Macron îndeamnă lumea să reziste abuzului de putere al imperiilor în ultimul său discurs la ONU
Macron a avertizat că lumea se confruntă cu o perioadă în care regulile internaționale și suveranitatea statelor sunt puse sub presiune și le-a cerut țărilor să „rămână ferme” și să nu accepte ceea ce a descris drept „abuzul de putere al imperiilor”, potrivit AFP. Discursul său a avut loc la cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU, la New York. „Legea junglei” și apărarea ordinii internaționale „Întrebarea care ni se pune, în termeni foarte simpli, este dacă vrem să trăim în această stare de natură, cu un fel de revenire la legea junglei, sau într-o societate internațională civilizată”, a declarat Macron. „Mesajul meu este să rămânem fermi. Nu cedați în fața situației care se dezvoltă (…). Retorica înfrângerii face loc abuzului de putere al imperiilor, amenințând suveranitatea unor națiuni”, a adăugat președintele francez. Macron a cerut statelor să revină la respectarea dreptului internațional și să susțină instituțiile multilaterale într-un moment în care rolul și eficiența ONU sunt dezbătute în contextul tensiunilor geopolitice globale. Apel pentru un moratoriu în războiul din Ucraina În ceea ce privește războiul dintre Rusia și Ucraina, Macron a cerut Moscovei și Kievului să accepte un moratoriu privind atacurile asupra infrastructurii civile și energetice. „Am văzut distrugerea infrastructurii civile și încălcări ale drepturilor omului. Este o nouă eră a actelor barbare”, a afirmat el. „Trebuie să protejăm populația civilă și, de aceea, dorim să ne exprimăm sprijinul pentru un dublu moratoriu, un moratoriu asupra atacurilor asupra infrastructurii energetice și civile”, a adăugat Macron. El a cerut, de asemenea, un moratoriu asupra atacurilor împotriva navelor comerciale din Marea Neagră, rută importantă pentru exporturile de cereale ale Rusiei și Ucrainei. Apelul a venit după ce, cu o zi înainte, Macron a discutat cu președintele american Donald Trump despre posibilitatea unui moratoriu asupra atacurilor împotriva infrastructurii energetice din Ucraina. Palatul Élysée a confirmat că cei doi lideri au convenit să își coordoneze eforturile în acest sens. Macron critică situația umanitară din Gaza Președintele francez a criticat și situația umanitară din Gaza, cerând mai multă acțiune internațională. „Cât valorează credibilitatea noastră dacă rămânem inactivi în Gaza?”, a întrebat Macron, criticând faptul că anunțurile privind pacea nu au fost urmate, în opinia sa, de o îmbunătățire suficientă a accesului umanitar. „Unii susțin că pacea a fost obținută, dar acest lucru nu a deschis calea pentru livrările umanitare. Este un spectacol care ne face de rușine pe toți”, a spus el. Un model de inteligență artificială „open-source” Macron a abordat și competiția globală pentru dezvoltarea inteligenței artificiale, pledând pentru construirea unui model avansat, open-source, care să nu depindă de Statele Unite ale Americii sau China. „Nu vreau ca nimeni să devină vasalul uneia dintre marile puteri. Mai degrabă, trebuie să ne unim pentru a construi un model frontier open-source, un model de vârf”, a declarat președintele francez. „Nu ar trebui să depindem de altcineva”, a adăugat el. Apelul lui Macron pentru un model de inteligență artificială dezvoltat în afara celor două mari puteri tehnologice a venit în aceeași zi în care Donald Trump a respins ideea unor noi reglementări internaționale pentru AI în discursul său la ONU. Discursul lui Macron a fost susținut în ultima sa participare la Adunarea Generală a ONU în calitate de președinte al Franței. El a purtat și discuții cu Trump despre Ucraina și Orientul Mijlociu și s-a întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru a reafirma sprijinul Franței pentru Ucraina.
Patru artiști se retrag din turneul lui Ed Sheeran după ce rapperul Macklemore a fost scos din program
Patru artiști care urmau să participe la turneul lui Ed Sheeran au anunțat marți că se retrag din concerte, la scurt timp după ce rapperul Macklemore a fost scos din program în urma unor declarații pro-palestiniene făcute pe scenă, relatează AP. Printre artiștii care au renunțat la turneu se numără irlandezii Aaron Rowe și Beoga, formația daneză Lukas Graham și Finneas, fratele și colaboratorul muzical al cântăreței Billie Eilish. „A fost scos din turneu la decizia promotorului, nu a mea” Deciziile au venit la câteva ore după ce Ed Sheeran a vorbit public despre plecarea lui Macklemore. Artistul britanic a susținut că hotărârea nu i-a aparținut, ci a fost luată de promotorii turneului. „Macklemore a fost scos din turneu la decizia promotorului, nu a mea”, a scris Sheeran pe Instagram. El a explicat că nu a vrut să-i dezamăgească pe fanii care își făcuseră planuri și nici să abandoneze echipa tehnică și artiștii care depind de turneu pentru veniturile lor. „Știm foarte bine ce înseamnă genocidul” Aaron Rowe, unul dintre artiștii chemați să-l înlocuiască pe Macklemore la concertele rămase în Statele Unite, a spus că îl consideră pe Sheeran un prieten și că acesta i-a schimbat viața. Cu toate acestea, Rowe a decis să plece din turneu. „Ca irlandezi, știm foarte bine ce înseamnă genocidul, foametea impusă și ocupația violentă”, a transmis el. Rowe a adăugat că nu poate accepta ca persoane cu o mare putere financiară să reducă la tăcere vocile celor care vor să vorbească despre aceste probleme. Retragerea a fost „o decizie dificilă” Și membrii Beoga au invocat istoria Irlandei. Formația, care cânta alături de Sheeran ca parte a trupei sale de turneu, a spus că susține cauza palestiniană și că este implicată în mișcarea Irish Artists for Palestine. Finneas și-a reafirmat, la rândul său, sprijinul pentru palestinieni. „Artiștii nu ar trebui reduși la tăcere atunci când vorbesc pentru cei oprimați”, a scris acesta. Formația Lukas Graham a descris retragerea drept „o decizie dificilă” și i-a mulțumit lui Sheeran. Macklemore a strigat „Free Palestine!” înainte de piesa sa de protest „Hind’s Hall” În mesajul publicat pe rețelele sociale, membrii trupei au criticat ideea că puterea financiară ar trebui să stabilească cine poate vorbi despre anumite subiecte. Decizia vine după ce Macklemore a anunțat luni că nu mai face parte din turneul lui Sheeran. Rapperul a spus că mai multe săli de concerte din Statele Unite au transmis promotorului că nu îi vor permite să cânte în deschiderea concertelor lui Sheeran. Conflictul a apărut după concertul din 5 septembrie de pe MetLife Stadium, din New Jersey. În timpul spectacolului, Macklemore a strigat „Free Palestine!” înainte de piesa sa de protest „Hind’s Hall”. Grupul de companii controlat de Kraft consideră că Macklermore are un „istoric larg de retorică antisemită” Artistul a mai spus atunci că criticarea Israelului, a apartheidului sau a genocidului nu reprezintă o critică la adresa evreilor. Macklemore a susținut că decizia de a-l scoate din turneu a venit după intervenția lui Robert Kraft, proprietarul echipei New England Patriots. Grupul de companii controlat de Kraft deține și Gillette Stadium, una dintre arenele unde Sheeran urmează să concerteze. Kraft a declarat că decizia a avut legătură cu comentariile recente ale rapperului, dar și cu ceea ce el a descris drept „un istoric mai larg de retorică și imagini antisemite”, considerate profund ofensatoare pentru comunitatea evreiască. Sheeran a spus în repetate rânduri că nu vrea ca spectacolele sale să devină forumuri politice Sheeran a spus că a discutat timp de o săptămână cu reprezentanții mai multor săli pentru a încerca să găsească o soluție, însă decizia promotorului și a arenelor a rămas definitivă. În același timp, cântărețul britanic a ales să nu intre într-o dezbatere publică despre războiul din Gaza și a adăugat că are propriile opinii despre conflict, dar că preferă ca spectacolele sale să nu devină forumuri politice. „Îmi folosesc muzica pentru a aduce împreună oameni din toate mediile și culturile”, a transmis artistul.
Peste 200 de cineaști israelieni sar în apărarea creatorilor documentarului despre Gaza | Ministrul israelian al Culturii cataloghează acest lucru drept un act de trădare
Peste 200 de cineaști israelieni au semnat o petiție prin care își exprimă sprijinul pentru regizorii Yuval Abraham și Rachel Szor, autorii documentarului „NAZA”, după ce filmul și creatorii săi au ajuns în centrul unor atacuri politice și al unor amenințări, potrivit Reuters. Printre semnatari se află nume importante ale cinematografiei israeliene, precum Ari Folman, Shlomi Elkabetz, Ran Tal și Michal Aviad. Petiția apare după ce „NAZA” a primit Premiul Special al Juriului la Festivalul Internațional de Film de la Veneția. Mesajul cineaștilor este unul direct: arta și jurnalismul au rolul de a arăta realitatea unei societăți, inclusiv atunci când imaginile și poveștile prezentate provoacă disconfort. Controversa a crescut după declarațiile ministrului israelian al Culturii și Sportului, Miki Zohar. Acesta a calificat munca celor doi cineaști drept un act de „trădare” și a spus că va încerca să le retragă cetățenia israeliană. Ministrul nu poate însă să ia singur o asemenea decizie. Retragerea cetățeniei ar necesita o procedură legală și implicarea autorităților competente și a instanțelor. Documentarul, produs de The Guardian și JW Films, se bazează pe interviuri cu 24 de persoane anonime din armata și serviciile secrete israeliene. Acestea vorbesc despre operațiunile militare din Gaza și descriu modul în care ar fi fost folosite sisteme de supraveghere și inteligență artificială pentru identificarea unor ținte. Armata israeliană respinge acuzațiile Potrivit realizatorilor, filmul urmărește să examineze politici, ordine și practici instituționale, nu să pună accentul pe presupuse abateri individuale ale unor soldați. Armata israeliană respinge acuzațiile prezentate în documentar. Reprezentanții săi au pus la îndoială credibilitatea mărturiilor anonime și au negat că inteligența artificială ar decide ce ținte sunt atacate. Potrivit armatei, aceste decizii sunt luate de oameni și trebuie să respecte regulile și directivele militare. Arta, ca spațiu al adevărului greu de crezut Pentru Abraham și Szor, controversa nu este însă o experiență nouă. Cei doi au lucrat anterior la „No Other Land”, documentarul premiat cu Oscar realizat alături de cineaștii palestinieni Basel Adra și Hamdan Ballal. Acum, peste 200 de colegi israelieni au ales să le fie alături. Într-o perioadă în care războiul din Gaza a împărțit profund societatea israeliană, petiția lor transmite un mesaj simplu: cinematografia poate deveni și un spațiu în care o societate își privește propriile decizii, chiar și atunci când adevărul prezentat este greu de acceptat.
Un documentar despre supraviețuitorii din Gaza intră în cursa pentru Oscar. Filmul va reprezenta Elveția
Filmul prezintă mărturiile unor oameni care au reușit să plece din Fâșia Gaza și experiențele prin care au trecut în urma războiului. Elveția a anunțat joi alegerea documentarului pentru cursa la Oscar, potrivit Swissinfo, care citează agenția Keystone-SDA. Poveștile a nouă refugiați din Gaza „Qui vit encore” prezintă poveștile a nouă refugiați din Gaza, într-un decor construit în jurul unei hărți simbolice a teritoriului palestinian. Aceștia vorbesc despre viețile pe care le aveau înainte, despre pierderea celor dragi și despre încercarea de a-și reconstrui viața. Juriul care a ales filmul pentru a reprezenta Elveția a apreciat că documentarul abordează direct sentimentele de pierdere, dezrădăcinare și apartenență. Regizorul Nicolas Wadimoff, stabilit la Geneva, a ales un cadru abstract pentru mărturiile supraviețuitorilor, concentrând filmul asupra experiențelor acestora și a modului în care războiul le-a schimbat viețile. Cel mai valoros premiu cinematografic din Elveția Documentarul a fost recompensat și înainte de selecția anunțată joi. La începutul acestui an, „Qui vit encore” a câștigat Prix de Soleure, principalul premiu al Festivalului de Film de la Solothurn, unul dintre cele mai importante evenimente dedicate cinematografiei elvețiene. Festivalul are loc anual în orașul Solothurn din Elveția. Premiul, în valoare de 60.000 de franci elvețieni, este cel mai valoros premiu cinematografic din Elveția din punct de vedere financiar. Juriul a descris atunci documentarul drept „profund umanist”, apreciind modul în care a reușit să transmită amploarea distrugerilor și a pierderilor umane fără ca acțiunea să se desfășoare direct în zona de război. Premiera internațională a filmului „Qui vit encore” a avut loc în 2025, la Festivalul de Film de la Veneția. Drumul până la nominalizarea la Oscar Alegerea Elveției nu înseamnă că „Qui vit encore” este deja nominalizat la Oscar. Filmul intră acum în competiția internațională din care Academia Americană de Film va selecta producțiile care merg mai departe. La jumătatea lunii decembrie va fi anunțată lista scurtă a filmelor selectate dintre propunerile trimise de țările participante. Ulterior, dintre acestea vor fi alese cele cinci producții nominalizate la categoria Cel mai bun lungmetraj internațional. Nominalizările vor fi anunțate pe 21 ianuarie 2027, iar cea de-a 99-a gală a premiilor Oscar este programată pentru 14 martie 2027.
Netanyahu respinge planul de pace al lui Trump pentru Fâșia Gaza
Consiliul pentru Pace al lui Trump a anunțat luna trecută că a ajuns la un acord privind „dezarmarea completă” a Hamas și a altor grupări armate din Gaza, relatează BBC. Hamas a declarat însă că predarea armelor grele este condiționată de încetarea de către Israel a „tuturor formelor de agresiune” și de retragerea forțelor israeliene din Gaza. „Israelul respinge documentul în 15 puncte”, a declarat Netanyahu în timpul unei ședințe de guvern, duminică. Armata israeliană „nu va efectua nicio retragere până când Hamas nu va fi dezarmat cu adevărat și va continua să înlăture amenințările la adresa forțelor și cetățenilor noștri”, a adăugat el. Poziția Israelului reprezintă o nouă lovitură pentru planul de pace al lui Trump pentru Gaza, anunțat în septembrie anul trecut. Planul prevede dezarmarea Hamas, retragerea trupelor israeliene și reconstrucția Fâșiei Gaza. De asemenea, a fost creat Consiliul pentru Pace, care ar urma să supravegheze aplicarea acordului. Potrivit ONU, aproximativ 1,9 milioane de persoane, adică 90% din populația Fâșiei Gaza, au fost strămutate de la începutul războiului. Conflictul a început după atacul condus de Hamas asupra sudului Israelului, pe 7 octombrie 2023, în care aproximativ 1.200 de persoane au fost ucise, iar alte 251 au fost luate ostatice. Israelul a răspuns printr-o ofensivă militară în Gaza. Peste 73.000 de persoane au fost ucise de atunci, potrivit Ministerului Sănătății din teritoriu.
Netanyahu a ordonat armatei israeliene să cucerească 70% din Gaza
În timpul unui interviu acordat la o conferință în Cisiordania ocupată, Netanyahu a declarat că Israelul își „întărește” controlul asupra Hamas. „Acum ne aflăm în 60% din teritoriul Fâșiei Gaza. Eram la 50%. Am trecut la 60%”, a spus el. „Directiva mea este să trecem la – pas cu pas – în primul rând la 70%. Să începem cu asta” , relatează CNN. La sfârșitul lunii aprilie, Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) au emis hărți grupurilor internaționale de ajutor umanitar care arătau că armata controlează deja aproximativ 64% din Gaza. Confiscarea unei părți mai mari din Gaza ar forța aproximativ 2 milioane de palestinieni să se stabilească într-o fracțiune din ce în ce mai mică din teritoriul distrus al enclavei de coastă. În baza unui acord de încetare a focului din octombrie 2025 între Israel și Hamas, forțele israeliene s-au retras pe o linie de demarcație cunoscută sub numele de „linia galbenă”, care le-a lăsat în aproximativ 53% din Gaza. Israelul a modificat linia de atac în Gaza Hamas a acuzat marți Israelul că a modificat linia de atac, spunând că acest lucru „constituie o subminare explicită și continuă a acordului de încetare a focului, o încălcare gravă a prevederilor sale și o încercare evidentă de a impune noi fapte pe teren prin forță, cu scopul de a consolida controlul militar asupra Fâșiei și de a submina orice șansă reală de a stabiliza situația sau de a face ca eforturile de dezescaladare să aibă succes”. Atât Israelul, cât și Hamas ar trebui să respecte termenii acordului de încetare a focului mediat de SUA, care a intrat în vigoare în octombrie. Însă progresele înregistrate în acest plan, promovat de președintele Donald Trump, au stagnat, riscând un scenariu în care teritoriul Gaza va fi divizat permanent. Liderii Hamas au fost uciși Israelul a efectuat în mod repetat atacuri în Gaza de la încetarea focului, acuzând Hamas că l-a încălcat prin reînarmare și reconstrucție a forțelor sale. Aceste atacuri au ucis peste 850 de persoane în Gaza de la începutul încetării focului, potrivit Ministerului Sănătății Publice din Palestina. La începutul acestei luni, Israelul l-a ucis pe Izz al-Din al-Haddad, liderul aripii militare a Hamas. Unsprezece zile mai târziu, Israelul l-a asasinat pe succesorul său într-un atac ulterior.
Trump promitea pace în Gaza, dar Consiliul pentru Pace se prăbușește înainte să înceapă
Deși inițiativa a fost prezentată ca un moment decisiv pentru pacea din Orientul Mijlociu, lipsa finanțării și problemele instituționale întârzie implementarea planurilor anunțate, scrie The Independent. Consiliul pentru Pace a fost lansat în ianuarie, în cadrul unei ceremonii organizate în Elveția, la care au participat reprezentanți din 19 state, inclusiv lideri din Ungaria, Azerbaidjan, Mongolia și state din Golf. Donald Trump a descris atunci proiectul drept un mecanism capabil să „facă aproape orice” în gestionarea crizelor internaționale. Consiliul pentru Pace al lui Trump, criticat pentru lipsa de transparență Încă de la început, proiectul a fost privit cu rezerve de mai multe state occidentale. Unele țări NATO, inclusiv Marea Britanie, au evitat să se implice, invocând temeri legate de extinderea atribuțiilor consiliului și de posibila asociere cu Rusia. Criticii susțin că documentul fondator al organizației este vag și că inițiativa seamănă mai degrabă cu o încercare a lui Trump de a crea o alternativă la Organizația Națiunilor Unite. În plus, mecanismul financiar ridică semne serioase de întrebare. Potrivit Financial Times, fondurile promise pentru reconstrucția Gazei nu au fost transferate în mecanismul oficial gestionat de Banca Mondială și aprobat de ONU. O parte dintre donații ar fi fost direcționate către un cont separat deschis la JP Morgan, fără mecanisme independente de transparență. Consiliul pentru Pace al lui Trump nu a reușit să implementeze proiectele promise Statele participante promiseseră aproximativ 7 miliarde de dolari pentru Gaza, iar Donald Trump anunțase o contribuție suplimentară de 10 miliarde de dolari din partea SUA. Cu toate acestea, până în prezent, proiectele concrete nu au fost puse în aplicare. Printre inițiativele blocate se numără formarea unei noi forțe de poliție în Gaza, finanțată de Emiratele Arabe Unite cu 100 de milioane de dolari, dar și activitatea comitetului tehnocratic palestinian creat pentru administrarea Fâșiei Gaza. În paralel, negocierile privind conflictul cu Iranul și extinderea Acordurilor Abraham complică și mai mult situația diplomatică. Probleme precum controlul Strâmtorii Hormuz, programul nuclear iranian și relațiile dintre Israel și statele musulmane din regiune rămân fără soluții clare. În acest context, criticii susțin că administrația Trump încearcă să domine scena internațională prin evenimente spectaculoase și declarații ambițioase, însă implementarea efectivă a proiectelor se dovedește mult mai dificilă decât promisiunile inițiale.
Sora președintei Irlandei a fost reținută de Israel, în drum spre Gaza. „Sunt foarte mândră”
Margaret Connolly, medic generalist în orașul Sligo din nord-vestul Irlandei, s-a numărat printre cei șase membri irlandezi ai Flotilei Global Sumud care au fost reținuți când trupele israeliene au abordat nava sa luni, potrivit lui Karen Moynihan, purtător de cuvânt irlandez al grupului de ajutor pro-Gaza. Președinta Catherine Connolly, vorbind după ce l-a vizitat pe regele Charles la Palatul Buckingham din Londra, a declarat că este „foarte mândră” de sora ei, dar este și foarte îngrijorată pentru ea. Cel puțin 28 de ambarcațiuni au fost interceptate luni în apele internaționale de către forțele israeliene , potrivit Global Sumud Flotilla, a relatat agenția de știri Reuters. Operațiunea a avut loc la aproximativ 70 de mile marine în largul coastei Ciprului, printre cei reținuți fiind cel puțin șase dintre cei 15 participanți irlandezi, au declarat organizatorii. Flotila Global Sumud a adăugat că a pierdut contactul cu ambarcațiunile interceptate. Grupul a declarat că 426 de persoane din 39 de țări au participat la flotilă, la care au participat peste 50 de nave. Ministerul israelian de Externe a descris flotila drept o „provocare” și a susținut că nu existau ajutoare la bord. Cu o oră înainte de interceptare, Israelul le ceruse navelor să „schimbe cursul și să se întoarcă imediat”. Ambarcațiunile au plecat joi din sudul Turciei, după ce încercările anterioare de a livra ajutoare în Gaza au fost interceptate de Israel în apele internaționale. Flotila a publicat videoclipuri cu Dr. Margaret Connolly, sora președintelui irlandez, și alte cinci persoane, care par să fi fost înregistrate înainte de reținerea lor. În videoclipul său, Dr. Connolly a spus: „Sunt foarte mândră să particip la această flotilă. Aceasta este cea mai mare de până acum, iar acum navigăm spre Gaza pentru a deschide o cale umanitară pentru a aduce ajutor și provizii medicale atât de necesare locuitorilor din Gaza.” „Mă simt absolut obligată – ca mamă, medic și ființă umană – să ajut în această flotilă.” Karen Moynihan, lidera irlandeză a Flotilei Global Sumud, a declarat că șase cetățeni irlandezi au fost „răpiți” și că alte nouă persoane navighează în prezent și sunt „în pericol iminent” și a cerut guvernului irlandez să răspundă. Irlanda a declarat că oficialii „monitorizează activ situația privind Flotila Global Sumud” și colaborează cu autoritățile relevante. A declarat că va oferi asistență consulară „cetățenilor irlandezi afectați”. Armata israeliană a refuzat să comenteze operațiunea în curs. Însă premierul israelian Benjamin Netanyahu, care inițial urma să se prezinte luni în instanță pentru a depune mărturie în procesul său de corupție, i-a lăudat pe soldați pentru că „au dejucat un plan rău intenționat menit să rupă izolarea pe care o impunem teroriștilor Hamas din Gaza”. Principala asociație mondială a specialiștilor în genocid, Asociația Internațională a Specialiștilor în Genocid (IAGS), a declarat în august 2025 că Israelul comitea genocid în Gaza. În septembrie 2025, o comisie de anchetă a ONU a concluzionat, de asemenea, că Israelul a comis genocid . Israelul a negat în repetate rânduri că acțiunile sale din Gaza constituie genocid și susține că acestea sunt justificate ca mijloc de autoapărare.
Israelul va elibera și deporta doi activiști, arestați la bordul unei nave cu ajutoare pentru Gaza
Doi activiști, Saif Abu Keshek și Thiago Avila sunt acuzați de Israel că ar avea legături cu Hamas, lucru pe care cei doi îl neagă. De asemenea, activiștii sunt ținuți în izolare de mai mult de o săptămână și în greva foamei, arată AFP. Activiștii vor fi eliberați sâmbătă Israelul urmează să îi elibereze pe cei doi activiști sâmbătă, care vor fi, ulterior, predați autorităților de imigrație pentru deportare, a declarat organizația pentru drepturile omului Adalah, care îi reprezintă. „Agenția de informații interne israeliană Shabak a informat echipa juridică a lui Adalah că activiștii și liderii flotilei Global Sumud (GSF), Thiago Avila și Saif Abukeshek, vor fi eliberați astăzi”, a declarat ONG-ul într-un comunicat, adăugând că cei doi „vor fi predați mai târziu autorităților israeliene de imigrare și vor fi ținuți în detenție, în așteptarea deportării”, potrivit aceleiași surse. Spaniolul Saif Abu Keshek și brazilianul Thiago Avila au fost duși în Israel pentru interogatoriu, săptămâna trecută, după ce marina israeliană le-a interceptat flotila în apele internaționale din largul coastei Greciei. Marți, un tribunal israelian a prelungit detenția celor doi bărbați până duminică, pentru a acorda poliției mai mult timp să îi interogheze, potrivit avocaților lor. Ulterior, avocații au făcut apel la această decizie, care a fost respinsă de o instanță, miercuri. Decizia Israelului, după cererea ONU de eliberare a activiștilor Decizia de eliberare vine după ce Organizația Națiunilor Unite a cerut Israelului, miercuri, eliberarea celor doi activiști. „Israelul trebuie să îi elibereze imediat și necondiționat”, a declarat purtătorul de cuvânt al biroului ONU pentru drepturile omului, Thameen Al-Kheetan, adăugând că „nu este o crimă să îți arăți solidaritatea și să încerci să aduci ajutor umanitar populației palestiniene din Gaza”. Cei doi bărbați au fost arestați, joia trecută, de armata israeliană în largul coastei Cretei, împreună cu aproximativ 175 de alți activiști de diferite naționalități, toți fiind eliberați rapid în Grecia. Flotila, formată inițial din aproximativ cincizeci de ambarcațiuni, avea obiectivul de a rupe blocada israeliană asupra teritoriului palestinian, devastat de doi ani de război și unde accesul la ajutorul umanitar rămâne sever restricționat, mai precizează sursa.
Fiul principalului negociator Hamas a fost ucis într-un atac israelian în timpul discuțiilor de pace de la Cairo
Azzam Al-Hayya, fiul lui Khalil Al-Hayya, a încetat din viață joi, din cauza rănilor suferite în urma unui atac israelian lansat miercuri noapte, notează Reuters. Khalil a supraviețuit mai multor tentative de asasinat de-a lungul anilor, însă în urma operațiunilor israeliene, patru din cei șapte fii ai săi au fost eliminați. În 2025, un atac israelian asupra conducerii Hamas din Doha s-a soldat cu moartea unui alt fiu al său, în timp ce doi dintre copiii săi au fost uciși în atacuri anterioare desfășurate în Gaza, în 2008 și 2014. Incidentul are loc în timp ce reprezentanți ai Hamas și ai altor facțiuni palestiniene poartă discuții în Cairo cu mediatorii regionali și cu trimisul special al Consiliului Păcii, Nickolay Mladenov, pentru implementarea planului de pace al administrației Trump. Khalil Al-Hayya a acuzat Israelul că încearcă să submineze eforturile de mediere. „Aceste atacuri și încălcări sioniste indică în mod clar că forțele de ocupație nu doresc să respecte un armistițiu sau prima fază”, a spus oficialul Hamas. În octombrie, Israel și gruparea militantă Hamas au convenit o încetare a focului care prevede retragerea trupelor israeliene din Gaza și începerea procesului de reconstrucție, în schimbul dezarmării Hamas. Cu toate acestea, dezarmarea Hamas și atacurile ocazionale ale Israelului pericliteză implementarea celei de-a doua faze a armistițiului. Potrivit autorităților sanitare din enclavă, cel puțin 830 de palestinieni au fost uciși de la intrarea în vigoare a armistițiului.