Caz șocant. O femeie din Groenlanda a câștigat un proces împotriva autorităților daneze care i-au luat copilul la două ore după naștere
Keira Alexandra Kronvold a rămas fără fiica sa, Zammi, la doar două ore după naștere, în noiembrie 2024. Copilul a fost plasat într-o familie adoptivă daneză, după ce mama a fost supusă testelor FKU, folosite de autorități pentru evaluarea capacității parentale, scrie The Guardian. Potrivit femeii, i s-a spus la acel moment că testul urma să stabilească dacă era „suficient de civilizată” pentru a-și crește copilul. Cazul a generat reacții puternice în Groenlanda și în alte state, fiind considerat de numeroși activiști și organizații pentru drepturile omului drept un exemplu de discriminare etnică. Curtea Supremă din Danemarca: Testele pentru părinții groenlandezi erau depășite În hotărârea pronunțată vineri, Curtea Supremă din vestul Danemarcei a stabilit că separarea copilului de mama sa a încălcat drepturile fundamentale garantate de Convenția Organizației Internaționale a Muncii privind popoarele indigene și tribale. Instanța a concluzionat și că testele psihometrice utilizate pentru fundamentarea deciziei erau depășite și nepotrivite din punct de vedere cultural pentru populația groenlandeză. Avocatul lui Kronvold, Gert Dyrn, a declarat că decizia reprezintă „o victorie majoră pentru comunitatea groenlandeză din Danemarca”. „Statul danez a recunoscut practic, odată cu modificarea legii, că aceste practici încălcau drepturile populației indigene și, posibil, Convenția Europeană a Drepturilor Omului”, a afirmat avocatul. Testele pentru părinții groenlandezi au fost interzise în 2025 Sub presiunea opiniei publice și a organizațiilor internaționale, guvernul danez a interzis utilizarea testelor FKU asupra persoanelor de origine groenlandeză în mai 2025. Decizia a venit după ani de controverse și critici legate de caracterul discriminatoriu al testelor. Subiectul a atras atenția internațională inclusiv pe fondul tensiunilor politice generate de declarațiile fostului președinte american Donald Trump privind Groenlanda. Cu toate acestea, zeci de familii groenlandeze din Danemarca continuă să fie separate de copii, chiar și după modificarea legislației. Curtea Supremă din Danemarca ar putea schimba soarta altor familii groenlandeze Deși hotărârea nu înseamnă automat reunirea lui Kronvold cu fiica sa, cazul creează un precedent juridic important. Specialiștii în drept susțin că alte familii afectate de aceste practici ar putea cere anularea deciziilor luate împotriva lor. Organizația Națiunilor Unite a transmis anterior că tratamentul aplicat în cazul femeii din Groenlanda „poate constitui discriminare etnică”. Decizia Curții Supreme este considerată una istorică și ar putea determina autoritățile daneze să reevalueze numeroase cazuri similare deschise după anul 1996, moment în care Danemarca a ratificat convenția internațională privind protecția populațiilor indigene.
Un american misterios ar fi oferit 200.000 de dolari pentru a semna o petiție de anexare a Groenlandei la Statele Unite
Postul de radio de stat din Groenlanda, KNR, a relatat joi că un „american misterios”, care s-a prezentat drept „Cliff”, i-a oferit unui taximetrist din Nuuk, capitala Groenlandei, 200.000 de dolari pentru a semna petiția, relatează Le Figaro. Taximetristul, Danny Brandt, a declarat postului de radio că a refuzat oferta. Brandt a relatat incidentul pe rețelele de socializare, iar în comentarii, un utilizator a indicat că și lui i s-au oferit bani pentru a semna petiția. Taximetristul a raportat incidentul poliției. Poliția groenlandeză a declarat pentru AFP că a „primit rapoarte care nu pot fi excluse ca fiind legate de situația politică actuală”. Nu a specificat numărul de rapoarte primite, nici conținutul acestora. „Suntem o societate democratică. Viitorul nostru nu se negociază într-un taxi. Și nu poate fi cumpărat cu bani”, a subliniat prim-ministrul. Președintele american Donald Trump a declarat în repetate rânduri că Statele Unite trebuie să anexeze teritoriul autonom danez pentru a-și asigura securitatea națională. În ianuarie, după săptămâni de retorică agresivă, Trump a dat înapoi și a anunțat că a ajuns la un acord-cadru privind Groenlanda cu secretarul general al NATO, dar detaliile acestui acord rămân neclare. Danemarca și Groenlanda poartă discuții cu Washingtonul privind viitorul insulei arctice.
Groenlanda restricționează investițiile străine pe fondul interesului american pentru proprietăți
Potrivit mai multor surse citate de Reuters, fenomenul a coincis cu reluarea declarațiilor președintelui american Donald Trump privind dorința Statelor Unite de a obține un control mai mare asupra insulei arctice. Avocați și agenții imobiliare din Nuuk au raportat, în ianuarie 2025, multiple solicitări din partea unor cumpărători americani interesați să achiziționeze proprietăți, inclusiv pachete extinse de imobile. Până atunci, interesul străin pentru orașul cu aproximativ 20.000 de locuitori fusese aproape inexistent. Autoritățile s-au temut că aceste investiții străine în Groenlanda ar putea agrava criza locuințelor și ar putea exclude populația locală de pe piață. Un proiect de lege privind verificarea investițiilor străine, depus în parlament în octombrie 2024 și dezbătut intens în 2025, fusese inițial gândit pentru a limita influența chineză. Însă, în contextul interesului american reînnoit, accentul s-a mutat. Legea va obliga investitorii străini să declare sursa fondurilor și va permite respingerea investițiilor considerate o amenințare la adresa securității sau ordinii publice. Infrastructură critică sub control strict Sectorele vizate de control obligatoriu includ infrastructura critică, IT-ul, datele clasificate, mineritul, hidroenergia și companiile de stat. Legea nu se aplică activităților militare americane, aflate sub jurisdicția Danemarca. Deși Uniunea Europeană și Danemarca au majorat sprijinul financiar, economia Groenlandei rămâne stagnantă, cu o creștere de doar 0,2% în 2025. Groenlanda și dilema politică Autoritățile insistă că Groenlanda dorește capital american, dar fără agende politice ascunse. Recent, Drew Horn a anunțat un proiect de centru de date de miliarde de dolari, însă guvernul local afirmă că nu a primit solicitări oficiale.
Europa vrea să se apere singură: Liderii europeni vor să se bazeze mai puțin pe SUA după acțiunea lui Trump asupra Groenlandei
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis la Conferința de Securitate de la München că liderii europeni simt o schimbare majoră, scrie Reuters. „Au fost depășite unele linii care nu mai pot fi depășite”, a spus Ursula. Tensiunile transatlantice au crescut după revenirea președintelui Donald Trump la Casa Albă. Dorința lui Trump de a anexa Groenlanda a condus la creșterea îndoielile europenilor privind sprijinul Washingtonului pentru apărarea NATO. Secretarul de stat american Marco Rubio a făcut puține reasigurări pe tema aceasta, spunând că SUA doresc să colaboreze cu Europa. Rubio a folosit în discursul său de la München un ton mai calm decât JD Vance anul trecut, dar a criticat politica recentă europeană și nu a menționat NATO, Rusia sau războiul din Ucraina. Cu războiul pe cale să intre în al cincilea an, liderii europeni au declarat că vor accelera consolidarea propriei apărări și se vor baza mai puțin pe SUA. „Acest nou început este corect în toate circumstanțele. Este corect dacă Statele Unite continuă să se distanțeze. Este corect atâta timp cât nu ne putem garanta propria securitate pe cont propriu”, a spus Friedrich Merz. Cancelarul german, președintele francez, Emmanuel Macron și prim-ministrul britanic, Keir Starmer au promis sprijin pentru un „pilon european” mai puternic în cadrul NATO. Merz a declarat că a început discuțiile cu Macron despre o descurajare nucleară europeană, Franța fiind singura țară cu descurajare nucleară complet independentă în Europa. Europa trebuie să transforme cuvintele în fapte, a spus Ursula von der Leyen. Cheltuielile pentru apărare au crescut aproape 80% de la începutul războiului din Ucraina. Membrii NATO au convenit să crească cheltuielile de bază de la 2% la 3,5% din PIB, cu un plus de 1,5% pentru alte investiții de securitate. Țările europene au format consorții pentru sisteme de arme mai complexe. Miniștrii apărării din Franța, Germania, Italia, Polonia și Suedia au semnat o scrisoare de intenție pentru proiectul European Long-Range Strike Approach (ELSA), dedicat dezvoltării de rachete „de adâncime”. Cu toate acestea, unele proiecte mari întâmpină probleme în continuare. Viitorul proiectului de avion de vânătoare franco-germano-spaniol FCAS este în joc de luni de zile. Partenerii nu au putut stabili cota de muncă pentru companii. De asemenea, există dispute privind limitarea achizițiilor de arme doar la firmele UE sau deschiderea către alți producători. „În timpul acestui război, armele evoluează mai repede decât deciziile politice menite să le oprească.”, a declarat președintele Volodimir Zelenski despre acest subiect. Numai luna trecută, Ucraina a fost atacată de peste 6.000 de drone și 150 de rachete.
Grupurile politice ale Parlamentului European au ajuns la un acord comercial între UE și SUA
Grupurile politice din Parlamentul European au ajuns marți la un acord asupra modului de aplicare a acordului comercial dintre Uniunea Europeană și Statele Unite, scrie Euronews. Documentul a fost încheiat în iulie 2025 de președintele SUA, Donald Trump, și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, însă mai are nevoie de ratificare. Înțelegerea prevede tarife americane de 15% pentru exporturile din Uniunea Europeană. În schimb, Uniunea Europeană a acceptat eliminarea completă a tarifelor pentru produsele americane. Aprobarea acordului a stârnit controverse în ultimele săptămâni, pe fondul declarațiilor lui Donald Trump privind dorința sa de a prelua controlul asupra Groenlandei. În luna ianuarie, Parlamentul European a suspendat procedura de aprobare. Decizia a venit după ce Trump a anunțat impunerea unui tarif de 10% din februarie pentru opt state europene, ca reacție la participarea lor la o misiune militară în zona arctică. Procesul a fost reluat după câteva săptămâni. Reprezentanții grupurilor politice au stabilit atunci detaliile legislative necesare pentru punerea în aplicare a acordului. Textul rezultat va fi supus unui vot oficial în Comitetul pentru Parteneriat Internațional pe 24 februarie, iar apoi în plenul Parlamentului, în luna martie. Compromisul include o „clauză de apus”, care prevede expirarea scutirii de taxe vamale acordate de UE la finalul lunii martie 2028, dacă nu există o reînnoire explicită. De asemenea, apare o „clauză de suspendare”, activă în situația în care Statele Unite nu respectă regulile stabilite. „După problema Groenlandei, am introdus un criteriu clar pentru suveranitatea teritorială a Uniunii Europene, în setul de criterii pentru o posibilă suspendare”, a declarat eurodeputatul Bernd Lange, negociator principal pentru acest dosar. Varianta Parlamentului mai cuprinde un mecanism de protecție destinat limitării efectelor negative pe care reducerea tarifelor pentru bunurile americane le-ar putea avea asupra pieței europene. Textul prevede și revenirea automată a tarifelor vamale în cazul în care SUA nu reduc propriile taxe la nivelul de 15% pentru peste 400 de produse din sectorul oțelului. Această reducere a fost convenită în iulie anul trecut, însă nu a fost aplicată până acum. După votul final din plen, Parlamentul European va începe negocieri cu statele membre ale UE. În urma acestui proces, anumite condiții ale acordului pot suferi modificări.
Ministrul danez de Externe, după discuțiile cu SUA privind Groenlanda: Au decurs bine, dar amenințarea rămâne
Discuțiile dintre miniștrii de Externe din Danemarca și Groenlanda și partea americană de la jumătatea lunii ianuarie „au decurs bine”, însă amenințarea rămâne în continuare, a anunțat, joi, Lars Løkke Rasmussen, ministrul danez de Externe, informează POLITICO. Potrivit acestuia, părțile participante la întâlnire au convenit să înființeze un „grup de lucru” pentru a discuta despre Groenlanda și securitatea Arcticii, în contextul retoricii președintelui Trump de a prelua controlul asupra insulei. „După aceea, a avut loc o deraiere uriașă”, a spus Rasmussen, referindu-se la amenințarea lui Trump de a impune tarife vamale mai multor țări europene, dacă acestea nu vor fi de acord să cedeze Groenlanda, plan care a fost retras în cele din urmă. „Situația s-a agravat, dar acum suntem din nou pe drumul cel bun”, a mai afirmat Rasmussen în fața reporterilor la Consiliul Afacerilor Externe de la Bruxelles. Ministrul danez de Externe a mai subliniat că vor avea loc mai multe discuții pe acest subiect, în condițiile în care disputa privind Groenlanda nu a fost „rezolvată”. Trump și-a intensificat retorica privind preluarea controlului asupra Groenlandei, stârnind îngrijorări în rândul națiunilor europene. În plus, amenințările lui Trump au tulburat Europa și au fracturat relațiile transatlantice, determinând liderii să solicite UE să devină mai unită și mai independentă pentru a-și asigura propria securitate.
Un celebru artist american oferă muzica sa Groenlandei, ca replică la amenințările lui Trump
Este vorba despre Neil Young, una dintre marile vedete ale muzicii rock din anii ’70, cunoscut pentru piese celebre precum Heart of Gold. Artistul, în vârstă de 80 de ani, este cântăreț și compozitor americano-canadian, cu o carieră de peste șase decenii. „Sper ca muzica mea și filmele mele muzicale să atenueze puțin stresul nejustificat și amenințările pe care le suportați din partea guvernului nostru nepopular și, sperăm, temporar”, a scris Neil Young pe blogul său, citat de Le Figaro. Mesajul este adresat direct „prietenilor din Groenlanda”, iar gestul său se dorește un răspuns la declarațiile lui Donald Trump privind posibila anexare a Groenlandei. Neil Young: O ofertă de pace Artistul a precizat că își dorește ca locuitorii teritoriului arctic să se bucure de muzica sa „la cea mai bună calitate”. „Este o ofertă de pace și iubire. Toată muzica pe care am făcut-o în ultimii 62 de ani este a voastră”, a adăugat el, exprimându-și speranța că și alți artiști îi vor urma exemplul. Accesul gratuit la catalogul lui Neil Young va fi posibil pentru toți utilizatorii care au un număr de telefon groenlandez. Critic constant al lui Trump Nu este pentru prima dată când muzicianul ia poziție împotriva lui Donald Trump. În octombrie anul trecut, Neil Young a anunțat că își va retrage muzica de pe platforma Amazon Music, invocând legăturile dintre fondatorul companiei, Jeff Bezos, și președintele american. Muzicianul a criticat în repetate rânduri apropierea dintre marile companii din tehnologie și puterea politică, spunând că se teme de efectele pe care astfel de legături le pot avea asupra vocilor critice. Libertatea de exprimare, în centrul disputei Aflat într-un turneu în Europa, artistul l-a descris anterior pe Trump drept „cel mai prost președinte din istorie” și a avertizat asupra riscurilor pentru libertatea de exprimare. O poziție asemănătoare a avut și un alt mare nume al muzicii americane, Bruce Springsteen, implicat la rândul său în conflicte publice cu fostul lider de la Casa Albă.
Un portavion francez a plecat într-o misiune în Atlantic. Ruta nu a fost dezvăluită
Portavionul Charles de Gaulle a plecat marți de la baza navală din Toulon, Franța, potrivit Le Figaro. Ministerul Forțelor Armate nu a specificat destinația navei amiral a Franței. Totuși, sursele au spus pentru AFP că portavionul și grupul său de atac se îndreaptă către Atlanticul de Nord. „Grupul de atac al portavioanelor (CSG) a plecat de la baza navală din Toulon pentru a participa la Orion 26, un exercițiu comun de mare amploare. Exercițiul se va desfășura în următoarele săptămâni în zona Atlanticului, un spațiu strategic de manevră pentru apărarea intereselor europene, și va reuni forțele franceze alături de aliații și partenerii lor regionali”, a transmis Ministerul Forțelor Armate într-un comunicat de presă. Misiunea portavionului începe într-o perioadă tensionată provocată de pretențiile președintelui american Donald Trump asupra Groenlandei. Insula se află în apropierea locului în care ar putea avea loc exercițiul militar. De asemenea, în zonă acționează frecvent numeroase submarine rusești Grupul de atac trimis în Atlantic include portavionul și aeronavele sale, dar și diverse nave de escortă și sprijin, cum ar fi o fregată cu echipamente de apărare aeriană, o navă de aprovizionare și un submarin.
Incredibil. Amenințările lui Trump asupra Groenlandei au avut efect pozitiv pentru turismul din insulă. De ce amână turiștii vizitele acum
Din 21 ianuarie 2026, Guvernul Groenlandei distribuie populației broșuri despre cum să se pregătească în fața invaziei americane. Între timp, directorul executiv al unei companii turistice dezvăluie public că interesul călătorilor din întreaga lume pentru insula arctică a crescut dramatic. Momentan, mulți turiști și-au amânat deplasările din motive de securitate pe fondul tensiunilor în creștere dintre SUA și UE. Casper Frank Moller, directorul executiv și co-fondatorul companiei Raw Arctic din Nuuk, s-a declarat cucerit de peisajul arctic de când a călătorit în urmă cu trei ani și jumătate, alături de prietenul său Isak. „Am călătorit de-a lungul coastei de vest a Groenlandei pentru a o explora. Amândoi iubeam să ne petrecem timpul afară. Isak este un expert în drumeții și vânătoare, iar eu iubesc pescuitul.În 2024, alături de un al treilea membru co-fondator, am înființat compania noastră, Raw Arctic.”, a spus Moller. „Avem clienți care se deplasează cu elicopterul pentru a petrece mai multe zile să facă drumeții și să schieze pe munți, cheltuind aproape 26.000 de dolari pentru o singură ZI”, a adăugat directorul companiei. Directorul Raw Arctic: Interesul turiștilor pentru Groenlanda este în creștere Co-fondatorul companiei a spus că de când Trump a readus în discuție pretenția Statelor Unite de a anexa Groenlanda în prima parte a anului trecut, interesul turiștilor a crescut. „Atenția captată a fost benefică pentru afacerea noastră”, a spus el. Groenlanda a devenit de la începutul anului 2026, încă de la atacul SUA asupra Venezuelei, un subiect „fierbinte” pe plan geopolitic. „Tensiunile geopolitice au de obicei consecințe asupra turismului și pentru modul cum oamenii își cheltuiesc banii, iar noi vedem asta la Raw Arctic. Este scump acum să vizitezi Groenlanda. Mulți oameni nu-și rezervă o săptămână pentru o excursie rapidă. Poți ajunge în anumite orașe arctice doar pe mare sau pe calea aerului. Costă 270 de dolari să închiriezi o barcă mică – totuși, îți poți reduce costul biletului dacă călătorești în grup mare”, a avertizat Moller. „De la atacul SUA în Venezuela, am avut 20-30 de clienți care și-au amânat călătoriile. În același timp, afacerea noastră se dezvoltă. Ne putem permite să investim în noi bărci, în markeing și în găsirea de soluții digitale. Ne-am extins în mai mult decât a fi un operator turistic. Lucrăm ca o agenție în toată Groenlanda, având parteneriate cu mai mulți ghizi locali și operatori din așezările de coastă.”a mai spus directorul. Directorul Raw Arctic: „Noi vrem să fim groenlandezi, nu danezi, nici americani” Groenlanda primește anual un împrumut de 4 miliarde de coroane daneze (echivalent cu 628 de milioane de dolari) pentru a-și stabiliza economia, inclusiv pentru afacerile turistice. Mooler spune că își dorește ca insula arctică să devină independentă de Danemarca. De asemenea, el se opune anexării americane. „Acum un an, am văzut o Groenlanda foarte polarizată la ultimele alegeri generale, o tabără vrea ca Groenlanda să taie legăturile cu Danemarca și să-și dobândească independența rapid, iar cealaltă dorește să rămânem cu Danemarca și să ne dobândim independența treptat. Ce văd acum e o Groenlanda mai puțin polarizată de când cu interesul crescut al lui Trump pentru a o anexa. Noi nu vrem să fim danezi. Nu vrem să fim nici americani. Vrem să fim groenlandezi. Întrebarea e – când vom tăia legăturile cu Danemarca?”, a declarat Moller într-un articol publicat de Business Insider . Sursa Foto: Google Earth/ Raw Arctic Autorul recomandă: Trump nu exclude folosirea forței pentru a ocupa Groenlanda, răspunzând la întrebare: „Fără comentarii”
Ilie Bolojan nu a gustat tortul în forma Groenlandei tăiat de Simion: Nici nouă poate nu ne-ar fi picat bine
În cadrul interviului pe care l-a acordat pentru Rado România Actualități, vineri, Ilie Bolojan a comentat episodul în care George Simion a tăiat un tort în forma Groenlandei, cu steagul SUA pe el. Zilele acestea, George Simion s-a aflat în Statele Unite, unde a fost surprins în timp ce tăia un tort în forma Groenlandei cu drapelul Statelor Unite, la un eveniment organizat de republicani la Trump Kennedy Art Center, din Washington, unde a primit de la Republican for National Renewal premiul pentru activitatea sa în apărarea libertății de exprimare și a democrației în Europa. Cum a comentat premierul Ilie Boloajan gestul lui Simion Gestul liderului AUR a stârnit controverse uriașe. Premierul României s-a abținut de la un comentariu amplu pe această temă, însă a subliniat că probabil nici românilor nu le-ar fi convent dacă ar fi văzut steagul țării pe un tort tăiat în bucăți. „Nu aș vrea să comntez neapărat astfel de scene, fiecare om politic face ceea ce crede de cuviință, dar mă gândesc ca român că nici nouă poate nu ne-ar fi picat bine dacă am fi văzut harta României tăindu-se din ea bucăți”, a fost declarația prim-ministrului. Cum și-a justificat George Simion gestul Liderul AUR s-a apărat după ce acțiunea sa a fost criticată în spațiu online. Simon a declarat că discuțiile generate de participarea sa la recepția organizată pentru a marca un an din cel de al doilea mandat al lui Donald Trump la Casa Albă reprezintă „un nou episod de dezinformare”. „A sugera că politica externă a României s-ar face prin tăierea unui tort este nu doar ridicol, ci dovedește nivelul alarmant de superficialitate și rea-credință al celor care propagă aceste narațiuni”, a scris George Simion. Liderul AUR a transmis că „ipocrizia este evidentă” a unor oficiali ai statului român legat de pozițiile legate de politica externă a țării: „Consilierul prezidențial pentru securitate națională și politică externă, Marius Lazurca, a declarat recent că România este „solidară cu ambele poziții” în chestiunea Groenlandei. Aparent, acest tip de declarație este acceptabil atunci când vine din interiorul sistemului, dar devine „scandalos” când vine vorba de AUR”, a mai scris Simion. AUTORUL RECOMANDĂ