Promisiunea lui Bolojan că va crește natalitatea, o glumă proastă
Aflat în criză de imagine după confirmarea intrării României în recesiune și a datoriei publice istorice de peste 60% din PIB, premierul Bolojan a plusat, afirmând senin că în viitorul apropiat există șanse mari să crească natalitatea. O retorică imediat contrazisă de realitatea politicii sale de austeritate (care nu a ezitat să impoziteze mamele și să crească dramatic TVA la achiziționarea unei prime locuințe), cât și de o simplă comparație cu țările din fostul bloc comunist. Astfel, Ungaria, Serbia, Slovacia și Polonia au politici publice consecvente, gândite pe termen lung, de sprijinire a famililor tinere și implicit de stimulare a natalității. Mai mult, încă din 2015, Ungaria a transformat susținerea familiilor în obiectiv strategic național. În schimb, în anul 2025, în România s-au născut cei mai puțini copii din ultimul secol. Deși declarativ România susține încurajarea natalității, în realitate politicile publice pentru familii sunt dezechilibrate și fragmentate, pe scurt falimentare. În 2025, în România s-au născut cei mai puțini copii din ultimul secol. Mai mulți copii se nășteau în război Țara noastră este campioană la sporul demografic negativ. Potrivit celor mai recente statistici ale Institutului Național de Statistică (INS), din decembrie 2025, România a înregistrat în această lună un nou dezechilibru demografic, cu un număr al deceselor aproape dublu față de cel al nașterilor. Anul 2025 a marcat un nou prag critic pentru demografia României, cu aproximativ 145.000 de copii născuți, cel mai redus nivel din ultimul secol (detalii AICI). Cifrele oficiale semnalează o scădere accentuată a populației tinere și un dezechilibru tot mai vizibil între generații. Datele publicate de INS arată că natalitatea rămâne sub pragul necesar pentru înlocuirea generațiilor, în timp ce mortalitatea se menține la un nivel ridicat, amplificând declinul natural al populației. Ritmul de scădere este vizibil mai ales la grupele de vârstă mici. Pachetele fiscale ale Guvernului Bolojan erodează și mai mult criza demografică din România Mai mult, începând din 1 iulie 2025, natalitatea este lovită direct de măsurile fiscale aprobate de Guvernul Bolojan, care prevăd reținerea unui procent de 10% din indemnizația mamelor care beneficiau de concediu de creștere a copilului și care până atunci nu plăteau asigurare de sănătate. Premierul Ilie Bolojan sustine o conferinta de presa, la Palatul Victoria din Bucuresti, marti, 30 decembrie 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO În plus, tinerele familii interesate de achiziționarea unei locuințe sunt afectate în mod direct de creșterea TVA de la 19 la 21%, care impactează negativ accesul la programul guvernamental Prima Casă. Deși acesta a fost gândit special pentru tineri, creșterea TVA a afectat inevitabil prețul locuințelor, chiar dacă statul garantează în continuare un credit ipotecar luat de la bancă de către o familie aflată la început de drum. Ungaria a făcut din stimularea natalității un obiectiv strategic național În ultimul deceniu, Ungaria s-a poziționat ca lider regional la nivelul politicilor de sprijin pentru mame. La nivelul Europei de Est, Ungaria a făcut din sprijinirea mamelor un obiectiv strategic național. Politicile introduse începând cu 2010, accelerate prin Planul de Acțiune pentru Protecția Familiei din 2019, vizează în mod direct sprijinirea femeilor care aleg să aibă și să crească copii. Prin măsuri precum: „Împrumutul pentru bebeluși” destinat cuplurilor tinere căsătorite Programul de sprijin pentru locuințe CSOK Subvențiile pentru achiziția de mașini pentru familiile numeroase Scutirea pe viață de impozit pe venit pentru mamele cu 4 au mai mulți copii, guvernul de la Budapesta a transmis clar că vede în familie un tezaur național, potrivit site-ului About Hungary. Creditele fiscale familiale au crescut cu încă 50,000 de forinți net pentru gospodăriile cu 3 sau mai mulți copii, dacă venitul brut al părinților permite solicitarea integrală, scrie dailynewshungary. Sprijinul pentru accesul la locuințe în cazul familiilor tinere a devenit și mai accentuat. Astfel, statul oferă anual 1 milion de forinți (aproximativ 2.300 euro anual sau 83.000 forinți lunar), bani ce pot fi folosiți pentru rambursarea creditelor ipotecare sau pentru avans la credite noi. Tot în Ungaria, impozitul pe casă se calculează la valori modice pe metru pătrat, nu la valoarea de piață. Cuplurile cu copii sunt eligibile pentru un grant pentru nou-născuți în valoare de 10 milioane de forinți (aproximativ echivalentul a 5 ani de salariu minim). Familiile care aleg să aibă 3 sau mai mulți copii beneficiază de reduceri fiscale foarte mari și de ipoteci extrem de subvenționate. Scutiri de impozite și stimulente generoase pentru familii din 2026, anunță premierul Orban, care vizează un nou mandat Mai mult, guvernul condus de Viktor Orban, care vizează un nou mandat la scrutinul din aprilie 2026, a anunțat alte măsuri de sprijin, precum: Familiile cu copii vor beneficia de scutiri și deduceri fiscale mai generoase începând cu 2026. Astfel, Guvernul a anunțat majorarea deducerilor cu 50%. Mamele tinere vor fi scutite de impozitul pe venit, măsuri care urmăresc să sprijine veniturile familiilor și să încurajeze natalitatea. La rândul lor, și mamele sub 40 de ani cu doi copii vor fi scutite de impozitul pe venit, transmite MTI. Pentru cei cu salariu mediu, ultima măsură va însemna un plus de 109.000 de forinţi (circa 280 euro) în mână lunar, în timp ce mamele sub 30 de ani vor fi scutite complet de impozit pe întregul venit. „Guvernul naţional a ales o politică de reducere a impozitelor. Părinţii care lucrează se confruntă cu o povară mai mică, iar familiile pot păstra mai mulţi bani”, a notat ministrul Balazs Hanko. Premierul maghiar Viktor Orban Scutire totală de impozit pentru mamele maghiare Trebuie menționat, în context, că bugetul alocat de Ungaria sprijinului familial depășește 4% din PIB, fiind unul din cele mai mari din UE. Începând cu 1 octombrie 2024, mamele care cresc 3 copii sunt scutite complet de impozitul pe venit, indiferent de vârstă. De asemenea, mamele sub 30 de ani care au chiar și un singur copil vor beneficia de scutire totală de impozit pe venit, iar mamele cu 2 copii se vor alătura acestora treptat, până în 2026 și după. Budapesta este un oraș preferat de foarte mulți turiști / foto: Envato În același timp, indemnizația de maternitate, indemnizația pentru îngrijirea copilului și
Cu economia în recesiune tehnică, Guvernul Bolojan anunță revenirea pe traiectorie ascendentă
„Economia României a reintrat pe traiectorie ascendentă”, transmite Guvernul României, într-o postare în care menționează o accelerare a PIB la 0,8% în a doua parte a anului 2025 și un trimestru III „cu dinamică solidă”. Mesajul se concentrează pe „valoare adăugată reală în economie”, în timp ce realitatea spune o altă poveste. Economia României a intrat la finalul anului 2025 într-o recesiune tehnică, după două trimestre consecutive de scădere a Produsului Intern Brut (PIB). Datele publicate de Institutul Național de Statistică arată că în trimestrul III 2025 PIB-ul a scăzut cu 0,2% față de trimestrul precedent, iar în trimestrul IV cu 1,9%. Pe ansamblul anului, economia a înregistrat totuși o creștere de 0,6%. Cum resimt cetățenii și gospodăriile Efectele asupra gospodăriilor nu apar direct din cifrele PIB, ci se resimt în viața de zi cu zi prin încetinirea veniturilor și creșterea mai lentă a prețurilor. Salariile pot fi înghețate sau ajustate mai lent, bonusurile și orele suplimentare pot fi reduse, iar venitul real al familiei poate stagna sau chiar scădea ușor. Cheltuielile familiilor devin mai prudente. Costurile mai mari la alimente, energie, chirii sau credite afectează bugetul, iar familiile pot fi nevoite să reducă economiile sau să-și majoreze temporar datoriile pentru a menține nivelul de trai. În mod obișnuit, cheltuielile discreționare, cum ar fi ieșirile în oraș, vacanțele, achizițiile mari și hobby-urile, sunt primele care sunt reduse. Impactul asupra companiilor și mediului de afaceri Companiile resimt recesiunea prin scăderea cererii pentru produse și servicii. În această perioadă, firmele pot amâna proiectele de investiții, pot ajusta costurile de operare și pot limita temporar angajările sau orele suplimentare. Totuși, recesiunile tehnice sunt, în general, moderate, iar producția și activitatea economică continuă, chiar dacă ritmul de creștere încetinește. Recesiunea tehnică nu trebuie confundată cu depresiunea economică. Ea reprezintă o scădere temporară a PIB-ului real, fără a implica în mod necesar creșterea accelerată a șomajului sau falimente masive. Depresiunea economică este o scădere severă și prelungită a PIB-ului, de regulă de peste 10%, asociată cu pierderi majore de locuri de muncă, colapsul producției și al investițiilor, restrângerea creditului și volatilitate puternică pe piețele financiare. Veștile bune Investițiile de la bugetul de stat, evidențiate de Finanțe drept „cheltuieli de capital” au crescut. Când a preluat Ilie Bolojan mandatul de premier, cheltuielile de capital ale statului creșteau cu 1,8%. Datele din execuția bugetară pe tot anul 2025 arată că aceste cheltuieli au accelerat, până la o creștere de 2,9%, însă, în cea mai mare parte, datorită plăților din decembrie 2025. Cifrele arată o realitate: În primele 6-7 luni din mandatul lui Ilie Bolojan, din 6 indicatori economici analizați de Gândul, 5 s-au înrăutățit. RECOMANDAREA AUTORULUI Prim pas spre oprirea dezmățului bugetar. Economist: S-au tăiat creșterile ”din pix” ale salariilor bugetarilor. Salarii înghețate până în 2028 Mișcare drastică a economiștilor unei bănci celebre. Au scăzut la jumătate prognoza economică pentru România, după anunțul că țara este în recesiune
Guvernul Bolojan olimpic la împrumuturi, dar restanțier la transparență. Ultimul raport al datoriei, blocat din septembrie 2025. Cine a îndatorat cel mai mult România în ultimii 18 ani? Gândul prezintă clasamentul premierilor, de la criză la explozia împr
Ministerul de Finanțe nu a publicat nici acum datele privind datoria publică în ultimele luni și cea mai recentă raportare este aferentă lunii septembrie 2025, când datoria țării era de 1.095 miliarde de lei, adică 58,9% din PIB. Gândul a realizat o analiză privind datoriile pe care le-au făcut premierii României de la ultima criză încoace și prezintă media lunară a îndatorării, un indicator mai relevant decât datoriile totale, având în vedere că unii premieri au avutr mandate de câteva luni, iar alții de câțiva ani. Ultimele date disponibile despre datoria publică a României datează din septembrie 2025, de acum 5 luni. Ultimul comunicat Eurostat privind datoria guvernamentală arată că în trimestrul 3 din 2025 România a avut a 4-a cea mai mare creștere a datoriei în PIB (la egalitate cu Lituania, după Luxemburg, Bulgaria și Franța). Problema este că nivelul datoriei guvernamentale a ajuns la pragul critic de 60% din PIB, deși unul dintre criteriile de stabilitate asumate de România prin aderarea la Uniunea Europeană a fost ca nivelul datoriei publice să nu depășească acest procent din Produsul Intern Brut. Sursa: Eurostat Mai mult, Eurostat arată că România a avut cea mai mare creștere a datoriei guvernamentale în PIB în trimestrul 3 2025 față de același trimestru din anul anterior. Sursa: Eurostat Cum a evoluat datoria publică a României de la ultima criză încoace Analiza dinamicii datoriei guvernamentale în PIB pe guvernări pentru 2021-2025 arată două perioade de explozie a datoriei: perioada crizei financiare 2009-2010 (plus 16,7 pp din PIB la datorie) și perioada pandemiei 2020-2021 (plus 13,4 pp din PIB la datorie). În ambele cazuri, creșterea datoriei guvernamentale a fost determinată de crize economice majore care au forțat statul să se împrumute masiv. Când vine vorba despre clasamentul premierilor care au îndatorat cel mai mult România în ultimii 18 ani, indicatorul relevant este creșterea medie lunară a ponderii datoriei în PIB. Cele mai mari creșterii medii lunare s-au produs în timpul guvernărilor lui Mihai Răzvan Ungureanu, (+1,07 pp în PIB), Ludovic Orban (+0,77 pp din PIB), Ilie Bolojan (+0,57 pp din PIB), Emil Boc (+0,56 pp din PIB) și Cătălin Predoiu (+0,40 pp din PIB). De cealaltă parte a baricadei, scăderi ale ponderii datoriei guvernamentale în PIB s-au înregistrat în timpul guvernărilor lui Mihai Tudose (-0,44 pp din PIB) și Dacian Cioloș (-0,07 pp din PIB) iar stagnare în timpul guvernării lui Călin-Popescu Tăriceanu. Media lunară a ponderii datoriei guvernamentale în PIB este esențială pentru o comparație corectă între mandatele cu durate diferite. Un premier care a condus un guvern mai mult timp a acumulat, în mod firesc, o creștere mai mare a datoriei, în timp ce un premier cu un mandat mai scurt a acumulat o datorie publică mai mică, caeteris paribus, cum spun economiștii, adică cu alte condiții neschimbate. De aceea, raportarea la media lunară elimină efectul timpului și permite evaluarea ritmului real de îndatorare din fiecare perioadă de guvernare și oferă o imagine corectă cu privire la modul în care a crescut datoria publică sub conducerea fiecărui Executiv. România s-a împrumutat, dar ce s-a făcut cu banii? Cum s-au folosit banii împrumutați pentru investiții? România s-a împrumutat masiv în utlima perioadă, dar investițiile au crescut doar pe hârtie. În mod real, dacă miliardele împrumutate nu se transformă într-o infrastructură funcțională, productivitate mai mare și venturi bugetare suplimentare, atunci creșterea investițiilor riscă să rămână doar o statistică „bună” într-un buget care este construit pe datorie. O astfel de situație a fost semnalată în trecut de Gândul, atunci când țara noastră a pierdut miliarde de euro din PNRR, pe care Guvernul Bolojan le-a rezolvat „contabilicește” și a creat iluzia unei absorbții mai bune. Conform datelor oficiale publicate de Consiliul Fiscal pe baza datelor Ministerului Finanțelor, cele mai mari creșteri de investiții publice din fonduri naționale se înregistrează în timpul anilor 2024 și 2025 – Guvernele Ciolacu 2024-mai 2025 și Bolojan (mai-dec 2025). În ultimii 5 ani datele oficiale arată un nivel al investițiilor din fonduri interne (proprii și împrumutate) de 59,7 miliarde lei în anul 2025, 74 miliarde lei (revizuit la 61,2 miliarde lei după scamatoria contabilă prezentată de Gândul) în anul 2024, 38,7 miliarde lei în anul 2023, 35,4 miliarde lei în anul 2022, 30,8 miliarde lei în anul 2021 și 31,6 miliarde lei în anul 2021. Așadar, în anul 2024 s-a investit din fonduri interne mai mult cu 14,3 miliarde lei decât în anul 2025 sau echivalentul investițiilor din cei doi ani anteriori 2022 și 2023 și mai mult cu 11,6 miliarde lei decât suma investițiilor din anii 2020 și 2021. Realitatea datelor arată că modelul economic bazat pe investiții a fost inițiat în 2023, consolidat în 2024 și a continuat în 2025. În 2026, greu de crezut că va rezista, în condițiile blocării investițiilor private. România rămâne astăzi cu o datorie apropiată de 60% din PIB și una dintre cele mai rapide creșteri din Uniunea Europeană. Problemă este că dacă investițiile private încetinesc și costruile de finanțare rămân în continuare ridicate, țara noastră nu va mai putea să susțină acest ritm de îndatorare fără presiuni și mai mari asupra economiei. RECOMANDAREA AUTORULUI: Gândul a avut dreptate. Cifrele oficiale de la Ministerul Finanțelor confirmă „scamatoria” contabilă prin care Guvernul Bolojan a redus deficitul bugetar în 2025 Gândul demontează mitul reducerii deficitului bugetar. Cheltuielile guvernului Bolojan au depășit bugetul inițial, iar veniturile nu au fost realizate. Deficitul bugetar a crescut, de fapt
Liderul senatorilor AUR acuză guvernul Bolojan de manipularea realității economice
Potrivit senatorului, economia României se află într-o recesiune în toată regula, iar eticheta „tehnică” nu schimbă realitatea scăderii economice. Într-o declarație politică fermă, Petrișor Peiu a susținut că termenul „recesiune tehnică” nu are rol economic real, ci unul pur comunicațional. Liderul senatorilor AUR afirmă că recesiunea este definită clar de doi indicatori consecutivi de scădere economică, iar orice tentativă de reinterpretare semantică nu poate masca declinul economiei României. În opinia sa, guvernul Bolojan încearcă să cosmetizeze un eșec major de guvernare prin redefiniri fără substanță. Cauze economice invocate de Petrișor Peiu Senatorul AUR indică drept cauze principale ale recesiunii creșterea simultană a taxelor de consum, majorarea TVA și a accizelor, precum și scumpirea energiei. Aceste măsuri ar fi generat un fenomen de stagflație, caracterizat prin inflație ridicată și stagnare economică, care a condus inevitabil la recesiune. Potrivit lui Peiu, mediul privat este grav afectat, iar puterea de cumpărare a populației este în scădere accentuată. În paralel cu scăderea economică, românii se confruntă cu facturi mai mari la energie, taxe crescute și prețuri în continuă urcare. Petrișor Peiu avertizează că aceste efecte sunt resimțite direct de populație și de companii, iar lipsa unor măsuri concrete de relansare economică agravează situația. În acest context, liderul senatorilor AUR solicită guvernului să recunoască realitatea economică și să adopte politici eficiente, nu strategii de comunicare.
Vicepremierul Oana Gheorghiu își ia o marjă serioasă pentru reforma statului. Este un proces de durată. Îi învățăm pe oameni ce este guvernanța
Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat, într-un interviu pentru Antena 3, că reforma statului este un proces care a început deja, dar subliniază că acesta necesită timp pentru a fi îndeplinit complet. De asemenea, vicepremierul a subliniat că restructurările companiilor de stat vor începe atunci când vor exista consilii de administrație „sănătoase”. Vicepremierul României a explicat că schimbările nu pot fi făcute peste noapte deoarece Guvernul trebuie să respecte legislația în vigoare. Oana Gheorghiu a subliniat că, spre deosebire de 2025, România are o lege aliniată cu principiile OCDE, ceea ce oferă instrumente prin care companiile de stat pot fi curățate. „Pot să le spun că e un proces început deja, dar e un proces care nu se poate întâmpla peste noapte, care necesită timp, în primul rând pentru că trebuie să respectăm legislația la virgulă, ca să ne asigurăm că lucrurile se întâmplă cum trebuie și că nu ne dă înapoi nimic. Ce-i diferit față de trecut și de ce eu cred cu tărie că lucrurile pot să meargă bine, e că avem o lege care a fost schimbată anul trecut, în 2025, OUG 109, care e din 2011, dar anul trecut a fost schimbată în acord cu prevederile OECD, cu principiile de guvernanță prevăzute de OECD, iar legea asta ne dă niște instrumente cu care să începem procesul ăsta de reformă și de curățire a companiilor de stat.” Oana Gheorghiu a explicat că procesul de implementare a guvernanței corporative este de lungă durată, așa cum a fost și în cazul altor țări membre OECD. Vicepremierul a spus că reforma va fi una graduală, cu îmbunătățiri vizibile de la an la an, pe măsură ce oamenii, ministerele, funcționarii și companiile vor înțelege ce înseamnă guvernanța corporativă. „Nu se va întâmpla peste noapte și nu va fi perfect de la început, e un proces de durată, ne-am uitat ce s-a întâmplat cu alte țări care au trecut prin situații similare, care au intrat în OECD cu mulți ani înaintea noastră și la care procesul ăsta de implementare a guvernanței, de schimbare a obiceiurilor din companiile de stat a durat. Începem în primul an mai bine, în al doilea an din ce în ce mai bine și tot așa. Ce facem acum este, în primul rând, începem să comunicăm și să învățăm pe oameni ce înseamnă guvernanța și când zic pe oameni, inclusiv mă refer la nivelul ministerelor, la nivelul funcționarilor, la nivelul companiilor.” De asemenea, vicepremierul a vorbit și despre relația dintre ministere și companiile de stat. Aceasta a transmis că Executivul lucrează la ghiduri pentru miniștrii în așa fel încât aceștia să știe care sunt limitele intervenției lor și care sunt responsabilitățile față de consiliile de administrație. „Rolul ministerului, cel care reprezintă statul în companie, este următorul: să stabilească foarte clar ce tip de consiliu de administrație are nevoie, profilul oamenilor. Dacă e o companie din domeniul transporturilor, îi trebuie un finanțist foarte bun, îi trebuie poate un jurist foarte bun și un om de specialitate din domeniul respectiv, din transporturi să zicem. Asta este primul rol al ministerului. Al doilea rol este să stabilească foarte clar scrisoarea de așteptări. Ce așteaptă de la acest consiliu? Dar asta trebuie să fie clar, să aibă toată strategia în ea să includă niște indicatori foarte clari. Al treilea și cel mai important, indicatorii de performanță. Pentru că ce a făcut statul român până acum s-a prefăcut că pune niște indicatori de performanță. Și am văzut și am auzit de indicatori de genul să fie prezent în fiecare zi la muncă sau să se întrunească consiliul o dată pe lună sau la o companie care este monopol să-și păstreze numărul de clienți.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Vicepremierul Oana Gheorghiu sare în apărarea lui Bolojan. „Ce vedem în aceste zile în spațiul public nu este doar despre un guvern sau despre un om” Vicepremierul Oana Gheorghiu se plânge de salariul de la Guvern și e nostalgică după salariul uriaș de la Dăruiește Viață
Măsurile de relansare economică. Ce propuneri anunță ministrul Finanțelor pentru companii mici și medii. Creșterea pragului de încasare de TVA, printre măsuri
Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a prezentat o serie de măsuri dintr-un pachet amplu de relansare economică. Oficialul a transmis că acest plan are o componentă fiscală de măsuri fiscale şi o componentă de reaşezare a schemelor de susţinere pentru companii și a sublinat că proiectul urmează să fie publicat în curând pe site-ul instituției. Printre măsurile care fac parte din pachetul de relansare a economiei românești, ministrul Finanțelor a vorbit și despre o serie de măsuri dedicate companiilor mici și medii. La capitolul TVA ar urma o creștere a plafonului cifrei de afaceri pentru TVA la încasare de la 4,5 milioane de lei, la 5 milioane de lei în anul 2026 și 5,5 milioane de lei din 2027. Măsura avantajează în special operatorii economici care livrează către insituții publice sau entități finanțate din surse publice care întârzie plata. „Avem o serie de măsuri care sprijină strict sectorul microîntreprinderilor. Toate acestea le-am indentificat prin discuții cu micii antreprenori. În primul rând, majorăm termenul de angajare al angajatului de la 30 de zile la 90 de zile. Permitem vânzarea unei imobilizări anuale care să nu fie inclusă în plafonul de 100.000 de euro pentru micro. De asemenea, permitem revenirea la statutul de micro dacă statutul de piață și condițiile de micro sunt îndeplinite de acesta. În speță, dacă trece peste palfonul de 100.000 de euro și anul următor îndeplinește plafonul, poate reveni dacă respectă condițiile la statutul de micro. Revenim cu două măsuri foarte importante, una care a avut efecte foarte bune în decembrie. Am reușit să plătim bonificațiile pentru persoanele juridice, a fost un efort important și reluăm această măsură în 2026 și adăugăm o bonificație și pentru persoanele fizice astfel încât să avem un echilibru între persoanele fizice și juridice. Tot ca și oxigen pentru companiile mici și medii este creșterea plafonului de TVA la încasare. Acest plafon de TVA la încasare era stabilit de aproximativ 5 ani la 4,5 milioane de lei și îl creștem la 5 milioane în 2026 și la 5,5 milioane în 2027”, a transmis Alexandru Nazare. De asemenea, Alexandru Nazare a spus că a vorbit despre necesitatea unor măsuri de relansare în pachetul trei încă din luna august. Ministrul Finanțelor a subliniat că 2026 trebuie să marcheze o schimbare de paradigmă în dezvoltarea economică a României prin mutarea accentului de pe un model bazat pe consum către unul axat pe investiții masive și valoare adăugată. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ministrul Finanțelor spune că „scopul pentru 2026 este un buget al relansării și al investițiilor”. Construcția bugetară trebuia să fie gata din noiembrie 2025 Guvernul vrea să introducă o serie de beneficii pentru microîntreprinderi. Modificările fac parte din proiectul de lege pentru relansarea economică
Bolojan, guvernul multinaționalelor. Un economist celebru și un antreprenor român fac lumină în scandalul mutării profiturilor peste granițe. Ce ne ascunde guvernul
După ce a izbucnit scandalul mutării profiturilor peste granițe, Gândul a stat de vorbă cu un economist celebru și un antreprenor român pentru a desluși problema externalizării profiturilor peste granițe. Scandalul a luat amploare după ce Guvernul României a adoptat, vineri, ordonanța prin care a abrogat articolul 25.1 din Codul Fiscal, care limita anterior deductibilitatea cheltuielilor între firme afiliate nerezidente la 1%. Prin această decizie, companiile multinaționale pot să deducă cheltuieli mai mari pentru consultanță, management sau servicii similare prestate de firmele lor din afara României. Modificarea legislativă a stârnit un val de critici în spațiul public, pentru că este văzută ca un nou avantaj pentru marile companii internaționale, în contextul în care românii și firmele românești se confruntă cu presiunea fiscală tot mai mare. Guvernul a emis ordonanța fără ca aceasta să fie discutată public, fără pachet de legi și cu asumarea răspunderii. Aceasta a fost a doua ordonanță de acest gen, după ce, în luna decembrie a anului trecut, Guvernul Bolojan a înjumătățit taxa pe cifra de afaceri a companiilor mari, de la 1% la 0,5%. Până la adoptarea acestei ordonanțe, cheltuielile aferente drepturilor de proprietate intelectuală, serviciilor de management sau consultanță realizate către entități afliate nerezidente, în special companii din cadrul grupurilor multinaționale, puteau fi deduse doar în limita a 1% din totalul cheltuielilor. Acum, după cadoul oferit de Executiv, multinaționalele au libertatea de a „externaliza” profiturile către firmele lor subsidiare din grup, fără să aibă parte de vreo restricție de deductibilitate. Firmele internaționale pot să deducă mai mult de 1% pentru cheltuielile realizate de către firmele lor afiliate din alte țări. Aurelian Dochia: România trebuie să analizeze unele prevederi legislative Analistul economic Aurelian Dochia explică pentru Gândul faptul că eliminarea plafonului de deductibilitate nu este o măsură gândită exclusiv pentru a favoriza companiile multinaționale, ci face parte dintr-un proces mai amplu de aliniere a legislației fiscale românești la standardele OCDE, la care România încearcă prin toate metodele posibile să adere. Dochia spune că limitarea la 1% a fost introdusă relativ recent în contextul în care firmele multinaționale ar fi folosit plățile pentru servicii de consultanță, management sau proprietate intelectuală către entități din grup ca instrument de optimizare fiscală, practic, să-și reducă artificial profitul impozabil în țara noastră. Companiile mari, mai ales cele multinaționale, folosesc un mecanism, legal, numit „optimizare fiscală”. Practic, prin intermediul acestui mecanism, o companie plătește taxe cât mai mici la bugetul de stat. „România trebuie să alinieze unele prevederi legislative la practicile recomandate de această organizație. Trebuie să ne amintim că limitarea deductibilității unor cheltuieli a fost o măsură introdusă recent, acum doi-trei ani, și pornea de la supoziția că firmele străine folosesc plățile către subsidiare ca o modalitate de a-și reduce baza impozabilă în România.” Feliciu Paraschiv: Topul retailerilor este „bântuit” de companiile mari Din perspectiva mediului de afaceri, Feliciu Paraschiv, proprietarul lanțului de magazine Paco Supermarkets, atrage atenția că problema nu este una doar de natură fiscală, ci ține de un dezechilibru structural între marile lanțuri de retail, în mare parte multinaționale, și firmele românești de dimensiuni mici și medii. Antreprenorul a explicat pentru Gândul că, în retail, marjele de profit sunt foarte reduse și se situează între 2 și 3% profit net. Cu toate acestea, există situații în care companii foarte mari, cu sute sau mii de magazine, raportează pierderi ani la rând, un fapt destul de ilogic în mediul de business. „Marjele de profit sunt undeva între 2–3% profit net. Deși sunt companii care raportează pierdere de foarte mulți ani, lucru destul de ilogic în business. Adică dacă eu generez pierdere cu 1.400 de magazine, de ce mai fac business?” De asemenea, Feliciu Paraschiv subliniază că retailerii mici sunt dezavantajați de negocierile cu furnizorii și nu reușesc să obțină profituri la fel de mari precum companiile internaționale. Din această cauză, aceștia obțin discounturi mai mici, au costuri logistice mai mari și o capacitate redusă de a-și optimiza operațiunile. În opinia acestuia, deși există câteva rețele românești care au reușit să intre în topul celor mai mari retaileri din România, clasamentul continuă să fie dominat de companiile mari, internaționale. „Retailerii mici generează profit mic din cauza negocierilor mai dure. Puterea de negociere este mult mai mare la retailerii mari. La retailerii mici, discounturile sunt mai mici și costurile mai mari. Dacă nu sunt optimizate perfect, atunci profiturile sunt foarte mici. Ei încă învață. Sunt câteva rețele românești care au reușit să fie în top 25 de retaileri, dar topul este „bântuit” de companiile mari.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Populația, din ce în ce mai sărăcită, multinaționalele, din ce în ce mai ajutate. Bolojan a dat o ordonanță de guvern care ajută companiile străine să-și scoată profiturile din România, fără limite Guvernul multinaționalelor! Românii, cocoșați de taxe și impozite, se pregătesc de cele mai sărace sărbători. Companiile primesc un cadou nesperat pe final de an: Bolojan le înjumătățește impozitul
Un economist celebru avertizează că România se confruntă cu o criză economică mascată
Celebrul economist, Bogdan Glăvan, avertizează printr-o postare pe rețelele de socializare că România traversează o perioadă de criză economică camuflată de intrările masive de bani europeni. Anul acesta, țara noastră urmează să primească 20 mld. euro, 10 mld. din PNRR și 10 mld. subvenții agricole și fonduri de convergență, echivalentul a 5% din PIB. Deși se preconizează că economia României va crește cu 1%, economistul spune că acest procent reflectă mai degrabă efectul fondurilor externe decât performanța reală a economiei interne. Deși ministrul Finanțelor a subliniat că România va avea în 2026 „un buget al relansării și al investițiilor”, cifrele prezentate de acesta în cadrul unei conferințe de presă sunt identice cu cele publicate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză. Prognoza de toamnă publicată de instituția de stat arată clar că România va avea o creștere reală de doar 1%. În acest sens, Bogdan Glăvan avertizează că această creștere este de fapt o iluzie acoperită de fondurile europene și de subvențiile agricole și fondurile de convergență. „În România intră în acest an 20 mld. euro, adică 5% din PIB și economia crește cu 1%! Ne imaginăm ce s-ar întâmpla dacă în România nu ar intra cele 10 mld. euro din PNRR + cele 10 mld. euro subvenții agricole și fonduri de convergență?! Probabil economia ar scădea cu 4%. Am simplificat ca să mă fac înțeles”, spune Bogdan Glăvan. Criza din România este camuflată statistic de Guvernul Bolojan Specialistul susține că în România există o criză care se manifestă în rândul firmelor, în sate și orașe și crede că statul încearcă să acopere problemele economice prin intrările de bani europeni. De asemenea, economistul spune că acești bani care intră în bugetul țării noastre nu sunt distribuiți către toți românii, ci ajung în „buzunare particulare” prin canale specifice. Mai mult decât atât, Glăvan subliniază că în lipsa acestor fonduri externe, economia României ar fi într-o scădere de cel puțin 4% și susține că această creștere aparentă nu reflectă de fapt performanța reală a economiei interne. „Criza există. Este reală. Se manifestă în rândul firmelor, în satele și orașele României. Ea este camuflată statistic de aceste intrări de bani europeni, care însă nu sunt distribuiți din elicopter tuturor românilor, ci care se duc pe canale specifice în buzunare particulare. România nu va avea creștere echilibrată, incluzivă, până când instituțiile ei nu vor fi incluzive. Din păcate, creșterea poverii fiscale înseamnă creșterea politicilor extractive, adică opusul celor incluzive.” În plus, analiza datelor oficiale ale Ministerului Finanțelor confirmă exact această perspectivă. Execuția bugetară pe 2025 arată că veniturile au fost sub nivelul planificat, iar cheltuielile au depășit bugetul inițial. În plus, o parte semnificativă din creșterea aparentă a veniturilor a fost acoperită de „scamatoria” pe care Guvernul Bolojan a făcut-o. De fapt, România a pierdut miliarde de euro din PNRR, bani care nu mai puteau fi recuperați, dar în același timp a prezentat în execuția bugetară venituri aferente PNRR care nu au fost încasate. Practic, Guvernul Bolojan a creat iluzia unei absorbții mai bune decât cea reală și a trecut „contabilicește” împrumuturile pierdute din PNRR la venituri, ceea ce a generat un plus de 10 mld. lei, 2 miliarde de euro, adică peste 0,5% din PIB. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Iancu Guda trage semnalul de alarmă: Nu mai sunt bani și creditorii ne opresc robinetul. Cuțitul taie deja din os, nu mai este carne pe os
Analistul economic Iancu Guda avertizează prin intermediul unei postări pe pagina sa de Facebook, că România se confruntă cu o ajustare fiscală masivă, aproximativ 11% din PIB, necesară până în 2030. Potrivit acestuia, reformele în sectorul public, administrație, companiile de stat și în sistemul de pensii sunt inevitabile, iar un eventual eșec ar reprezenta falimentul direct al statului. În postare, economistul explică că, ajustarea fiscală nu mai poate fi așteptată și spune că România se află sub presiunea creditorilor. Acesta susține că situația nu poate fi rezolvată doar prin noi creșteri de taxe, ci prin implementarea unor reforme în sectorul public și în administrația locală. Guda atrage atenția că reforma din sectorul public nu mai poate fi amânată pentru că tăierile bugetare au ajuns la limită, iar întârzierile vor transforma ajustarea într-un proces riscant. „De ce sunt ÎNCREZĂTOR (nu “optimist” .. nu “idealist”) că TOATE reformele necesare se vor implementa în următorii 3-4 ani. UN SINGUR GRAFIC! O MARE PROBLEMA: DIMENSIUNEA AJUSTĂRII este de minim 11% din PIB, cca. 200 MILIARDE RON!! Până în 2030 trebuie să facem rost de acești bani. Dacă NU reușim = FALIMENT. ORICINE își imaginează că poate obține acești bani numai din creștere taxe (să suporte sectorul privat) este deconectat de la realitate. Alte taxe NU mai trebuie majorate, a spus foarte clar si Premierul Bolojan recent la Radio România Actualități. ORICINE crede că se poate amâna / evita reforma din sectorul public, cu tot ce scrie mai jos, este deconectat de la ce urmează în viitorul apropiat. SE VA ÎNTAMPLA! NU avem de ales. Nu mai sunt bani și creditorii ne opresc robinetul. Sub presiunea externă, va trebui să o facem. Cuțitul taie deja din os, nu mai este carne pe os. GATA.” Economistul vorbește despre cum aceste reforme ar trebui să fie aplicate pe mai multe fronturi, de la plafonarea pensiilor speciale și reforma administrației locale, până la restructurarea din companiile de stat și reforma legilor pe justiție. Guda subliniază că aceste măsuri nu sunt doar opțiuni politice, ci pași firești pentru stabilitatea economică a României și pentru evitarea unui colaps bugetar, mai ales în cotextul cheltuielilor militar, plus 3%, și al terminării fondurilor din PNRR după 2027. În finalul postării, Iancu Guda vorbește despre perspectivele economice și eventualele obstacole care pot apărea. Specialistul susține că România poate deveni o mare putere economică regională și un jucători important în UE, în special datorită numărului de kilometri de autostradă care vor fi finalizați și al propiectului Neptune Deep. Totuși, economistul avertizează că există un pericol al anumitor părți din „sistemul politic piramidal controlat de baroni, interlopi care se hrănesc din corupție și hoție”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Iancu Guda sare să-l ajute cu cifre prietenoase pe Ilie Bolojan: „Cifrele privind execuția bugetară arată din ce în ce mai bine” Iancu Guda a descoperit că se poate economisi și cu venituri mici. „Veniturile foarte mari duc la risipă și pierderea reperelor”
Guvernul a amânat aplicarea RO e-Factura pentru persoanele fizice impozabile până la 1 iunie 2026.
Guvernul a decis, vineri, prin ordonanță, amânarea obligativității utilizării sistemului RO e-Factura pentru anumite categorii de contribuabili și a introdus un termen de tranziție până la 1 iunie 2026. Astfel, persoanele fizice impozabile care desfășoară activități economice și sunt identificate prin CNP, nu prin CIF, nu vor fi obligate să utilizeze sistemul. Guvernul a transmis că această perioadă de tranziție le va permite contribuabililor să se adaptezem să testeze funcționalitatea platformei și să beneficieze de un tratament similar cu cel aplicat agricultorilor persoane fizice, care beneficiază deja de această amânare. De asemenea, cei deja înregistrați obligatoriu pot să solicite ieșirea temporară, iar cei care nu sunt înscriși trebuie să o facă cu cel puțin 3 zile înainte de 1 iunie. „Persoanele fizice impozabile identificate prin CNP nu vor fi obligate să utilizeze RO e-Factura până la 1 iunie 2026”, a transmis Guvernul. Sistemul RO e-Factura a fost extins, de la începutul acestui an, și asupra persoanelor fizice care desfășoară activități economice cu caracter de continuintate, în baza CNP. Prevederea este cuprinsă în „Ordonanța trenuleț”, adoptată de guvern la finalul anului trecut și a intrat în vigoare de la 15 ianuarie 2026. România trebuie să modifice Codul fiscal De asemenea, a fost aprobată o modificare la Codul fiscal, care vizează punerea în acord a dispozițiilor interne naționale cu Convenția cadru OCDE privind impozitarea. Aspectele considerate problematice prin acest articol vizau generarea unor posibile situații de dublă impozitare și accesul la procedurile de soluționare pe cale amiabilă a diferendelor fiscale, dar și reflectarea corespunzătoare a dispozițiilor Convenției cadru OCDE în materie fiscală, referitoare la nediscriminarea companiilor în ceea ce privește deductibilitatea. Decizia a fost luată în contextul în care România se află într-o etapă decisivă a procesului de aderare la OCDE, după ce a obținut 19 din cele 25 de avize formale. RECOMANDAREA AUTORULUI: Studiu la un an de e-FACTURA: 55% din companii consideră tranziția provocatoare, dar gestionabilă, 18% au dificultăți majore. Ce vor de la autorități Tot ce trebuie să știi despre sistemul e-Factura, prin care se vor emite și prelua facturi electronice, din 1 ianuarie 2024