Etichetă: grecia

Metroul din Atena, alcătuit din trei linii feroviare, dar cu stații modernizate și digitalizate. Cât costă biletele pentru călătorii

Dacă rețeaua „Metrorex” a Bucureștiului are cinci linii de metrou (plus alte două în pregătire), metroul din Atena  trei linii. Stațiile sunt strategic amplasate în toată capitala Greciei, zeci de cartiere fiind deservite de rețea. Astfel, turiștii pot ajunge mai ușor la atracții turistice, precum Acropola Atenei, Templul lui Hefaistos, Agora grecească, Forumul roman, Muzeul Național de Arheologie, Muzeul Acropole, Stadionul Panathenaic etc. De asemenea, leagă Portul Pireu de Aeroportul Internațional. Zilnic, metroul din Atena este folosit de peste 1,5 milioane de pasageri. Sistemul feroviar atenian a devenit operațional din 27 februarie 1869, iar în prezent, lungimea acestuia ajunge la 91,7 km, cu trenuri subterane care ating viteza de 80 km/oră.  Majoritatea stațiilor sunt modernizate și frumos amenajate. Pe 30 noiembrie 2024, orașul Salonic a devenit al doilea oraș din Grecia cu linii de metrou. Linia Verde – Linia 1 (Kifisia-Pireu) Linia Verde este cea mai veche linie de cale ferată, fiind cunoscută și ca „Electrikos”. Aceasta conectează suburbia Kifisia de nordul Atenei prin portul Pireu. Are stații în mai multe puncte cheie, precum Omonia și Monastiraki. Spre deosebire de celelalte două linii de metrou, Linia Verde este una de suprafață, iar viteza trenurilor este scăzută. Însă, pasagerii se pot bucura de peisajele pe care le pot admira prin ferestre. Linia Verde este utilă și pentru pasagerii care vor să ajungă mai repede pe insulele grecești, având legătura cu portul Pireu. Stații importante: Kifisia; Attiki (cu legătură la Linia Roșie); Viktoria; Omonoia (cu legătură la Linia Roșie); Monastiraki (cu legătură la Linia Albastră); Thissio; Portul Pireu. Linia Roșie – Linia 2 (Anthoupoli – Helliniko)  Linia Roșie este o linie feroviară subterană care se întinde din vestul Atenei  (Anthoupoli) până în sudul Capitalei (Helliniko). Este alcătuită din 18 stații, inclusiv stația Acropoli, cu acces direct către Partenonul Atenian. Stațiile importante: Attiki (conectată la Linia Verde); Larissa (conectată cu Stația Centrală Feroviară); Omonoia (conectată la Linia Verde); Panepistimio; Syntagma (conectată cu Linia Albastră și tramvai); Acropoli (stația cea mai populară, situată lângă Muzeul Acropole și Acropola Atenei); Syngrou Fix (conectată cu tramvaiele); Helliniko. Linia Albastră – Linia 3 (Dimotiko Theatro – Doukissis Plakentias/Aeroportul) Linia Albastră este linia de cale feroviară subterană care se întinde din portul Pireu până la Aeroportul Internațional din Atena. Are 27 de stații în total, dar cele mai aglomerate și populare sunt stațiile de la capăt. Cu metroul, durează o oră pentru ca pasagerii din Pireu să ajungă la Aeroport/sau invers. Stațiile importante: Piraeus; Kerameikos; Monastiraki; Syntagma; Evangelismos; Megaro Mousikis; Aeroportul. Cât costă un bilet pentru o călătorie cu metroul atenian? Bilet pentru 90 minute: 1,20 euro Bilet pentru 24 ore: 4,10 euro  Bilet pentru 5 zile: 8,20 euro  Bilet de turist pentru 3 zile: 20 euro  Bilet pentru călătorie directă către Aeroport: 9 euro  Pasagerii trebuie să-și scaneze biletele la punctele de verificare, atât la intrare, cât și la ieșire. Biletele se pot achiziționa de la caserie sau digital, de la automate. Minorii, studenții și pensionarii pot beneficia de reduceri, potrivit GREEKA. Autorul recomandă:  Prețul „UIMITOR” plătit de un turist român pentru a lua o masă cu preparate tradiționale grecești lângă Acropola din Atena

Metroul din Atena, alcătuit din trei linii feroviare, dar cu stații modernizate și digitalizate. Cât costă biletele pentru călătorii

Dacă rețeaua „Metrorex” a Bucureștiului are cinci linii de metrou (plus alte două în pregătire), metroul din Atena  trei liniiStațiile sunt strategic amplasate în toată capitala Greciei, zeci de cartiere fiind deservite de rețea. Astfel, turiștii pot ajunge mai ușor la atracții turistice, precum Acropola Atenei, Templul lui Hefaistos, Agora grecească, Forumul roman, Muzeul Național de Arheologie, Muzeul Acropole, Stadionul Panathenaic etc. De asemenea, leagă Portul Pireu de Aeroportul Internațional. Zilnic, metroul din Atena este folosit de peste 1,5 milioane de pasageri. Sistemul feroviar atenian a devenit operațional din 27 februarie 1869, iar în prezent, lungimea acestuia ajunge la 91,7 km, cu trenuri subterane care ating viteza de 80 km/oră.  Majoritatea stațiilor sunt modernizate și frumos amenajate. Pe 30 noiembrie 2024, orașul Salonic a devenit al doilea oraș din Grecia cu linii de metrou. Linia Verde – Linia 1 (Kifisia-Pireu) Linia Verde este cea mai veche linie de cale ferată, fiind cunoscută și ca „Electrikos”. Aceasta conectează suburbia Kifisia de nordul Atenei prin portul Pireu. Are stații în mai multe puncte cheie, precum Omonia și Monastiraki. Spre deosebire de celelalte două linii de metrou, Linia Verde este una de suprafață, iar viteza trenurilor este scăzută. Însă, pasagerii se pot bucura de peisajele pe care le pot admira prin ferestre. Linia Verde este utilă și pentru pasagerii care vor să ajungă mai repede pe insulele grecești, având legătura cu portul Pireu. Stații importante: Kifisia; Attiki (cu legătură la Linia Roșie); Viktoria; Omonoia (cu legătură la Linia Roșie); Monastiraki (cu legătură la Linia Albastră); Thissio; Portul Pireu. Linia Roșie – Linia 2 (Anthoupoli – Helliniko)  Linia Roșie este o linie feroviară subterană care se întinde din vestul Atenei  (Anthoupoli) până în sudul Capitalei (Helliniko). Este alcătuită din 18 stații, inclusiv stația Acropoli cu acces direct către Partenonul Atenian. Stații populare: Attiki (conectată la Linia Verde); Larissa (conectată cu Stația Centrală Feroviară); Omonoia (conectată la Linia Verde); Panepistimio; Syntagma (conectată cu Linia Albastră și tramvai); Acropoli (stația cea mai populară, situată lângă Muzeul Acropole și Acropola Atenei); Syngrou Fix (conectată cu tramvaiele); Helliniko. Linia Albastră – Linia 3 (Dimotiko Theatro – Doukissis Plakentias/Aeroportul) Linia Albastră este linia de cale feroviară subterană care se întinde din portul Pireu până la Aeroportul Internațional din Atena. Are 27 de stații în total, dar cele mai aglomerate și populare sunt stațiile de la capăt. Cu metroul, durează o oră pentru ca pasagerii din Pireu să ajungă la Aeroport/sau invers. Stațiile importante: Piraeus; Kerameikos; Monastiraki; Syntagma; Evangelismos; Megaro Mousikis; Aeroportul. Cât costă un bilet pentru o călătorie cu metroul atenian? Bilet pentru 90 minute: 1,20 euro Bilet pentru 24 ore: 4,10 euro  Bilet pentru 5 zile: 8,20 euro  Bilet de turist pentru 3 zile: 20 euro  Bilet pentru călătorie directă către Aeroport: 9 euro  Pasagerii trebuie să-și scaneze biletele la punctele de verificare, atât la intrare, cât și la ieșire. Biletele se pot achiziționa de la caserie sau digital, de la automate. Minorii, studenții și pensionarii pot beneficia de reduceri, potrivit GREEKA. Autorul recomandă:  Prețul „UIMITOR” plătit de un turist român pentru a lua o masă cu preparate tradiționale grecești lângă Acropola din Atena

De ce preferă unii români vacanțele cu autocarul în Grecia și Turcia. Mister elucidat

Sunt și români care preferă să călătorească cu autocarul spre Grecia și Turcia, cu tone de bagaje și gândul la vacanță. Cei mai mulți nici nu se mai gândesc la orele petrecute pe drum, ci doar la momentul în care se vor relaxa pe plajele cu nisip fin. Dar papornițele primează, chiar și la întoarcere. Cu gândul la vacanță, dar și la familia și nepoții stabiliți în Grecia, doamna Lidia vrea să le ducă celor dragi bunătăți din România. Doamna Lidia știe că rudele o așteaptă cu bunătăți de negăsit în Grecia, dar se va bucura și de câteva zile de relaxare la plajă. Pregătită de vacanță, însă de data aceasta pe meleaguri turcești este și Marina, îmbrăcată în blugi, accesorizați cu mini ursuleț și cu toate bijuteriile la vedere. Merge să se distreze în căutare de baclava și ciurucuri din bazar. Marina și-a luat doar un mic bagaj pentru că de gând să își reînnoiască garderoba pentru vară. Mi-am luat doar strictul necesar, că știu că mă întorc cu cu haine, dezvăluie ea secretul călătoriei. Dar, ca echipa să fie completă. Marina o așteaptă pe doamna Elisabeta pentru ca drumul lung să fie unul distractiv. La cei 70 de ani, doamna Elisabeta este plină de viață și dornică să călătorească. Suntem pensionari, ce să facem? Ce să facem? Ne ducem acolo la oo.., vor să ne ne ducem și noi. Ce să facem? Sunt bătrână, ce să fac acasă? Am nepoți mari și mă duc și mă plimb, mă vizitez și mă întorc dacă e nevoie. Peste o săptămână mai plec, iar. Plecările sunt aproape toată săptămâna, iar pasagerii au parte de condiții moderne de transport. Cei care plănuiesc o vacanță în Grecia sau Turcia pot cumpăra bilete atât online, dar și de la agențiile din oraș.

Cât te costă să o călătorie în Santorini, posibil adevărata Atlantida

Platon povestea în  dialogurile sale despre existența unui Atlantidei, într-un loc unde apunea Soarele, și care a creat un mare imperiu maritim care stăpânea lumea de vest, fiind în contrast cu Imperiul Persan care stăpânea lumea de est.  În dialogurile „Timaeus” și „Critias”, Platon a scris despre Atlantida era un continent sau o insulă din Oceanul Atlantic, iar sursa de inspirație ar fi de la Solon, omul de stat care a creat democrația ateniană. El ar fi vizitat Egiptul și ar fi găsit texte egiptene străvechi despre civilizația misterioasă care a existat cu 9000 ani înainte. Legenda Atlantidei Atlantida era situată dincolo de Coloanele lui Hercule, fiind un oraș construit pe o insulă mai mare decât Libia și Asia Mică (Turcia) laolaltă. În porțiunea nordică a insulei și de-a lungul țărmului erau munți care cuprindeau o mare câmpie în formă alungită spre sud, extinsă pe o suprafață de 555 km. La 9 km de coastă era un munte scund, separat, iar de jur împrejur, insula centrală avea 0,92 km diametru. Populația îl venera pe Poseidon, zeul mărilor.  El și-a sculptat muntele unde locuia iubita sa într-un palat maiestuos, înconjurat cu trei șanțuri circulare. O confederație de regi puternici și măreți din Atlantida au făurit un imperiu maritim prosper. Cel mai bătrân rege, Atlas, era cel mai drept, încât că în onoarea sa, întreaga insulă și oceanul înconjurător au fost numite după numele său: Atlantida și Oceanul Atlantic. Atlas avea frați gemeni cu care a împărțit puterea: fratele său geamăn Gadeirus precum și alte patru perechi de gemeni: Ampheres și Evaemon, Mneseus și Autochton,  Elasippus și Mestor, Azaes și Diaprepes. Scufundarea Atlantidei Atlanții au construit poduri spre nord de munte, creând o rută către restul insulei, și au săpat un canal către mare, tuneluri în inelele de stâncă pentru ca navele să poată traversa orașul din jurul muntelui. Fiecare pasaj era păzit de porți și turnuri. Zidurile înconjurau fiecare inel al orașului, fiind construite din rocă roșie, albă și neagră, acoperite cu alamă, staniu și oricalc. Atlanții au traversat dincolo de Coloanele lui Hercule și au cucerit teritorii din Libia, ajungând până în Egipt și în Italia, unde au luat populații în sclavie. Dar atenienii au format o alianță și s-au opus imperiului atlantic. Imperiul a fost învins, iar teritoriile ocupate au fost eliberate. Imperiul atlantic s-a prăbușit în haos și violență. La scurt timp, au avut loc inundații și cutremure, iar într-o noapte, insula Atlantida s-a scufundat în adâncurile mării, drept pedeapsă din partea lui Zeus pentru mândrie și aroganță. Unde s-ar fi situat Atlantida, de fapt? Mulți istorici au considerat Atlantida doar o legendă de-a lungul timpului. Nu s-au găsit deloc ruine sau formațiuni geologice care să indice existența unei insule sau a unui continent. Cercetătorii au considerat Atlantida drept o simplă alegorie a hubrisului națiunilor. Era, practic, o lecție de învățăminte despre civilizațiile care se prăbușesc din pricina mândriei  și aroganței. Însă, în 1996, Eberhard Zangger a scris în cartea sa publicată în 1993 – „The Flood from Heaven: Deciphering the Atlantis legend”, că legenda Atlantidei ar putea avea un sâmbure de adevăr. Povestea ar fi fost inspirată după un eveniment real. Autorul a identificat mai multe orașe și locuri ca fiind sursă de inspirație pentru povestea lui Platon. Iar el consideră Santorini drept una dintre insulele pe care s-ar fi construit adevăratul oraș Atlantida. Cândva, Santorini, alături de insulele Therasia și Aspronisi, alcătuiau o insulă circulară. În jurul anului 1600 î.Hr., în Santorini, un vulcan masiv a erupt. A fost înregistrată ca cea mai mare erupție vulcanică din istoria antică, cauzând colapsul centrului insulei în mare, rezultând caldeira pe care o vedem azi. Valurile gigantice provocate de tsunami și norii de cenușă au devastat toate regiunile înconjurătoare, inclusiv Egiptul. Arheologii au găsit Akrotiri, unul dintre marile orașe minoice cu tehnologie avansată, artă intrigată, economie înfloritoare și o societate dezvoltată. Citește mai mult despre:  Legenda ATLANTIDEI a lui Platon, inspirată de o erupție vulcanică devastatoare din Santorini care s-a petrecut acum 3600 de ani Santorini – Geografie și Istorie Santorini, cunoscută oficial și ca Thera sau Thira, are o suprafață de 73 km pătrați și se situează la 200 km de Grecia continentală.  Este o insulă  cu plaje vulcanice și peisaje impresionante, făcând dintr-un mic arhipelag circular format de caldeira vulcanică. Este populată de 15.480 de locuitori. Între anii 3000 și 1630 î.Hr., insula a fost stăpânită pe durata epocii bronzului de către civilizația minoică. În Akrotiri, un oraș împrejmuit cu ziduri de până la 8 metri, erau construite clădiri de trei etaje, străzi pavate, piețe și spații de depozitare pentru vase ceramice. Locuințele bogaților erau ornamentate cu fresce și picturi murale, ilustrând corăbii, delfini, pescari, luptători de box  și femei așezate la umbra unor baldachine. Clima este semi-aridă, cu caracteristici mediteraneene: veri secetoase și uscate, ierni umede. Populația insulei trăiește din turism, agricultură, industria vinului. Vinul alb din Santorini este vestit pentru aroma sa puternică rezultată dintr-un amestec cu citrice și sare iodată din cenușa vulcanică.  Cândva o sursă de inspirație pentru legenda Atlantidei, insula este populară acum pentru satele cu locuințele albe sau viu colorate, precum și pentru bisericile de arhitectură bizantină. Cât te costă să vizitezi Santorini Dacă vrei să-ți petreci vacanța pe o insulă grecească cu un buget planificat, Santorini este destinația ideală. Zborul de aproape 2 ore de la București către insulă costă în jur de 600 lei dus-întors pentru o singură persoană. În perioada sezonului estival, biletul unui zbor low-cost poate să coste mai mult: 208 de euro la Wizz Air, între 1 și 8 august. O altă modalitate este să mergi cu mașina de la București la Atena. Din Atena, la prețul de 242 lei, poți să-ți transporți mașina cu feribotul, într-o călătorie ce durează 10 ore. Iată taxele de drum București – Santorini, potrivit Știrile PRO TV: Pod Giurgiu – Ruse: 3 € dus – 2 € întors Vigneta Bulgaria: 8 € Autostrada Grecia: Salonic – Atena – 24 € pe sens Pret feribot Atena – Santorini : diferă în

15 obiective de văzut în Creta, insula minotaurului

Cu multe milenii în urmă,  într-o peșteră din insula Creta, a locuit un copil cu păr bălai care era alăptat de o capră. Era acompaniat de două nimfe și nouă cureți, divinități ale vegetației. Când plângea, aceștia îl ocroteau cu zăngănitul scuturilor, acoperindu-i plânsetele.  Copilul se numea Zeus și era ascuns de mama sa, Rhea. Cronos, tatăl său și regele titanilor, voia să-l înghită pentru că-i era frică că acesta i-ar putea lua tronul. Zeus a fost ascuns în peștera Muntelui Ida pe această insulă cu relief predominant muntos și stâncos, cu climat semi-arid și briză mediteraneeană. Cu o suprafață de 8.450 km pătrați, insula este populată de 624.408 de locuitori. Muntele Ida este cel mai înalt vârf al insulei.  Cel mai mare oraș este Heraklion. Demografic, populația este majoritar greacă și cu minoritate turcă. În urmă cu 3000 – 4000 ani, insula era populată de minoici care au creat prima civilizație avansată din istoria Europei. Legenda Europei După mulți ani, copilul a crescut. Zeus s-a luptat cu titanii, l-a înlănțuit pe Cronos în Tartar și a devenit regele zeilor olimpieni și zeul cerului. Într-o zi, s-a îndrăgostit de o prințesă feniciană, Europa. Atât de tare tânjea după ea că s-a preschimbat într-un taur alb care s-a strecurat în cireada ei. Impresionată, prințesa s-a urcat pe taurul alb. Taurul a ieșit din țarc și s-a aruncat în mare cu ea, înotând până pe insula Creta, condusă atunci de regele Asterion. Acolo, Zeus s-a preschimbat în forma sa umană și au făcut dragoste. Europa a rămas însărcinată și a dat naștere la trei copii: Minos, Rhadamanthus și Sarpedon. Sarpedon a devenit rege în Lycia, Rhadamanthus a devenit stăpânitorul Insulelor Fericiților din Oceanul Atlantic, iar Minos a devenit regele insulei Creta. Când Zeus a plecat înapoi în Olimp, Asterion a luat-o în căsătorie pe Europa. Minos și Labirintul Minotaurului Când Minos l-a urmat la tron, Minos s-a rugat la Poseidon pentru o domnie prosperă. Zeul mărilor i-a dăruit un taur pentru sacrificiu. Când regele Minos l-a văzut că era prea frumos ca să fie jertfit, Poseidon s-a înfuriat, iar împreună cu Afrodita, zeița dragostei, au blestemat-o pe Pasiphae, soția lui Minos, pentru a se îndrăgosti de taur. Ea i-a dat naștere unui Minotaur, un băiat cu cap de taur, cu două coarne, cu trup de om și cu coadă de taur. Când a crescut, Minotaurul a provocat numai distrugeri și masacre.  Înspăimântat, Minos l-a angajat pe un arhitect, Dedal, și pe fiul său, Icar, pentru a-i construi un labirint subteran în care să fie înlănțuită creatura. După ce a finalizat lucrarea, Minos i-a închis pe Dedal și fiul său într-un turn, cu accesul blocat la ieșire. Dedal și Icar au strâns penele lăsate de pescăruși, și cu puțină ceară de albine, au construit câte o pereche de aripi. Dedal a reușit să scape după ce și-a luat zborul, însă fiul său, pentru că s-a dus la altitudine prea mare, razele lui Helios i-au topit ceara de albine de pe aripi. Tânărul a căzut în apele Mării Egee. Legenda lui Tezeu Între timp,  după ce a scăpat de taurul cretan (capturat de Hercule în una dintre cele 12 munci ale sale), regele Minos a decretat ca la fiecare 9 ani, să fie sacrificați 14 tineri minotaurului pentru a-i potoli furia. Se spune că mugetele și urletele Minotaurului care se auzeau de sub pământ provocau cutremure catastrofale la suprafață. Și chiar așa este, Creta este o insulă cu o activitate seismică intensă. Potrivit miturilor, Tezeu, un erou atenian, fiul lui Poseidon, crescut de regele Egeu și de prințesa Aethrea, s-a strecurat în labirintul din Creta pentru a-l decapita pe minotaur cu o secure. A ieșit la suprafață din labirintul lui Dedal cu ajutorul unui ghem de ață. 15 obiective de vizitat Potrivit Trip Advisor, iată 15 obiective turistice de vizitat: Plaja Elafonissi: Situată pe coasta de sud-vest a Cretei, această plajă izolată este cunoscută mai ales pentru nisipul rozariu, apele cristaline și cedrii din apropiere, și trebuie vizitată dimineața pentru a evita traficul și a-ți asigura un șezlong și o umbrelă înainte să se aglomereze; Plaja Elafonissi Laguna Balos: Această lagună cu apă turcoaz este unul dintre cele mai fotografiate locuri de pe insula Creta; Plaja Falassarna: Această plajă publică de pe coasta de vest a Cretei este cunoscută pentru nisipul alb și roz fin, cu priveliști uimitoare pe durata apusului, fiind numai ideal pentru a face skijet și surfing în apele cristaline sau a explora șirul de taverne cu fructe de mare; Plaja Falassarna Orașul Vechi Rethymnon:  labirintul de străzi înguste și biserici ortodoxe pitorești din Orașul Vechi din Rethymnon, cu influențe arhitecturale venețiene și turcești,  unde se pot vedea Moscheea Neratze și magnifica fortăreață venețiană, sau să savurați o salată grecească la restaurantele în aer liber în timp ce ascultați sunetul valurilor din port; Aquaworld: primul acvariu din Creta, cu animale marine locale și reptile din Creta și din întreaga lume; Spinalonga (Kalydon): O insulă situată la nord-est de Creta cu fortificații venețiene ce a servit cândva ca o colonie izolată de oameni bolnavi de lepră, între 1904 și 1957; Palatul din Knossos: Acest sit arheologic antic este situat chiar în afara capitalei insulei, înconjurat de dealuri frumoase, unde puteți explorați ruinele palatului construit din anul 1900 î.Hr. pentru a afla istoria fascinantă a civilizației minoice, admirând Sala Tronului și frescele uimitoare care au supraviețuit timp de mii de ani, dar trebuie să îl vizitați dimineața devreme, mai ales vara, pentru a evita cozile lungi sub soarele fierbinte; Portul Venețian Vechi: zonă portuară care îmbină farmecul istoric cu cafenelele animate, priveliști pitorești cu farul în preajmă; Muzeul Arheologic din Heraklion: Muzeu cu artefacte minoice și cicladice; Lacul Kournas: Lac cu apă dulce, limpede și caldă, ideal pentru înot, snorkeling, deplasări cu bărci sau hidrobiciclete; Parcul Național Cheile Samariei: ziduri înalte de piatră ce închid între ele un hău, unde altădată se ascundeau răufăcătorii;  Plaja Matala Mănăstirea Arkadi: Mănăstire istorică cu grădini și o capelă barocă, care include un mic muzeu și

15 obiective de văzut în Creta, insula în care s-ar fi aflat Labirintul unde un Minotaur fioros devora oameni. Este și locul unde a crescut Zeus

Cu multe milenii în urmă,  într-o peșteră din insula Creta, a locuit un copil cu păr bălai care era alăptat de o capră. Era acompaniat de două nimfe și nouă cureți, divinități ale vegetației. Când plângea, aceștia îl ocroteau cu zăngănitul scuturilor, acoperindu-i plânsetele.  Copilul se numea Zeus și era ascuns de mama sa, Rhea. Cronos, tatăl său și regele titanilor, voia să-l înghită pentru că-i era frică că acesta i-ar putea lua tronul. Zeus a fost ascuns în peștera Muntelui Ida pe această insulă cu relief predominant muntos și stâncos, cu climat semi-arid și briză mediteraneeană. Cu o suprafață de 8.450 km pătrați, insula este populată de 624.408 de locuitori. Muntele Ida este cel mai înalt vârf al insulei.  Cel mai mare oraș este Heraklion. Demografic, populația este majoritar greacă și cu minoritate turcă. În urmă cu 3000 – 4000 ani, insula era populată de minoici care au creat prima civilizație avansată din istoria Europei. Legenda Europei După mulți ani, copilul a crescut. Zeus s-a luptat cu titanii, l-a înlănțuit pe Cronos în Tartar și a devenit regele zeilor olimpieni și zeul cerului. Într-o zi, s-a îndrăgostit de o prințesă feniciană, Europa. Atât de tare tânjea după ea că s-a preschimbat într-un taur alb care s-a strecurat în cireada ei. Impresionată de maiestuozitatea, prințesa s-a urcat pe taurul alb. Taurul a ieșit din țarc și s-a aruncat în mare cu ea, înotând până pe insula Creta, condusă atunci de regele Asterion. Acolo, Zeus s-a preschimbat în forma sa umană și au făcut dragoste. Europa a rămas însărcinată și a dat naștere la trei copii: Minos, Rhadamanthus și Sarpedon. Sarpedon a devenit rege în Lycia, Rhadamanthus a devenit stăpânitorul Insulelor Fericiților din Oceanul Atlantic, iar Minos a devenit regele insulei Creta. Când Zeus a plecat înapoi în Olimp, Asterion a luat-o în căsătorie pe Europa. 15 obiective de vizitat Potrivit Trip Advisor, iată 15 obiective turistice de vizitat: Plaja Elafonissi  Laguna Balos Plaja Falassarna Orașul Vechi Rethymnon Acvariul și Centrul de Salvare a Reptilelor Aquaworld Spinalonga (Kalydon) Palatul din Knossos Portul Venețian Vechi Muzeul Arheologic din Heraklion Lacul Kournas Parcul Național Cheile Samariei Plaja Matala Mănăstirea Arkadi Satul de pe plajă și Parcul Acvatic  Plaja Stalis Minos și Labirintul Minotaurului Când Minos l-a urmat la tron, Minos s-a rugat la Poseidon pentru o domnie prosperă. Zeul mărilor i-a dăruit un taur pentru sacrificiu. Când regele Minos l-a văzut că era prea frumos ca să fie jertfit, Poseidon s-a înfuriat, iar împreună cu Afrodita, zeița dragostei, au blestemat-o pe Pasiphae, soția lui Minos, pentru a se îndrăgosti de taur. Ea i-a dat naștere unui Minotaur, un băiat cu cap de taur și cu două coarne. Când a crescut, Minotaurul a provocat numai distrugeri și masacre.  Înspăimântat, Minos l-a angajat pe un arhitect, Dedal, și pe fiul său, Icar, pentru a-i construi un labirint subteran în care să fie înlănțuită creatura. După ce a finalizat lucrarea, Minos i-a închis pe Dedal și fiul său într-un turn, cu accesul blocat la ieșire. Dedal și Icar au strâns penele lăsate de pescăruși, și cu puțină ceară de albine, au construit câte o pereche de aripi. Dedal a reușit să scape după ce și-a luat zborul, însă fiul său, pentru că s-a dus la altitudine prea mare, razele lui Helios i-au topit ceara de albine de pe aripi. Tânărul a căzut în apele Mării Egee. Legenda lui Tezeu Între timp,  după ce a scăpat de taurul cretan (capturat de Hercule în una dintre cele 12 munci ale sale), regele Minos a decretat ca la fiecare 9 ani, să fie sacrificați 14 tineri minotaurului pentru a-i potoli furia. Se spune că mugetele și urletele Minotaurului care se auzeau de sub pământ provocau cutremure catastrofale la suprafață. Și chiar așa este, Creta este o insulă cu o activitate seismică intensă. Potrivit miturilor, Tezeu, un erou atenian, fiul lui Poseidon, crescut de regele Egeu și de prințesa Aethrea, s-a strecutat în labirintul din Creta pentru a-l decapita pe minotaur cu o secure. A ieșit la suprafață din labirintul lui Dedal cu ajutorul unui ghem de ață. Civilizația minoică Practicau agricultura, cultivând grâu, orz, morcovi, pere, sparanghel, năut, măsline, viță de vie culegând moluște și crescând albine, vite,  oi, porci și capre. Apa era adusă din râul Geropoamos, precum și din lacurile Kournas, Voulismeni și Agia. Importau palmier și pisici pentru vânat din Egipt, precum și rodii din Orientul Apropiat. Între anii 3100 și 1420 î.Hr., minoicii au creat un imperiu maritim și o societate cu o cultură atât de înfloritoare încât că apărut consemnări inscripționate pe tăblițele de lut asiriene, în hieroglifele egiptene și în Vechiul Testament. Egiptenii o numiseră „Keftiu”, iar evreii o cunoșteau ca insula Caphtor. Civilizația minoică s-a dezvoltat dintr-o cultură neolitică locală. Localnicii erau artiști, navigatori, negustori și meșteșugari iscusiți. Erau pricepuți la creat vase de lut pictate și decorate, bijuterii (diademe, brățări, inele, medalioane), figurine zoomorfice (taur în special) și arme din bronz folosite în scop ceremonial (pumnale, săbii, topoare). Palatele minoice Minoicii construiau palate masive cu camere rectangulare și cu coloane groase, precum cele de la Knossos, Phaistos, Malia, Galatas și Zakros. Arheologul britanic Sir Arthur Evans, care a excavat ruinele palatului de la Knossos, a presupus că palatul de la Knossos ar putea fi labirintul lui Minos. În realitate, palatele includeau altare, spații deschise pentru festivități, ateliere, magazii pentru cereale și sala tronului, cu pereți decorați cu fresce cu atleți care efectuau sărituri peste tauri. În ce privește religia, s-au găsit figurine cu preotese sau zeițe îmbrăcate în tunici lungi, mânuind șerpi încolăciți. Societatea minoică Societatea minoică era divizată: bărbații și băieții trăiau separați de femei și fete. Bărbații sunt prezentați cu piele închisă la culoare, iar femeile cu piele albă.  Bărbații sunt ilustrați sumar îmbrăcați, pe când femeile sunt ilustrate cu talie de viespe, îmbrăcate în rochii viu colorate (portocaliu sau albastru) din in, cu decolteul expus sau topless, cu sânii excesiv de mari (simbolism). Femeile pictate arată că societatea minoică era stratificată – femeile de elită, femeile de

Grecia: Cinci înalți oficiali guvernamentali, inclusiv un ministru, au demisionat după acuzații de fraudă cu fonduri UE pentru agricultură

Cinci oficiali guvernamentali greci de rang înalt, inclusiv un ministru și trei miniștri adjuncți, au demisionat vineri, în urma acuzațiilor de implicare într-un scandal de corupție și gestionare defectuoasă a subvențiilor agricole primite din partea Uniunii Europene. Decizia vine după ce la începutul acestei săptămâni Parchetul European (EPPO) a trimis Parlamentului grec un dosar masiv cu acuzații privind posibila implicare a miniștrilor Guvernului într-o schemă de fraudă organizată. Subvenții UE primite pe baza unor declarații false Cazul a pornit de la presupusa gestionare defectuoasă a subvențiilor UE pentru agricultură, între 2019 și 2022, de către o agenție guvernamentală – Autoritatea de Plată pentru Politica Agricolă Comună din Grecia (OPEKEPE), însărcinată cu gestionarea subvențiilor. Dosarul nu este public, deși membrii Parlamentului îl pot citi, notează Bloomberg. Potrivit Parchetului European, un „număr semnificativ de persoane” au primit subvenții prin intermediul agenției, pe baza unor declarații false, inclusiv afirmații de deținere sau închiriere de pășuni care erau de fapt terenuri publice. Suspecții au continuat să depună declarații false până în 2024, păstrând dreptul la plata subvenției, a adăugat EPPO. Ministrul demisionar respinge acuzațiile Makis Voridis, ministrul Migrației și Azilului al Republicii Greciei, în timpul reuniunii miniștrilor de Interne din țările MED5 Italia, Cipru, Grecia, Malta, Spania, la Napoli, 12 aprilie 2025. Ministrul Migrației și Azilului, Makis Voridis, a depus o scrisoare de demisie adresată prim-ministrului vineri, dar și-a susținut nevinovăția, spunând că documentul nu include nicio acțiune de natură penală efectuată de el, și că demisionează pentru a se concentra pe combaterea acuzațiilor. Voridis a ocupat funcția de ministru al Agriculturii de la mijlocul anului 2019 până la începutul anului 2021. Prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis a acceptat demisia lui Voridis, precum și pe cele ale miniștrilor adjuncți ai Afacerilor Externe, Agriculturii și Alimentației și ai Guvernanței Digitale, precum și pe cea a secretarului general pentru Agricultură și Alimentație. Înlocuitori pentru toți cei cinci demisionari vor fi numiți „în zilele următoare”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Pavlos Marinakis, într-un comunicat. În Grecia, membrii Parlamentului se bucură de imunitate la urmărirea penală, imunitate care poate fi ridicată doar prin vot parlamentar. Guvernul grec promite să pună capăt oricăror practici incorecte în plata subvențiilor Grecia a decis deja că OPEKEPE va fi absorbită de Autoritatea Independentă pentru Venituri Publice, în încercarea de a se asigura că gestionarea fondurilor europene va fi transparentă. Vicepreședintele Guvernului, Kostis Hatzidakis, s-a întâlnit cu comisarul european pentru Agricultură și Alimentație, Christophe Hansen, pe 26 iunie, și a prezentat planul privind OPEKEPE, subliniind decizia Guvernului de a pune capăt oricăror practici incorecte în plata subvențiilor către fermieri. La începutul acestei luni, Comisia Europeană a anunțat că va reduce valoarea subvențiilor agricole pentru Grecia cu 5%, la 392 de milioane de euro. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele

Cât costă un sejur pe insula Thassos. Sfaturi utile pentru o vacanță relaxantă

Insula Thassos (376 km²), situată în partea de nord a Mării Egee și înconjurată de vegetație luxuriantă și cu ape limpezi, a devenit o alegere populară printre turiștii români pentru vacanțe cu peisaje spectaculoase și prețuri mai accesibile decât alte destinații grecești. Încă de la început, este bine de știut că în Thassos poți să nu cheltui foarte mulți bani, dacă limitezi mâncatul în oraș la doar o masă pe zi, astfel restul activităților nu te vor costa prea mult (plaja, șezlongul, cocktailurile, etc), notează Știrile Pro TV. În general, costurile unei vacanțe în această zonă, cheltuielile se împart între transport și cazare. Fiind cea mai apropiată insulă grecească de România, chiar lângă coasta de nord-est a Greciei, un drum cu mașina din București poate dura aproximativ zece ore, incluzând două treceri de frontieră și o cursă cu feribotul, care se poate lua din două locuri. Cea mai cunoscută variantă de traseu este ieșirea pe la Giurgiu-Ruse și traversarea Bulgariei în direcția Beala – Veliko Târnovo-Stara Zagora – Dimitrovgrad – Kărdjali – Makaza – Nimfea – Komotini – Keramoti – Thassos. Sunt 621 de kilometri pe care ar trebui să îi faci cam în 10 ore. O altă variantă de traseu poate fi cea cu intrare în Grecia pe la vama Kulata, fiind traseul perfect pentru cei care pleacă din sud-vestul sau din vestul României. Însă, din cauza lucrărilor la „Podul Prieteniei” se stă și 6 ore la cozi de 3 km. Vezi aici care sunt rutele alternative. Prețurile pentru o călătorie cu feribotul pe traseul Keramoti – Limenas sunt de 5 euro bilet întreg, 3 euro pentru copii, 20 de euro autovehicul până la 4,25 m, 25 de euro pentru autovehicule peste 4,25 m. Biletele se cumpără doar la casele de bilet cu puțin timp înainte de plecare. Alte costuri: Vinietă la Ruse – aproximativ 45 de lei pentru o săptămână; Taxă de pod la Ruse – 10 lei; Grecia Taxă de autostradă – 10 lei; Keramoti Feribot – aproximativ 26 de euro pentru 2 adulți și 2 copii + mașină. Cazarea în Thassos depinde de perioada în care plănuiești să stai, dar și de stilul de cazare pe care îl preferi. Astfel, prețul mediu pentru un hotel de 3 stele din Thassos în weekend este de 522 de lei. Apartamentele se închiriază cu prețuri începând de la 40 de euro, dar poți găsi și resorturi cu all inclusive. Costurile pentru un sejur în Thassos au crescut considerabil față de anii trecuți, bugetul pentru 2025 fiind în jur de 1.400 – 2.500 de euro pentru un sejur de 5 nopți cu demipensiune pentru 2 adulți și 2 copii mari. O vacanță pentru 2 persoane pentru 15 nopți de cazare costa anul trecut în jur de 4.000 de euro. Perioade mai ieftine pentru vacanță în Thassos Dacă vreți să evitați aglomerația din Thassos, ar fi indicat să mergeți la final de septembrie, până la mijlocul lunii octombrie, pentru că vremea este perfectă, insula e mai puțin aglomerată, iar apa la fel de caldă ca în sezonul estival. Începutul toamnei rămâne cald, cu temperaturi medii în septembrie între 20°C și 27°C. Octombrie și noiembrie sunt mai răcoroase, cu șanse crescute de ploaie. La începutul toamnei, vremea este încă potrivită pentru plajă și înot, iar pe măsură ce sezonul avansează, devine o perioadă excelentă pentru drumeții și explorarea pădurilor bogate ale insulei. Singurul dezavantaj este că unele taverne ar putea fi închise, mai scrie sursa citată. Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, … vezi toate articolele

Vacanță cu nervi și claxoane, pe la Giurgiu-Ruse. Care sunt rutele alternative la Podul Prieteniei, unde se stă și 6 ore la cozi de 3 km

Primii români care au luat drumul Greciei, odată cu vacanţa copiilor, au avut parte de o supriză neplăcută: au stat chiar şi şase ore pe „Podul Prieteniei”, Giurgiu – Ruse, după ce vecinii bulgarii au început lucrările de reparaţii. Teoretic, lunea e cea mai bună zi pentru a traversa Bulgaria, dar chiar şi astăzi coada s-a întins pe trei kilometri. Autorităţile de la noi se aşteaptă ca în plin sezon să fie şi mai rău şi recomandă folosirea rutelor alternative. Nervi şi claxoane. Aşa începe mult aşteptata vacanţa, cu un test al răbdării. Sunt lucrări pe partea bulgărescă a Podului Prieteniei de la Giurgiu, iar circulaţia se desfăşoară pe o singură bandă alternativ, cu semafor. „Dacă am fi cheltuit în Bulgaria… mergea traficul aţă, dar noi traversăm în Grecia. Nu ai cum să o faci decât intenţionat în fiecare vară. Nu poţi să o faci în martie, aprilie, mai? Când o faci? Iunie, iulie, august”, a declarat un șofer pentru Observator TV. În weeekend a fost şi mai rău, timpul de aşteptare fiind de cinci-şase ore. În acest context, un turist român – care a stat la o astfel de coadă – a dezvoltat aplicația „Cât stau la pod”, cu ajutorul căreia se poate vedea în timp real cât durează traversarea spre Bulgaria. Potrivit rapoartelor date de şoferi, cel mai scurt timp de aşteptare este în intervalul 3 – 4 dimineaţa, un sfert de oră. Orele amiezii sunt de foc şi ar fi bine să le evităm. Doar săptămâna trecută, peste 35 de mii de vehicule au trecut pe podul de la Giurgiu spre Bulgaria. „Fluenţa cea mai mare pe sensul de ieşire din ţară este în zilele de vineri, sâmbătă şi duminică. Cel mai liber şi recomandat ar fi ziua de luni să se facă plecările”, a declarat Bogdan Cotârlici, şef comunicare la Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale (CNAIR). Podul de la Calafat sau punctele de trecere Negru Vodă şi Vama Veche, ar însemna pentru cei care merg în Grecia un ocol destul de mare, cele mai scurte variante în kilometri fiind prin Turnu Măgurele şi Zimnicea, dar aici se poate pierde timp în aşteptarea bacului. Teoretic sunt doar câteva curse pe zi, dar autorităţile le suplimentează dacă se aglomerează. Traversarea costă 60 de lei pentru maşină şi 10 lei de persoană, potrivit sursei citate. Spre litoralul bulgăresc există tot două alternative: Negru Vodă şi Călăraşi, cu bacul. Aici cursele sunt regulate, din 15 în 15 minute, iar traversarea durează doar 20 de minute. Cât durează lucrările la pod Lucrările la podul de la Giurgiu-Ruse sunt programate să dureze pănă anul viitor, iar autorităţile din țara noastră se aşteaptă ca în vârf de sezon cozile să fie şi mai mari. „Ne aşteptăm ca pe parcursul întregii veri valorile de trafic să fie ridicate pe sensul de intrare în ţară, dar şi pe sensul de ieşire, către Bulgaria”, a declarat Alexandru Andronache, inspector principal la Centrul Infotrafic. Proiectul unui al doilea pod ce ar lega localităţile Giurgiu şi Ruse se află în studiu de fezabilitate, iar lucrările propriu-zise ar urma să înceapă din 2027. FOTO & VIDEO: Observator TV/Antena 1 Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, … vezi toate articolele

Novak Djokovic a luat decizia. În ce țară adorată de români se mută definitiv cu familia

Novak Djokovic a luat o decizie importantă și a stabilit în ce țară adorată de român se va muta definitiv, împreună cu familia, chiar în toamna acestui an. Conform informațiilor apărute până în prezent, se pare că marele campion este gata să se stabilească în Grecia, fiind cucerit de Atena, capitala țării. Novak Djokovic se stabilește în Grecia Conform mai multor publicații grecești, se pare că Novak Djokovic se pregătește să se mute definitiv la Atena, împreună cu familia sa, în luna septembrie a acestui an, chiar după US Open. Jurnaliștii din Grecia, o țară foarte iubită de turiștii români, notează că legenda tenisului și familia sa s-au înscris în programul Golden Visa al țării, care acordă rezidență cetățenilor din afara UE care investesc în țară. Novak Djokovic, alături de soție și de copii, a petrecut recent câteva zile în Grecia, unde se pare că a început deja să caute o locuință în suburbiile nordice ale Atenei, evaluând școli internaționale pentru copiii lor, Stefan și Tara. Se pare că Atena, cu zborurile sale regulate către Belgrad, capitala Serbiei, va deveni domiciliu pentru mare campion, care are case impresionante în mai multe locuri ale lumii, printre care numără Belgrad, Monaco, Marbella și New York. Această mutare întărește ceea ce sportivul a afirmat de mai multe ori și confirmă că marele campion își dorește să petreacă mai mult timp alături de familia sa, după ce ani de zile a stat departe de casă, din cauza sportului pe care îl practică. Novak Djokovic iubește Grecia În timpul vizitei sale la Atena, Novak Djokovic s-a întâlnit cu prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis, ceea ce a stârnit speculații cu privire la planurile pe termen lung pe care sportivul le are în Grecia. Astfel, după ce a trăit timp de mai mulți ani în Monaco, Marbella și Belgrad, Atena pare a fi o destinație perfectă pentru sportivul sârb, întrucât poate să-i ofere un stil de viață prietenos. Legătura sârbului cu Grecia nu a fost o surpriză, deoarece acesta și-a exprimat de mai multe ori admirația pentru țara în care este gata să se mute.  Acesta a încurajat echipa națională de fotbal a Greciei și și-a exprimat public admirația pentru fanii greci. Sportul este cea mai mare pasiune a lui Cristian Hitruc, iar acest lucru ajunge să îi ocupe o mare parte din timp. Absolvent al Liceului Teoretic de Informatică „Grigore Moisil” din Iași, în anul 2014, a ales să se lase ghidat de pasiunea pentru sport și presa sportivă și a urmat cursurile … citește mai mult