tastatura a fost neglijată foarte mult timp. Undeva în anii 90 producătorii au realizat că switch-urile mecanice, care erau culmea, tehnologia inițială folosită în tastaturi, sunt scumpe și prea complicat de implementat pentru o tastatură consumer și că deja există metode mult mai ieftine. Așa că … faceți loc pentru noile și extrem de ieftine de produs, RUBBER DOME Keyboards, acele abominații care mi-au dominat copilăria. Ce este un Rubber Dome? Practic tot contactul depinde de un strat de cauciuc/plastic pe care-l apeși până la fund ca să completeze circuitul făcând contact. Este extrem de imprecis, wobbly, ne-constant și mushy. Este ceva la care nu mai vreau să mă întorc niciodată. Tastaturile erau ieftine, crappy, se stricau absolut imediat și destul de încete în timpii de răspuns. Ei bine, ușor ușor, gamerii dar și unele companii au realizat că tastaturile mecanice sunt implementarea superioară. Sunt mai rapide, sunt mai precise și sunt considerabil mai durabile în timp. Astfel încet încet, revenirea tastaturilor mecanice a fost din ce în ce mai sigură, doar că, aveau un mare dezavantaj: Prețul. În primii ani exista un singur producător pentru switch-urile mecanice folosite de cam toți producătorii care lansau astfel de tastaturi: Cherry. Iar Cherry erau scumpi și nici nu aveau producția la nivelul demandului din ce în ce mai masiv pentru aceste switch-uri, lucru care făcea respectivele switch-uri din ce în ce mai scumpe sau greu de obținut, deci … tastaturi la fel de scumpe, înțelegeți voi. Prima revoluție în acest domeniu a fost expirarea patentului Cherry asupra switch-urilor mecanice, astfel încât s-au deschis practic flood gate-urile de alternative considerabil mai ieftin de produs. Ok, unele nu aveau și încă nu au calitatea celor de la Cherry, fără discuție, dar sunt multe alte soluții superioare dar în principal eliberarea acestui patent a dat libertate totală de experimentare. Au apărut sute de alte configurații, de materiale, de implementări, cu atenuare, fără, cu lubrifiere, tot ce vă puteți imagina în materie de switch-uri pentru tastaturi este acum produs de cineva. Bine, aș putea vorbi considerabil mai mult despre asta, pentru că am urmărit foarte atent tot acest domeniu, dar să o luăm pe scurt. Următoarea evoluție masivă a domeniului a apărut când a luat amploare fenomenul de tastaturi custom și tot mai mulți oameni au început să le modifice singuri. Astfel anumiți producători au început să se distreze experimentând ba cu straturi de spumă ca să amortizeze sunetul produs, ba cu lubrifiere ca să fie cât mai smooth, ba cu montarea pe gasketuri pentru confort și multe, multe alte lucruri. De ce a mers asta asa bine? Pentru că producătorii mari s-au cam culcat pe o ureche o perioadă destul de mare și au produs cam aceleași tastaturi ani la rând și cu minimul de efort. Practic erau extrem de loud, făceau ecou pentru că incinta interioară avea fix 0 amortizare sonoră, stabilizarea era o glumă, dar prețurile erau la fel de ridicate. Când te uitai la producători precum Keychron sau EPOMAKER unde obțineai în aceiași bani și stabilizare bună și spumă și multe alte lucruri… parcă nu te mai poți uita cu aceiași ochi la produsele lansate de producătorii mari nu? Ei bine, hai să vorbim și de cea mai nouă treabă care este în proces de adopție la scară largă în domeniul tastaturilor. Piața tastaturilor mecanice destinate gamingului și productivității a trecut în ultimii ani printr-o adevărată revoluție, declanșată în principal de trecerea de la contactele metalice tradiționale la tehnologia revoluționară Hall Effect (HE). Deși această inovație a redefinit modul în care gamerii percep viteza și personalizarea, utilizatorii s-au lovit adesea de o limitare frustrantă: majoritatea modelelor echipate cu senzori magnetici au fost lansate în formate compacte, de 60%, 65% sau maximum 75%. Pentru cei care folosesc computerul nu doar pentru sesiuni intense de gaming, ci și pentru muncă de birou, editare, programare sau introducere de date, lipsa blocului numeric și a tastelor dedicate de navigație a reprezentat un compromis greu de acceptat. Ca să mai zic de anumite modele testate care aveau două feluri de taste? Cele magnetice rezervate doar zonei alfanumerice, iar restul tastaturii, tastele F, blocul PG-up/Down etc avea taste normale. Nu vreau să arăt cu degetul pe un producător anume, dar nu mi se pare ok. Epomaker HE108 vine să spargă definitiv acest tipar, oferind o gură de aer proaspăt pe o piață dominată de mini-tastaturi. Dispozitivul combină avantajele absolute ale tehnologiei magnetice cu versatilitatea completă a unui layout full-size de 108 taste, reușind să satisfacă simultan cerințele unui gamer competitiv și nevoile unui profesionist sau, de ce nu, al unui contabil die-hard. Din punct de vedere vizual și structural, Epomaker HE108 adoptă o estetică modernă, curată și surprinzător de sobră, distanțându-se de designul strident sau agresiv asociat în mod tradițional perifericelor de gaming. Carcasa, deși realizată dintr-un material plastic de tip ABS premium, are o densitate remarcabilă și o finisare mată care rezistă la amprente și uzură. Greutatea considerabilă de 1.2 KG a tastaturii, mai ales ținând cont că este din plastic, combinată cu picioarele de cauciuc masive și reglabile pe înălțime, îi conferă o stabilitate de neclintit pe birou, chiar și în timpul celor mai haotice momente din jocuri. Layout-ul extins nu doar că integrează zona numerică standard, dar adaugă și taste multimedia dedicate în colțul din dreapta sus, facilitând un control rapid asupra volumului și redării media fără a fi necesară utilizarea unor combinații complexe de taste. Switch-urile magnetice și revoluția Hall Effect Elementul central, inima tehnologică și cel mai important aspect demn de notat la Epomaker HE108 este reprezentat de switch-urile magnetice
ASUS ProArt PA32UCDM, monitor QD-OLED pentru uz profesional și gaming
De obicei, monitoarele pentru creatori și cele pentru gaming sunt două categorii separate, dar taiwanezii au încercat să le combine pe ambele într-un singur produs. ASUS ProArt PA32UCDM vine cu un panou QD-OLED 4K la 240 Hz, calibrare hardware profesională și suport pentru Dolby Vision, dar, în același timp, oferă Adaptive Sync și un timp de răspuns de doar 0,1 ms. Întrebarea care se naște de aici și la care vom încerca să răspundem în rândurile următoare este dacă un singur monitor poate să le facă bine pe amândouă? Hai să începem. Vorbim despre un monitor cu diagonala de 31,5 inch, calibrat din fabrică, care vine în culoarea aia gri-aluminiu care strigă de la o poștă că e gândit să însoțească un Mac Studio sau un Mac Mini. L-am ținut pe birou două săptămâni cât să-mi dau seama unde excelează și care sunt compromisurile. Să le luăm pe rând. ASUS ProArt PA32UCDM, unboxing și construcție Se despachetează simplu, practic vine în două bucăți: piciorul cu talpă deja asamblat și monitorul. Talpa nu trebuie montată, ceea ce e o ușurare, iar prinderea se face printr-un singur click pe sistemul VESA, fără șuruburi. Dezasamblarea e la fel de simplă, apeși un buton și gata. Construcția e un punct la care ASUS ProArt PA32UCDM nu face rabat. Piciorul este din aluminiu, nu din plastic vopsit să pară metal, iar senzația când îl atingi e de obiect solid, turnat dintr-o bucată. Inclusiv spatele panoului e îmbrăcat în aluminiu, ceea ce îl apropie vizual și tactil de un Pro Display XDR. Pe deasupra are niște fante de aerisire și difuzoarele montate „top-firing”, adică sunetul se duce în sus. Singurul reproș la construcție, și care depinde de cât de pretențios ești, ține de lipsa rotirii orizontale spre stânga sau dreapta. Altfel, ai posibilitatea să-l înclini, să-l ajustezi pe înălțime (poate fi ridicat suficient de mult pentru a permite amplasarea unui laptop dedesubt), poți să-l rotești și pe verticală dacă chiar ai nevoie de un 4K / 240 Hz pe înalt. Reglajele de mișcare acoperă aproape tot ce ți-ai dori, mai puțin rotirea pe orizontală. Baza e plată și subțire, ușor de trecut cabluri prin ea, deși nu chiar cel mai bun exemplu de cable management, și, de asemenea, poți pune lucruri pe ea, telefonul, pixuri, post-it-uri etc. În partea de jos, chiar sub logo-ul companiei, monitorul include un senzor de proximitate, parte din suita ASUS OLED Care. Atunci când detectează că utilizatorul s-a îndepărtat de birou, monitorul poate scădea luminozitatea sau opri automat imaginea afișată, contribuind astfel la reducerea riscului de burn-in și la prelungirea duratei de viață a panoului OLED. În plus, dispune și de un senzor de lumină ambientală, care poate adapta automat luminozitatea și temperatura de culoare în funcție de iluminarea din încăpere. Ramele lui ASUS ProArt PA32UCDM sunt subțiri pe trei laturi, iar marginea de jos este puțin mai groasă, găzduind și logo-ul ASUS. Aceasta se continuă cu zona în care sunt integrați senzorii și butoanele. Și dacă am vorbit de logo, pe spate scrie ProArt foarte mare, iar pe talpă brandingul este discret. Da, are și sunet, două difuzoare de câte 3 W. Și e drăguț că ASUS s-a obosit să le pună, pentru că prea puțini producători o fac. Sunetul nu e grozav lipsindu-i basul, dar nimeni nu cumpără un monitor de genul ăsta pentru boxe. Dacă ești obișnuit cu sunet de bună calitate, le vei ignora complet. Le trec la categoria bonus, nu la argumente. Conectivitate gândită pentru profesioniști, dar fără DisplayPort La acest capitol, ASUS a ales o configurație de porturi diferită de cea întâlnită pe majoritatea monitoarelor premium. ASUS ProArt PA32UCDM are un HDMI 2.1 și două porturi Thunderbolt 4, dintre care unul livrează până la 96 W (PD – power delivery) și suportă semnal DisplayPort prin USB-C. Mai are un al treilea USB-C, dar ăla doar pentru încărcare la 15 W și nu trimite semnal video, plus un USB-A. Cele două USB-C de date plus USB-A pot fi folosite și pentru periferice. Ce nu are, și e cumva ciudat pentru un monitor din categoria profesională, e un port DisplayPort fizic, dedicat. Da, ai DisplayPort, dar livrat prin Thunderbolt, nu printr-un conector DP clasic în spate. E genul de absență pe care n-o observi dacă vii cu un laptop modern pe USB-C, dar care te poate lua prin surprindere dacă ai un desktop cu placă video care scoate pe DisplayPort și te aștepți să-l bagi direct. ASUS a livrat în cutie cablul HDMI certificat tocmai pentru că ăsta e traseul pe care l-a gândit pentru PC-ul de gaming. Și cablurile din cutie merită menționate. Cablul HDMI e certificat și duce 4K la 240 Hz cu HDR, ceea ce nu e deloc banal, astfel de cabluri fiind rare și scumpe. Iar cablul Thunderbolt 4 e certificat 8K / 60 și merge inclusiv pe Mac, ducând tot 4K 240 HDR. Cu alte cuvinte, scenariul ideal e un PC pe Windows conectat pe HDMI pentru gaming și un Mac pe Thunderbolt pentru muncă, dar conectate simultan. Navigarea cu joystick bună, aplicația discutabilă Navigarea prin meniul lui ASUS ProArt PA32UCDM se face în principal cu un joystick, nu cu zece butoane în care să te pierzi. Acesta e flancat de alte 2 butoane: cel de pornit oprit și cel de back (înapoi). Joystick-ul merge ca cel de pe telecomenzile de la televizoare, e intuitiv și rapid. Separat, ASUS oferă o aplicație de control pentru Windows și Mac, DisplayWidget, prin care poți umbla la setări direct din sistem. Pe hârtie sună bine. În practică, aplicația e cam buggy, nu execută mereu comenzile cum trebuie, și ajungi să te întorci la meniul fizic, care merge fără reproș. Nu e un dezastru, dar nici nu e ceva cu care ASUS se poate lăuda. Partea bună e că ASUS ProArt PA32UCDM poate funcționa ca un adevărat hub pentru întregul birou. Tastatura și mouse-ul pot fi conectate direct în monitor și utilizate automat pe sistemul activ, fără reconectări sau accesorii suplimentare. Funcția KVM integrată și