Criza Groenlanda escaladează: Trump amenință Europa cu măsuri de retorsiune
Trump a făcut declarațiile joi, în cadrul unui interviu acordat Fox Business la Forumul Economic Mondial de la Davos, scrie Bloomberg. „Dacă o vor face, o vor face. Dar știți, dacă s-ar întâmpla asta, ar urma o represalie puternică din partea noastră”, a spus președintele american. El a adăugat: „Noi avem toate cărțile în mână”. Președintele nu a specificat ce măsuri ar putea lua SUA pentru a pune în aplicare această amenințare. Speculațiile despre vânzarea activelor Planul deocamdată abandonat al lui Trump de a majora tarifele vamale pentru mărfurile din opt țări europene a provocat îngrijorare. Presiunea exercitată în legătură cu controlul asupra Groenlandei a dat naștere speculațiilor că Europa ar putea vinde trilioane de dolari în obligațiuni și acțiuni americane. O astfel de mișcare ar putea zgudui piețele financiare. Piețele au fost deja afectate de urmărirea insulei arctice de către Trump. Țările europene dețin 40% din titlurile americane străine Datele Trezoreriei SUA din noiembrie 2025 arată că țările europene dețin aproape 40% din titlurile de stat americane deținute de rezidenți străini. Această pondere semnificativă explică îngrijorarea autorităților de la Washington. Acordul cadru pentru Groenlanda În cadrul acordului cadru care l-a convins pe Trump să dezamorseze criza Groenlandei, președintele ar fi de acord să amâne aplicarea de noi tarife asupra produselor europene. În schimb, SUA ar staționa rachete în teritoriul semi-autonom danez. Drepturile asupra mineralelor ar fi aranjate pentru a limita interesele chineze. Prezența NATO în zonă ar fi consolidată. Primele semnale de la fondurile europene Înainte de acest acord, existau semne că jocul agresiv al lui Trump pentru Groenlanda zguduise încrederea unor deținători de active americane din Europa. Fondul de pensii danez AkademikerPension a anunțat săptămâna aceasta că intenționează să renunțe la 100 de milioane de dolari în titluri de stat americane. Fondul de pensii SISA din Groenlanda a declarat că ia în considerare dacă ar trebui să continue să investească în acțiuni americane. Complicațiile strategiei „Vindeți America” Strategia „Vindeți America” s-ar putea dovedi complicată. Cea mai mare parte a activelor este deținută de fonduri private care nu sunt controlate de guverne. Totuși, unii deținători importanți ar putea afecta piețele de capital americane cu o vânzare masivă. Fondul suveran de investiții al Norvegiei, de exemplu, ar putea provoca perturbări semnificative pe piețele americane. Minimizarea din partea Trezoreriei Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a minimizat la începutul acestei săptămâni vânzarea daneză. El a spus că „nu este deloc îngrijorat” că aceasta ar semnala un efort mai amplu de dezinvestire. „Investiția Danemarcei în titluri de stat americane, la fel ca Danemarca însăși, este irelevantă”, a declarat Bessent miercuri la Davos. „Ei vând titluri de stat de ani de zile”. Tensiunile dintre SUA și Europa continuă pe fondul negocierilor pentru viitorul Groenlandei.
Să-ți stea în gât”. Reacția unui vicepreședinte al Parlamentului European după episodul tortului în formă de Groenlanda tăiat de George Simion
Vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, a reacționat miercuri după gestul președintelui AUR, George Simion, care a tăiat un tort în forma Groenlandei, decorat cu steagul Statelor Unite, la un eveniment din Washington. Momentul a avut loc la Trump Kennedy Art Center, unde George Simion a primit un premiu din partea organizației Republican for National Renewal pentru activitatea sa legată de libertatea de exprimare și democrația din Europa. În imaginile apărute pe rețelele de socializare se observă și mai mulți membri ai Congresului american. Înainte de a tăia tortul, Simion i-a spus unui participant din Groenlanda că „vom fi acolo pentru toți oamenii liberi din lume”. După apariția imaginilor, eurodeputatul Nicu Ștefănuță a transmis un mesaj public liderului AUR printr-un videoclip publicat pe pagina sa de Facebook. „George Simion, am un mesaj pentru tine: Să-ți stea în gât tortul ăla! Când tai tortul ăla, gândește-te că poate era Dobrogea în locul Groenlandei și cineva îți cerea acel teritoriu. Pentru că noi suntem parte dintr-o familie, și când ești parte dintr-o familie ai grijă de nevoile celor din familia ta. Dacă unul din membrii familiei este atacat, nu râzi la lucruri serioase. Pentru că, data viitoare, poate ești tu la rând. Așa că, să-ți stea în gât tortul ăla!”, i-a transmis Nicu Ștefănuță lui George Simion. Mesajul lui Nicu Ștefănuță a stârnit multe reacții controversate pe rețelele sociale, venite din partea susținătorilor lui George Simion și ai partidului AUR.
Prima reacție din Danemarca, după discursul lui Trump la Davos: Ambiția președintelui SUA rămâne intactă
Ministrul danez de Externe, Lars Lokke Rasmussen, a reacționat după ce Trump a ținut un discurs la Forumul Economic Mondial, care se desfășoară la Davos. Oficialul danez a subliniat că declarațiile lui Trump privind faptul că nu va utiliza forța militară în Groenlanda reprezintă un semn pozitiv. Totuși, el a avertizat că ambițiile președintelui american de a achiziționa insula arctică rămân intacte. „Ceea ce este destul de clar după acest discurs este că ambiția președintelui rămâne intactă”, a declarat ministrul de externe Lars Lokke Rasmussen reporterilor din Copenhaga, potrivit Le Monde. „Desigur, este pozitiv în sine faptul că președintele a spus asta despre armată, dar asta nu face ca problema să dispară”, a mai spus Rasmussen. Ce a spus Trump despre Groenlanda la Davos Miercuri, la Davos, Trump a asigurat pentru prima dată că „nu va folosi forța” în Groenlanda, dar a cerut „negocieri imediate” pentru a achiziționa insula de la Danemarca. De asemenea, în urma unei reuniuni parlamentare cu ministrul danez al apărării Troels Lund Poulsen, Lokke Rasmussen a reiterat că teritoriul nu este de vânzare, subliniind că „nu se face comerț cu oameni. Se poate face comerț între oameni, dar nu se face comerț cu oameni.” În cadrul discursului, liderul de la Casa Albă a mai spus că doar Statele Unite pot asigura securitatea Groenlandei și a reluat ideea că Washingtonul are nevoie de Groenlanda pentru securitatea națională strategică. „Groenlanda este un teritoriu vast, aproape în întregime nelocuit și nedezvoltat, situat într-o poziție strategică cheie între Statele Unite, Rusia și China, fără apărare. Există atât de multe pământuri rare, iar pentru a le obține, trebuie să treci prin sute de metri de gheață. Nu acesta este motivul pentru care avem nevoie de ele, ci pentru securitatea națională strategică și securitatea internațională”, a mai afirmat Trump.
Disputa provocată de Trump pe tema Groenlandei amână acordul pentru reconstrucția Ucrainei
Anunțul unui „plan de prosperitate” de 800 de miliarde de dolari, care urma să fie convenit între Ucraina, Europa și SUA la Forumul Economic Mondial de la Davos, a fost amânat pe fondul unor dezacorduri profunde între capitalele europene și Washington privind Groenlanda și „Consiliul pentru Pace”, afirmă șase oficiali citați de Financial Times. „Deocamdată nu se semnează nimic”, a spus un oficial. Un altul a explicat că statele europene nu pot trece cu vederea acțiunile lui Trump în Groenlanda în timp ce încearcă să avanseze pe alte dosare, precum Ucraina. Tensiuni transatlantice „Nimeni nu are chef, acum, să facă un mare spectacol în jurul unui acord cu Trump”, a declarat un al treilea oficial, care a adăugat că disputa legată de Groenlanda și „Consiliul pentru Pace” a „eclipsat” subiectul Ucraina la întâlnirea din Alpi. Trump a amenințat că va impune taxe vamale pentru opt state aliate din NATO, după ce acestea au decis să trimită trupe în Groenlanda pentru un exercițiu militar. Oficialii europeni spun că situația a dus la cea mai serioasă criză transatlantică din ultimele decenii. Totodată, invitația lansată de Trump pentru ca statele europene să se alăture „Consiliului pentru Pace” a stârnit îngrijorări, fiindcă ar putea marginaliza ONU în medierea conflictelor. Președintele francez Emmanuel Macron a spus că nu va participa, invocând nelămuriri privind mandatul consiliului. Guvernul german a transmis că o „condiție prealabilă” ar fi ca organismul să fie „compatibil cu cadrele juridice internaționale existente”. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marți că îi este „foarte greu să își imagineze” participarea într-un organism alături de Putin. Discuțiile privind Ucraina, afectate de tensiunile legate de Groenlanda „Planul de prosperitate” este partea economică a unei propuneri de pace mai ample, negociate de SUA, Ucraina și capitalele europene, și ar trebui să asigure sprijin pe termen lung pentru reconstrucția Ucrainei după un eventual armistițiu. Tensiunile pe tema Groenlandei au perturbat negocierile din această săptămână asupra documentului, au spus trei surse. Potrivit FT, care citează șase oficiali, „planul de prosperitate” nu este abandonat și ar putea fi semnat la o dată ulterioară. Zelenski a afirmat marți că planul este „foarte important”. Totuși, el a renunțat să meargă la Davos după un atac aerian masiv asupra Kievului, care a lăsat zone întinse fără apă, căldură și electricitate, în plin val de frig. Președintele Ucrainei a spus că va călători în Elveția numai dacă documentele privind garanțiile de securitate cu Statele Unite și planul de prosperitate vor fi gata pentru a fi semnate acolo.
Fritz îi ține piept lui Trump: Nu sunt de acord cu intenția de anexare a Groenlandei / Ne vom poziționa de partea victimei
Dominic Fritz, lider USR și primar al Timișoarei, a vorbit – marți seară, într-un interviu pentru G4Media despre situația din Groenlanda. „Nu sunt de acord cu intenția de anexare. Ne vom poziționa de partea victimei”, a spus el. „Groenlanda! Politicile lui Donald Trump privind anexarea acestei insule și răspunsul UE. Sunteți de acord cu intenția de anexare a Groelandei?”, a fost întrebat politicianul. „Bineînțeles că nu. Și trebuie să o spunem clar și răspicat. Acum, dacă vorbim strict de chestiunea securității în zona arctică, cred că acolo putem să găsim în puncte comune cu americanii. Într-adevăr, toată lumea a subestimat importanța pentru viitorul acestei zone, doar că americanii au toate drepturile deja să investească într-o prezență americană acolo, statele NATO, UE poate să aibă orice fel de deschidere să ajute. Deci, în zona asta cred că e important să recunoaștem că are o legitimitate ceea ce își doresc americanii. În același timp, nu putem să discutăm despre principiile dreptului internațional, nu putem să discutăm despre dreptul celor care locuiesc în Groenlanda să-și determine singur viitorul. Și cred că nici n-ar fi bine să discutăm despre principiul de bază al NATO, care este că nu ne atacăm reciproc, ci dimpotrivă, chiar ne și apărăm”, a precizat Dominic Fritz. G4Media: „Atunci, de ce ministrul de Externe, Oana Țoiu, din partidul dumneavoastră, nici președintele Nicușor Dan, nu s-au raliat scrisorii celor șapte lideri europeni care au ieșit public în apărarea Gronelandei? „Nu cunosc evoluția acesteI scrisori. Oana Țoiu a spus foarte clar că principiile dreptului internațional trebuie să fie păstrate. Acum, suntem într-o situație în care o alianță care există de 80 de ani, chiar dacă România a aderat mult mai târziu, pare că este în pericol să se destrame. Și asta este o situație atât de nouă pentru toată lumea că nu cred că nimeni n-are răspunsurile gata făcute. Și cred că pentru România, bineînțeles, este o situație în care suntem extrem de vulnerabili și în fața acestei vulnerabilități cred că o oarecare reținere din partea președintelui și din partea ministrului este de înțeles și de bun augur”, a mai spus Dominic Fritz. G4Media: Și pentru că a explicat consilierul prezidențial Marius Lazurcă ce a dorit să spună președintele Nicușor Dan cu postarea respectivă… solidaritate și cu Trump și cu Europa. Deci, ținem și cu America și cu Europa, în același timp. E posibil așa ceva? „Dacă e posibil, depinde mai ales de președintele Trump, cât timp acțiunile lui, dincolo de retorica lui, vor fi pe baza dreptului internațional este posibil să ne aliniem. În situația în care totul rămâne la un nivel retoric, este posibil să mai găsim compromisuri, să vedem cum să gestionăm această situație în care, în momentul în care începem un război comercial, în momentul în care se impun tarife, în momentul în care se fac mișcări militare reale, împotriva voinței oamenilor din Groenlanda, în acest moment n-o să mai fie posibil să ținem cumva cu amândoi. În momentul în care există un agresor și o victimă, este responsabilitatea noastră și legală și morală să ținem cu victima, pentru că altfel o să devenim noi, la un moment dat, victima agresiunii”, a încheiat liderul USR acest subiect sensibil. Dominic Fritz
Danemarca solicită prezența permanentă a NATO în Groenlanda, în contextul amenințărilor lui Trump
Danemarca a solicitat NATO o prezență permanentă în Groenlanda, în contextul amenințărilor președintelui american Donald Trump de a prelua controlul asupra insulei. „Ceea ce noi am propus prin intermediul NATO este o prezenţă mai permanentă în şi în jurul Groenlandei”, a spus Mette Frederiksen, potrivit agenției Ritzau, citată de DPA. Frederiksen a subliniat că prezența sporită a NATO în Marea Baltică și în statele baltice ar putea servi drept model în acest sens. Afirmațiile făcute de Mette Frederiksen vin după ce luni, ministrul danez al Apărării, Troels Lund Poulsen, și ministrul de Externe al Groenlandei, Vivian Motzfeldt, au solicitat o misiune NATO pentru regiunea arctică în cadrul unei întâlniri cu secretarul general al NATO, Mark Rutte. În ultimele săptămâni, Trump a spus de mai multe ori că va anexa Groenlanda, susținând că Danemarca nu este în măsură să asigure în mod adecvat securitatea în și în jurul insulei. În replică, Danemarca și aliații săi europeni au respins intențiile lui Trump, iar premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a subliniat că insula nu dorește să se alăture SUA. Groenlanda este bogată în resurse minerale, inclusiv pământuri rare, esenţiale pentru tehnologiile avansate şi pentru industria militară, acesta fiind un motiv pentru care Trump şi-a manifestat interesul de când a revenit la Casa Albă.
Davos. Secretarul Trezoreriei SUA afirmă că relațiile cu Europa n-au fost niciodată mai apropiate
„Cred că relațiile noastre n-au fost niciodată mai apropiate”, a precizat Scott Bessent, secretarul Trezoreriei SUA, vorbind pe marginea Forumului Economic Mondial din Davos, potrivit Associated Press. Sâmbătă, Trump a anunțat că va impune, începând din luna februarie, o taxă de import de 10% care va fi aplicată mărfurilor provenite din opt țări europene care și-au au sprijinit public Danemarca, în urma apelurilor tot mai insistente ale Statelor Unite de a prelua controlul asupra Groenlandei. Președintele SUA a insistat că vrea să preia controlul Groenlandei din motive de securitate, pentru posibilele amenințări provenite din China și Rusia. Amenințările tarifare au stârnit critici în rândul diplomaților europeni, pe măsură ce liderii iau în considerare impunerea unor tarife de retorsiune, ca răspuns la amenințări. UE dispune de trei instrumente economice majore pe care le-ar putea utiliza pentru a exercita presiuni asupra Washingtonului: noi tarife, suspendarea acordului comercial dintre SUA și UE și o „bazooka comercială” – termenul neoficial pentru instrumentul UE împotriva constrângerii, menit să sancționeze persoanele sau instituțiile care exercită presiuni nejustificate asupra blocului european. În ciuda amenințărilor tarifare impuse de Trump, liderii europeni continuă să acorde sprijin Groenlandei, declarându-se, totodată deschiși la dialog.
China respinge amenințarea Chinei invocată de Trump și avertizează SUA în privința Groenlandei
Declarația a fost făcută luni de Ministerul de Externe al Chinei, după ce președintele american Donald Trump a susținut că Beijingul reprezintă un pericol direct pentru securitatea Groenlandei și a regiunii arctice, potrivit CNN. Amenințarea Chinei, „un pretext” pentru interesele SUA, susține Beijingul Purtătorul de cuvânt al diplomației chineze, Guo Jiakun, a declarat într-o conferință de presă că amenințarea Chinei este utilizată în mod artificial de Statele Unite pentru a justifica inițiative cu miză strategică și politică. „Îndemnăm SUA să înceteze să mai folosească așa-numita «amenințare chineză» ca pretext pentru a obține avantaje egoiste”, a transmis oficialul chinez, comentând afirmațiile recente ale liderului de la Casa Albă. Guo Jiakun a subliniat că poziția Chinei privind Groenlanda a fost exprimată constant și că respectarea dreptului internațional și a Cartei ONU trebuie să rămână baza ordinii internaționale actuale. Potrivit Beijingului, orice discuție despre statutul insulei trebuie să țină cont de suveranitatea și voința părților implicate. Declarațiile Beijingului vin după ce Donald Trump a afirmat, într-o postare amplă pe rețeaua sa de socializare, că Statele Unite au nevoie de Groenlanda pentru a contracara amenințarea Chinei și a Rusiei în Arctica. Președintele american a legat importanța strategică a insulei de dezvoltarea unui sistem defensiv denumit „Cupola de Aur”, destinat protejării Americii de Nord împotriva rachetelor balistice. Trump a insistat în repetate rânduri că nu va accepta altă soluție decât transferul controlului asupra Groenlandei către Statele Unite, avertizând că, în caz contrar, China sau Rusia ar putea prelua influența asupra teritoriului autonom aflat sub suveranitatea Danemarcei. Reacția Europei În ultimele zile, retorica președintelui american s-a intensificat. Trump a anunțat impunerea unor taxe vamale de 10% asupra Danemarcei și a altor șapte state europene care s-au opus public revendicărilor sale. De asemenea, el a amenințat că tarifele ar putea crește la 25% dacă Groenlanda nu va fi transferată Statelor Unite până în luna iunie. Liderii Danemarcei și Groenlandei au respins categoric ideea, afirmând că insula nu este de vânzare și nu dorește să devină parte a SUA. În acest context, Uniunea Europeană urmează să discute un răspuns comun la presiunile Washingtonului, în cadrul unui summit de urgență programat joi, la Bruxelles.
NATO își consolidează cooperarea cu Danemarca și Groenlanda pentru securitatea arctică
Declarațiile lui Mark Rutte au fost făcute în urma unei întrevederi cu ministrul danez al Apărării, Troels Lund Poulsen, și cu ministrul de Externe al Groenlandei, Vivian Motzfeldt. Oficialul NATO a transmis, într-un mesaj publicat pe platforma X, că discuțiile s-au concentrat asupra rolului Arcticii, inclusiv al Groenlandei, în arhitectura de securitate colectivă a Alianței. Just met w/ 🇩🇰 @troelslundp & Greenland 🇬🇱 FM Vivian Motzfeldt. We discussed how important the Arctic – including Greenland – is to our collective security & how 🇩🇰 is stepping up investments in key capabilities. We’ll continue to work together as Allies on these important issues pic.twitter.com/0uCNaf8urq — Mark Rutte (@SecGenNATO) January 19, 2026 Potrivit secretarului general, Danemarca a intensificat investițiile în capacități militare esențiale, contribuind astfel la întărirea flancului nordic al NATO. „Vom continua să colaborăm ca aliați în aceste chestiuni importante”, a precizat Mark Rutte. Investiții militare și descurajare sporită Într-un comunicat oficial, NATO a arătat că și-a consolidat capacitatea de descurajare și apărare în nordul îndepărtat, menținând o prezență constantă pentru protejarea intereselor comune și pentru asigurarea stabilității regionale. Aliații au crescut investițiile în capacități-cheie, Danemarca fiind menționată ca exemplu relevant, scrie CNN. Printre achizițiile daneze se numără drone de realimentare aer-aer, drone cu rază lungă de acțiune, avioane de patrulare maritimă și avioane de vânătoare F-35, elemente considerate esențiale pentru securitatea arctică și supravegherea spațiului nordic. Posibilă misiune de monitorizare În cadrul întrevederii, ministrul danez al Apărării a ridicat posibilitatea lansării unei misiuni NATO de monitorizare în Groenlanda și în regiunea arctică. Potrivit Reuters, Mark Rutte a luat act de propunere, urmând ca Alianța să analizeze un cadru de implementare. Inițiativa este susținută și de Suedia, ministrul Apărării Pal Jonson afirmând că o astfel de misiune ar putea reprezenta „o cale de urmat”, în special pe fondul îngrijorărilor legate de activitățile Chinei și Rusiei în Arctica. Discuțiile au loc într-un context sensibil, după ce președintele american Donald Trump și-a intensificat retorica privind preluarea controlului asupra Groenlandei, teritoriu autonom aflat sub suveranitate daneză. Amenințările privind posibile tarife vamale au fost criticate dur de lideri europeni, inclusiv din Germania și Franța, care au catalogat aceste declarații drept „șantaj”. NATO caută, potrivit oficialilor săi, cea mai constructivă modalitate de a consolida prezența Alianței în nordul îndepărtat, menținând în același timp unitatea transatlantică.
Summit de urgență al UE privind Groenlanda la Bruxelles
Liderii UE se vor reuni joi la Bruxelles, potrivit Sky News. Ei au fost convocați pentru un summit de urgență privind Groenlanda. Summit-ul este planificat să înceapă la ora locală 19:00. Președintele american Donald Trump a spus în repetate rânduri că SUA sunt obligate să controleze Groenlanda. El a vorbit despre achiziționarea insulei, dar nu a exclus varianta militară. Declarațiile au sporit presiunea asupra localnicilor care refuză autoritatea americană și asupra Danemarcei, care controlează insula. Trump susține că Rusia și China ar putea prelua controlul asupra Arcticii dacă Washingtonul nu o face. Președintele SUA Donald Trump a anunțat sâmbătă că va implementa o serie de creșteri tarifare împotriva aliaților europeni până când americanilor li se va permite să cumpere Groenlanda. Trump a mai transmis că taxa vamală suplimentară de 10% va intra în vigoare la 1 februarie. Măsura vizează Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Regatul Unit, Olanda și Finlanda. Cu excepția Regatului Unit și a Norvegiei, care nu sunt membre ale Uniunii Europene, taxele vamale se vor adăuga la tarifele de 15% deja existente între UE și SUA. Aceste taxe vor crește la 25% la 1 iunie și vor rămâne în vigoare până la încheierea unui acord care să permită Statelor Unite să cumpere Groenlanda, a precizat Trump în mesajul publicat pe rețeaua Truth Social.