Etichetă: Guvernul Bolojan

Bulgaria intervine în forță pe piața energetică. Ce măsuri ia pentru a atenua creșterea rapidă a prețurilor la carburanți

Creșterea prețurilor la carburanți a declanșat în Bulgaria un mecanism automat de sprijin, prin care statul acordă compensații lunare persoanelor cu venituri reduse, imediat ce sunt depășite anumite praguri stabilite. Între timp, în România, Guvernul Bolojan a schimbat radical proiectul OUG privind criza carburanților chiar înainte de adoptare.  Pentru a treia zi consecutiv, prețul motorinei în Bulgaria s-a menținut peste pragul de 1,60 euro pe litru. Potrivit Novinite, autoritățile bulgare au activat imediat schema de compensare destinată gospodăriilor vulnerabile. Măsura face parte dintr-un mecanism stabilit anterior de guvernul bulgar, care se declanșează automat atunci când prețurile carburanților depășesc acest prag pentru mai multe zile consecutive. Cum funcționează schema de ajutor și cine beneficiază Schema prevede acordarea unui ajutor lunar de 20 de euro, în luna în care este îndeplinit criterul de declanșare a asistenței. Acest criteriu este ca prețul unui litru de benzină A95 sau de motorină să rămână la sau peste 1,60 euro timp de trei zile consecutive. Agenția Națională de Venituri din Bulgaria a început să publice pe site-ul său un tabel care prezintă prețurile pe litru de benzină și motorină, informațiile fiind valabile începând cu 20 martie. Sursa foto: ziarulromanesc.de Persoanele eligibile pentru compensație sunt cele al căror venit brut lunar mediu este mai mic sau egal cu 652,41 euro pentru 2025 sau dublul pragului de sărăcie pentru 2025,  sau ale căror venit brut lunar mediu pentru 2024 este mai mic sau egal cu 537,88 euro, sau dublul pragului de sărăcie pentru 2024. De asemenea, o condiție importantă este ca persoana să dețină un autovehicul pe numele său sau să utilizeze un vehicul în baza unui contract de leasing. Programul este valabil până la 30 iunie, iar autoritățile monitorizează zilnic evoluția prețurilor și verifică, pe baza bonurilor fiscale, achizițiile reale de carburant, inclusiv prețurile efectiv plătite după eventualele reduceri. Cererea de carburant scade în Bulgaria Costul motorinei a ajuns la o medie de 1,61 euro/litru și a depășit pragul considerat critic de autorități. Un proprietar de benzinării din Ruse a dat drept exemplu state europene precum Spania și Italia, unde sunt folosite rezervele de combustibil și au fost reduse accizele, măsuri care au încetinit creșterea prețurilor, fără a opri însă scumpirile. „Prețul a rămas stabil din 20 martie”. Ajutorul guvernamental nu va compensa integral scumpirile. Un plin de 100 de euro ajunge acum la aproximativ 140 de euro”, a transmis unul dintre proprietarii de benzinării din Ruse, pentru sursa citată. Guvernul Bolojan a amânat adoptarea crizei de urgență În România, guvernul condus de premierul liberal Ilie Bolojan nu s-a preocupat de criza energetică care a devenit tot mai apăsătoare pentru consumatorii români. Guvernul a schimbat radical proiectul OUG privind criza carburanților chiar înainte de adoptare. Noua variantă prevede că producătorii de combustibili nu mai au adaosul comercial plafonat, iar măsura se va aplica doar distribuitorilor. În plus, amenzile pentru benzinăriile care încalcă noile reguli au fost reduse de la 10%, la 1%. RECOMANDAREA AUTORULUI: China plafonează prețurile la carburanți pentru a ușura povara care apasă pe consumatori. În România, motorina a trebuit să ajungă la 10 lei ca guvernul Bolojan să instituie starea de criză Guvernul Bolojan a modificat OUG privind criza carburanților. Care este noua formă a Ordonanței și când va fi adoptată

PSD pune presiune pe Guvernul Bolojan pentru tăierea accizelor la carburanți: Este prea târziu și prea puțin!

Social-democrații cer Executivului adoptarea unei reduceri de urgență a accizelor, pe lângă plafonarea adaosurilor comerciale, pentru a stopa scumpirile record de la pompă. PSD consideră măsurile anunțate de premierul Bolojan drept „insuficiente și venite prea târziu”. De asemenea, aceștia solicită scutirea totală de taxe pentru motorina din agricultură. În replică, Ilie Bolojan condiționează scădera accizei de stabilitatea bugetară, în contextul unui deficit care depășește pragul ideal de 3%. „PSD solicită Guvernului să dispună și o reducere a accizelor, pe lângă măsurile anunțate anterior pentru combaterea creșterii accelerate a prețurilor la carburanți. PSD subliniază că intervenția Guvernului a venit târziu, iar efectele măsurilor anunțate sunt prea mici în raport cu majorările prețurilor la pompă înregistrate în ultimele trei săptămâni. E prea târziu și prea puțin! E nevoie de o intervenție și asupra accizelor!” Reprezentanții PSD argumentează că statul încasează deja sume uriașe din TVA datorită prețurilor crescute, fapt ce ar compensa pierderile venite dintr-o eventuală reducere a accizei. Aceștia oferă exemplul altor state europene care au intervenit direct asupra taxelor pentru a proteja populația și firmele. „PSD subliniază că diminuarea accizelor pe carburanți are un impact redus asupra bugetului de stat, având în vedere creșterea încasărilor din taxa pe valoare adăugată asociată acestor produse. În plus, o astfel de măsură ar scădea presiunea asupra firmelor care operează pe piața de carburanți. PSD subliniază că astfel de măsuri au fost deja implementate de mai multe state din Uniunea Europeană, pentru protejarea economiilor naționale.” Totuși, premierul Bolojan rămâne prudent și subliniază că o astfel de măsură reprezintă doar un „pasul doi”, posibil doar după o analiză riguroasă a costurilor. Adoptarea primei Ordonanțe de Urgență este programată pentru miercuri după-amiază sau cel târziu joi. Potrivit documentului, adaosul comercial pentru benzină și motorină va fi limitat la 50% din media anului trecut. De asemenea, exporturile de carburanți vor fi limitate în perioada următoare și în plus vor fi monitorizate mult mai atent prețurile de la pompă. Se reduce de asemenea cantitatea de biocarburant din benzină pentru scăderea prețului final de la pompă. Măsurile de protecție ar urma să se aplice pe o perioadă de 6 luni, dar pot fi prelungite succesiv pentru durate de câte cel mult 3 luni, cât timp persistă împrejurările care au determinat situația de criză. AUTORUL RECOMANDĂ: Guvernul ar urma să adopte marţi o Ordonanță de Urgență prin care declară stare de criză pe piața carburanților Bolojan explică de ce amână măsurile pentru prețul carburanților. Când va lua guvernul măsuri 

Bogdan Ivan: Odată cu creșterea prețurilor la combustibil, bugetul de stat a avut o creștere a încasărilor. Fiecare ban trebuie întors la firmele românești și la populație

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a prezenat, luni, măsurile pe care Guvernul vrea să le ia pentru protecția populației în fața creșterii prețurilor carburanților. Oficialul a subliniat că, deși nu vor absorbi complet șocul exploziei prețului la țiței, acestea vor temporiza creșterea de prețuri. Măsurile vin în contextul în care, luni dimineața, motorina standard a depășit 10 lei/litru în unele benzinării din țară, iar benzina standard a ajuns la 9,23 lei/litru.  Bogdan Ivan a transmis că măsurile au fost propuse în urma consultării cu piața și cu specialiștii din doemniu „tocmai pentru a limita aceste creșteri”. De asemenea, ministrul Energiei a subliniat că banii încasați la buget după majorarea prețurilor trebuie să se întoarcă la firme și la populație. „Este evident că ele nu sunt perfecte, este evident că aceste măsuri nu vor putea să absoarbă integral șocul perturbațiilor mondiale create de conflictul din Orientul Mijlociu, dar vor avea efecte care vor temporiza această creștere”, a spus Bogdan Ivan. Conform oficialului, măsurile prevăd declararea stării de criză în domeniul combustibililor, limitarea exporturilor de diesel din România, limitarea adaosului comercial al companiilor din industria petrolieră la 50% din media anului 2025, crearea unui mecanism de reducere a speculei și eliminarea obligativității de minim 8% bio-combustibil la benzină. Bogdan Ivan a amintit și alte măsuri luate de Guvern: o bonificație de 85 de bani pe litru pentru transportatori și de 2,6 lei pe litru reducere de acciză pe fiecare litru de motorină consumată de agricultorii din România. „Și un element extrem de important care trebuie obligatoriu să facă parte din agenda discuțiilor și a deciziilor Guvernului în etapa următoare, îl reprezintă faptul că în această perioadă, odată cu creșterea prețurilor la combustibil, automat și bugetul de stat a avut o creștere a încasărilor, fiecare ban care ajunge suplimentar în bugetul de stat trebuie întors înapoi la firmele românești și la populație. Iar acest lucru este evident, poate să fie stabilit printr-o schemă adoptată ulterior de reducere fie a anumitor taxe, fie a contribuției pe care o plătim fiecare la litru de carburant””, a mai spus ministrul Energiei. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bolojan declară stare de criză pe piața țițeiului: „Adaosul comercial pentru benzină, motorină și materiile prime utilizate pentru obținerea acestora va fi limitat pe întregul lanț de activitate economică” Prețurile carburanților din România continuă să crească. Motorina standard a depășit pragul de 10 lei/l în unele stații. Cât costă litrul de benzină

Din ce se compune prețul carburanților și cât câștigă statul de fapt

Cel mai mare câștigător al creșterii prețurilor carburanților din România este guvernuyl Bolojan, așa cum arată cifrele și încasările guvernului din accize și TVA. Practic, dintr-un preț de 10 lei pe litru, guvernul încasează mai bine de 6 lei, în vreme ce la operatorii comerciali ajunge mai puțin de 1 leu. Restul este prețul petrolului pe piața internațională.  Gândul a făcut calculele și explică modul în care se formează prețul carburantului, dar și cum reușește Guvernul Bolojan să se îmbogățească din accize și TVA. Guvernul a venit cu prima declarație despre mpsurile de combatere a creșterii prețurilor la pompă și ar fi vorba de o plafonare pe lanțul comercial. Pe fondul conflictului dintre Statele Unite-Israel și Iran, criza energetică pare să nu se mai oprească, iar prețurile benzinei și motorinei depășesc orice praguri, deși cotațiile internaționale ale țițeiului au fluctuat. Situația a provocat un val de nemulțumire în rândul românilor, șoferii au plătit din ce în ce mai mult la pompă, iar diferența s-a simțit de la o zi la alta. Prețul de la pompă are mai multe componente, dar din care marja de profit a comerciantului este de 5-7%, dintr-un preț de 10 lei. Practic, operatorul câștigă mai puțin de 1 lei la un preț la benzinei de 10 lei, din care plătește angajați, costuri operaționale, întreținere, mentenanță etc. Pe de altă parte, statul câștigă peste 60% din prețul de 10 lei, dacă se iau în considerare și taxele aplicate activității de distribuție și rafinare, independente de taxele deja aplicate „la pompă”. Prețul petrolului: 2,8-3,2 lei (28-32%) Accize: 3,3-3,5 lei (33-35%) TVA: 1,74 lei (17,4%) Rafinare + distribuție: 1-1,2 lei (10-12%) Adaos comercial 0,5-0,7 lei (5-7%) Prețurile carburanților în România au crescut chiar și atunci când cotațiile internaționale ale petrolului au scăzut. Totuși, prețul la pompă, cel pe care îl văd consumatorii afișat, nu este influențat proporțional și în timp real cu majorarea prețului barilului de țiței deoarece orice distribuitor are rezerve proprii, care au fost achiziționate la prețurile din urmă cu 2 sau chiar 3 săptămâni. Practic există un element de speculă, de pe urma căruia profită și statul. Motorina standard a atins pragul de 10 lei. Cum a reacționat Guvernul Bolojan? Pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu care a provocat blocarea uneia dintre cele mai importante rute de tranzit a petrolierelor, Strâmtoarea Ormuz, prețurile combustibililor din România au ajuns la cote alarmante. Astăzi, de exemplu, prețurile la motorina standard au atins pragul psihologic de 10 lei/litru, în timp ce benzina a depășit pragul de 9 lei/litru cu aproximativ 26 de bani. Așadar, după mai multe zile consecutive de scumpiri, piața carburanților s-a stabilizat la un nivel ridicat, cu prețuri identice în aproape toate benzinăriile. În doar câteva săptămâni, creșterile au fost de până la 2 lei pe litru, iar România a ajuns printre cele mai scumpe piețe din regiune și este depășită în acest moment doar de Grecia și Albania. În timp ce alte state au luat deja măsuri pentru a limita creșterea prețurilor carburanților, oficialii români au amânat o posibilă intervenție, deoarece statului îi convine să își mărească încasările la buget. Abia după ce motorina standard a atins pragul critic de 10 lei pe litru, Guvernul Bolojan a anunțat că va interveni pentru ca prețurile la pompă să nu crească și mai mult. Astfel, Executivul a transmis că va declara, marți, situație de criză pe piața carburanților și va limita prin Ordonanță de Urgență adaosul comercial pentru benzină și motorină, dar și exporturile. „În urma discuțiilor, s-a decis ca Guvernul să adopte, mâine, o ordonanță de urgență prin care să fie declarată situația de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere și să fie stabilite măsuri de protejare a economiei și a populației pe durata acestei crize. Pe durata situației de criză vor fi instituite măsuri de protecție aplicabile pentru o perioadă de 6 luni, cu posibilitatea prelungirii succesive pentru intervale de cel mult 3 luni, atât timp cât persistă circumstanțele care au determinat instituirea situației de criză. Adaosul comercial pentru benzină, motorină și materiile prime utilizate pentru obținerea acestora va fi limitat pe întregul lanț de activitate economică”, se arată în comunicatul transmis de Guvernul României. Accizele și TVA-ul, principalele componente din prețul carburanților Deși primul reflex este acela de a pune scumpirile pe seama contextului internațional, vina se află de fapt la autorități, deoarece peste jumătate din prețul combustibililor este format din accize și TVA. Practic, vorbim despre sumele încasate de statul român care ajung în visteria națională, nu despre bani cu care se îmbogățesc benzinăriile, petroliștii sau companiile de transport. Aproximativ 52% din prețul la pompă al motorinei, respectiv 57% în cazul benzinei, provine din accize și TVA. În cazul benzinei, costul carburantului procesat reprezintă efectiv doar puțin peste 30% din costul unui litru de benzină la pompă, în timp ce cheltuielile benzinăriei respective reprezintă aproximativ 15% din cost. Prețul unui litru de carburant este influențat de: Costurile de producție/import; accize (taxe de stat); TVA; marja de profit a distribuitorilor (benzinăriilor); Influența piețelor internaționale (cotația petrolului Brent); alți factori care se schimbă constant (cerere/ofertă, curs valutar). Acestea sunt principalele motive pentru care prețul unui litru de benzină sau motorină nu are legătură doar cu prețul țițeiului Brent sau doar cu prețul petrolului procesat din export sau cel din producția internă. Deși România este un exportator de benzină, este dependentă de importurile de motorină, motiv pentru care sensibilitatea crește în cazul combustibilului diesel, în special în contextul evoluțiilor internaționale. Câți bani intră în visteria statului dintr-un singur plin de combustibil Deși diferențele dintre benzinării sunt minime, pentru șoferi impactul rămâne semnificativ. Un plin de 50 de litri de benzină ajunge la aproximativ 460 de lei, în timp ce pentru un plin de motorină șoferii trebuie să scoată din buzunare, de astăzi, aproximativ 500 de lei. Ca să exemplificăm mai ușor câți bani încasează statul din prețul combustibililor, o să folosim exemplul în care, la o alimentare de 50 de litri de motorină, un șofer plătește 500 de lei. Calculele estimative, realizate de Gândul,

Ministrul Energiei explică măsurile anunțate de Guvern în criza carburanților: Vor fi actualizate la fiecare 5 zile în funcție de contextul internațional

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a transmis, în cadrul unei conferințe de presă, că măsurile anunțate de Guvern pentru protecția populației și firmelor în contextul majorării prețurilor la combustibili vor fi actualizate săptămânal în funcție de situația internațională.  Bogdan Ivan a spus că noile măsuri vor intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial. Oficialul a subliniat că este vorba despre o perioadă de criză de șase luni, care poate fi prelungită cu încă trei luni. „În momentul de față, vorbim despre o perioadă de criză de șase luni de zile, care succesiv se poate prelungi încă trei luni de zile și care, dacă vor dispărea aceste conjuncturi internaționale care au creat declararea situației de criză, vom elimina de îndată această situație”, a precizat ministrul Energiei, care a spus că măsurile au fost luate împreună cu Ministerul de Finanțe. De asemenea, ministrul Energiei a declarat că măsurile au o logică extrem de clară și de coerentă. „Pe de-o parte, de a ne proteja piața internă, de a ne asigura că în situația în care vedem deja că avem state în care prețul carburanților este unul mai ridicat decât în România, este evident că poate să existe o tendință a companiilor de a se îndrepta spre alte piețe, pentru a obține un profit mai bun. Vreau să-i protejăm pe românii și companiile din România. Și gândim anticipativ aceste măsuri, pentru a limita cât mai mult acest efect negativ, care poate să aibă multiple valențe. Pentru că nu vorbim doar despre variabile simple, ci despre multiple variabile extrem de complicate și de complexe”. Bogdan Ivan a mai spus că măsurile anunțate de Guvern pentru protecția populației și firmelor în contextul majorării prețurilor la combustibili vor fi actualizate săptămânal în funcție de situația internațională. Acesta a prezentat impactul pe măsurile care au fost decise în zona protecției transportatorilor, care ajunge la aproximativ 600 de milioane, la fel ca măsurile anunțate pentru fermieri. „În același timp venim cu principiul în care săptămânal, dacă va fi cazul, odată la 5 zile, să se actualizeze toate aceste măsuri în funcție de contextul internațional. Pentru că vorbim de o dinamică în continuă mișcare la nivel internațional”, a explicat Ivan. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bogdan Ivan: „Odată cu creșterea prețurilor la combustibil, bugetul de stat a avut o creștere a încasărilor. Fiecare ban trebuie întors la firmele românești și la populație” Bolojan declară stare de criză pe piața țițeiului: „Adaosul comercial pentru benzină, motorină și materiile prime utilizate pentru obținerea acestora va fi limitat pe întregul lanț de activitate economică”

Traian Băsescu: Bolojan a salvat trecerea României la Junk, dar a afectat puternic sectorul economic

„Personal nu sunt de acord cu modul cum a rezolvat problema, pentru că a afectat foarte puternic sectorul economic. Companiile, că-s mari, că-s mici, că-s PFA-uri, au fost puternic afectate, în loc să afecteze pe cei în cauza cărora s-a generat situația. Adică s-a dat salarii, pensii uriașe. Cu pensiile a luat 10% din pensia fiecărui român, deci a rezolvat-o. Dar cu bugetarii nicicum”, a spus Băsescu. Fostul șef al statului a criticat și menținerea unor sporuri în sectorul bugetar. „Am văzut și eu chestia asta cu sporurile la Ministerul Dezvoltării. Am constatat că salarii de 35% din salariul brut, spor de compromis sau cum îl numeau (…) spor de complexitate. Adică munca lor este complexă și trebuie să le mai dea sporul ăsta. Nu poți să lași mamele, persoanele cu handicap și bugetarii să aibă în continuare sporuri pe bandă rulantă”, a spus fostul președinte. Băsescu a susținut că măsurile trebuiau orientate diferit, invocând modelul din 2010 „Eu aș fi mers exact cum am mers în 2010. Pentru că atunci principiul a fost nu ne atingem de economie, nu-i punem sarcini în plus. Hai să vedem cum rezolvăm și fără să creăm foarte mult șomaj. Și atunci am văzut o chestie de genul tăiem 25% la toată lumea, dar nu dăm pe nimeni afară. Și facem reducerea de personal din două surse. Una era nimeni nu poate lua în același timp și salariu și pensie de la stat. Și au plecat vreo 20 și ceva de mii de oameni din minister. Și a doua: la fiecare șapte pensionari numeam o angajare. Și am plecat de la un deficit bugetar puțin mai mare decât cel de acum”, a precizat Băsescu. Fostul președinte a mai afirmat că tensiunile din coaliție creează percepția de instabilitate politică și afectează capacitatea statului de a se împrumuta. „Nu fac decât să creeze impresia de instabilitate politică, ceea ce nu-i bine pentru România. Au încercat luna asta de câteva ori să împrumute bani de la bănci. Nu le-a dat nimeni bani la o dobândă acceptabilă (…) Ridicolul situației este că nu poți să-i ceri băncii să-ți dea bani cu 4,5% dobândă când tu ai inflație 10%. N-ai cum să o rezolvi. Marea problemă aici va fi plata dobânzilor. Deci, anul trecut, în 2025, am plătit 10 miliarde de euro dobânzi. 10 miliarde de euro, deci 1.000 de km de autostradă. Anul acesta sunt 12 miliarde dobânzi și la anul vor fi mai mari sumele pe care trebuie să le plătim ca dobândă. După mine, ar fi foarte bine să facem un acord de precauție cu fondul, în care să știm că avem o sumă rezervată și la nevoie o putem trage. Cât timp ai acord cu fondul, sigur nu intri în încetare de plăți”, a conchis Băsescu.

Andrei Caramitru: Statul nu are cum să taie accizele alea, că e deja cu chiloții în vine financiar

Într-o nouă postare pe rețelele de socializare, analistul economic Andrei Caramitru avertizează că așteptările publice cu privire la tăierea accizelor la carburanți sunt nerealiste. Acesta susține că statul român nu mai are suficiente resurse și se află „cu chiloții în vine financiar”. Cu alte cuvinte, Caramitru explică, în postarea de pe pagina personală de Facebook, că măsurile populiste cerute de opinia publică, reducerea accizelor și înghețarea prețului la benzină și motorină, sunt imposibil de implementat fără sacrificii bugetare. Or, analistul avertizează că nu contează cine este la cârma guvernului și susține că România nu știe să pună bani deoparte, ci dimpotrivă, se îndatorează în exces. „Isteria asta că trebuie să facă guvernul ceva. Să taie accizele. Să blocheze prețul la benzină și motorină. Aualeu. Situația e așa: nu se va face nimic, o vom încasa în plex, fix cum am încasat toată inflația anul trecut și anul ăsta și vom tot încasa. Nu contează cine e în guvern, e irelevant, apropo. Când în perioadele bune nu pui niciun ban deoparte, bă, te mai și îndatorezi în exces — când vine vremea grea, ești terminat. Orice om, cât de cât rațional, înțelege așa ceva. Însă noi, ca țară/ca sistem, nu înțelegem asta. Statul NU ARE CUM să taie accizele alea, că e deja cu chiloții în vine financiar. Bine — în TEORIE ar putea, dar ar trebui să taie din altă parte cheltuieli, adică din Anghel Saligny, pușculița partidelor și a primarilor. Nu se va întâmpla asta, nu, nu vor accepta așa ceva, never ever. Deci o vom încasa”. Un alt punct central al analizei este efectul politicilor salariale și al pensiilor. Caramitru avertizează că această dinamică, în care veniturile cresc pe hârtie fără să aibă efecte la nivelul producției, duce la presiuni inflaționiste și la slăbirea puterii de cumpărare pentru toți românii. De asemenea, analistul economic subliniază că, dacă reducerea de accize ar fi susținută în mod real, aceasta ar impune diminuarea altor cheltuieli bugetare. „Cât timp nu înțelegem că, dacă salariile și pensiile cresc MAI RAPID decât producția/economia, banii ăia nu există, de fapt, sunt o iluzie de bunăstare temporară care după se lasă cu lacrimi — rahatul ăsta de situație se va tot întâmpla. Însă populimea hămesită și prostalaii de la butoane, care au fost în ultimii 35 de ani, NU vor să accepte realitatea asta. Așa că acum o încasăm. Și cel mai rău o încasează ăia săracii cu bani puțini — fix cei care tot votează PSD și aur pentru pomeni. Acum primesc. Din plin”.

Ipocrizia lui Nicușor Dan. Nu ratează nicio ocazie să spună că economisește bani la buget, dar primește de la Bolojan cu 45% mai mult în 2026. Suma depășește 100 de milioane de lei

Ministerul Finanțelor a publicat marți proiectul de buget pe anul 2026, iar Nicușor Dan a primit un cadou generos de la guvernul Bolojan. Bugetul Administrației Prezidențiale se va bucura de un buget cu 45% mai mare decât anul precedent și depășește 100 de milioane de lei. În 2025, Administrația Prezidențială a primit un buget de 71,468 milioane de lei, iar acum, datele publicate de Ministerul Finanțelor arată că Nicușor Dan va primi cu 44,78 milioane de lei în plus. Astfel, deși se laduă că economisește bani la buget cu fiecare ocazie care se invește, președintele României va primi în 2026 de la guvernul Bolojan un buget mai mult decât generos, de 103,470 de milioane de lei. Sursa: Ministerul Finanțelor Nicușor Dan și-a pierdut solidaritatea de acum un an În septembrie anul trecut, președintele se lăuda că Administrația Prezidențială a returnat 17,5 milioane de lei, aproximativ 30%, din bugetul alocat insituției pentru 2025. Nicușor Dan a spus atunci că Administrația Prezidențială contribuie „la efortul de austeritate printr-o reducere reală a propriului buget, nu prin gesturi simbolice”. „Cheltuielile Administrației Prezidențiale în 2025 au fost reduse cu 30%, adică 30 de milioane de lei, mai mult decât m-am angajat în iulie”, a scris atunci Nicușor Dan pe Facebook. Cum împarte guvernul Bolojan banii în 2026 Ministerul Finanțelor a publicat proiectul Legii bugetului de stat pentru 2026, documentul care stabilește principalele coordonate financiare ale statului român pentru anul acesta. Proiectul prevede venituri totale de aproape 392 miliarde de lei și cheltuieli bugetare de peste 527 miliarde de lei, ceea ce va genera un deficit bugetar de aproximativ 135,7 miliarde de lei. Proiectul publicat va intra în procedura legislativă și urmează să fie analizat și amendat în Parlament. PSD a anunțat deja că o să depună amendamente, pentru că în negocierile din coaliție nu au primit destui bani pentru pachetul de solidaritate, care, în opinia social-democraților, este obligatoriu. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ministerul Finanțelor a publicat proiectul de buget. Cum împarte Guvernul Bolojan banii statului Nicușor Dan pune umărul la austeritate. „Cheltuielile Administrației Prezidențiale în 2025 reduse cu 30%, adică 30 milioane de lei”

Alexandru Nazare: Un nou obiectiv major atins: am adoptat ieri pachetul de relansare economică. România trece la următoarea etapă de dezvoltare

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a transmis prin intermediul unei postări pe rețelele de socializare, că România a atins un nou obiectiv major prin adoptarea pachetului de relansare economică. Pachetul a fost adoptat de Guvernul Bolojan, marți seară, într-o ședință extraordinară la care a fost prezent și Alexandru Nazare.  Alexandru Nazare a scris într-o postare pe pagina personală de Facebook că România trece la următoarea etapă de dezvoltare după ce pachetul de relansae economică a fost adoptat. Potrivit ministrului, țara noastră va avea „un instrument strategic” care va transforma modelul de dezvoltare al economiei, de la consum la investiții scalabile, la inovație, valoare reală adăugată și producție autohtonă. „Un nou obiectiv major atins: am adoptat ieri pachetul de relansare economică. România trece la următoarea etapă de dezvoltare. Un instrument strategic de 5 miliarde de euro, pachetul de relansare adoptat ieri, cu aplicare din acest an până în 2032, transformă radical modelul de dezvoltare al economiei româneşti: de la consum la investiții scalabile, la inovație, valoare reală adăugată și producție autohtonă.” Nazare: O schimbare de paradigmă pentru modernizarea economică Oficialul susține că noile măsuri adoptate marchează o schimbare de paradigmă și creează un cadru mai predictibil și competitiv pentru investiții. În ceea ce îi privește pe români, Alexandru Nazare spune că efectele măsurilor vor fi vizibile prin crearea de locuri de muncă stabile și mai bine plătite, prin dezvoltarea comunitățlor locale și prin consolidarea unei economii „capabile să susțină creșterea nivelului de trai pe termen lung”.  „O schimbare de paradigmă pentru modernizarea economică a României, pachetul de relansare generează un mediu mai predictibil și mai competitiv pentru investiții, un flux mai mare de capital în economie și capacitatea reală a statului de a atrage proiecte majore, atât pentru companii românești, cât și pentru investitorii străini. Înseamnă dezvoltarea de noi capacități de producție, consolidarea lanțurilor economice locale și poziționarea României ca pol regional de creștere. Pentru mediul de business se traduce în oportunități de creştere, parteneriate strategice și acces la proiecte de anvergură. Pentru români, efectele se vor vedea în mai multe locuri de muncă stabile și mai bine plătite, în dezvoltarea comunităților locale și într-o economie mai puternică, capabilă să susțină creșterea nivelului de trai pe termen lung.” Ministrul Finanțelor a mai transmis că adoptarea noului pachet de relansare economică este „un nou pas înainte”, care vine în completarea rezultatelor obținute în reducerea deficitului bugetar și în scăderea dobânzilor. Nazare spune că au fost corectate „în timp record” o serie de dezechilibre majore și susține că noile măsuri întăresc bazele unei economii moderne, bazate pe investiții și competitivitate. „Este un nou pas înainte, care completează rezultatele obținute în reducerea deficitului bugetar sub ținta asumată, în scăderea importantă a dobânzilor la care se împrumută statul şi mixul de măsuri pentru investiții şi sprijin pentru mediul de business adoptate în ultimele luni. Am corectat în timp record o serie de dezechilibre majore pentru România, iar noile măsuri pentru relansare întăresc bazele unei economii moderne şi ale creșterii echilibrate, bazate pe investiții și competitivitate.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Alexandru Nazare, după ce guvernul a adoptat OUG pe relansare economică: „Această măsură reprezintă pentru România o tranziție strategică” Ilie Bolojan a adoptat OUG-urile pe reforma administrativă și pachetul de relansare economică

Guvernul lui Ilie Bolojan a fost în control la noua Sală Polivalentă de 36.000.000 de euro din Constanța

Guvernul condus de prim-ministrul Ilie Bolojan (56 de ani) a fost în control la noua Sală Polivalentă de 36.000.000 de euro din Constanța, iar în urma vizitei s-au tras câteva concluzii și au fost împărtășite imagini de acum. Șantierul de la locație a fost demarat în urmă cu peste 5 ani, însă lucrările nu au mai avansat o perioadă, din cauza lipsei de fonduri. Proiectul noii Săli Polivalente din Constanța e din nou pe val! Construcția de 36.000.000 de euro primește fonduri de la Guvernul lui Ilie Bolojan „Bijuteria” la care Constanța visează de peste un deceniu, o nouă Sală Polivalentă, a luat naștere în anul 2020, însă proiectul s-a blocat pe parcurs, din lipsă de fonduri. Însă, în toamna lui 2025, în plină austeritate a Guvernului Bolojan, „bijuteria” abandonată a Constanței a primit o veste neașteptată: după ani de incertitudine din cauza lipsei de bani, finanțarea din partea statului a revenit! S-au început demersurile oficiale astfel încât șantierul să poată fi reluat, iar în 2026 se pare că se lucrează la locație. Prin intermediul unei postări realizate pe pagina oficială de Facebook, Compania Națională de Investiții a dezvăluit că a mers în inspecție la șantier. În cadrul aceleiași postări au fost prezentate și câteva imagini de acum, care pot fi văzute în galeria articolului, dar și concluzii importante, ce pot fi consultate mai jos: „Compania Națională de Investiții continuă susținerea proiectelor majore de infrastructură sportivă din România! Astăzi, am verificat în teren stadiul lucrărilor la Sala Polivalentă din municipiul Constanța, obiectiv finanțat de MDLPA. Investiția, în valoare de peste 185 de milioane de lei, va oferi comunității o infrastructură modernă, multifuncțională, cu o capacitate de 5.000 de locuri, destinată atât competițiilor sportive de nivel național și internațional, cât și evenimentelor culturale și sociale. Proiectul include teren de joc multifuncțional, sală de antrenament, cabinete medicale, sală de conferințe, studio TV și spații comerciale. Lucrările, desfășurate pe o suprafață de 18.660 mp (D+P+E), respectă standardele federațiilor sportive internaționale, contribuind la dezvoltarea sportului de performanță și la creșterea atractivității municipiului Constanța pentru competiții de anvergură. Compania Națională de Investiții rămâne un partener de încredere pentru dezvoltarea infrastructurii publice moderne, prin proiecte care aduc beneficii reale comunităților locale. Continuăm să construim pentru oameni, pentru comunități și pentru viitor”, a transmis Compania Națională de Investiții, pe Facebook. Alte detalii despre proiect Capacitatea estimată, de 5.000 de locuri, este aceeași prezentată publicului larg și în 2020, la momentul în care a luat naștere proiectul. Tot atunci s-a mai dezvăluit că 100 de locuri vor fi asigurate persoanelor cu dizabilități, 100 de locuri pentru presă, iar 150 de locuri vor fi distribuite în zona VIP a Sălii Polivalente.