Diplomații UE se vor întâlni cu politicianul bulgar care este directorul Consiliului pentru Pace înființat de Trump
Cei mai importanți diplomați ai Uniunii Europene se vor întâlni luni cu directorul Consiliului pentru Pace, potrivit AP. Nikolay Mladenov, un politician bulgar și diplomat ONU ales de Trump pentru a conduce Consiliul pentru Pace, se va întâlni cu șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, și cu miniștri de externe din blocul celor 27 de națiuni. De asemenea, se așteaptă ca diplomații UE să discute despre războiul din Ucraina și noile sancțiuni împotriva Rusiei. UE și Gaza UE are legături strânse cu Israelul și palestinienii. În prezent, joacă un rol crucial de supraveghere la punctul de trecere a frontierei Rafah și este principalul donator al Autorității Palestiniene. Totodată, UE susține mandatul Națiunilor Unite în Gaza. Înființarea Consiliului pentru Pace la propunerea lui Trump a divizat Uniunea Europeană. Ungaria și Bulgaria, țări UE, sunt și membre cu drepturi depline în consiliul lui Trump. Membre sunt și țările candidate la UE, Turcia, Kosovo și Albania. Alte 12 națiuni ale UE au trimis observatori la reuniunea inaugurală a Consiliului Păcii de la Washington. Este vorba despre România, Austria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Finlanda, Germania, Grecia, Italia, Olanda, Polonia și Slovacia. Drapelul UE a fost afișat la evenimentul din SUA. Lideri europeni precum președintele francez Emmanuel Macron și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au refuzat invitația de a participa, la fel ca și Papa Leon al XIV-lea. Totuși, Ursula von der Leyen a trimis-o pe comisarul european pentru problemele din Mediterana, Dubravka Šuica, la reuniunea de la Washington în calitate de observator. Ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a protestat spunând că trimiterea lui Šuica în SUA fără consultarea Consiliului European a încălcat reglementările UE.
Cel puțin nouă persoane au murit în Gaza după noi atacuri aeriene israeliene
Loviturile au avut loc pe fondul unor acuzații formulate de armata israeliană, care susține că operațiunile reprezintă un răspuns direct la încălcări ale armistițiului de către gruparea Hamas, relatează Reuters. Medicii locali au declarat că un atac aerian asupra unei tabere de corturi care adăpostea familii strămutate a provocat moartea a cel puțin patru persoane. Un alt bombardament a ucis cinci oameni în orașul Khan Younis, din sudul Fâșiei Gaza. Un oficial al armatei israeliene a afirmat că forțele armate au început loviturile ca reacție la ceea ce a numit „încălcări flagrante ale armistițiului” de către Hamas, în zona Beit Hanoun. Potrivit acestuia, militanți palestinieni ar fi ieșit dintr-un tunel situat la est de așa-numita „Linie Galbenă”, o zonă de demarcație stabilită prin acordul de încetare a focului. Reprezentantul Forțelor de Apărare ale Israelului (IDF) a susținut că aceste atacuri aeriene israeliene în Gaza au fost „precise” și conforme cu dreptul internațional. Oficialul a mai declarat că Hamas ar fi comis peste șase încălcări ale armistițiului stabilit în luna octombrie, inclusiv desfășurarea de combatanți în zone interzise. Acuzații reciproce Atât Israelul, cât și Hamas s-au acuzat reciproc, în mod repetat, de încălcarea acordului de încetare a focului, considerat un element central al planului propus de președintele american Donald Trump pentru încheierea războiului din Gaza. Armata israeliană a anunțat sâmbătă că a identificat persoane înarmate în apropierea trupelor sale din nordul Fâșiei Gaza și că a continuat distrugerea tunelurilor subterane, în conformitate cu acordul. Potrivit IDF, avioane ale forțelor aeriene au lovit o clădire sub care s-ar fi ascuns combatanți, eliminând cel puțin doi dintre aceștia. Ministerul Sănătății din Gaza a transmis că, de la intrarea în vigoare a acordului, cel puțin 600 de palestinieni au fost uciși de focul israelian. De cealaltă parte, autoritățile israeliene au declarat că patru soldați israelieni au fost uciși de militanți palestinieni în aceeași perioadă.
S-a redeschis principalul punct de trecere a frontierei dintre Gaza și Egipt
Punctul de trecere a fost în mare parte închis din mai 2024, când partea palestiniană a fost capturată de forțele israeliene. Redeschiderea, mult amânată, este o parte esențială a primei etape a planului de încetare a focului dintre Israel și Hamas, propus de președintele american Donald Trump, care a început în octombrie, potrivit BBC. Doar câteva zeci de oameni vor putea traversa în ambele direcții în fiecare zi. Ajutorul umanitar și bunurile comerciale vor fi în continuare interzise. Aproximativ 20.000 de palestinieni bolnavi și răniți așteaptă să părăsească Gaza pentru tratament. Rapoartele israeliene arată că doar 50 de pacienți – însoțiți de două rude – vor avea voie să iasă în fiecare zi și că 50 dintre zecile de mii de oameni care au părăsit Gaza în timpul războiului vor avea voie să se întoarcă. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) va supraveghea transferul pacienților din teritoriul aflat sub controlul Hamas, transportându-i cu autobuzul prin teritoriul controlat de armata israeliană până la punctul de trecere, conform BBC News. Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a avertizat că oricine traversează Linia Galbenă, care marchează teritoriul controlat de Israel în temeiul acordului de armistițiu, va fi „întâmpinat cu foc”. Punctul de trecere a frontierei Rafah va fi administrat de supraveghetori din cadrul Uniunii Europene și de personal palestinian local, în timp ce Israelul va efectua verificări de securitate de la distanță. Duminică, autoritățile israeliene au declarat că o deschidere de probă a punctului de trecere a fost efectuată și finalizată. Redeschiderea frontierei în ambele sensuri, cererea Egiptului Planul de pace pentru Gaza, format din 20 de puncte, al lui Trump prevede că redeschiderea punctului de trecere Rafah în ambele direcții va fi supusă aceluiași mecanism implementat în cadrul unui acord anterior de încetare a focului, încheiat în ianuarie anul trecut. Înainte de a fi ocupat de Israel în 2024, punctul de trecere a fost principalul punct de ieșire pentru palestinienii cărora li s-a permis să plece în timpul conflictului și un punct de intrare cheie pentru ajutorul umanitar. În decembrie, guvernul israelian a declarat că punctul de trecere Rafah se va deschide pentru a permite palestinienilor să părăsească Gaza. Însă Egiptul a declarat că punctul de trecere va fi deschis doar dacă mișcarea va fi permisă în ambele direcții, permițând întoarcerea a zeci de mii de palestinieni care au fugit din Gaza. Deschiderea punctului de trecere a fost, de asemenea, amânată din cauza faptului că guvernul israelian a condiționat-o de găsirea corpului ultimului ostatic israelian mort din Gaza, de către Hamas. Săptămâna trecută, armata israeliană a anunțat că a recuperat rămășițele neînsuflețite ale ofițerului de poliție sergent-major Ran Gvili dintr-un cimitir din nordul Gazei. El a fost una dintre cele 251 de persoane răpite de Hamas și aliații săi în timpul atacului asupra Israelului din 7 octombrie 2023, soldat cu moartea a aproximativ 1.200 de oameni. Campania militară a Israelului în Gaza, lansată ca răspuns la atac, a ucis peste 71.790 de palestinieni, potrivit ministerului sănătății din teritoriu, condus de Hamas.
Cel puțin 12 palestinieni uciși sâmbătă în atacurile israeliene din Gaza
Atacurile au lovit zone din nordul și sudul Gazei, inclusiv un bloc de apartamente din orașul Gaza, au declarat oficialii spitalelor care au primit cadavrele. Printre victime se numără două femei și șase copii din două familii diferite. Spitalul Shifa a anunțat că atacul din orașul Gaza a ucis o mamă, trei copii și una dintre rudele lor sâmbătă dimineață, în timp ce Spitalul Nasser a transmis că un atac într-o tabără de corturi a provocat un incendiu, ucigând șapte persoane, printre care un tată, cei trei copii ai săi și trei nepoți. Atacurile au avut loc cu o zi înainte de deschiderea unui punct de trecere a frontierei în cel mai sudic oraș din Gaza. Toate punctele de trecere a frontierei din teritoriu sunt închise de la începutul războiului, iar palestinienii consideră punctul de trecere Rafah cu Egiptul ca fiind o salvare pentru zecile de mii de persoane care au nevoie de tratament în afara teritoriului, unde majoritatea infrastructurii medicale a fost distrusă. Ministerul Sănătății din Gaza a înregistrat peste 500 de palestinieni uciși de focurile israeliene de la începutul încetării focului, pe 10 octombrie.
Armata israeliană a recuperat rămășițele ultimului ostatic din Gaza
„În urma finalizării procesului de identificare de către Centrul Național de Medicină Legală, în cooperare cu Poliția Israeliană și Rabinatul Militar, reprezentanții armatei au informat familia regretatului Ran Gvili că trupul său a fost returnat pentru înmormântare”, a declarat un purtător de cuvânt, citat de Al Jazeera. Premierul Benjamin Netanyahu a lăudat operațiune, pe care a numit-o o „mare realizare”. „Așa cum am informat familia lui Ran Gvili, sunt încântat să anunț că forțele noastre i-au localizat trupul și că acesta este acum în drum spre casă. Așa cum v-am promis anterior, i-am adus înapoi pe toți ostaticii. Aceasta este o realizare extraordinară pentru Statul Israel și cetățenii Israelului, deoarece ne-ați oferit sprijinul vostru deplin pentru a finaliza misiunea”, a transmis premierul israelian. Anunțul vine după ce, duminică, Israelul a transmis că desfășoară o „operațiune de amploare” pentru a găsi ultimul ostatic din Gaza. Biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu a anunțat, duminică seara, că „la finalizarea acestei operațiuni și în conformitate cu acordurile stabilite cu Statele Unite, Israelul va deschide punctul de trecere Rafah”. Întoarcerea tuturor ostaticilor rămași, indiferent că aceștia sunt vii sau morți, a constituit un aspect cheie al primei faze a încetării focului, aflat în vigoare din 10 octombrie 2025. Israelul a acuzat de mai multe ori că Hamas trage de timp în recuperarea ultimului ostatic, iar gruparea palesatiniană a acuzat Israelul că împiedică eforturile de căutare a acestora în zonele din Gaza aflate sub controlul militar israelian.
Donald Trump anunță formarea unui Consiliu al păcii pentru Gaza, membrii urmează să fie anunțați
Membrii acestui consiliu vor fi anunțați „în curând”, a precizat Donald Trump pe platforma sa Truth Social. Trump a afirmat că acest consiliu este „cel mai mare și mai prestigios consiliu format vreodată, oriunde și oricând”. Consiliul va supraveghea un comitet tehnocratic palestinian de 15 membri, responsabil de gestionarea administrativă a Gazei după război, comitet anunțat cu puțin timp înainte. Planul prevede și trimiterea unei Forțe Internaționale de Stabilizare, care să asigure securitatea Gazei și să instruiască unități palestiniene de poliție selectate. Trump urmează să prezideze consiliul, conform informațiilor disponibile. „Cu sprijinul Egiptului, Turciei și Qatarului, vom asigura un Acord cuprinzător de demilitarizare cu Hamas, care include predarea tuturor armelor și distrugerea tuturor tunelurilor. Hamas trebuie să respecte angajamentele sale, inclusiv returnarea ultimului corp către Israel, și să procedeze fără întârziere la demilitarizarea completă. (…) Poporul din Gaza a suferit suficient de mult. Momentul este ACUM”, a mai precizat Donald Trump. Bassem Naim, lider Hamas, a declarat că acum „mingea este în terenul mediatorilor, al garantului american și al comunității internaționale” pentru a sprijini comitetul, potrivit AFP. Planul susținut de SUA a fost implementat inițial pe 10 octombrie și a facilitat eliberarea tuturor ostaticilor deținuți de Hamas și încetarea luptelor în teritoriu. Etapa a doua este acum în desfășurare, însă persistă probleme nerezolvate. Ministerul Sănătății din Gaza, controlat de Hamas, a raportat că forțele israeliene au ucis 451 de persoane de la încetarea focului aparent. Pentru palestinieni, problema centrală rămâne retragerea completă a trupelor israeliene din Gaza, prevăzută în plan, dar fără calendar detaliat. Hamas refuză să se angajeze public la dezarmarea completă, cerință esențială pentru Israel.
Gaza intră în a doua fază a planului de încetare a focului
Emisarul președintelui Donald Trump, Steve Witkoff, a declarat într-o postare pe X că acordul pe care președintele republican l-a ajutat să îl negocieze intră în a doua fază, după doi ani de război între Israel și Hamas, inclusiv instaurarea unui guvern tehnocratic în Gaza. Deși anunțul de miercuri indică un pas important înainte, un nou guvern în Gaza și acordul de încetare a focului se confruntă cu o serie de provocări uriașe – inclusiv desfășurarea unei forțe de securitate internaționale pentru a supraveghea acordul și procesul dificil de dezarmare a Hamas, conform AP. Witkoff nu a oferit detalii despre cine va face parte din noua administrație palestiniană de tranziție care va guverna Gaza. Nici Casa Albă nu a oferit imediat alte informații. Comitetul, condus de un fost ministru din Gaza Ceilalți mediatori ai acordului de încetare a focului, Egiptul, Turcia și Qatarul, au salutat înființarea comitetului tehnocratic palestinian și au declarat că acesta va fi condus de Ali Shaath, fost ministru adjunct în cadrul Autorității Palestiniene. Într-o declarație comună, cele trei țări au numit-o „o evoluție importantă… menită să consolideze stabilitatea și să îmbunătățească situația umanitară din Fâșia Gaza”. Shaath este originar din Gaza și a ocupat funcția de ministru adjunct pentru transporturi în cadrul Autorității Palestiniene, recunoscută la nivel internațional. Shaath, inginer, este expert în dezvoltare economică și reconstrucție, conform biografiei sale de pe site-ul Institutului de Cercetare a Politicii Economice din Palestina. Witkoff a declarat că SUA se așteaptă ca Hamas să returneze imediat ultimul ostatic israelian, ca parte a obligațiilor sale asumate în temeiul acordului, menționând că „neîndeplinirea acestei obligații va avea consecințe grave”. Un purtător de cuvânt al Hamas a declarat miercuri pentru Al-Jazeera Live că anunțul lui Witkoff este o evoluție importantă și pozitivă, adăugând că grupul este pregătit să predea administrarea Fâșiei Gaza comitetului tehnocratic independent și să faciliteze activitatea acestuia.
Hamas își va alege un nou lider după moartea lui Yahya Sinwar. Cine sunt principalii favoriți
Alegerea are loc într-un moment extrem de delicat pentru organizația islamistă Hamas, afectată de doi ani de război și supusă unor presiuni internaționale tot mai mari pentru dezarmare. Principalii favoriți pentru preluarea conducerii sunt Khalil Al-Hayya și Khaled Meshaal, ambii aflați în prezent în Qatar și membri ai unui consiliu format din cinci persoane care a condus Hamas după moartea lui Sinwar. Acesta fusese considerat arhitectul atacului din 7 octombrie 2023 asupra Israelului, atac care a declanșat conflictul major din Gaza. Sursele citate de Reuters afirmă că, deși există temeri că un nou lider ar putea deveni la rândul său o țintă pentru Israel, conducerea Hamas consideră necesară desemnarea rapidă a unui succesor pentru a asigura continuitatea deciziilor politice și militare. Khalil Al-Hayya este un oficial de rang înalt al Hamas și a fost implicat în negocieri indirecte privind un posibil armistițiu în Gaza, participând la întâlniri cu delegații din Egipt, Qatar și Turcia. De cealaltă parte, Khaled Meshaal, fost lider al organizației, este o figură cunoscută pe plan internațional și a mai condus Hamas în perioade de criză. Predecesorul lui Sinwar, Ismail Haniyeh, a fost asasinat de Israel în 2024, în timpul unei vizite în Iran, ceea ce a accentuat vulnerabilitatea conducerii Hamas în afara Fâșiei Gaza.
Un diplomat bulgar va conduce Consiliul pentru pace în Gaza
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că fostul emisar al Națiunilor Unite pentru Orientul Mijlociu, Nickolay Mladenov, va conduce un „consiliu pentru pace” în Gaza, condus de Statele Unite, potrivit Al Jazeera. Netanyahu a făcut anunțul după întâlnirea cu Mladenov de joi la Ierusalim, referindu-se la diplomatul bulgar drept directorul general „desemnat” pentru consiliul propus, o parte cheie a planului în 20 de puncte al președintelui american Donald Trump de a pune capăt războiului genocidal al Israelului împotriva poporului palestinian din Gaza. Planul lui Trump pentru Gaza a dus la un armistițiu fragil între Israel și Hamas în octombrie, însă forțele israeliene au continuat să comită atacuri în teritoriu aproape zilnic. De la prima zi completă de armistițiu, pe 11 octombrie 2025, atacurile israeliene au ucis cel puțin 425 de palestinieni, potrivit Ministerului Sănătății din Gaza. Diplomatul bulgar s-a întâlnit și cu președintele Israelului Într-o declarație emisă joi, biroul lui Netanyahu a precizat că Mladenov „urmează să ocupe funcția de director general al «Consiliului pentru Pace» din Fâșia Gaza”. Președintele Israelului, Isaac Herzog, s-a întâlnit și el joi cu Mladenov, a declarat un purtător de cuvânt al biroului său, fără a oferi detalii. Conform planului lui Trump de a pune capăt războiului, Consiliul pentru Pace propus ar urma să supravegheze un nou guvern tehnocrat palestinian, dezarmarea Hamas, desfășurarea unei forțe internaționale de securitate, retragerea suplimentară a trupelor israeliene și reconstrucția Fâșiei Gaza devastate de război. Trump ar urma să anunțe numirile în consiliul de administrație săptămâna viitoare, potrivit publicației de știri Axios, care citează oficiali americani și surse familiarizate cu situația. „Printre țările care se așteaptă să se alăture consiliului de administrație se numără Regatul Unit, Germania, Franța, Italia, Arabia Saudită, Qatar, Egipt și Turcia”, a relatat Axios. Mladenov, fost ministru bulgar al apărării și afacerilor externe, a ocupat anterior funcția de trimis al ONU în Irak, înainte de a fi numit trimis al ONU pentru pace în Orientul Mijlociu, între 2015 și 2020. În timpul mandatului său de trimis pentru Orientul Mijlociu, Mladenov a avut relații de lucru bune cu Israelul și a lucrat frecvent pentru a atenua tensiunile dintre Israel și Hamas.
Șeful ONU cere Israelului să anuleze interdicția ONG-urilor din Gaza
Guterres „cere anularea acestei măsuri, subliniind că organizațiile non-guvernamentale internaționale sunt indispensabile pentru munca umanitară de salvare a vieților omenești și că suspendarea riscă să submineze progresele fragile realizate în timpul armistițiului”, a declarat purtătorul său de cuvânt, Stephane Dujarric, într-un comunicat, potrivit AFP. „Această acțiune recentă va exacerba și mai mult criza umanitară cu care se confruntă palestinienii”, a adăugat el. Israelul a suspendat joi accesul a 37 de organizații umanitare străine în Fâșia Gaza, după ce acestea au refuzat să împărtășească listele angajaților lor palestinieni cu oficialii guvernamentali. Interdicția include și Medici Fără Frontiere (MSF), care are 1.200 de angajați în teritoriile palestiniene – majoritatea fiind în Gaza. ONG-urile incluse în interdicție au primit ordin să își înceteze activitățile până la 1 martie. Mai multe ONG-uri au declarat că cerințele contravin dreptului internațional umanitar sau le pun în pericol independența. Israelul susține că noua reglementare își propune să împiedice organismele pe care le acuză de sprijinirea terorismului, să opereze în teritoriile palestiniene. Decizia încalcă principiile umanitare Joi, 18 ONG-uri de stânga cu sediul în Israel au denunțat decizia de a interzice organizațiile similare internaționale, afirmând că „noul cadru de înregistrare încalcă principiile umanitare fundamentale de independență și neutralitate”. Un armistițiu fragil este în vigoare din octombrie, în urma unui război mortal purtat de Israel ca răspuns la atacul fără precedent al Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023. În noiembrie, autoritățile din Gaza au declarat că peste 70.000 de oameni au fost uciși acolo de la izbucnirea războiului. Aproape 80% dintre clădirile din Gaza au fost distruse sau avariate de război, potrivit datelor ONU, infrastructura fiind decimată. Aproximativ 1,5 milioane dintre cei peste două milioane de locuitori ai Gazei și-au pierdut locuințele, a declarat Amjad Al-Shawa, directorul Rețelei ONG-urilor palestiniene din Gaza.