Etichetă: gaza

Parlamentul din Kosovo va confirmă participarea militară la forța internațională din Gaza

Parlamentul din Kosovo urmează să aprobe oficial decizia guvernului de a trimite trupe în cadrul Forței Internaționale de Stabilizare, creată după armistițiul dintre Israel și gruparea militantă Hamas din luna octombrie a anului trecut.  Misiunea funcționează sub egida Consiliului Păcii, promovat de președintele Donald Trump și are scopul de a menține pacea și de a sprijini reconstrucția enclavei palestiniene.  Potrivit ministrului Apărării de la Priștina, participarea la această inițiativă arată evoluția statului de la statutul de beneficiar de securitate la cel de furnizor, întrucât în urma Războiului din 1999, securitatea țării a fost asigurată de misiunea NATO, KFOR.   „Țara noastră a fost un consumator de securitate, ceea ce înseamnă că statele NATO au contribuit la securitatea Republicii Kosovo. Astăzi intrăm într-o fază în care devenim un furnizor sau exportator de securitate”, a spus Ejup Maqedonci , ministrul Apărării pentru Associated Press.  Oficialul a anunțat că structura va include câteva zeci de militari, inclusiv specialiști în deminare, care vor oferi sprijin umanitar și asistență de securitate, în funcție de mandatul misiunii.   Maqedonci a precizat că pregătirile sunt în faza finală, beneficiind de asistența unui reprezentant al SUA pentru detalii tehnice.  Printre statele care și-au anunțat participarea se numără Indonezia, Albania și Kazahstan. 

Germania nu mai apără Israelul la Curtea Internațională de Justiție

Oficialii de la Berlin au confirmat că țara lor nu va mai interveni în sprijinul Israelului în dosarul de genocid privind războiul din Fâșia Gaza, aflat pe rolul Curții Internaționale de Justiție. Este o schimbare radicală față de poziția exprimată anterior de guvernul german, care anunțase că va interveni în sprijinul Israelului după ce Africa de Sud a deschis, în decembrie 2023, procesul de genocid la instanța supremă a Organizația Națiunilor Unite. Un purtător de cuvânt al Ministerului german de Externe a declarat însă că Berlinul nu va mai face acest pas. „Suntem acum noi înșine parte într-un litigiu în fața Curții Internaționale de Justiție și, prin urmare, am decis să nu folosim această opțiune”, a spus Josef Hinterseher, citat sâmbătă de Times of Israel. Acuzată că a încălcat dreptul internațional spijinind Israelul În anul 2024, Nicaragua a intentat un proces separat împotriva Germaniei la aceeași instanță, acuzând-o că a încălcat dreptul internațional prin sprijinul acordat Israelului în războiul din Gaza. Curtea a respins cererea Nicaragua de impunere a unor măsuri de urgență împotriva Germaniei, dar a permis continuarea procesului. Printre solicitări se numără oprirea livrărilor de arme către Israel și reluarea finanțării agenției Organizației Națiunilor Unite pentru refugiații palestinieni. Berlin: plângerea de genocid, „lipsită de temei” Berlinul a respins acuzațiile formulate atât de Africa de Sud, cât și de Nicaragua. Guvernul german a descris plângerea Africii de Sud drept „lipsită de temei”, susținând că reprezintă o „instrumentalizare politică” a Convenția privind genocidul din 1948. Întrebat dacă Germania își schimbă poziția față de acuzațiile de genocid, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe a evitat un răspuns direct, dar a subliniat: „Respingem categoric acuzațiile formulate de Nicaragua împotriva Germaniei. Toate celelalte aspecte vor fi clarificate în fața Curții”. SUA intervin pentru Israel Retragerea Germaniei din intervenția în acest caz lasă Israelul fără unul dintre cei mai importanți susținători europeni. Germania este al doilea cel mai mare furnizor de armament pentru Israel, după Statele Unite, și a criticat foarte rar acțiunile armatei israeliene în Fâșia Gaza. În schimb, SUA au intervenit recent în sprijinul Israelului, susținând că acuzațiile de genocid fac parte dintr-o campanie „de delegitimare a statului Israel și a poporului evreu”. Israel contestă competența instanței Peste 18 state și-au exprimat poziția în dosar pentru a oferi interpretări ale Convenției privind genocidul, unele susținând Israelul, iar altele criticând acțiunile acestuia. Islanda și Țările de Jos se numără printre statele care au transmis poziții critice. Israelul a respins în mod repetat acuzațiile de genocid în Gaza și susține că instanța de la Haga nu are jurisdicție în acest caz.

Ursula von der Leyen propune schimbarea de doctrină a Uniunii Europene: Europa nu mai poate fi un gardian al vechii ordini mondiale

Ursula von der Leyen: „Europa nu mai poate fi gardianul vechii ordini mondiale. Este o lume care a dispărut și nu se va mai întoarce” „Europa nu mai poate fi un gardian al vechii ordini mondiale. Este o lume care a dispărut și nu se va mai întoarce. Vom apăra și susține întotdeauna sistemul bazat pe reguli pe care l-am ajutat să-l construim împreună cu aliații noștri, dar nu ne mai putem baza pe el ca singura modalitate de a ne apăra interesele sau să presupunem că regulile sale ne vor proteja de amenințările complexe cu care ne confruntăm. Trebuie să reflectăm urgent asupra faptului dacă doctrina și procesul nostru decizional – toate concepute într-o lume postbelică de stabilitate și multilateralism – au ținut pasul cu viteza schimbărilor din jurul nostru Putem construi o politică externă care să ne facă mai puternici pe plan intern. Mai influenți la nivel global. Și un partener mai bun pentru țările din întreaga lume. Acesta este un pilon fundamental al independenței europene care ne protejează interesele și ne promovează valorile”, spune von der Leyen. Șefa Comisiei Europene s-a întrebat retoric dacă actuala ordine globală bazată pe reguli este „mai mult un ajutor sau un obstacol” pentru Europa: „Indiferent dacă sistemul pe care l-am construit – cu încercări bine intenționate de consens și compromis – este mai degrabă un ajutor sau un obstacol pentru credibilitatea noastră ca actor geopolitic. Știu că acesta este un mesaj dur și o conversație dificilă. Dar știu, de asemenea, că mulți dintre voi ați simțit această tensiune în munca voastră de zi cu zi. Ideea este că, dacă credem – așa cum cred eu – că avem nevoie de o politică externă mai realistă și bazată pe interese”. Discursul lui Von der Leyen vine în urma unor mesaje similare transmise în ultimele săptămâni de cancelarul german Friedrich Merz și de prim-ministrul canadian Mark Carney, ambii stimulați de schimbările radicale din Statele Unite sub președintele Donald Trump. Suveranism și independență a UE Șeful Comisiei a continuat să reitereze apelurile pentru o Europă mai independentă, subliniind eforturile deja depuse pentru a reduce riscul reprezentat de „un singur furnizor pentru active vitale – de la energie la apărare, de la semiconductori la vaccinuri, de la tehnologii curate la materii prime”. Ursula von der Leyen a pledat astăzi pentru suveranism și independență în UE: „Scopul este să devenim mai rezistenți, mai suverani și mai puternici – de la apărare la energie, de la materii prime critice la tehnologii strategice… Așa arată independența în lumea de astăzi. Trebuie să fim pregătiți să ne proiectăm puterea cu mai multă asertivitate. De exemplu, pentru a contracara agresiunea și interferența străină cu toate instrumentele noastre – fie ele economice sau diplomatice, tehnologice sau militare.” UE trebuie să fie „mai pragmatică” în ceea ce privește comerțul, spune șefa Comisiei Europene: „Aproape 2/3 din creșterea economică globală are loc în afara SUA și a Chinei. Țările de pe toate continentele își caută locul în lume. Nu vor să facă parte din nicio sferă de influență. Vor să fie prospere și suverane.” „Securitatea, principalul factor al organizării UE” Pregătirile pentru o „Strategie europeană de securitate” sunt deja în curs de desfășurare, o abordare care va fi piatra de temelie a viziunii UE, spune von der Leyen: „Securitatea trebuie să devină principiul factor al organizării acțiunilor noastre. Aceasta trebuie să fie mentalitatea implicită – de la apărare la date, de la industrie la infrastructură, de la tehnologie la comerț. Vom face acest lucru împreună cu partenerii: Am deschis SAFE către Canada. Dorim să integrăm lanțurile valorice ale apărării cu India. Lucrările progresează cu Australia. Unii ar putea spune că ieșim din zona noastră de confort. Alții susțin că ar trebui să ne concentrăm doar pe ceea ce se întâmplă la propriile noastre granițe. Dar amenințările cu care ne confruntăm vin din toate direcțiile și din toate domeniile – fie ele cibernetice, fie cele spațiale. Așadar, această abordare cu adevărat completă a securității noastre trebuie să continue să ne ghideze activitatea. Ideea este că lumea din jurul nostru se schimbă cu o viteză incredibilă, iar acum și Europa se schimbă.” În ceea ce privește Iranul, șefa Comisiei Europene a declarat: „Nu ar trebui să se verse lacrimi pentru regimul iranian. Acest regim a provocat moartea și a impus represiune propriului popor. A masacrat 17.000 de tineri. Acest regim a provocat devastare și destabilizare în regiune prin intermediul intermediarilor săi. Mulți iranieni din țară și din întreaga lume au sărbătorit moartea lui Khamenei. Poporul iranian merită libertate, demnitate și dreptul de a-și decide propriul viitor, chiar dacă știm că acest lucru va fi plin de pericole și instabilitate în timpul și după război” Președintele Comisiei Europene a anunțat că Europa va fi întotdeauna alături de Ucraina și a vorbit și despre situația tragică din Gaza.

Diplomații UE se vor întâlni cu politicianul bulgar care este directorul Consiliului pentru Pace înființat de Trump

Cei mai importanți diplomați ai Uniunii Europene se vor întâlni luni cu directorul Consiliului pentru Pace, potrivit AP. Nikolay Mladenov, un politician bulgar și diplomat ONU ales de Trump pentru a conduce Consiliul pentru Pace, se va întâlni cu șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, și cu miniștri de externe din blocul celor 27 de națiuni. De asemenea, se așteaptă ca diplomații UE să discute despre războiul din Ucraina și noile sancțiuni împotriva Rusiei. UE și Gaza UE are legături strânse cu Israelul și palestinienii. În prezent, joacă un rol crucial de supraveghere la punctul de trecere a frontierei Rafah și este principalul donator al Autorității Palestiniene. Totodată, UE susține mandatul Națiunilor Unite în Gaza. Înființarea Consiliului pentru Pace la propunerea lui Trump a divizat Uniunea Europeană. Ungaria și Bulgaria, țări UE, sunt și membre cu drepturi depline în consiliul lui Trump. Membre sunt și țările candidate la UE, Turcia, Kosovo și Albania. Alte 12 națiuni ale UE au trimis observatori la reuniunea inaugurală a Consiliului Păcii de la Washington. Este vorba despre România, Austria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Finlanda, Germania, Grecia, Italia, Olanda, Polonia și Slovacia. Drapelul UE a fost afișat la evenimentul din SUA. Lideri europeni precum președintele francez Emmanuel Macron și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au refuzat invitația de a participa, la fel ca și Papa Leon al XIV-lea. Totuși, Ursula von der Leyen a trimis-o pe comisarul european pentru problemele din Mediterana, Dubravka Šuica, la reuniunea de la Washington în calitate de observator. Ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a protestat spunând că trimiterea lui Šuica în SUA fără consultarea Consiliului European a încălcat reglementările UE.

Cel puțin nouă persoane au murit în Gaza după noi atacuri aeriene israeliene

Loviturile au avut loc pe fondul unor acuzații formulate de armata israeliană, care susține că operațiunile reprezintă un răspuns direct la încălcări ale armistițiului de către gruparea Hamas, relatează Reuters. Medicii locali au declarat că un atac aerian asupra unei tabere de corturi care adăpostea familii strămutate a provocat moartea a cel puțin patru persoane. Un alt bombardament a ucis cinci oameni în orașul Khan Younis, din sudul Fâșiei Gaza. Un oficial al armatei israeliene a afirmat că forțele armate au început loviturile ca reacție la ceea ce a numit „încălcări flagrante ale armistițiului” de către Hamas, în zona Beit Hanoun. Potrivit acestuia, militanți palestinieni ar fi ieșit dintr-un tunel situat la est de așa-numita „Linie Galbenă”, o zonă de demarcație stabilită prin acordul de încetare a focului. Reprezentantul Forțelor de Apărare ale Israelului (IDF) a susținut că aceste atacuri aeriene israeliene în Gaza au fost „precise” și conforme cu dreptul internațional. Oficialul a mai declarat că Hamas ar fi comis peste șase încălcări ale armistițiului stabilit în luna octombrie, inclusiv desfășurarea de combatanți în zone interzise. Acuzații reciproce Atât Israelul, cât și Hamas s-au acuzat reciproc, în mod repetat, de încălcarea acordului de încetare a focului, considerat un element central al planului propus de președintele american Donald Trump pentru încheierea războiului din Gaza. Armata israeliană a anunțat sâmbătă că a identificat persoane înarmate în apropierea trupelor sale din nordul Fâșiei Gaza și că a continuat distrugerea tunelurilor subterane, în conformitate cu acordul. Potrivit IDF, avioane ale forțelor aeriene au lovit o clădire sub care s-ar fi ascuns combatanți, eliminând cel puțin doi dintre aceștia. Ministerul Sănătății din Gaza a transmis că, de la intrarea în vigoare a acordului, cel puțin 600 de palestinieni au fost uciși de focul israelian. De cealaltă parte, autoritățile israeliene au declarat că patru soldați israelieni au fost uciși de militanți palestinieni în aceeași perioadă.

S-a redeschis principalul punct de trecere a frontierei dintre Gaza și Egipt

Punctul de trecere a fost în mare parte închis din mai 2024, când partea palestiniană a fost capturată de forțele israeliene. Redeschiderea, mult amânată, este o parte esențială a primei etape a planului de încetare a focului dintre Israel și Hamas, propus de președintele american Donald Trump, care a început în octombrie, potrivit BBC. Doar câteva zeci de oameni vor putea traversa în ambele direcții în fiecare zi. Ajutorul umanitar și bunurile comerciale vor fi în continuare interzise. Aproximativ 20.000 de palestinieni bolnavi și răniți așteaptă să părăsească Gaza pentru tratament. Rapoartele israeliene arată că doar 50 de pacienți – însoțiți de două rude – vor avea voie să iasă în fiecare zi și că 50 dintre zecile de mii de oameni care au părăsit Gaza în timpul războiului vor avea voie să se întoarcă. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) va supraveghea transferul pacienților din teritoriul aflat sub controlul Hamas, transportându-i cu autobuzul prin teritoriul controlat de armata israeliană până la punctul de trecere, conform BBC News. Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a avertizat că oricine traversează Linia Galbenă, care marchează teritoriul controlat de Israel în temeiul acordului de armistițiu, va fi „întâmpinat cu foc”. Punctul de trecere a frontierei Rafah va fi administrat de supraveghetori din cadrul Uniunii Europene și de personal palestinian local, în timp ce Israelul va efectua verificări de securitate de la distanță. Duminică, autoritățile israeliene au declarat că o deschidere de probă a punctului de trecere a fost efectuată și finalizată. Redeschiderea frontierei în ambele sensuri, cererea Egiptului Planul de pace pentru Gaza, format din 20 de puncte, al lui Trump prevede că redeschiderea punctului de trecere Rafah în ambele direcții va fi supusă aceluiași mecanism implementat în cadrul unui acord anterior de încetare a focului, încheiat în ianuarie anul trecut. Înainte de a fi ocupat de Israel în 2024, punctul de trecere a fost principalul punct de ieșire pentru palestinienii cărora li s-a permis să plece în timpul conflictului și un punct de intrare cheie pentru ajutorul umanitar. În decembrie, guvernul israelian a declarat că punctul de trecere Rafah se va deschide pentru a permite palestinienilor să părăsească Gaza. Însă Egiptul a declarat că punctul de trecere va fi deschis doar dacă mișcarea va fi permisă în ambele direcții, permițând întoarcerea a zeci de mii de palestinieni care au fugit din Gaza. Deschiderea punctului de trecere a fost, de asemenea, amânată din cauza faptului că guvernul israelian a condiționat-o de găsirea corpului ultimului ostatic israelian mort din Gaza, de către Hamas. Săptămâna trecută, armata israeliană a anunțat că a recuperat rămășițele neînsuflețite ale ofițerului de poliție sergent-major Ran Gvili dintr-un cimitir din nordul Gazei. El a fost una dintre cele 251 de persoane răpite de Hamas și aliații săi în timpul atacului asupra Israelului din 7 octombrie 2023, soldat cu moartea a aproximativ 1.200 de oameni. Campania militară a Israelului în Gaza, lansată ca răspuns la atac, a ucis peste 71.790 de palestinieni, potrivit ministerului sănătății din teritoriu, condus de Hamas.

Cel puțin 12 palestinieni uciși sâmbătă în atacurile israeliene din Gaza

Atacurile au lovit zone din nordul și sudul Gazei, inclusiv un bloc de apartamente din orașul Gaza, au declarat oficialii spitalelor care au primit cadavrele. Printre victime se numără două femei și șase copii din două familii diferite. Spitalul Shifa a anunțat că atacul din orașul Gaza a ucis o mamă, trei copii și una dintre rudele lor sâmbătă dimineață, în timp ce Spitalul Nasser a transmis că un atac într-o tabără de corturi a provocat un incendiu, ucigând șapte persoane, printre care un tată, cei trei copii ai săi și trei nepoți. Atacurile au avut loc cu o zi înainte de deschiderea unui punct de trecere a frontierei în cel mai sudic oraș din Gaza. Toate punctele de trecere a frontierei din teritoriu sunt închise de la începutul războiului, iar palestinienii consideră punctul de trecere Rafah cu Egiptul ca fiind o salvare pentru zecile de mii de persoane care au nevoie de tratament în afara teritoriului, unde majoritatea infrastructurii medicale a fost distrusă. Ministerul Sănătății din Gaza a înregistrat peste 500 de palestinieni uciși de focurile israeliene de la începutul încetării focului, pe 10 octombrie.

Armata israeliană a recuperat rămășițele ultimului ostatic din Gaza

„În urma finalizării procesului de identificare de către Centrul Național de Medicină Legală, în cooperare cu Poliția Israeliană și Rabinatul Militar, reprezentanții armatei au informat familia regretatului Ran Gvili că trupul său a fost returnat pentru înmormântare”, a declarat un purtător de cuvânt, citat de Al Jazeera.  Premierul Benjamin Netanyahu a lăudat operațiune, pe care a numit-o o „mare realizare”. „Așa cum am informat familia lui Ran Gvili, sunt încântat să anunț că forțele noastre i-au localizat trupul și că acesta este acum în drum spre casă. Așa cum v-am promis anterior, i-am adus înapoi pe toți ostaticii. Aceasta este o realizare extraordinară pentru Statul Israel și cetățenii Israelului, deoarece ne-ați oferit sprijinul vostru deplin pentru a finaliza misiunea”, a transmis premierul israelian.  Anunțul vine după ce, duminică, Israelul a transmis că desfășoară o „operațiune de amploare” pentru a găsi ultimul ostatic din Gaza.  Biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu a anunțat, duminică seara, că „la finalizarea acestei operațiuni și în conformitate cu acordurile stabilite cu Statele Unite, Israelul va deschide punctul de trecere Rafah”. Întoarcerea tuturor ostaticilor rămași, indiferent că aceștia sunt vii sau morți, a constituit un aspect cheie al primei faze a încetării focului, aflat în vigoare din 10 octombrie 2025.   Israelul a acuzat de mai multe ori că Hamas trage de timp în recuperarea ultimului ostatic, iar gruparea palesatiniană a acuzat Israelul că împiedică eforturile de căutare a acestora în zonele din Gaza aflate sub controlul militar israelian.

Donald Trump anunță formarea unui Consiliu al păcii pentru Gaza, membrii urmează să fie anunțați

Membrii acestui consiliu vor fi anunțați „în curând”, a precizat Donald Trump pe platforma sa Truth Social. Trump a afirmat că acest consiliu este „cel mai mare și mai prestigios consiliu format vreodată, oriunde și oricând”. Consiliul va supraveghea un comitet tehnocratic palestinian de 15 membri, responsabil de gestionarea administrativă a Gazei după război, comitet anunțat cu puțin timp înainte. Planul prevede și trimiterea unei Forțe Internaționale de Stabilizare, care să asigure securitatea Gazei și să instruiască unități palestiniene de poliție selectate. Trump urmează să prezideze consiliul, conform informațiilor disponibile. „Cu sprijinul Egiptului, Turciei și Qatarului, vom asigura un Acord cuprinzător de demilitarizare cu Hamas, care include predarea tuturor armelor și distrugerea tuturor tunelurilor. Hamas trebuie să respecte angajamentele sale, inclusiv returnarea ultimului corp către Israel, și să procedeze fără întârziere la demilitarizarea completă. (…) Poporul din Gaza a suferit suficient de mult. Momentul este ACUM”, a mai precizat Donald Trump. Bassem Naim, lider Hamas, a declarat că acum „mingea este în terenul mediatorilor, al garantului american și al comunității internaționale” pentru a sprijini comitetul, potrivit AFP. Planul susținut de SUA a fost implementat inițial pe 10 octombrie și a facilitat eliberarea tuturor ostaticilor deținuți de Hamas și încetarea luptelor în teritoriu. Etapa a doua este acum în desfășurare, însă persistă probleme nerezolvate. Ministerul Sănătății din Gaza, controlat de Hamas, a raportat că forțele israeliene au ucis 451 de persoane de la încetarea focului aparent. Pentru palestinieni, problema centrală rămâne retragerea completă a trupelor israeliene din Gaza, prevăzută în plan, dar fără calendar detaliat. Hamas refuză să se angajeze public la dezarmarea completă, cerință esențială pentru Israel.

Gaza intră în a doua fază a planului de încetare a focului

Emisarul președintelui Donald Trump, Steve Witkoff, a declarat într-o postare pe X că acordul pe care președintele republican l-a ajutat să îl negocieze intră în a doua fază, după doi ani de război între Israel și Hamas, inclusiv instaurarea unui guvern tehnocratic în Gaza. Deși anunțul de miercuri indică un pas important înainte, un nou guvern în Gaza și acordul de încetare a focului se confruntă cu o serie de provocări uriașe – inclusiv desfășurarea unei forțe de securitate internaționale pentru a supraveghea acordul și procesul dificil de dezarmare a Hamas, conform AP. Witkoff nu a oferit detalii despre cine va face parte din noua administrație palestiniană de tranziție care va guverna Gaza. Nici Casa Albă nu a oferit imediat alte informații. Comitetul, condus de un fost ministru din Gaza Ceilalți mediatori ai acordului de încetare a focului, Egiptul, Turcia și Qatarul, au salutat înființarea comitetului tehnocratic palestinian și au declarat că acesta va fi condus de Ali Shaath, fost ministru adjunct în cadrul Autorității Palestiniene. Într-o declarație comună, cele trei țări au numit-o „o evoluție importantă… menită să consolideze stabilitatea și să îmbunătățească situația umanitară din Fâșia Gaza”. Shaath este originar din Gaza și a ocupat funcția de ministru adjunct pentru transporturi în cadrul Autorității Palestiniene, recunoscută la nivel internațional. Shaath, inginer, este expert în dezvoltare economică și reconstrucție, conform biografiei sale de pe site-ul Institutului de Cercetare a Politicii Economice din Palestina. Witkoff a declarat că SUA se așteaptă ca Hamas să returneze imediat ultimul ostatic israelian, ca parte a obligațiilor sale asumate în temeiul acordului, menționând că „neîndeplinirea acestei obligații va avea consecințe grave”. Un purtător de cuvânt al Hamas a declarat miercuri pentru Al-Jazeera Live că anunțul lui Witkoff este o evoluție importantă și pozitivă, adăugând că grupul este pregătit să predea administrarea Fâșiei Gaza comitetului tehnocratic independent și să faciliteze activitatea acestuia.