Premierul Italiei va scoate la licitație o parte din cadourile primite în străinătate. Care este motivul

Premierul italian Giorgia Meloni va scoate la licitație o parte din cadourile primite în timpul călătoriilor sale oficiale în străinătate. Valoarea totală estimată este de aproximativ 800.000 de euro, relatează La Reppublica. Lista cadourilor care vor licitate nu a fost încă dezvăluită. Totuși, sunt peste 270 de cadouri, care sunt păstrate în prezent într-o cameră din Palazzo Chigi, mai relevă sursa citată. Statui, costume tradiționale și covoare, pe lista cadourilor care vor fi la licitație La Reppublica trece în revistă câteva cadouri mai importante, care vor fi la licitație. Printre acestea se află și cel din partea premierului indian Narendra Modi, respectiv o rochie tradițională a femeilor din Kerala. Aceasta a fost dăruită Giorgiei Meloni în noiembrie 2022, la summitul G20 de la Bali. De asemenea, și statueta lui Javier Milei cu un ferăstrău cu lanț în mână, cadou din partea președintelui argentinian în vizită la Roma, va fi scoasă la licitație. Alte cadouri de pe listă sunt un sac de orez din Pakistan, dar și aproximativ 15 covoare primite în timpul călătoriilor în Libia și în alte țări arabe. Și câteva bijuterii primite de Giorgia Meloni în timpul vizitelor sale vor fi la licitație: două brățări din metal, patru tablouri, o farfurie din metal, un colier, un inel și cercei. Pentru licitație au fost alese obiecte în valoare de peste 300 de euro, întrucât legea prevede că premierul nu le poate păstra pentru sine.
Zi de doliu la Roma pentru muncitorul român care a murit în prăbușirea turnului Torre dei Conti

Primarul Romei, Roberto Gualtieri, a declarat ziua de miercuri drept zi de doliu în memoria lui Octav Stroici, muncitorul român în vârstă de 66 de ani care a murit în urma prăbușirii parțiale a Torre dei Conti, un turn medieval aflat lângă Forul Roman și Colosseum, scrie România Europa Liberă. Tragedia, petrecută în timpul lucrărilor de restaurare a structurii istorice, a emoționat profund atât comunitatea italiană, cât și cea românească. O viață pierdută într-un monument istoric Originar din Suceava, România, Stroici lucra la consolidarea turnului în momentul prăbușirii. Echipele italiene de salvare au lucrat 11 ore pentru a-l scoate de sub dărâmături, timp în care bărbatul a rămas conștient. Din păcate, starea sa s-a agravat pe drum spre spital, iar eforturile de resuscitare nu au avut succes. Primarul Gualtieri și-a exprimat profundele condoleanțe, afirmând că Roma „împărtășește durerea familiei, colegilor și celor dragi lui”. El a mulțumit, de asemenea, pompierilor, poliției și echipelor de salvare pentru profesionalismul și dăruirea de care au dat dovadă într-o situație atât de tragică și complexă. Prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, a transmis și ea condoleanțe, descriind moartea lui Stroici drept „o pierdere tragică” și exprimând solidaritate cu familia sa. Ancheta este în desfășurare Procurorii italieni au deschis o anchetă pentru ucidere din culpă, încercând să stabilească motivele și eventualele neglijențe care au dus la prăbușirea structurii.
Giorgia Meloni la ONU: Moscova a călcat în picioare ONU. Israelul a mers prea departe

Prim-ministrul italian Giorgia Meloni a lansat atacuri dure împotriva atât Rusiei, cât și Israelului în discursul său de 16 minute în fața Adunării Generale a ONU, criticând încălcările dreptului internațional de către ambele țări. Meloni a acuzat Rusia, „membru permanent al Consiliului de Securitate”, că „a călcat în picioare în mod deliberat articolul 2 din Carta ONU, încălcând integritatea și independența politică a unui alt stat suveran, cu intenția de a-i anexa teritoriul”, transmite agenția ANSA. Ea a subliniat că Moscova „nu este dispusă să ia în considerare în mod serios nicio invitație de a se așeza la masa negocierilor de pace”. Referitor la conflictul din Gaza, după ce a condamnat atacurile Hamas din 7 octombrie, prim-ministrul italian a criticat aspru răspunsul israelian. Meloni a acuzat Israelul că a depășit „limitele principiului proporționalității” în răspunsul său la Hamas, ajungând să „încalce regulile umanitare și să provoace un masacru în rândul civililor”. „O alegere pe care Italia a calificat-o în repetate rânduri ca fiind inacceptabilă și care va determina votul nostru în favoarea unor sancțiuni propuse de Comisia Europeană împotriva Israelului”, a declarat ea. Meloni a cerut Israelului „să iasă din capcana acestui război: trebuie să o facă pentru istoria poporului evreu, pentru democrația sa, pentru cei nevinovați, pentru valorile universale ale lumii libere din care face parte”. Prim-ministrul a susținut soluția celor două state, declarând că „Israelul nu are dreptul să împiedice nașterea unui stat palestinian mâine, nici să construiască noi așezări în Cisiordania pentru a împiedica acest lucru”. Totuși, ea a specificat că recunoașterea Palestinei trebuie să aibă „două condiții prealabile esențiale”: eliberarea tuturor ostaticilor și excluderea Hamas din funcțiile guvernamentale. În discursul său, Meloni a criticat și „ecologismul nesustenabil” care „a distrus aproape sectorul auto din Europa, a creat probleme în SUA, a provocat pierderi de locuri de muncă”. Ea a avertizat că „planurile verzi” conduc la dezindustrializare cu mult înainte de decarbonizare. Premierul a denunțat inadecvarea arhitecturii ONU după 80 de ani de la înființare, întrebând: „am reușit?” să prevenim conflictele. „Cu toții știți răspunsul, pentru că este în știri și este nemilos”, a adăugat ea, citând descrierea Papei Francisc a unui „al treilea război mondial” purtat „în bucăți”.
Maia Sandu, vizită la Roma. S-a întâlnit cu Giorgia Meloni și Ignazio La Russa: Relaţiile dintre Republica Moldova şi Italia sunt astăzi mai bune ca niciodată
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a făcut o vizită importantă la Roma, unde a discutat cu premierul Italiei, Giorgia Meloni, și cu președintele Senatului, Ignazio La Russa. Agenda întâlnirilor celor trei a inclus teme legate de colaborarea pentru a proteja corectitudinea alegerilor din Republica Moldova, dar și de votul cetățenilor moldoveni aflați în Italia. În Italia vor fi amenajate cele mai multe secții de vot din afara granițelor, 75 la număr, pentru alegerile parlamentare de pe 28 septembrie. „Relaţiile dintre Republica Moldova şi Italia sunt astăzi mai bune ca niciodată”, a transmis Maia Sandu într-o postare pe Facebook. Ea a mai scris că în discuțiile cu Giorgia Meloni și Ignazio La Russa a simțit „prietenia sinceră a Italiei şi sprijinul” față de Republica Moldova. Președinta Republicii Moldova a declarat că Italia a oferit sprijin Moldovei în valoare de 90 de milioane de euro în ultimii patru ani, „inclusiv pentru a ajuta familiile vulnerabile să-şi plătească facturile la energie”. „Legătura dintre statele noastre este întărită de diaspora numeroasă, respectată aici pentru muncă, integritate şi contribuţia la economia italiană”, a mai spus președinta. Potrivit unui comunicat oficial, unul dintre cele mai relevante subiecte de discuție dintre oficiali a fost „cooperarea pentru asigurarea integrităţii proceselor electorale din Republica Moldova, inclusiv a votului diasporei din Italia, şi pentru contracararea tentativelor de ingerinţă străină”. Vizita Maiei Sandu la Roma a avut loc imediat după discursul susținut de aceasta în Parlamentul European, marți, 9 septembrie. În fața eurodeputaților, Maia Sandu a declarat că Republica Moldova nu va rezista presiunii exercitate de Vladimir Putin dacă nu este integrată în Uniunea Europeană, în cel mai scurt timp.
Giorgia Meloni, dezgustată de publicarea fotografiilor cu ea și alte femei pe un site pornografic

Imagini cu sora lui Meloni, Arianna, și cu liderul opoziției, Elly Schlein, au fost descoperite și pe platforma italiană Phica, care avea peste 700.000 de abonați înainte ca administratorii să închidă site-ul joi, acuzând utilizatorii că „au folosit platforma în mod incorect”. Fotografiile, însoțite de comentarii vulgare și sexiste, au fost preluate din conturi personale de socializare sau din surse publice fără consimțământ și modificate pentru a mări anumite părți ale corpului sau pentru a înfățișa femeile în ipostaze sexuale, potrivit The Guardian. Zeci de femei au depus plângeri împotriva Phica și a altor platforme similare de când scandalul a fost dezvăluit săptămâna aceasta de mai multe femei proeminente. „Sunt dezgustată de ceea ce s-a întâmplat”, a declarat Meloni pentru Corriere della Sera vineri. „Vreau să îmi exprim solidaritatea și sprijinul față de toate femeile care au fost jignite, insultate și violate”. Ea a adăugat: „Este descurajant să constatăm că, în 2025, există încă persoane care consideră normal și legitim să calce în picioare demnitatea unei femei și să o vizeze cu insulte sexiste și vulgare, ascunzându-se în spatele anonimatului sau al tastaturii”. Distribuirea fotografiilor intime în spațiul public Săptămâna trecută, Meta a închis un cont italian de Facebook numit Mia Moglie (Soția mea), pe care bărbații schimbau fotografii intime ale soțiilor lor sau ale unor femei necunoscute. Phica a fost lansat în 2005 și pare să fi funcționat nestingherit, în ciuda faptului că femeile au raportat platforma. Poliția a început o anchetă după ce a primit plângeri oficiale din partea mai multor politicieni din partidul de centru-stânga Partidul Democrat (PD). Imagini trucate ale unor femei celebre apăreau în „secțiunea VIP” a site-ului. Meloni a declarat pentru Corriere că cei responsabili trebuie identificați și pedepsiți „cu cea mai mare fermitate”. „Conținutul considerat inofensiv poate deveni, în mâinile greșite, o armă teribilă. Și trebuie să fim cu toții conștienți de acest lucru”, a adăugat ea. Un studiu realizat în 2019 de Universitatea din Milano a constatat că 20% dintre femeile italiene au fost victime ale unei forme de distribuire neconsensuală a fotografiilor intime.
Prim-ministra Italiei, Giorgia Meloni, a reacționat la atacul israelian care a ucis cinci jurnaliști
Prim-ministra Italiei, Giorgia Meloni, a condamnat ferm atacul israelian asupra Spitalului Nasser din Gaza, soldat cu cel puțin 20 de morți, dintre care cinci jurnaliști, notează Reuters. Meloni a afirmat că lovitura aeriană, în care și-au pierdut viața cinci jurnaliști, „Este un atac inacceptabil asupra libertății presei și asupra tuturor celor care își riscă cu curaj viața pentru a relata despre tragedia războiului”. Guvernul de la Roma a susținut dreptul Israelului de a se apăra, însă Giorgia Meloni a afirmat că reacția Israelului a depășit „principiul proporționalității”. Anterior, autoritățile italiene au făcut apeluri pentru permiterea accesului ajutoarelor umanitare, oprirea extinderii coloniilor israeliene din Cisiordania și a fost reafirmat sprijinul Italiei pentru soluția celor două state. Atacul care a ucis cinci jurnaliști care lucrau pentru Reuters, Associated Press, Al Jazeera și alte instituții media a atras critici internaționale dure. Autoritățile de la Ierusalim au susținut că jurnaliștii nu au fost ținta bombardamentului.
Întâlnire la Casa Albă între Zelenski, Trump și liderii europeni. Mark Rutte: Dacă jucăm bine cartea, am putea pune capăt acestui conflict”
Luni seară, la Casa Albă, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a luat parte la o conferință importantă alături de președintele american Donald Trump și de mai mulți lideri europeni. Întâlnirea a avut ca temă războiul din Ucraina și care sunt pașii următori care trebuie să fie efectuați pentru a opri agresiunea rusească. La discuții au participat președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, prim-ministrul Italiei Giorgia Meloni, prim-ministrul Marii Britanii Keir Starmer, președintele Finlandei Alexander Stubb, secretarul general al NATO Mark Rutte și președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen. În cadrul conferinței, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a spus că propunerea lui Donald Trump privind garanțiile de securitate pentru Ucraina reprezintă un lucru „cu adevărat crucial” în procesul de pace. „Faptul că ați spus «Sunt dispus să particip la garanțiile de securitate» este un pas mare, este într-adevăr un progres și face toată diferența. Așadar, vă mulțumesc și pentru asta”, i-a transmis Rutte președintelui american. Mai mult, secretarul general al NATO a declarat că „dacă jucăm bine cartea, am putea pune capăt acestui conflict”, în ceea ce privește războiul din Ucraina. În Biroul Oval, în timpul conferinței de presă, Trump a discutat cu Zelenski despre posibilitatea trimiterii de trupe americane în Ucraina pentru sprijinirea unui eventual acord de pace. „Vă vom anunța acest lucru, poate mai târziu astăzi”, a spus Trump. Mark Rutte a mai mulțumit pentru „ruperea impasului” și pentru reușita lui Donald Trump de a-l aduce pe președintele rus Vladimir Putin la masa negocierilor.
Donald Trump și liderii europeni au discutat despre garanțiile de securitate pentru Ucraina

În raportul oferit liderilor europeni de Donald Trump, după întâlnirea din Alaska cu Vladimir Putin, tema centrală a fost garanțiile de securitate pentru Ucraina. Țara, la acest moment, nu face parte din NATO. O sursă a declarat pentru Reuters că aceste garanții ar avea valoarea Articolului 5, care prevede că, dacă un stat membru NATO suferă un atac armat, fiecare membru consideră că acesta reprezintă un atac împotriva tuturor. Consiliul European a publicat sâmbătă o declarație comună, prin care afirmă că „nu ar trebui impuse restricții asupra forțelor armate ale Ucrainei sau asupra cooperării acesteia cu țări terțe. Rusia nu poate exercita dreptul de veto asupra aderării Ucrainei la UE și NATO”. Premierul italian Giorgia Meloni a afirmat că discuția despre garanțiile de securitate a adus „cele mai interesante evoluții” în cadrul summitului Trump-Putin din Alaska, potrivit The Guardian. Ea a mai spus că Donald Trump a susținut propunerea italiană privind garanțiile de securitate, „inspirată de articolul 5 din Tratatul NATO”.
Proiectul podului peste Strâmtoarea Messina, aprobat de autoritățile italiene. Lung de aproape patru kilometri, va costa 13 miliarde de euro
Proiectul îndelung amânat și intens dezbătut de a construi un pod care să lege Sicilia de peninsula italiană a primit aprobarea comitetului interministerial pentru investiții publice strategice. Anunțul a fost făcut de Ministerul Transportului din Italia. Ministrul Transporturilor Matteo Salvini a declarat că proiectul va fi un “catalizator al dezvoltării” Italiei de sud. Aprobarea permite începerea lucrărilor la ceea ce ar fi cel mai lung pod suspendat din lume, în ciuda îngrijorărilor legate de cutremure, impactul asupra mediului și amenințarea interferenței Mafiei, notează Associated Press. Lucrările preliminare la proiectul podului peste Strâmtoarea Messina, estimat la 13,5 miliarde de euro, ar putea începe mai târziu în această vară, iar construcția este așteptată să înceapă anul viitor. Podul ar măsura aproape 3,7 kilometri, cu secțiunea suspendată ajungând la 3,3 kilometri. Ar depăși podul Canakkale din Turcia, în prezent cel mai lung, cu 1.277 de metri. Cu patru benzi de trafic flancate de o cale ferată dublă, podul ar avea o capacitate de 6.000 de mașini pe oră și 200 de trenuri pe zi. Ideea de a construi o legătură între Sicilia și peninsulă datează din Roma antică Proiectul unui pod peste Strâmtoarea Messina a fost aprobat și anulat de mai multe ori de când Guvernul italian a solicitat pentru prima dată propuneri de proiect în 1969 și a fost readus în discuție cel mai recent de Administrația premierului Giorgia Meloni în 2023. Decizia marchează o victorie politică pentru Salvini, care a făcut din realizarea podului un reper al mandatului său, spunând că ar fi „o revoluție” pentru sudul Italiei, aducând locuri de muncă și creștere economică. Proiectul ar putea oferi un impuls angajamentului Italiei de a crește cheltuielile pentru securitate la nivelul de 5% din PIB dorit de NATO, deoarece Guvernul italian a indicat că va clasifica podul ca fiind legat de apărare, astfel contând pentru componenta de 1,5% din PIB alocată pentru infrastructură. Italia susține că podul ar forma un coridor strategic pentru mișcări rapide de trupe și desfășurare de echipament pe flancurile sudice ale NATO, calificându-l drept o „infrastructură de îmbunătățire a securității”. Proiectul a fost atribuit unui consorțiu condus de WeBuild, un grup italian de infrastructură. Anterior, WeBuild a câștigat licitația din 2006 pentru construirea podului, înainte ca proiectul să fie anulat în 2013. WeBuild a construit și Podul Canakkale, în prezent cel mai lung pod suspendat, folosind planurile create pentru proiectul din Sicilia. Abordând preocupările legate de construirea podului peste falia seismică Messina, originea unui cutremur puternic în 1908, WeBuild a subliniat că podurile suspendate sunt structural mai puțin vulnerabile la forțele seismice. Astfel de poduri au fost construite în zone active din punct de vedere seismic, inclusiv în Japonia. Turcia și California. Directorul general al WeBuild Pietro Salini le-a spus investitorilor luna aceasta că podul Messina „va schimba regulile jocului pentru Italia”. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Ministru italian: Rusia ar putea deveni în câțiva ani o amenințare din ce în ce mai mare pentru NATO
Italia caută să atragă 500.000 de noi angajați din afara Uniunii Europene între 2026 și 2028

Italia va elibera aproape 500.000 de noi vize de muncă pentru cetățeni din afara Uniunii Europene între 2026 și 2028. Numărul reprezintă necesarul de „forță de muncă indispensabilă pentru sistemul economic și productiv național și altfel indisponibilă”, conform unui comunicat al Cabinetului italian. Decizia face parte din strategia de extindere a canalelor de imigrație legală ca răspuns la deficitul de forță de muncă. Un total de 164.850 de persoane vor fi primite în Italia anul viitor, cu scopul de a ajunge la un total cumulat de 497.550 de noi sosiri până în 2028. 230.550 de vize sunt alocate pentru munca non-sezonieră și independentă și 267.000 pentru munca sezonieră în sectoarele agricol și turistic, conform ANSA. „Cotele au fost stabilite ținând cont de nevoile exprimate de partenerii sociali și de cererile efective de permise de muncă depuse în anii precedenți, cu scopul unui program care să răspundă nevoilor întreprinderilor și să fie, de asemenea, realist”, se arată în declarație. Este a doua decizie de acest fel de când premierul Giorgia Meloni a preluat funcția în urmă cu aproape trei ani ca șef al unei coaliții de dreapta. Guvernul italian a decis deja să elibereze peste 450.000 de permise pentru imigranți între 2023 și 2025. Asociația de lobby din domeniul agricol Coldiretti a salutat planul Guvernului, spunând că reprezintă un pas important pentru a garanta disponibilitatea lucrătorilor pe câmp și producția de alimente a țării. Italia ar trebui să primească cel puțin zece milioane de imigranți până în 2050 pentru a combate depopularea Pe lângă regulile permițând intrarea de noi lucrători, Meloni a adoptat o poziție dură împotriva sosirilor ilegale, accelerând repatrierile și reducând activitățile organizațiilor caritabile care salvează imigranții din Marea Mediterană. Îmbătrânirea populației și scăderea natalității evidențiază necesitatea de a atrage lucrători străini în Italia, a treia cea mai mare economie a zonei euro. În 2024, numărul de decese a fost cu aproximativ 281.000 mai mare decât cel de nașteri, iar populația a scăzut cu 37.000 la 58,93 milioane, continuând o tendință care durează de un deceniu. Pentru a contracara depopularea în curs și pentru a menține nivelurile actuale de locuitori, Italia ar trebui să primească cel puțin zece milioane de imigranți până în 2050, potrivit studiilor institutului de reflecție Osservatorio Conti Pubblici, notează Reuters. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele