Netanyahu a ordonat armatei israeliene să cucerească 70% din Gaza
În timpul unui interviu acordat la o conferință în Cisiordania ocupată, Netanyahu a declarat că Israelul își „întărește” controlul asupra Hamas. „Acum ne aflăm în 60% din teritoriul Fâșiei Gaza. Eram la 50%. Am trecut la 60%”, a spus el. „Directiva mea este să trecem la – pas cu pas – în primul rând la 70%. Să începem cu asta” , relatează CNN. La sfârșitul lunii aprilie, Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) au emis hărți grupurilor internaționale de ajutor umanitar care arătau că armata controlează deja aproximativ 64% din Gaza. Confiscarea unei părți mai mari din Gaza ar forța aproximativ 2 milioane de palestinieni să se stabilească într-o fracțiune din ce în ce mai mică din teritoriul distrus al enclavei de coastă. În baza unui acord de încetare a focului din octombrie 2025 între Israel și Hamas, forțele israeliene s-au retras pe o linie de demarcație cunoscută sub numele de „linia galbenă”, care le-a lăsat în aproximativ 53% din Gaza. Israelul a modificat linia de atac în Gaza Hamas a acuzat marți Israelul că a modificat linia de atac, spunând că acest lucru „constituie o subminare explicită și continuă a acordului de încetare a focului, o încălcare gravă a prevederilor sale și o încercare evidentă de a impune noi fapte pe teren prin forță, cu scopul de a consolida controlul militar asupra Fâșiei și de a submina orice șansă reală de a stabiliza situația sau de a face ca eforturile de dezescaladare să aibă succes”. Atât Israelul, cât și Hamas ar trebui să respecte termenii acordului de încetare a focului mediat de SUA, care a intrat în vigoare în octombrie. Însă progresele înregistrate în acest plan, promovat de președintele Donald Trump, au stagnat, riscând un scenariu în care teritoriul Gaza va fi divizat permanent. Liderii Hamas au fost uciși Israelul a efectuat în mod repetat atacuri în Gaza de la încetarea focului, acuzând Hamas că l-a încălcat prin reînarmare și reconstrucție a forțelor sale. Aceste atacuri au ucis peste 850 de persoane în Gaza de la începutul încetării focului, potrivit Ministerului Sănătății Publice din Palestina. La începutul acestei luni, Israelul l-a ucis pe Izz al-Din al-Haddad, liderul aripii militare a Hamas. Unsprezece zile mai târziu, Israelul l-a asasinat pe succesorul său într-un atac ulterior.
Trump promitea pace în Gaza, dar Consiliul pentru Pace se prăbușește înainte să înceapă
Deși inițiativa a fost prezentată ca un moment decisiv pentru pacea din Orientul Mijlociu, lipsa finanțării și problemele instituționale întârzie implementarea planurilor anunțate, scrie The Independent. Consiliul pentru Pace a fost lansat în ianuarie, în cadrul unei ceremonii organizate în Elveția, la care au participat reprezentanți din 19 state, inclusiv lideri din Ungaria, Azerbaidjan, Mongolia și state din Golf. Donald Trump a descris atunci proiectul drept un mecanism capabil să „facă aproape orice” în gestionarea crizelor internaționale. Consiliul pentru Pace al lui Trump, criticat pentru lipsa de transparență Încă de la început, proiectul a fost privit cu rezerve de mai multe state occidentale. Unele țări NATO, inclusiv Marea Britanie, au evitat să se implice, invocând temeri legate de extinderea atribuțiilor consiliului și de posibila asociere cu Rusia. Criticii susțin că documentul fondator al organizației este vag și că inițiativa seamănă mai degrabă cu o încercare a lui Trump de a crea o alternativă la Organizația Națiunilor Unite. În plus, mecanismul financiar ridică semne serioase de întrebare. Potrivit Financial Times, fondurile promise pentru reconstrucția Gazei nu au fost transferate în mecanismul oficial gestionat de Banca Mondială și aprobat de ONU. O parte dintre donații ar fi fost direcționate către un cont separat deschis la JP Morgan, fără mecanisme independente de transparență. Consiliul pentru Pace al lui Trump nu a reușit să implementeze proiectele promise Statele participante promiseseră aproximativ 7 miliarde de dolari pentru Gaza, iar Donald Trump anunțase o contribuție suplimentară de 10 miliarde de dolari din partea SUA. Cu toate acestea, până în prezent, proiectele concrete nu au fost puse în aplicare. Printre inițiativele blocate se numără formarea unei noi forțe de poliție în Gaza, finanțată de Emiratele Arabe Unite cu 100 de milioane de dolari, dar și activitatea comitetului tehnocratic palestinian creat pentru administrarea Fâșiei Gaza. În paralel, negocierile privind conflictul cu Iranul și extinderea Acordurilor Abraham complică și mai mult situația diplomatică. Probleme precum controlul Strâmtorii Hormuz, programul nuclear iranian și relațiile dintre Israel și statele musulmane din regiune rămân fără soluții clare. În acest context, criticii susțin că administrația Trump încearcă să domine scena internațională prin evenimente spectaculoase și declarații ambițioase, însă implementarea efectivă a proiectelor se dovedește mult mai dificilă decât promisiunile inițiale.
Sora președintei Irlandei a fost reținută de Israel, în drum spre Gaza. „Sunt foarte mândră”
Margaret Connolly, medic generalist în orașul Sligo din nord-vestul Irlandei, s-a numărat printre cei șase membri irlandezi ai Flotilei Global Sumud care au fost reținuți când trupele israeliene au abordat nava sa luni, potrivit lui Karen Moynihan, purtător de cuvânt irlandez al grupului de ajutor pro-Gaza. Președinta Catherine Connolly, vorbind după ce l-a vizitat pe regele Charles la Palatul Buckingham din Londra, a declarat că este „foarte mândră” de sora ei, dar este și foarte îngrijorată pentru ea. Cel puțin 28 de ambarcațiuni au fost interceptate luni în apele internaționale de către forțele israeliene , potrivit Global Sumud Flotilla, a relatat agenția de știri Reuters. Operațiunea a avut loc la aproximativ 70 de mile marine în largul coastei Ciprului, printre cei reținuți fiind cel puțin șase dintre cei 15 participanți irlandezi, au declarat organizatorii. Flotila Global Sumud a adăugat că a pierdut contactul cu ambarcațiunile interceptate. Grupul a declarat că 426 de persoane din 39 de țări au participat la flotilă, la care au participat peste 50 de nave. Ministerul israelian de Externe a descris flotila drept o „provocare” și a susținut că nu existau ajutoare la bord. Cu o oră înainte de interceptare, Israelul le ceruse navelor să „schimbe cursul și să se întoarcă imediat”. Ambarcațiunile au plecat joi din sudul Turciei, după ce încercările anterioare de a livra ajutoare în Gaza au fost interceptate de Israel în apele internaționale. Flotila a publicat videoclipuri cu Dr. Margaret Connolly, sora președintelui irlandez, și alte cinci persoane, care par să fi fost înregistrate înainte de reținerea lor. În videoclipul său, Dr. Connolly a spus: „Sunt foarte mândră să particip la această flotilă. Aceasta este cea mai mare de până acum, iar acum navigăm spre Gaza pentru a deschide o cale umanitară pentru a aduce ajutor și provizii medicale atât de necesare locuitorilor din Gaza.” „Mă simt absolut obligată – ca mamă, medic și ființă umană – să ajut în această flotilă.” Karen Moynihan, lidera irlandeză a Flotilei Global Sumud, a declarat că șase cetățeni irlandezi au fost „răpiți” și că alte nouă persoane navighează în prezent și sunt „în pericol iminent” și a cerut guvernului irlandez să răspundă. Irlanda a declarat că oficialii „monitorizează activ situația privind Flotila Global Sumud” și colaborează cu autoritățile relevante. A declarat că va oferi asistență consulară „cetățenilor irlandezi afectați”. Armata israeliană a refuzat să comenteze operațiunea în curs. Însă premierul israelian Benjamin Netanyahu, care inițial urma să se prezinte luni în instanță pentru a depune mărturie în procesul său de corupție, i-a lăudat pe soldați pentru că „au dejucat un plan rău intenționat menit să rupă izolarea pe care o impunem teroriștilor Hamas din Gaza”. Principala asociație mondială a specialiștilor în genocid, Asociația Internațională a Specialiștilor în Genocid (IAGS), a declarat în august 2025 că Israelul comitea genocid în Gaza. În septembrie 2025, o comisie de anchetă a ONU a concluzionat, de asemenea, că Israelul a comis genocid . Israelul a negat în repetate rânduri că acțiunile sale din Gaza constituie genocid și susține că acestea sunt justificate ca mijloc de autoapărare.
Israelul va elibera și deporta doi activiști, arestați la bordul unei nave cu ajutoare pentru Gaza
Doi activiști, Saif Abu Keshek și Thiago Avila sunt acuzați de Israel că ar avea legături cu Hamas, lucru pe care cei doi îl neagă. De asemenea, activiștii sunt ținuți în izolare de mai mult de o săptămână și în greva foamei, arată AFP. Activiștii vor fi eliberați sâmbătă Israelul urmează să îi elibereze pe cei doi activiști sâmbătă, care vor fi, ulterior, predați autorităților de imigrație pentru deportare, a declarat organizația pentru drepturile omului Adalah, care îi reprezintă. „Agenția de informații interne israeliană Shabak a informat echipa juridică a lui Adalah că activiștii și liderii flotilei Global Sumud (GSF), Thiago Avila și Saif Abukeshek, vor fi eliberați astăzi”, a declarat ONG-ul într-un comunicat, adăugând că cei doi „vor fi predați mai târziu autorităților israeliene de imigrare și vor fi ținuți în detenție, în așteptarea deportării”, potrivit aceleiași surse. Spaniolul Saif Abu Keshek și brazilianul Thiago Avila au fost duși în Israel pentru interogatoriu, săptămâna trecută, după ce marina israeliană le-a interceptat flotila în apele internaționale din largul coastei Greciei. Marți, un tribunal israelian a prelungit detenția celor doi bărbați până duminică, pentru a acorda poliției mai mult timp să îi interogheze, potrivit avocaților lor. Ulterior, avocații au făcut apel la această decizie, care a fost respinsă de o instanță, miercuri. Decizia Israelului, după cererea ONU de eliberare a activiștilor Decizia de eliberare vine după ce Organizația Națiunilor Unite a cerut Israelului, miercuri, eliberarea celor doi activiști. „Israelul trebuie să îi elibereze imediat și necondiționat”, a declarat purtătorul de cuvânt al biroului ONU pentru drepturile omului, Thameen Al-Kheetan, adăugând că „nu este o crimă să îți arăți solidaritatea și să încerci să aduci ajutor umanitar populației palestiniene din Gaza”. Cei doi bărbați au fost arestați, joia trecută, de armata israeliană în largul coastei Cretei, împreună cu aproximativ 175 de alți activiști de diferite naționalități, toți fiind eliberați rapid în Grecia. Flotila, formată inițial din aproximativ cincizeci de ambarcațiuni, avea obiectivul de a rupe blocada israeliană asupra teritoriului palestinian, devastat de doi ani de război și unde accesul la ajutorul umanitar rămâne sever restricționat, mai precizează sursa.
Fiul principalului negociator Hamas a fost ucis într-un atac israelian în timpul discuțiilor de pace de la Cairo
Azzam Al-Hayya, fiul lui Khalil Al-Hayya, a încetat din viață joi, din cauza rănilor suferite în urma unui atac israelian lansat miercuri noapte, notează Reuters. Khalil a supraviețuit mai multor tentative de asasinat de-a lungul anilor, însă în urma operațiunilor israeliene, patru din cei șapte fii ai săi au fost eliminați. În 2025, un atac israelian asupra conducerii Hamas din Doha s-a soldat cu moartea unui alt fiu al său, în timp ce doi dintre copiii săi au fost uciși în atacuri anterioare desfășurate în Gaza, în 2008 și 2014. Incidentul are loc în timp ce reprezentanți ai Hamas și ai altor facțiuni palestiniene poartă discuții în Cairo cu mediatorii regionali și cu trimisul special al Consiliului Păcii, Nickolay Mladenov, pentru implementarea planului de pace al administrației Trump. Khalil Al-Hayya a acuzat Israelul că încearcă să submineze eforturile de mediere. „Aceste atacuri și încălcări sioniste indică în mod clar că forțele de ocupație nu doresc să respecte un armistițiu sau prima fază”, a spus oficialul Hamas. În octombrie, Israel și gruparea militantă Hamas au convenit o încetare a focului care prevede retragerea trupelor israeliene din Gaza și începerea procesului de reconstrucție, în schimbul dezarmării Hamas. Cu toate acestea, dezarmarea Hamas și atacurile ocazionale ale Israelului pericliteză implementarea celei de-a doua faze a armistițiului. Potrivit autorităților sanitare din enclavă, cel puțin 830 de palestinieni au fost uciși de la intrarea în vigoare a armistițiului.
Parlamentul din Kosovo va confirmă participarea militară la forța internațională din Gaza
Parlamentul din Kosovo urmează să aprobe oficial decizia guvernului de a trimite trupe în cadrul Forței Internaționale de Stabilizare, creată după armistițiul dintre Israel și gruparea militantă Hamas din luna octombrie a anului trecut. Misiunea funcționează sub egida Consiliului Păcii, promovat de președintele Donald Trump și are scopul de a menține pacea și de a sprijini reconstrucția enclavei palestiniene. Potrivit ministrului Apărării de la Priștina, participarea la această inițiativă arată evoluția statului de la statutul de beneficiar de securitate la cel de furnizor, întrucât în urma Războiului din 1999, securitatea țării a fost asigurată de misiunea NATO, KFOR. „Țara noastră a fost un consumator de securitate, ceea ce înseamnă că statele NATO au contribuit la securitatea Republicii Kosovo. Astăzi intrăm într-o fază în care devenim un furnizor sau exportator de securitate”, a spus Ejup Maqedonci , ministrul Apărării pentru Associated Press. Oficialul a anunțat că structura va include câteva zeci de militari, inclusiv specialiști în deminare, care vor oferi sprijin umanitar și asistență de securitate, în funcție de mandatul misiunii. Maqedonci a precizat că pregătirile sunt în faza finală, beneficiind de asistența unui reprezentant al SUA pentru detalii tehnice. Printre statele care și-au anunțat participarea se numără Indonezia, Albania și Kazahstan.
Germania nu mai apără Israelul la Curtea Internațională de Justiție
Oficialii de la Berlin au confirmat că țara lor nu va mai interveni în sprijinul Israelului în dosarul de genocid privind războiul din Fâșia Gaza, aflat pe rolul Curții Internaționale de Justiție. Este o schimbare radicală față de poziția exprimată anterior de guvernul german, care anunțase că va interveni în sprijinul Israelului după ce Africa de Sud a deschis, în decembrie 2023, procesul de genocid la instanța supremă a Organizația Națiunilor Unite. Un purtător de cuvânt al Ministerului german de Externe a declarat însă că Berlinul nu va mai face acest pas. „Suntem acum noi înșine parte într-un litigiu în fața Curții Internaționale de Justiție și, prin urmare, am decis să nu folosim această opțiune”, a spus Josef Hinterseher, citat sâmbătă de Times of Israel. Acuzată că a încălcat dreptul internațional spijinind Israelul În anul 2024, Nicaragua a intentat un proces separat împotriva Germaniei la aceeași instanță, acuzând-o că a încălcat dreptul internațional prin sprijinul acordat Israelului în războiul din Gaza. Curtea a respins cererea Nicaragua de impunere a unor măsuri de urgență împotriva Germaniei, dar a permis continuarea procesului. Printre solicitări se numără oprirea livrărilor de arme către Israel și reluarea finanțării agenției Organizației Națiunilor Unite pentru refugiații palestinieni. Berlin: plângerea de genocid, „lipsită de temei” Berlinul a respins acuzațiile formulate atât de Africa de Sud, cât și de Nicaragua. Guvernul german a descris plângerea Africii de Sud drept „lipsită de temei”, susținând că reprezintă o „instrumentalizare politică” a Convenția privind genocidul din 1948. Întrebat dacă Germania își schimbă poziția față de acuzațiile de genocid, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe a evitat un răspuns direct, dar a subliniat: „Respingem categoric acuzațiile formulate de Nicaragua împotriva Germaniei. Toate celelalte aspecte vor fi clarificate în fața Curții”. SUA intervin pentru Israel Retragerea Germaniei din intervenția în acest caz lasă Israelul fără unul dintre cei mai importanți susținători europeni. Germania este al doilea cel mai mare furnizor de armament pentru Israel, după Statele Unite, și a criticat foarte rar acțiunile armatei israeliene în Fâșia Gaza. În schimb, SUA au intervenit recent în sprijinul Israelului, susținând că acuzațiile de genocid fac parte dintr-o campanie „de delegitimare a statului Israel și a poporului evreu”. Israel contestă competența instanței Peste 18 state și-au exprimat poziția în dosar pentru a oferi interpretări ale Convenției privind genocidul, unele susținând Israelul, iar altele criticând acțiunile acestuia. Islanda și Țările de Jos se numără printre statele care au transmis poziții critice. Israelul a respins în mod repetat acuzațiile de genocid în Gaza și susține că instanța de la Haga nu are jurisdicție în acest caz.
Ursula von der Leyen propune schimbarea de doctrină a Uniunii Europene: Europa nu mai poate fi un gardian al vechii ordini mondiale
Ursula von der Leyen: „Europa nu mai poate fi gardianul vechii ordini mondiale. Este o lume care a dispărut și nu se va mai întoarce” „Europa nu mai poate fi un gardian al vechii ordini mondiale. Este o lume care a dispărut și nu se va mai întoarce. Vom apăra și susține întotdeauna sistemul bazat pe reguli pe care l-am ajutat să-l construim împreună cu aliații noștri, dar nu ne mai putem baza pe el ca singura modalitate de a ne apăra interesele sau să presupunem că regulile sale ne vor proteja de amenințările complexe cu care ne confruntăm. Trebuie să reflectăm urgent asupra faptului dacă doctrina și procesul nostru decizional – toate concepute într-o lume postbelică de stabilitate și multilateralism – au ținut pasul cu viteza schimbărilor din jurul nostru Putem construi o politică externă care să ne facă mai puternici pe plan intern. Mai influenți la nivel global. Și un partener mai bun pentru țările din întreaga lume. Acesta este un pilon fundamental al independenței europene care ne protejează interesele și ne promovează valorile”, spune von der Leyen. Șefa Comisiei Europene s-a întrebat retoric dacă actuala ordine globală bazată pe reguli este „mai mult un ajutor sau un obstacol” pentru Europa: „Indiferent dacă sistemul pe care l-am construit – cu încercări bine intenționate de consens și compromis – este mai degrabă un ajutor sau un obstacol pentru credibilitatea noastră ca actor geopolitic. Știu că acesta este un mesaj dur și o conversație dificilă. Dar știu, de asemenea, că mulți dintre voi ați simțit această tensiune în munca voastră de zi cu zi. Ideea este că, dacă credem – așa cum cred eu – că avem nevoie de o politică externă mai realistă și bazată pe interese”. Discursul lui Von der Leyen vine în urma unor mesaje similare transmise în ultimele săptămâni de cancelarul german Friedrich Merz și de prim-ministrul canadian Mark Carney, ambii stimulați de schimbările radicale din Statele Unite sub președintele Donald Trump. Suveranism și independență a UE Șeful Comisiei a continuat să reitereze apelurile pentru o Europă mai independentă, subliniind eforturile deja depuse pentru a reduce riscul reprezentat de „un singur furnizor pentru active vitale – de la energie la apărare, de la semiconductori la vaccinuri, de la tehnologii curate la materii prime”. Ursula von der Leyen a pledat astăzi pentru suveranism și independență în UE: „Scopul este să devenim mai rezistenți, mai suverani și mai puternici – de la apărare la energie, de la materii prime critice la tehnologii strategice… Așa arată independența în lumea de astăzi. Trebuie să fim pregătiți să ne proiectăm puterea cu mai multă asertivitate. De exemplu, pentru a contracara agresiunea și interferența străină cu toate instrumentele noastre – fie ele economice sau diplomatice, tehnologice sau militare.” UE trebuie să fie „mai pragmatică” în ceea ce privește comerțul, spune șefa Comisiei Europene: „Aproape 2/3 din creșterea economică globală are loc în afara SUA și a Chinei. Țările de pe toate continentele își caută locul în lume. Nu vor să facă parte din nicio sferă de influență. Vor să fie prospere și suverane.” „Securitatea, principalul factor al organizării UE” Pregătirile pentru o „Strategie europeană de securitate” sunt deja în curs de desfășurare, o abordare care va fi piatra de temelie a viziunii UE, spune von der Leyen: „Securitatea trebuie să devină principiul factor al organizării acțiunilor noastre. Aceasta trebuie să fie mentalitatea implicită – de la apărare la date, de la industrie la infrastructură, de la tehnologie la comerț. Vom face acest lucru împreună cu partenerii: Am deschis SAFE către Canada. Dorim să integrăm lanțurile valorice ale apărării cu India. Lucrările progresează cu Australia. Unii ar putea spune că ieșim din zona noastră de confort. Alții susțin că ar trebui să ne concentrăm doar pe ceea ce se întâmplă la propriile noastre granițe. Dar amenințările cu care ne confruntăm vin din toate direcțiile și din toate domeniile – fie ele cibernetice, fie cele spațiale. Așadar, această abordare cu adevărat completă a securității noastre trebuie să continue să ne ghideze activitatea. Ideea este că lumea din jurul nostru se schimbă cu o viteză incredibilă, iar acum și Europa se schimbă.” În ceea ce privește Iranul, șefa Comisiei Europene a declarat: „Nu ar trebui să se verse lacrimi pentru regimul iranian. Acest regim a provocat moartea și a impus represiune propriului popor. A masacrat 17.000 de tineri. Acest regim a provocat devastare și destabilizare în regiune prin intermediul intermediarilor săi. Mulți iranieni din țară și din întreaga lume au sărbătorit moartea lui Khamenei. Poporul iranian merită libertate, demnitate și dreptul de a-și decide propriul viitor, chiar dacă știm că acest lucru va fi plin de pericole și instabilitate în timpul și după război” Președintele Comisiei Europene a anunțat că Europa va fi întotdeauna alături de Ucraina și a vorbit și despre situația tragică din Gaza.
Diplomații UE se vor întâlni cu politicianul bulgar care este directorul Consiliului pentru Pace înființat de Trump
Cei mai importanți diplomați ai Uniunii Europene se vor întâlni luni cu directorul Consiliului pentru Pace, potrivit AP. Nikolay Mladenov, un politician bulgar și diplomat ONU ales de Trump pentru a conduce Consiliul pentru Pace, se va întâlni cu șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, și cu miniștri de externe din blocul celor 27 de națiuni. De asemenea, se așteaptă ca diplomații UE să discute despre războiul din Ucraina și noile sancțiuni împotriva Rusiei. UE și Gaza UE are legături strânse cu Israelul și palestinienii. În prezent, joacă un rol crucial de supraveghere la punctul de trecere a frontierei Rafah și este principalul donator al Autorității Palestiniene. Totodată, UE susține mandatul Națiunilor Unite în Gaza. Înființarea Consiliului pentru Pace la propunerea lui Trump a divizat Uniunea Europeană. Ungaria și Bulgaria, țări UE, sunt și membre cu drepturi depline în consiliul lui Trump. Membre sunt și țările candidate la UE, Turcia, Kosovo și Albania. Alte 12 națiuni ale UE au trimis observatori la reuniunea inaugurală a Consiliului Păcii de la Washington. Este vorba despre România, Austria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Finlanda, Germania, Grecia, Italia, Olanda, Polonia și Slovacia. Drapelul UE a fost afișat la evenimentul din SUA. Lideri europeni precum președintele francez Emmanuel Macron și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au refuzat invitația de a participa, la fel ca și Papa Leon al XIV-lea. Totuși, Ursula von der Leyen a trimis-o pe comisarul european pentru problemele din Mediterana, Dubravka Šuica, la reuniunea de la Washington în calitate de observator. Ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a protestat spunând că trimiterea lui Šuica în SUA fără consultarea Consiliului European a încălcat reglementările UE.
Cel puțin nouă persoane au murit în Gaza după noi atacuri aeriene israeliene
Loviturile au avut loc pe fondul unor acuzații formulate de armata israeliană, care susține că operațiunile reprezintă un răspuns direct la încălcări ale armistițiului de către gruparea Hamas, relatează Reuters. Medicii locali au declarat că un atac aerian asupra unei tabere de corturi care adăpostea familii strămutate a provocat moartea a cel puțin patru persoane. Un alt bombardament a ucis cinci oameni în orașul Khan Younis, din sudul Fâșiei Gaza. Un oficial al armatei israeliene a afirmat că forțele armate au început loviturile ca reacție la ceea ce a numit „încălcări flagrante ale armistițiului” de către Hamas, în zona Beit Hanoun. Potrivit acestuia, militanți palestinieni ar fi ieșit dintr-un tunel situat la est de așa-numita „Linie Galbenă”, o zonă de demarcație stabilită prin acordul de încetare a focului. Reprezentantul Forțelor de Apărare ale Israelului (IDF) a susținut că aceste atacuri aeriene israeliene în Gaza au fost „precise” și conforme cu dreptul internațional. Oficialul a mai declarat că Hamas ar fi comis peste șase încălcări ale armistițiului stabilit în luna octombrie, inclusiv desfășurarea de combatanți în zone interzise. Acuzații reciproce Atât Israelul, cât și Hamas s-au acuzat reciproc, în mod repetat, de încălcarea acordului de încetare a focului, considerat un element central al planului propus de președintele american Donald Trump pentru încheierea războiului din Gaza. Armata israeliană a anunțat sâmbătă că a identificat persoane înarmate în apropierea trupelor sale din nordul Fâșiei Gaza și că a continuat distrugerea tunelurilor subterane, în conformitate cu acordul. Potrivit IDF, avioane ale forțelor aeriene au lovit o clădire sub care s-ar fi ascuns combatanți, eliminând cel puțin doi dintre aceștia. Ministerul Sănătății din Gaza a transmis că, de la intrarea în vigoare a acordului, cel puțin 600 de palestinieni au fost uciși de focul israelian. De cealaltă parte, autoritățile israeliene au declarat că patru soldați israelieni au fost uciși de militanți palestinieni în aceeași perioadă.