Nouă state UE cer o nouă interpretare a drepturilor europene pentru a ușura deportarea migranților
Liderii a nouă state membre ale Uniunii Europene spun că doresc o reinterpretare a Convenției Europene a Drepturilor Omului pentru a aborda mai bine migrația neregulamentară pe continent și pentru a crește numărul deportărilor. Într-o scrisoare deschisă făcută publică joi la Roma, liderii au declarat că interpretările Convenției privind drepturile omului de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului au limitat flexibilitatea Guvernelor naționale și le-au împiedicat pe acestea să expulzeze migranții care comit infracțiuni. Documentul a fost publicat joi ca parte a unui efort condus de Italia și Danemarca. De asemenea, a fost semnat de lideri din Austria, Belgia, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia, conform Associated Press. Mesajul lor vine în timp ce partidele anti-imigrație din întreaga Europă au crescut în popularitate în ultimele luni. Interpretarea Convenției de către instanță a protejat „persoanele greșite” Interpretarea Convenției de către instanță în „cazurile privind expulzarea cetățenilor străini infractori” a protejat „persoanele greșite” și a impus prea multe limite pentru a decide cine poate fi expulzat, se arată în scrisoare. „Este important să evaluăm dacă, în unele cazuri, instanța a extins excesiv domeniul de aplicare al Convenției în comparație cu intențiile sale inițiale, modificând astfel echilibrul dintre interesele care trebuie protejate”, au scris ei. În timpul unei conferințe de presă joi cu omologul său danez Mette Frederiksen, premierul italian Giorgia Meloni a declarat că scrisoarea urmărește „deschiderea unei dezbateri politice asupra unor convenții europene și asupra capacității acestor convenții de a aborda marile probleme ale timpului nostru, începând tocmai cu problema migrației”. „Credem că dezvoltarea interpretării Curții a limitat, în unele cazuri, capacitatea noastră de a lua decizii politice în democrațiile noastre”, au adăugat semnatarii. În scrisoare, Meloni, Frederiksen și co-semnatarii lor au subliniat câteva schimbări concrete pe care ar dori să le vadă. Propunerile includ o mai mare libertate de a decide când să fie expulzați cetățenii străini și capacitatea de a lua măsuri eficiente împotriva „statelor ostile care încearcă să ne folosească valorile și drepturile împotriva noastră prin instrumentalizarea migranților la granițele noastre”. Curtea Europeană a Drepturilor Omului se ocupă de plângerile împotriva celor 46 de state membre ale Consiliului Europei, în temeiul Convenției Europene a Drepturilor Omului. Printre acestea, inclusiv multe cazuri care implică migranți și solicitanți de azil. Organizația interguvernamentală nu este o instituție a Uniunii Europene și a fost înființată în urma celui de-al Doilea Război Mondial pentru a promova pacea și democrația. Semnată în 1950 de Consiliul Europei, Convenția este un tratat internațional conceput pentru a proteja drepturile omului și libertățile fundamentale în Europa. În acest an, trecerea neregulamentară a frontierei în Uniunea Europeană a scăzut cu 27%, potrivit Frontex, Agenția Uniunii Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Donald Tusk a RESPINS planurile cancelarului german Friedrich Merz de a înăspri controalele la frontierele Germaniei Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Nicușor Dan, discuție telefonică cu Mark Rutte: Ne bazăm pe NATO pentru a garanta securitatea de neclintit a României / Mesaj pentru Giorgia Meloni
Președinte ales al României, Nicușor Dan, a avut luni după-masă o discuție telefonică cu secretarul general NATO, Mark Rutte, potrivit echipei sale de comunicare. „Îi mulțumesc Secretarului General al NATO, Mark Rutte, pentru conversația pe care am avut-o în această dimineață. I-am transmis că România va rămâne un aliat ferm în cadrul NATO. În același timp, ne bazăm pe NATO pentru a garanta securitatea de neclintit a României”, i-a spus Nicușor Dan. Nicușor Dan spune că, pe durata mandatului său, România va prioritiza investițiile în industria de apărare autohtonă: „Intern, ne vom concentra eforturile pe investițiile în apărare pentru a întări legătura transatlantică, esențială atât pentru România, cât și pentru Alianță”. Nicușor Dan i-a răspuns „leonesei” Meloni pe X „Îi mulțumesc sincer prim-ministrului Giorgia Meloni pentru felicitările sale în numele guvernului italian. Sunt încrezător că, împreună, putem consolida în continuare cooperarea bilaterală dintre țările noastre, în spiritul păcii, stabilității și prosperității pentru Europa Unită”, a scris Nicușor Dan pe X. I sincerely thank Prime Minister @GiorgiaMeloni for her heartfelt congratulations on behalf of the Italian Government. I am confident that, together, we can further strengthen the bilateral cooperation between our countries in the spirit of peace, stability, and prosperity for… https://t.co/kr14qPeNzY — Nicușor Dan (@NicusorDanRO) May 19, 2025 „În numele Guvernului italian, îi adresez felicitări lui Nicuşor Dan pentru alegerea sa în funcţia de preşedinte al României”, spune Giorgia Meloni al cărei guvern de coaliţie include şi partidul extremistului Matteo Salvini, care şi-a exprimat de multe ori sprijinul pentru George Simion şi a criticat anularea alegerilor şi interzicerea candidaturii lui Călin Georgescu. „Sunt convinsă că vom putea construi o colaborare constructivă, în vederea consolidării cooperării bilaterale între ţările noastre şi cu obiectivul comun de a promova pacea, stabilitatea şi prosperitatea pentru popoarele noastre şi pentru Europa”, i-a transmis Giorgia Meloni lui Nicuşor Dan. Edilul Capitalei a câștigat scrutinul electoral din 18 mai, cu peste 820.000 de voturi față de contracandidatul său, George Simion. Nicușor Dan a obținut un scor de 53,6%, la o prezență de 64,72%, adică peste 6 milioane de voturi. Foto: Alexandra Pandrea CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
Acordul dintre guvernul Meloni și Starlink, în impas. Italia suspendă discuțiile invocând scandalurile legate de Elon Musk
Discuțiile dintre guvernul italian condus de Giorgia Meloni și compania SpaceX, deținută de Elon Musk, privind implementarea sistemului de comunicații satelitare Starlink în scopuri de apărare și diplomație, au fost suspendate, a anunțat ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto, într-un interviu acordat publicației La Repubblica, scrie Politico. Decizia survine în contextul amplificării controverselor generate de pozițiile publice ale lui Musk, care afectează serios percepția publică și susținerea politică față de un posibil acord tehnologic de securitate între Italia și Starlink. „Totul s-a oprit”: negocierile, blocate pe termen nedeterminat „Totul s-a oprit”, a declarat Crosetto, adăugând că în acest moment „nu mai există nicio discuție tehnică” în desfășurare cu compania lui Musk. Ministrul a explicat că scandalurile recente „declanșate de și în jurul lui Elon Musk” au pus complet în umbră latura tehnologică și strategică a posibilei colaborări. Potrivit oficialului italian, reluarea discuțiilor va fi posibilă „doar când controversele se vor liniști și contextul politic va permite o abordare pragmatică”, fără interferențe ideologice sau mediatice. O colaborare strategică controversată încă de la început Informațiile privind un posibil acord între guvernul italian și Starlink au apărut în ianuarie 2025, imediat după vizita premierului Giorgia Meloni la reședința președintelui american Donald Trump, în Florida. Relațiile strânse dintre Meloni și administrația Trump, dar și deschiderea sa față de Musk, au alimentat speculații privind o colaborare strategică între Italia și SpaceX pentru dezvoltarea unui sistem de comunicații satelitare securizate. Aceste negocieri vizau o soluție de comunicații prin satelit de înaltă siguranță, destinată utilizării în domeniul apărării și al diplomației — o infrastructură critică pentru un stat membru NATO și al Uniunii Europene. Opoziția italiană, reacție dură după amenințările lui Musk la adresa Ucrainei Controversa a luat amploare după ce, la începutul lunii martie, Elon Musk a amenințat că ar putea opri sistemul Starlink folosit în Ucraina, în condițiile în care acesta este esențial pentru comunicațiile forțelor armate ucrainene. Declarația lui Musk a stârnit un val de reacții negative la nivel internațional, fiind interpretată ca un gest de presiune politică și instabilitate strategică. În Italia, partidele de opoziție au reacționat rapid, cerând guvernului Meloni să oprească negocierile cu SpaceX, acuzând lipsa de predictibilitate și caracterul riscant al unei colaborări cu o companie controlată de un personaj perceput ca instabil și politic influent. Elon Musk, la mijloc între tehnologie și geopolitică Pe lângă faptul că este CEO al SpaceX, Elon Musk este și un apropiat al președintelui Donald Trump, căruia i-a oferit sprijin politic și consultanță informală în mai multe rânduri. Această poziție îl transformă într-o figură polarizantă în Europa, mai ales în contextul sensibil al conflictului din Ucraina și al tensiunilor transatlantice. De altfel, ministrul italian al Apărării a subliniat că, dincolo de calitățile tehnologice ale sistemului Starlink, „întrebarea esențială este ce este mai util și mai sigur pentru națiune”. Un viitor incert pentru colaborarea Italia–Starlink Pentru moment, nu există un calendar clar pentru reluarea discuțiilor dintre guvernul italian și compania lui Musk. Deși nu s-a anulat oficial posibilitatea unui acord, autoritățile italiene transmit un mesaj de prudență, în condițiile în care orice colaborare tehnologică în domeniul apărării este supusă unei evaluări riguroase, atât din punct de vedere al securității naționale, cât și al imaginii publice. Pe fondul tensiunilor internaționale și al ascensiunii discursurilor autoritare, colaborarea dintre state și giganți tehnologici privați precum Starlink devine o temă tot mai sensibilă. În Italia, cazul Musk servește drept exemplu elocvent al felului în care politicile externe, controversele personale și interesele comerciale se pot ciocni într-un domeniu cheie precum cel al securității digitale.