Ilie Bolojan apără reforma ANRE, ASF și ANCOM: Nu este un moft și nici o opțiune
Premierul Ilie Bolojan a susținut în Parlament un discurs în apărarea proiectului de lege privind eficientizarea activității autorităților administrative autonome, ca răspuns la moțiunea de cenzură inițiată de Opoziție. „Vă rog să respingeți moțiunea de cenzură înaintată de un număr de parlamentari ai opoziției împotriva proiectului care propune eficientizarea activității ANRE, ASF și ANCOM. Vorbim despre trei instituții care influențează direct viața fiecărui român. ,” a transmis Bolojan. Bolojan a subliniat că reforma nu este un moft, ci o necesitate pentru stabilitatea financiară, siguranța energetică și buna funcționare a comunicațiilor în România. „ASF decide cât de sigure sunt economiile și pensiile. ANRE stabilește cât plătim la facturile de energie. ANCOM reglementează cum funcționează comunicațiile. De modul în care funcționează aceste instituții depind stabilitatea financiară a oamenilor, siguranța energetică a țării și funcționarea sigură a comunicațiilor.” Referindu-se la criticile Opoziției privind salariile din aceste instituții, Bolojan a spus: „Reducem salariile pentru tot personalul cu 30%, inclusiv la nivel de conducere. Plafonăm la maximum de două ori indemnizația unui ministru bonusurile care înainte erau nelimitate, la latitudinea conducerii.Aceste măsuri reduc veniturile disproporționate și le apropie de un nivel corect, care trebuie să fie justificat de performanță.” Premierul a explicat că reforma nu afectează zonele de supraveghere și control, ci doar birocrația și posturile administrative umflate artificial: „Așadar, reducem cu 30% posturile suport și cu 10% pe cele de specialitate. Reforma noastră nu atinge zona de supraveghere, ci birocrația și structurile umflate artificial. Măsurile pe care le propunem întăresc aceste instituții, le fac mai eficiente și mai credibile în fața cetățenilor.” În ceea ce privește acuzațiile Opoziției, Bolojan a respins afirmațiile privind ANCOM sau exportul de energie: „ANCOM este o autoritate tehnică, de implementare. Atacurile explicite la adresa exportului de energie către Republica Moldova sunt și ele un act de iresponsabilitate, prin care se propagă narative fără vreo legătură cu realitatea. România vinde energie către Republica Moldova la preț similar cu restul exporturilor de energie. Remarc că un partid care se declară unionist face din efortul de a ajuta Republica Moldova un motiv de răsturnare a guvernului.” Sursa foto: Mediafax Foto / Alexandru Dobre AUTORUL RECOMANDĂ: George Simion avertizează în plen că nu va fi cvorum și îl ironizează pe Nicușor Dan: „Parcă aveam un președinte numit care e MATEMATICIAN” Parlamentarii, mai atenți la telefoane decât la moțiunea de cenzură. Ce se întâmplă ACUM în plen Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, acuză conferința medicilor antivacciniști de DEZINFORMARE și anunță că va sesiza Parchetul
Prima dintre cele patru moțiuni de cenzură împotriva Guvernului a picat. Parlamentul continuă dezbaterile pe celelalte trei moțiuni / Bolojan: Nu mai blocați munca Guvernului cu moțiuni tip Cațavencu
UPDATE 16:05 Petrișor Peiu a luat cuvântul la microfon Petrișor Periu, de la AUR, a criticat și el, de la tribuna Parlamentului, măsurile Guvernului privind guvernanța corporativă, afirmând: „Vă mințiți și mințiți românii când spuneți că faceți reforme”. La microfon a intervenit și senatoarea și prim-vicepreședinta PNL Nicoleta Pauliuc. E a vorbit despre necesitatea reformei companiilor de stat: „Antireformiștii din opoziție pot țipa, dar nu o pot opri”. „Ei vorbesc despre profesioniști, dar evită criteriile de performanță ca dracul tămâia”, a adăugat Nicoleta Pauliuc. Bolojan: AUR nu dorește să micșorăm salariile directorilor din companiile de stat prin această moțiune Premierul Ilie Bolojan a spus că proiectul pentru restructurarea companiilor publice are ca obiectiv profesionalizarea și depolitizarea companiilor de stat. El arată că în domenii vitale, precum energia, transporturile, apărarea, România trebuie să aibă companii de stat puternice, conduse profesionist, cu misiuni clare și rezultate concrete. Bolojan arată că, pentru toate acestea, este nevoie să fie schimbat modul în care funcționează companiile publice. „De aceea, reducem posturile, plafonăm indemnizațiile exagerate, introducem criterii clare de performanță și un mecanism transparent de evaluare realizată de Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprindelor Publice. Vrem un stat modern care nu își abandonează companiile publice, ci le face performante și responsabile”, adaugă Ilie Bolojan. UPDATE 15:44 Bolojan: Moțiunea opoziției împiedică reformele companiilor de stat Ilie Bolojan a revenit în Parlament pentru a prezenta poziția sa față de cea de-a doua moțiune de cenzură a opoziției: Ilie Bolojan: „În domenii vitale precum energia, transporturile și apărarea, România are nevoie de companii puternice. Este necesar să schimbăm modul în care funcționează companiile publice. Vrem un stat modern, care nu abandonează aceste companii, ci le face eficiente.” „Nu sunt surprins că opoziția a depus moțiuni de cenzură, sunt însă surprins că există colegi care ne spun deschis că nu doresc reforma companiilor de stat. Semnatarii acestei moțiuni nu vor să reformăm companiile de stat, iar moțiunea lor aduce doar zgomot. Îi invit să meargă printre români și să le explice că salariul de 8.000 de euro al unui director nu trebuie plafonat.” „În căutare de senzațional, au folosit iresponsabil termenul de „terorism legislativ”. Trebuie să mergem înainte cu reformele.” UPDATE 15:27 Parlamentul dezbate moțiunea AUR, POT și SOS pe guvernanța corporativă Parlamentul a trecut acum la următoarea moțiune de cenzură, depusă de AUR, POT și SOS România, care vizează guvernanța corporativă. Textul moțiunii este citit în plen de deputatul AUR Cosmin Corendea. Moțiunea este intitulată „Opriți politizarea companiilor publice. Opriți batjocorirea proprietății statului!”. UPDATE 15:22 A picat prima moțiune de cenzură Prima moțiune de cenzură discutată astăzi, legată de măsurile din Sănătate, a fost respinsă, în mod oficial. Au fost exprimate 108 voturi pentru și unul împotrivă. Pentru depunerea moțiunii au fost necesare 116 semnături, însă opoziția nu a reușit să adune nici la vot numărul celor care au semnat. Pentru a fi adoptată, moțiunea avea nevoie de cel puțin 233 de voturi. În continuare urmează dezbaterea și votul pentru alte trei moțiuni de cenzură: privind guvernanța corporativă privind reforma din ASF, ANCOM și ANRE privind măsurile fiscale UPDATE 15:13 Votul s-a încheiat Votul pentru prima moțiune de cenzură s-a încheiat. Urmează acum numărarea voturilor. UPDATE 14:37 Parlamentarii AUR și-au anunțat participarea la votul pentru prima moțiune La începutul ședinței, parlamentarii din Opoziție au refuzat să intre în plen, pentru a nu asigura cvorumul. Totuși, la momentul votului pentru prima moțiune de cenzură, parlamentarii AUR au decis să participe în cele din urmă. După ce toți parlamentarii sunt strigați, voturile vor fi numărate și, ulterior, va fi anunțat rezultatul. Procedura va fi reluată succesiv și pentru celelalte trei moțiuni de cenzură. UPDATE 14:22 Încep procedurile de vot pentru prima moțiune Pentru a vota, parlamentarii trebuie să introducă cele două bile în urnele din fața lor: „Bila albă introdusă în urna albă şi bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot pentru, iar bila albă introdusă în urna neagră şi bila neagră introdusă în urna albă înseamnă vot contra. Ambele bile introduse în urna neagră înseamnă abţinere”, prevede regulamentul Camerei Deputaților. În acest moment, fiecare parlamentar (din totalul de 465) este strigat pentru a-și exprima votul. UPDATE 14:07 George Simion insistă că moțiunile de cenzură nu pot fi votate azi, pentru că nu ar fi asigurat cvorumul George Simion insistă, de la tribuna Parlamentului, că nu există cvorum pentru votul moțiunilor de cenzură. „Ați ales să călcați în picioare voința poporului român și să vă baricadați în spatele unei majorități. Pentru ce era nevoie, domnule Bolojan, să vă asumați de 5 ori răspunderea? De 5 ori. 5 asumări de răspundere. Parlamentul e în sesiune ordinară, puteați respecta procedura parlamentară. Nu faceți nicio reformă, doar vă jucați de-a reforma. Creșteți taxe și scădeți încasările la stat. (…) Preferați să vă salvați pe voi, după cum vă salvați astăzi de acest vot pentru a nu da față în față cu poporul român. Mai devreme sau mai târziu, acest lucru este inevitabil”, a spus Simion. În replică, președintele de ședință, Mircea Abrudean, a anunțat că 265 de deputați și senatori și-au semnat prezența fizică, asigurându-se cvorumul necesar de 233 de parlamentari. UPDATE 13:52 Sorin Grindeanu anunță că „PSD nu va vota nicio moțiune, pentru că refuzăm haosul” Liderul interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat, în plen, că PSD nu va vota moțiunile de cenzură ale AUR. „PSD respinge toate moțiunile AUR. PSD nu va vota nicio moțiune, pentru că refuzăm haosul. Nu avem nevoie de circ. Aceste moțiuni sunt doar un exercițiu de pură demagogie”, a spus Grindeanu. „Dacă în următoarele luni nu se văd roadele a ceea ce votăm astăzi, atunci vom corecta cursul. Trebuie să demonstrăm că România poate atrage investiții de peste tot, dacă vrem ca această coaliție să reziste”, a mai completat social-democratul. Nu mai blocați munca Guvernului cu moțiuni de tip Cațavencu, în care primiți să se revizuiască, dar numai în părțile neesențiale, le-a spus duminică în plenului Parlamentului Ilie Bolojan inițiatorilor moțiunilor de cenzură. Premierul Ilie Bolojan a avut în plenul Parlamentului o intervenție legată de
Parlamentul votează duminică cele patru moțiuni de cenzură ale AUR
AUR a depus miercuri patru moțiuni de cenzură împotriva guvernului condus de Ilie Bolojan. Moțiunile au fost prezentate joi în plenul Parlamentului. Duminică este programată ședința camerelor reunite în care vor avea loc dezbateri și votul asupra moțiunilor. Moțiunile depuse de AUR în Parlament „vin în urma abuzurilor legislative și a măsurilor de austeritate adoptate prin angajarea răspunderii, fără dezbatere, consultări sau vot parlamentar”. Partidul a prezentat patru moțiuni de cenzură, fiecare vizând un sector care, potrivit acestuia, a fost „grav afectat” de politicile actualei administrații: Economia: AUR condamnă ceea ce descrie ca fiind impozite și taxe sufocante, care paralizează întreprinderile și antreprenorii români. Întreprinderile de stat: Partidul susține că aceste entități sunt gestionate în interesul străin și pentru a alimenta rețelele de clientelism politic, rather than the public good. Instituții autonome: AUR susține că reformele recente sunt doar superficiale, menite să mențină salariile exorbitante și funcțiile numite politic, fără a aduce schimbări reale. Sănătate: Măsurile sunt criticate pentru că restricționează accesul pacienților la teste de diagnostic și tratamente, subminează medicamentele generice și slăbesc cadrul medicinei de familie. În consecință, AUR cere demisia imediată a guvernului prim-ministrului Bolojan. Partidul afirmă că Parlamentul trebuie să-și recâștige rolul de adevărată arenă a dezbaterii democratice, în loc să rămână un loc în care „puterea conducătoare dictează prin abuz”. Moțiunile vor fi dezbătute și supuse la vot, duminică.
Marcel Ciolacu, lecție de economie pentru Bolojan: Eu am lăsat România pe locul 2 la creștere economică
Fostul premier Marcel Ciolacu susține că cele mai recente date publicate la nivel european confirmă că România a înregistrat, în al doilea trimestru din 2025, adică la finalul mandatului său, a doua cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană, la egalitate cu Croația și imediat sub Danemarca. „Cele mai noi date europene despre al doilea trimestru din 2025 dovedesc că, la finalul mandatului de premier, am lăsat România pe locul doi la creștere economică în UE, la egalitate cu Croația și puțin sub Danemarca! Este un argument clar că, atât timp cât nu tai investiții și nu panichezi populația și firmele vorbind doar despre concedieri și austeritate, ci dimpotrivă, stimulezi marile proiecte de dezvoltare a țării și consumul intern, economia țării poate crește,” a transmis Ciolacu pe Facebook. Fostul premier a precizat că, în timpul mandatului său, cheltuielile pentru infrastructură și proiecte locale nu au fost privite ca riscuri pentru deficit, ci ca investiții strategice care produc efecte de multiplicare economică. „Eu nu am privit banii cheltuiți pe autostrăzi, spitale sau proiecte locale de alimentare cu apă și gaze drept riscuri la adresa deficitului bugetar! Consider în continuare că asemenea proiecte de investiții sunt obligatorii, fiindcă produc efecte de multiplicare economică pe termen lung”, a adăugat acesta. Un exemplu dat în acest sens, îl reprezintă sprijinul acordat anul trecut fermierilor români: 2 miliarde de euro din fonduri europene și 1,5 miliarde de euro de la bugetul național. Ciolacu spune că efectul este vizibil chiar în 2025, România urmând să înregistreze cel mai bun an agricol din ultimele trei decenii, atât la culturile de toamnă, cât și în zootehnie. „Iată un exemplu despre un efect major și rapid al unei investiții într-un domeniu strategic, ușor de înțeles. Anul trecut, guvernul pe care l-am condus a acordat fermierilor români granturi de 2 miliarde de euro din fonduri europene și 1,5 miliarde de euro de la bugetul național. Efectul este că așteptăm anul acesta un record absolut al ultimiilor 30 de ani atât în producția culturilor de toamnă, cît și în zootehnie. Ceea ce poate va fi o ancoră solidă pentru economia noastră și în al treilea trimestru din 2025,” a mai spus Ciolacu. În opinia sa, România are nevoie acum, pe lângă tăierea privilegiilor și un control mai strict al cheltuielilor publice, de un plan clar de stimulare economică. „Concluzia este că, România are nevoie, pe lângă tăieri legitime de privilegii și de control eficient al costurilor publice, de un Plan de Stimulare a Economiei. Știu că la asta au lucrat colegii din PSD și că îl vor prezenta în perioada următoare. Sper ca acest plan să fie aprobat de Guvern și pus rapid în practică, pentru că doar așa această guvernare probează că are încredere în economia României,” a încheiat Marcel Ciolacu.
Ce a fost și ce a rămas din pachetul II al lui Bolojan. Fără reforma administrației locale, POVARA pică tot pe cetățean și companii
Dacă primul pachet fiscal, cu creșterea TVA la 21% și a accizelor, a lovit direct în buzunarele românilor, al doilea pachet era anunțat ca fiind cel care „demolează” sinecurile din instituțiile statului. În realitate, surpriza este că tot cetățeanul și companiile duc greul, pentru că reforma administrației locale, piesa centrală din discursul lui Ilie Bolojan, a fost scoasă în ultimul moment de pe ordinea de zi a Guvernului. Premierul a început cu reforma de jos în sus, de la cetățean la stat – deși promitea o reformă prin care să fie reduse posturile din administrațiile locale – după discuții intense cu reprezentanții Asociației Municipiilor și ai Uniunii Consiliilor Județene, la ședința de guvern de vineri, capitolul a fost scos, pe fondul neînțelegerilor din coaliție privind forma finală a reducerilor de personal. Așa se face că, din tot pachetul II, singurele măsuri care vizează aparatul de stat sunt cele privind eficientizarea unor autorități administrative autonome precum ANCOM, ANRE și ASF. Concret, acolo se reduc posturile de specialitate cu 10% și cele de suport cu 30%, potrivit amendamentelor adoptate la actul normativ asumat în Parlament. La insistențele USR, premierul a acceptat și un amendament prin care îngheață bonusurile șefilor din companiile autonome până în 2028. O măsură mai degrabă simbolică, dar care oferă măcar senzația că s-a tăiat ceva din privilegiile sinecurilor. Bâlbe la Palatul Victoria pe impozitul pe cifra de afaceri a multinaționalelor Cea mai notabilă bâlbă guvernamentală rămâne, însă, saga impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA). Vineri, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, anunța eliminarea taxei de 1% pentru companiile cu cifra de afaceri de peste 50 de milioane de euro. „Una dintre cele mai importante măsuri din acest pachet este eliminarea impozitului pe cifra de afaceri a companiilor de peste 50 de milioane de euro, care nu discrimina între companiile străine și cele românești. Noul sistem de impozitare pe care l-am propus tratează punctual acele cheltuieli ale companiilor multinaționale care sunt sensibile (…) pentru că ne dorim investiții din partea acestor companii”, explica vineri Nazare. (detalii AICI) Doar că, la trei zile distanță, aceeași taxă reapare, în urma unui amendament PSD acceptat de premier. „Va fi aplicat impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) pentru companiile care înregistrează o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro pe an și nu aplică mecanismul cu limitarea cheltuielilor pentru afiliați”, transmitea Palatul Victoria după ședința de luni. Vezi amendamentele PSD – AICI Un joc de-a v-ați ascunselea fiscal, care ridică semne de întrebare pentru investitori. Ce mai rămâne valabil din declarațiile guvernului de la o zi la alta? Taxa pe marile averi, introdusă peste noapte Pe lângă bâlba cu IMCA, pachetul II a venit cu o surpriză în plus. Introducerea peste noapte a taxei pe lux. Practic, impozitele pentru casele de peste 500.000 de euro și mașinile mai scumpe de 75.000 de euro au fost triplate, de la 0,3% la 0,9%. Amendamentul, venit din partea PSD, a fost acceptat imediat de premierul Bolojan și inclus în forma finală a actului normativ. (detalii AICI) Câte amendamente au fost depuse la cele 5 proiecte de lege Dincolo de declarațiile politice de la pupitrul Palatului Victoria, pachetul doi nu a livrat reforma pe care Bolojan a promis-o. Cu administrația locală neatinsă, sinecurile intacte și bâlbe fiscale de tip „uite IMCA, nu e IMCA”, povara cade tot pe cetățeni și companii. Foto colaj: Shutterstock AUTORUL RECOMANDĂ:
AUR sesizează Comisia de la Veneția: Partidul acuză utilizarea sistematică și abuzivă a procedurii angajării răspunderii Guvernului
„Guvernul român a angajat simultan răspunderea pe cinci pachete legislative cuprinzătoare în data de 1 septembrie 2025, reprezentând o escaladare fără precedent în evitarea sistematică a procedurilor parlamentare normale. Aceste legi modifică colectiv zeci de acte normative din domenii juridice disparate, transformând procedura excepțională a angajării răspunderii într-un mecanism legislativ de rutină și neutralizând efectiv rolul constituțional al Parlamentului ca autoritate legislativă primară”, se arată într-un comunicat de presă al partidului AUR. Reprezentanții AUR mai spun că: „practicile actuale ale Executivului creează multiple încălcări constituționale care amenință fundamentele democrației românești. Principiul separației și echilibrului puterilor, consacrat în articolul 1 alineatul 4 din Constituție, este fundamental subminat atunci când Guvernul devine o autoritate legislativă concurentă, ocolind în mod sistematic dezbaterea și controlul parlamentar”. Ce susține AUR AUR susține că guvernul nu poate invoca propria inacțiune deliberată ca justificare pentru ocolirea procedurilor constituționale concepute pentru a asigura deliberarea democratică. Practica actuală prezintă în mod efectiv Parlamentului un ultimatum: să accepte pachete legislative cuprinzătoare fără amendamente sau să înfrunte criza guvernamentală. Sesizările transmise către Comisia de la Veneția și GRECO, au mai transmis reprezentanții AUR, subliniază că practica actuală a Guvernului român reprezintă o amenințare clară și cuprinzătoare la adresa democrației constituționale care necesită atenție și îndrumări internaționale imediate. AUR consideră că doar intervenția internațională promptă prin îndrumarea Comisiei de la Veneția și acțiunea GRECO poate ajuta la restabilirea echilibrului constituțional, la păstrarea instituțiilor democratice ale României și la prevenirea normalizării modelelor de guvernare pseudo-democratice care s-ar putea răspândi în tot spațiul constituțional european.
Reforma lui Bolojan. Câți angajați vor fi concediați din Municipiul Cluj-Napoca. Datele prezentate de Guvern
„Zona de administrație publică locală este un bloc mare de cheltuieli care adună peste 150.000 de oameni, parte în aparatele proprii, parte în zona de asistență socială. Dacă nu controlăm cheltuielile de personal ale statului riscăm ca tot ce încasăm suplimentar să se ducă pe acest cheltuieli de personal și să ne întoarcem anul viitor în situația care suntem astăzi. Avem 7 miliarde de lei cheltuieli de personal în 6 luni. E absolut necesară reforma”, a spus Bolojan în conferința din acestă dimineață. Guvernul a trimis apoi către presă o simulare cu reformele propuse pentru fiecare județ, dar și localitate din țară. Conform datelor analizate pentru municipiul Cluj-Napoca, unul dintre cele mai mari orașe din țară, se conturează o imagine clară a impactului pe care l-ar putea avea reforma. Situația actuală la Cluj-Napoca Populație UAT: 327.091 locuitori Nr. maxim de posturi conform legislației (OUG 63/2010): 800 Total actual de posturi: 1.200 Posturi ocupate: 961 Din aceste posturi, se disting următoarele categorii: 63 pentru evidența populației, 327 pentru poliția locală (în funcție de norma de 1 polițist la 1.200 locuitori, necesarul ar fi de 273), 10 pentru implementarea proiectelor europene, posturi alocate pentru șoferi de microbuze școlare și pentru perioada de post-implementare a proiectelor europene (în prezent, zero). Impactul reducerilor simulate Reducere cu 40%: 786 de posturi (diferență față de ocupate: -135) Reducere cu 45%: 746 de posturi (diferență față de ocupate: -175) Astfel, chiar și în scenariul mai blând (40%), municipiul Cluj-Napoca ar fi obligat să reducă peste 130 de posturi din aparatul administrativ. Situația la nivelul Consiliului Județean Consiliul Județean Cluj Populație arondată: 744.031 locuitori Nr. maxim posturi conform legislației: 698 Total actual posturi: 758 Posturi ocupate: 585 Reducere cu 40%: 479 (diferență: -106) Reducere cu 45%: 444 (diferență: -141) Declarațiile premierului Ilie Bolojan În prezentarea publică a reformei, Bolojan a explicat că problema nu privește doar marile municipii, ci întreaga țară, unde administrațiile locale au devenit, în multe cazuri, consumatoare nete de resurse publice. „Zona de administrație publică locală este un bloc mare de cheltuieli care adună peste 150.000 de oameni, parte în aparatele proprii, parte în zona de asistență socială. Dacă nu controlăm cheltuielile de personal ale statului riscăm ca tot ce încasăm suplimentar să se ducă pe aceste cheltuieli de personal și să ne întoarcem anul viitor în situația în care suntem astăzi. Avem 7 miliarde de lei cheltuieli de personal în 6 luni. E absolut necesară reforma”, a spus Bolojan. Premierul a subliniat că reforma este inevitabilă, întrucât multe primării nu reușesc să își acopere nici măcar salariile din veniturile proprii: „Pe partea de administraţie publică locală, reforma este absolut necesară. În multe locuri, primăriile nu-şi pot suporta cheltuielile de personal din veniturile proprii, iar acestea sunt asigurate de la bugetul de stat. În situaţiile în care o primărie nu-şi poate acoperi nici măcar salariile, înseamnă că ea există pentru angajaţii ei, nu pentru cetăţeni.”
Mihai Enache (AUR): România nu poate fi condusă prin angajări de răspundere la foc automat
„Guvernul Bolojan calcă în picioare democraţia şi transformă Parlamentul într-o simplă anexă. În loc să vină cu proiectele fiscale în faţa parlamentarilor aleşi de români, să le dezbată şi să le supună la vot, aşa cum prevede Constituţia, Ilie Bolojan alege să îşi angajeze răspunderea pe cinci pachete fiscale diferite deodată. Este un abuz fără precedent în istoria României, o sfidare la adresa statului de drept şi o bătaie de joc la adresa românilor. Aceşti oameni nu au nici curaj, nici respect pentru procesul democratic. Se tem de adevăr, se tem să explice românilor de ce cresc taxele, de ce îngroapă mediul privat, de ce pun clasa de mijloc pe butuci, în vreme ce privilegiile şi sinecurile rămân pe poziţii. Mai nou, guvernarea înseamnă dictat: ordine date de sus, fără consultare, fără transparenţă, fără ruşine”, susţine Mihai Enache. El arată că AUR va depune moţiuni de cenzură împotriva acestui nou pachet de jaf naţional. „Românii nu i-au votat pe Bolojan şi Nicuşor Dan ca să calce în picioare democraţia, să comită abuzuri şi să ne afunde şi mai mult pe drumul către dictatură. Deja au comis un abuz de nedescris în cazul alegerii lui Călin Georgescu prin anularea alegerilor, acum impun cu arcanul măsuri de austeritate care îngenunchează mediul de afaceri şi îi sărăcesc pe români”, adaugă deputatul. El spune că Guvernul Bolojan trebuie să plece: „România nu poate fi condusă prin angajări de răspundere la foc automat. România are nevoie de democraţie, nu de dictatură fiscală”.
SURSE: Bolojan a amenințat Coaliția că-și va da demisia din funcția de premier / Coaliția și Guvernul se reunesc luni pentru amendamentele la pachetul fiscal
UPDATE: Premierul Ilie Bolojan a amenințat coaliția că-și va da demisia din funcția de premier. Discuțiile au avut loc duminică, la Palatul Victoria, potrivit unor surse liberale, citate de Gândul. Momentul s-a petrecut după patru ore de discuții aprinse despre pachetul de reformă a administrației publice. „Nu are rost să mai stau, în condițiile acestea!”, le-a spus premierul Ilie Bolojan liderilor Coaliției care au luat parte la discuții. Reuniunea a început după orele prânzului și era urmată de o ședință de Guvern. Discuțiile cu privire la pachetul de reforme au durat mai bine de patru ore. Reducerile de posturi din Administrația Publică este cauza pentru care liderii nu au ajuns la un acord. Mai precis, propunerea dată de premierul Bolojan ca procentul reducerii de posturi să ajungă la 45%, cifră care, ar determina desființarea unui număr estimat de 70.000 de posturi. Angajarea răspunderii pachetului privind reforma administrație centrale, se amână pentru cel puțin două săptămâni, adică nu înainte de pe 15 septembrie. Măsurile de reducere a posturilor au fost analizate duminică, iar pentru că nu s-a ajuns la un acord, vor avea loc noi discuții luni. ȘTIREA INIȚIALĂ: La ora 12:00 va avea loc o întrunire a coaliției pentru analizarea amendamentelor propuse de parlamentari. La ora 16:00 este programată o ședință de guvern special dedicată acestor amendamente, unde Executivul va decide asupra eventualelor modificări. La ora 19:00 Guvernul va adopta pachetul prin angajarea răspunderii. Premierul Ilie Bolojan va participa, la ora 19:00, la ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului convocată în contextul angajării răspunderii Guvernului asupra: Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice Proiectului de Lege privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome Proiectului de Lege pentru stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative.
Guvernul: OUG care scutește companiile energetice de impozite
Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan ar pregăti o ordonanță de urgență prin care ar scuti de la plata impozitelor pe cifra de afaceri companiile energetice care tranzitează România și comercializează gaze și petrol. Informația este dată de un DOCUMENT obținut de Digi24. „În plină campanie de austeritate, cu pachete de legi care măresc nenumărate taxe și impozite, unele categorii sunt mai norocoase și scapă de anumite costuri”, a scris Digi24 într-un articol cu un titlu care începe cu „Guvernul, pentru unii mumă, pentru alții ciumă”. Consultant fiscal: „Este inoportună introducerea unor astfel de facilități” Cristian Rădulescu, consultant fiscal, a declarat pentru Digi24: „Nu are cum să fie oportună introducerea unei noi scutiri în tot ansamblul ăsta al majorărilor de taxe și al introducerii unor alte taxe, precum și al eliminării, în general, a tuturor facilităților care au existat în codul fiscal și introduse de-a lungul vremii. Este în mod evident inoportună introducerea unor astfel de facilități la momentul ăsta. Mai mult decât atât, nu există o motivare reală a introducerii acestui gen de facilități. (…)Dacă mergem la expunerea de motive şi nota de fundamentare, regăsim faptul că motivația introducerii acestui impozit era legată de folosirea, deopotrivă, fie de către societățile românești, fie de cele nerezidente, a infrastructurii din România. Și aici mă refer la infrastructura portuară, la cea feroviară, rutieră și așa mai departe. (…)Mai mult decât atât, la un an de zile distanță — acum suntem în 2025 — iar Ministerul Finanțelor și ANAF au, cu siguranță, statistica exactă a încasărilor realizate. Pot spune cu siguranţă că este vorba despre sume semnificative, extrem de importante care s-au încasat, motiv pentru care nu se renunță la acest impozit”, a declarat Cristian Rădulescu la Digi24. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Ministrul Energiei anunță că GAZELE nu se scumpesc în această iarnă. De ce sunt FACTURILE la energie atât de mari