Partidele de opoziție franceze promit să răstoarne guvernul la votul de încredere din 8 septembrie
Guvernul minoritar al Franței pare din ce în ce mai predispus să fie înlăturat luna viitoare, după ce trei partide principale de opoziție au declarat că nu vor susține votul de încredere anunțat de premierul François Bayrou pentru 8 septembrie, din cauza planurilor sale de reduceri bugetare radicale. Partidul de extremă dreapta Rassemblement National (Adunarea Națională sau RN) , Verzii și mai târziu socialiștii, de votul cărora depinde în mare măsură soarta lui Bayrou, au declarat că nu văd cum l-ar putea susține. Dacă pierde votul de încredere în Adunarea Națională, guvernul lui Bayrou va cădea. Incertitudinea i-a speriat pe investitori, împingând prima de risc pentru obligațiunile franceze față de echivalentele lor germane în creștere cu 5 puncte de bază, la cel mai înalt nivel de la mijlocul lunii iunie. Dacă guvernul cade, președintele Emmanuel Macron ar putea numi imediat un nou prim-ministru sau i-ar putea cere lui Bayrou să rămână în fruntea unui guvern interimar sau ar putea convoca alegeri anticipate. Macron l-a pierdut pe ultimul său prim-ministru, Michel Barnier , în urma unui vot de neîncredere asupra bugetului la sfârșitul anului 2024, după doar trei luni de mandat, în urma altor alegeri anticipate din iulie aceluiași an. Bayrou a recunoscut că obținerea încrederii unui parlament foarte fragmentat a fost un pariu riscant.
Cartel Alfa intervine și îi cere lui Bolojan să excludă Loteria Română din Pachetul 2
Confederaţia Naţională Sindicală Cartel ALFA îşi exprimă sprijinul deplin faţă de demersul Sindicatului Naţional Loteria Română (SNLR), care a solicitat Guvernului şi premierului Ilie Bolojan „reconsiderarea aplicării măsurilor de reducere salarială (Pachetul 2) la nivelul Companiei Naţionale „Loteria Română” S.A”, se arată într-un comunicat de presă al Cartel Alfa. Potrivit sursei citate, Loteria Română este „o companie autofinanţată integral, care nu beneficiază de subvenţii de la bugetul de stat şi care, dimpotrivă, contribuie anual cu sume consistente la bugetul public prin taxe, impozite şi dividende”. „Aplicarea unitară a măsurilor de austeritate pentru entităţile publice, fără a ţine cont de specificul CNLR, ar produce efecte negative grave, precum: diminuarea resurselor umane calificate şi migrarea specialiştilor către alte domenii, scăderea competitivităţii companiei şi afectarea funcţionării sistemului propriu de operare (SILOR), riscuri asupra stabilităţii economice şi sociale în teritoriu, unde funcţionează peste 1800 de puncte de lucru şi activează peste 2300 de salariaţi”, se mai arată în comunicatul citat. CNS Cartel ALFA susţine „ferm” solicitările SNLR, şi anume, excluderea Companiei Naţionale „Loteria Română” S.A. din aplicarea măsurilor de reducere salarială prevăzute în Pachetul 2 şi adaptarea cadrului legislativ la specificul companiilor autofinanţate, astfel încât să nu fie afectată eficienţa economică şi funcţionarea acestora. Pachetul 2 de măsuri fiscale ar putea fi asumat de Guvern în Parlament în cazul ideal, chiar vinerea aceasta.
Membri ai Guvernului României, alături de poporul ucrainean de Ziua Independenței Ucrainei
Guvernul României, prin cei doi reprezentanți, a omagiat, la Kiev, sacrificiul militarilor ucraineni și a exprimat solidaritatea față de poporul ucrainean. De asemenea, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, a discutat cu oficiali ucraineni despre posibilitățile de colaborare bilaterale în două domenii: dezvoltarea de produse militare adaptate războiului modern și implicarea României în reconstrucția Ucrainei. Dezvoltarea unor capabilități specifice ale industriei de apărare din România, alături de cea ucraineană, reprezintă o prioritate în cadrul Programului SAFE. Experiența și cunoașterea părții ucrainene, cuplată cu finanțarea oferită de România prin mecanismul SAFE sunt elemente importante pentru realizarea unor achiziții care să dezvolte capacități de producție comune pe teritoriul României. „Participarea industriei și economiei românești la reconstrucția Ucrainei este o prioritate care va aduce beneficii ambelor părți. Prin dezvoltarea infrastructurii care poate întări siguranța și fluidiza tranzitul la frontieră și prin participarea companiilor din România la procesul de reconstrucție odată ce Ucraina va ajunge la o pace justă sunt elemente pe Guvernul le prioritizează și le va dezvolta ca urmare a discuțiilor cu partenerii ucraineni”, transmite Guvernul României, într-un comunicat de presă.
ASF afirmă că reducerile salariale substanțiale ar afecta cu precădere corpul de specialiști
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) afirmă că reducerile salariale substanțiale preconizate ar afecta cu precădere corpul de specialiști. Măsurile de restructurare a instituției sunt impuse în contextul efortului Guvernului României de reducere a deficitului bugetar, fără însă ca acestea să aibă ca rezultat îmbunătățirea indicatorilor macro-economici, punctează ASF într-un comunicat de presă. „Aceste măsuri propuse au potențialul de a induce riscuri sistemice în îndeplinirea funcțiilor fundamentale ale Autorității, respectiv reglementare, autorizare, supraveghere și control asupra pieței financiare non-bancare din România și alinierii acesteia la standardele europene în domeniu. În prezent, piețele financiare non-bancare (asigurări, piață de capital, pensii private), atât la nivel european, cât și în România, funcționează într-un context de o complexitate și interdependență fără precedent, ceea ce impune o supraveghere integrată, cu caracter permanent și independent”, a transmis ASF. Totodată, reducerea personalului din ASF ar afecta capacitatea de asigurare a stabilității sistemului financiar. „Într-un astfel de context, imperativul strict cantitativ de reducere a resurselor umane din ASF va afecta, în mod inevitabil și imediat, capacitatea Autorității de a asigura stabilitatea sistemului financiar non-bancar, în condițiile în care majoritatea covârșitoare a profilurilor de expertiză din ASF sunt în specialitatea domeniului gestionat și nu de tip suport, în accepțiunea lui clasică. Această structurare este caracteristică instituțiilor de reglementare și supraveghere financiară din statele membre UE (bănci naționale, autorități naționale de supraveghere). Cât privește reducerile salariale substanțiale preconizate, acestea ar afecta cu precădere corpul de specialiști, adică exact acea categorie profesională care a acumulat de-a lungul anilor o expertiză indispensabilă pentru a gestiona piețe financiare de o complexitate aparte. Această expertiză, rezultat al unei formări îndelungate, constituie baza instituției în îndeplinirea atribuțiilor sale în raport cu piața financiară non-bancară”, se mai arată în comunicat. ASF spune că măsurile administrative de restructurare, propuse în proiectul legii, vor conduce la deteriorarea funcționării structurilor interne esențiale, punând în pericol îndeplinirea mandatului legal și a obligațiilor asumate în temeiul legislației Uniunii Europene, inclusiv a celor privind protecția investitorilor și combaterea și prevenirea spălării banilor. Mai mult decât atât, ASF a făcut restrucurări de posturi în anul 2024. „ASF își păstrează angajamentul ferm față de principiile bunei guvernanțe și va continua, în 2025, procesul început în 2024 de eficientizare și de consolidare instituțională. Această inițiativă s-a reflectat deja în reducerea numărului total de posturi la 493 (față de 535 în 2023), nivel comparabil cu cel din urmă cu un deceniu, precum și în diminuarea veniturilor individuale ale personalului Autorității cu aproximativ 20% în anul 2024. De asemenea, ASF a demarat implementarea unui amplu proces de digitalizare instituțională, finanțat din fonduri europene, care va îmbunătăți semnificativ activitatea ASF la nivelul tuturor palierelor de acțiune”, se arată în comunicat. RECOMANDAREA AUTORULUI: Pericolul „tăcut” la muncă și acasă. Cazuri alarmante de hărțuire și violență domestică. Jura (CNCD): „O femeie este omorâtă săptămânal în România” Au început să vină primele facturi la energie electrică, după scumpiri. Românii au de plătit DUBLU
Detașările în instituțiile și autoritățile publice, SISTATE temporar la propunerea Guvernului. Planul Executivului
Guvernul a propus suspendarea temporară a detașărilor în instituțiile și autoritățile publice, conform documentului lansat în dezbatere publică, notează Economedia. Potrivit actului normativ, până la 31 decembrie 2026 se suspendă detașările funcționarilor publici și ale personalului contractual din toate autoritățile și instituțiile publice, indiferent de modul de finanțare sau subordonare. Șefii instituțiilor publice au obligația ca, în termen de 10 zile de la intrarea în vigoare a ordonanței, să dispună prin act administrativ încetarea detașărilor aflate în derulare, mai menționează sursa citată. Deciziile vor fi luate în cadrul fiecărei instituții în parte, iar termenul pentru aceste demersuri este de 30 de zile. Măsura se aplică atât funcționarilor publici, cât și personalului contractual, cu excepția situațiilor speciale care privesc activitatea în organisme sau instituții internaționale pentru o perioadă de maximum doi ani. Potrivit articolului 505 din codul Administrativ, detaşarea se dispune în interesul autorităţii sau instituţiei publice în care urmează să îşi desfăşoare activitatea funcţionarul public, pentru o perioadă de cel mult 6 luni. În cursul unui an calendaristic un funcţionar public poate fi detaşat mai mult de 6 luni numai cu acordul său scris. VĂ RECOMANDĂM ȘI:
Bolojan și Nazare se contrazic pe taxarea multinaționalelor
Gândul a scris încă din 25 iulie despre ideea prin care multinaționalele ar putea fi împiedicate să-și mai externalizeze profiturile. L-am întrebat atunci pe premierul Ilie Bolojan ce părere are. Răspunsul a venit: toate companiile, indiferent de capital, trebuie tratate la fel. O lună mai târziu, ministrul său de Finanțe, Alexandru Nazare, pare să fi găsit altă partitură. Și a intrat direct cu „ciocanul fiscal” în multinaționale, pe un ton mult mai răspicat decât cel al șefului său. Pe 11 iulie, Bolojan a fost întrebat de Gândul despre taxarea multinaționalelor. Vorbea ca despre o idee ce „trebuie documentată” alături de specialiști. Un fel de „să nu ne aruncăm cu capul înainte”. Mai mult, șeful Executivului punea în aceeași oală capitalul autohton cu cel străin. „O componentă importantă a ANAF este componenta de prețuri de transfer, dar asta trebuie documentată, cu profesioniști. Toate companiile, indiferent de capital, că sunt românești, că sunt străine, aici nu e vorba de acționa împotriva unui grup de companii, ci de a ne asigura de echitate în condiții de piață” , spunea Bolojan la acea vreme. (detalii AICI) O lună mai târziu, Alexandru Nazare, subalternul pe linie de partid și Guvern al premierului, deja își lustruia muniția fiscală și anunța, pe 13 august, un nou proiect de lege care schimbă radical modul în care marile companii sunt taxate. În spatele ușilor Palatului Victoria, însă, planul nu este chiar atât de nou, ba chiar stătea la păstrare din 2023, într-un sertar bine păzit la Camera Deputaților. Nu se mai impozita cifra de afaceri, ci se ataca direct zona prin care profiturile pleacă spre alte jurisdicții, prin plăți către entități afiliate. O formulă „folosită și în SUA”, spune ministrul, care ar putea aduce la buget până la 2 miliarde de lei. „Vrem să schimbăm atitudinea de la o taxă pe cifra de afaceri a unei multinaționale, care, în fapt, îi previne creșterea economică și investițiile, la o taxă care să vizeze exact zona prin care multinaționala își exportă profiturile”, anunța Nazare de la pupitrul Palatului Victoria. La cine se uită investitorii? La Bolojan sau la Nazare Deși, oficial, obiectivul este creșterea veniturilor bugetare și stoparea externalizării profiturilor, ceea ce percep investitorii din afară prin acesată măsuri este altceva. Un Guvern în care premierul și ministrul de Finanțe au mesaje contradictorii la o lună distanță. Pentru investitori, semnalul nu este doar despre taxe, ci despre predictibilitate. Sau, mai precis, despre lipsa ei. Astăzi discuți calm despre tratament egal pentru toate companiile. Mâine lansezi un proiect care vizează direct multinaționalele. Iar când astfel de „corecții” apar peste noapte, companiile își fac calculele. Mai investim aici sau mutăm bugetele în altă parte? Proiectul, cu praful pe el în sertarele Parlamentului din 2023 Cine are senzația că această inițiativă e o revelație proaspătă, ar trebui să arunce o privire în sertarele prăfuite ale Parlamentului. În octombrie 2023, cinci liberali, printre care Nazare și Bogdan Huțucă, șeful Comisiei de Buget-Finanțe din Camera Deputaților, depuneau un proiect de lege aproape identic: eliminarea deductibilității pentru cheltuieli de management, consultanță și asistență plătite către firme afiliate din străinătate, plus amenzi usturătoare — 200% din valoarea dedusă. Senatul l-a adoptat în decembrie 2023. Apoi, proiectul a intrat în Camera Deputaților și nu a mai ieșit. Interesant este că președintele comisiei care ar fi trebuit să-l dezbată este chiar unul dintre inițiatori, Bogdan Huțucă. Poate proiectul aștepta vremuri mai prielnice. Sau poate doar praful potrivit. Vezi expunerea de motive – AICI Florin Roman, „dizidentul fiscal” din PNL Proiectul îl are ca semnatar la inițiatori și pe liberalul Florin Roman. De altfel, Roman este singurul liberal care a ieșit din rândurile partidului și a propus două amendamente la primul pachet fiscal asumat de Ilie Bolojan în plenul reunit al Parlamentului. Unul dintre amendamente prevede exact ceea ce se stipulează în proiectul de lege aflat de la finalul lui 2023 în sertarele Camerei Deputaților, adică faptul că toate cheltuielile cu serviciile prestate de persoane afiliate nerezidente, considerate tranzacții artificiale, să devină nedeductibile fiscal și sancționate cu o amendă de 200% din suma dedusă. Doar că amendamentul lui Roman a fost respins și nu a fost introdus în forma finală a primului pachet fiscal. O altă bâlbă. Respingi acest amendament ca, peste o lună, să depui aproape același lucru sub altă formă? Noua formulă propusă de Guvern în pachetul 2 fiscal Guvernul a decis, joi seara, să deschidă sezonul de vânătoare fiscală pentru multinaționale, lansând în consultare publică un nou proiect de lege care promite să înlocuiască actualul impozit pe cifra de afaceri cu o formulă „mai inteligentă” și, după cum spune ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, „folosită și în SUA”. Formula propusă de ministrul Nazare acordă companiilor posibilitatea unor „cheltuieli deductibile la un nivel minimal de 3%. Tot ce depășește acest 3% este taxat cu 16%”, a precizat ministrul Nazare. Tot ce trece peste se impozitează. Categoriile vizate sunt: drepturi de proprietate intelectuală; management; consultanță; dobânzi. Expunerea de motive a proiectului spune că obiectivul este creșterea veniturilor bugetare și combaterea evaziunii fiscale. Logica este următoarea: dacă marile companii nu mai pot „externaliza” profiturile prin facturi grase pentru consultanță și licențe către firme-soră din alte țări, atunci banii rămân impozitabili în România. Dacă acest proiect va fi adoptat, Guvernul ar putea renunța la impozitul de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile cu venituri de peste 50 de milioane de euro, măsură care, după cum subliniază inițiatorii, „nu se mai regăsește în nicio țară din Uniunea Europeană”. Rămâne însă întrebarea. Pe cine să mai creadă și la cine să se uite investitorii? Pe premierul Bolojan sau pe ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare? Foto colaj/video: Mediafax + Shutterstock AUTORUL RECOMANDĂ:
Guvernul canadian ia măsuri pentru a pune capăt grevei Air Canada
Mii de însoţitori de zbor sindicalizaţi ai Air Canada au încetat munca din cauza unui conflict privind contractul salarial, forţând compania aeriană să anuleze toate cele 700 de zboruri zilnice, afectând peste 100.000 de călători care au fost nevoiţi să găsească zboruri alternative sau să rămână pe loc, potrivit Reuters. Ministra Muncii, Patty Hajdu, a declarat într-o conferinţă de presă că a solicitat Consiliului pentru Relaţii Industriale din Canada să impună arbitrajul obligatoriu ambelor părţi şi să ordone încetarea imediată a grevei. Ea a adăugat că Air Canada a indicat că va dura patru până la cinci zile pentru a relua complet operaţiunile. Compania aeriană a oferit o creştere de 38% a remuneraţiei totale pentru însoţitorii de zbor pe o perioadă de patru ani, cu o creştere de 25% în primul an, ceea ce Sindicatul Canadian al Angajaţilor Publici a considerat insuficient. În prezent, însoţitorii de zbor sunt plătiţi numai atunci când avionul este în mişcare. Sindicatul solicită o remuneraţie pentru timpul petrecut la sol între zboruri şi pentru timpul petrecut ajutând pasagerii să se îmbarce. Wesley Lesosky, preşedintele componentei Air Canada a CUPE, a declarat într-o conferinţă de presă la Toronto că nu sunt programate sesiuni de negocieri între cele două părţi, care au purtat discuţii intermitente timp de luni de zile.
Un deputat PSD atacă Guvernul Bolojan: Educaţia pierde aproape 20% din fondurile PNRR
Mihai Alexandru Ghigiu, preşedintele Comisiei pentru Învăţământ din Camera Deputaţilor, a lansat un atac dur la adresa premierului Ilie Bolojan şi a Guvernului PNL, criticând reducerile bugetare pentru sistemul educaţional. Potrivit parlamentarului PSD, decizia Executivului duce la pierderea a 718 milioane de euro din fondurile PNRR destinate educaţiei, aproape o cincime din suma iniţială. Ghigiu avertizează că proiecte esenţiale, precum „şcoli verzi” (-162,9 milioane euro), campusuri profesionale (-169 milioane), infrastructură universitară (-124,2 milioane) şi platforma digitală de evaluare (-78,6 milioane) au fost eliminate, ceea ce afectează modernizarea educaţiei româneşti. Deputatul PSD mai atrage atenţia asupra consecinţelor directe: clase supraaglomerate, burse reduse cu 40% pentru studenţi, comasarea şcolilor cu mai puţin de 500 de elevi şi creşterea normei didactice pentru profesori. „Aceşti copii nu sunt doar cifre – sunt viitorul României!”, subliniază Ghigiu, acuzând Executivul că implementează reformele fără consultarea profesorilor, părinţilor sau elevilor şi fără studii de impact, la doar o lună şi jumătate de la începerea anului şcolar. Parlamentarul critică dur şi afirmaţiile premierului care ar fi dat vina pe profesori pentru „lipsa de rezultate” în condiţiile reducerilor bugetare şi a creşterii sarcinilor de lucru. Ghigiu solicită o dezbatere reală, incluzând toţi actorii din sistemul educaţional, şi avertizează că Legea nr. 141/2025, în forma actuală, reprezintă „un pas înapoi” pentru România, subliniind că investiţiile în profesori şi elevi sunt esenţiale pentru viitorul ţării.
Bolojan clarifică proiectul privind plata pensiilor private: Guvernul nu ia niciun ban. Mi-ar fi mai simplu să mă spăl pe mâini
Premierul Ilie Bolojan susține că proiectul de lege a fost pregătit de Autoritatea de Supraveghere Financiară și a fost în transparență la Ministerul Muncii, „pentru că autoritatea nu are dreptul de a promova proiecte de legi”. El spune, la Antena 3 CNN, că banii care ajung la fondurile private de pensii nu sunt folosiți de Guvern: „Din acești bani nu ia niciun leu Guvernul României, și nici din banii care vor fi dați atunci când omul intră în pensie, nu va folosi deloc Guvernul României. Ce se propune prin această lege? Exact cum banii aceștia se colectează lună de lună, la fiecare salariu, și plata acestora, după ce intri în pensie, să se facă într-o manieră care, așa cum le spune și numele, să-ți asigure o sumă suplimentară la pensie. Și atunci, luând modelul din toate țările europene, și aici sunt niște date care nu pot fi contestate, ASF-ul a venit cu propunerea, că atunci când ajungi în această situație, să poți să scoți 25% din bani, dacă dorești. Iar diferența, să-i distribui pe următorii 10 ani”. Numărul oamenilor pensionați va crește după 2030, pentru că intră generația celor care au fost născuți în anii ’65-’75 Premierul susține că astfel se evită o situație, în care, în anii următori, după 2030, când numărul de oameni care intră în pensie va crește, pentru că intră generația celor care au fost născuți în anii 65-75, cu un vârf de nașteri, „să nu ne trezim cu niște retrageri bruște, care să strice practic toată componenta de pensii gestionate privat”. „Mie ca premier, mi-ar fi mult mai simplu să mă spăl pe mâini, să nu fac nimic, pentru că lucrurile se vor întâmpla din 2030 încolo, dar eu întotdeauna am crezut că atunci când în mandatul tău vine o problemă care trebuie rezolvată, trebuie să faci ceea ce trebuie, nu ceea ce sună neapărat bine. Și deci, e un proiect de lege, nu e o ordonanță de urgență, nu se stabilește ceva, deci e un proiect de lege pe care îl propune, nu este prin asumare, e un proiect de lege care se trimite la Parlament, parlamentarii vor decide acest lucru”, a mai declarat Bolojan.
Bogdan Cojocaru, lider PSD Iași: Guvernul Bolojan frânează Moldova și vine cu restricţii şi schimbări care paralizează activitatea administraţiilor
Liderul PSD Iași, deputatul Bogdan Cojocaru, a declarat sâmbătă că Guvernul condus de Ilie Bolojan frânează Moldova, referindu-se la faptul că Executivul ar vrea să plaseze A7 şi A8 la ”coada listei”. „A8 şi A7 nu sunt mofturi, sunt coloana vertebrală a conectării Moldovei cu restul ţării. Fără ele, regiunea Nord-Est rămâne captivă subdezvoltării. Este inadmisibil ca Iaşiul şi Moldova să fie lăsate din nou la coada listei. Nu vom sta deoparte în faţa unei astfel de discriminări regionale. Moldova are nevoie de investiţii reale, de un calendar ferm şi de respect din partea Guvernului, Nu cerem favoruri, ci dreptul firesc la dezvoltare”, a declarat Bogdan Cojocaru, lideul PSD Iași. Acesta critică măsurile din pachetul al doilea de măsuri fiscale anunţat de guvern și spune că deciziile Executivului sunt rupte de realitate. „În loc să sprijine comunităţile locale, Guvernul vine cu restricţii şi schimbări care paralizează activitatea administraţiilor. Pachetul al doilea nu aduce eficienţă, ci blocaj. Este o abordare de laborator, ruptă de realităţile din teren, care loveşte direct în capacitatea primăriilor de a livra proiectele de care oamenii au nevoie”, a mai afirmat liderul PSD Iaşi, deputatul Bogdan Cojocaru, citat de news.ro. Bolojan pune frână inclusiv autostrăzilor Potrivit informațiilor Gândul, Ilie Bolojan a cerut în ședința de Guvern „înfrânarea” proiectelor de autostrăzi construite prin toate sursele de finanțate din fonduri europene. Premierul nu a precizat, însă, la care dintre sursele de finanțare europeană se referă și nici despre care proiecte de infrastructură rutieră mare este vorba. Acesta a motivat doar că „nu sunt bani”, spun surse guvernamentale. Mai mult, Bolojan a pasat responsabilitatea către Ministerul Transporturilor, căruia i-a cerut să prioritizeze proiectele. Muncitorii UMB, în „pauză forțată” din cauza unui blocaj de finanțare UMB a decis ca muncitorii care lucrează la tronsonul Focșani – Bacău – Pașcani al Autostrăzii A7, să fie plasați într-o „pauză forțată” de o săptămână, la jumătatea lunii august. Potrivit publicației Bacău.net, este vorba despre o prelungire a săptămânii libere cu încă una, iar activitatea ar urma să fie reluată abia pe 18 august. Motivul îl reprezintă un „blocaj major în fluxul de finanțare a proiectului strategic Autostrada A7 – principalul coridor rutier finanțat prin PNRR”.