Etichetă: Guvernul Bolojan

A fost depus proiectul de lege pentru amnistia firmelor cu cod TVA anulat sau suspendat de ANAF. Ce prevede documentul

Proiectul de lege pentru amnistia firmelor care, în trecut, chiar și cu mulți ani în urmă, au avut codul de TVA anulat sau suspendat de ANAF, iar acum au fost notificate că au sume de plată, a fost depus, scrie Profit.ro. Peste 2.000 de firme au avut codul de TVA anulat sau suspendat și au încheiat tranzacții cu 10.000 de altfe firme.  Mișcarea a fost anunțată în urmă cu aproximativ o lună și jumătate ca fiind pregătită, cu anunțul că la nivel politic s-a discutat ca peste 2.000 de firme cu cod TVA anulat sau suspendat de ANAF și notificate că au datorii să poateă fi ajutate cu amnistie fiscală în Parlament, prin asumarea de către unul dintre partiele din coaliție a unui proiect de lege. Proiectul este important mai ales că o serie de antreprenori au semnalat în ultima perioadă că au primit notificări cu sume de plată din urmă legate de TVA și au spus că nu au avut cunoștință despre situație și că nu au fost înștiințați de ANAF la momentul producerii evenimentului. Care este poziția ANAF La nivelul ANAF, poziția este că legea trebuie aplicată, iar firmele care, deși au avut codul de TVA suspendat sau anulat, au continuat să opereze ca și cum acest lucru nu s-a întâmplat sunt datoare cu sumele stabilite în urma controalelor și a ajustărilor aferente. În cazurile în care firmele afectate pot să dovedească că legea sau procedurilor ANAF au fost încălcate, pot contesta situația la ANAF și în instanță. Declaratii de presa comune ale prim-ministrului Romaniei, Ilie Bolojan (in imagine), si ale omologului sau slovac, Robert Fico, la Palatul Victoria din Bucuresti, vineri, 27 martie 2026. ALEXANDRU NECHEZ / MEDIAFAX FOTO Proiectul de amnistie de acum a fost inițiat de USR, după ce subiectul a fost discutat în coaliție, iar membrii coaliției au susținut proiectul și au stabilit ca unul dintre partide să inițieze proiectul. Peste 20 de parlamentari USR, câțiva de la minorități, unul de la PNL și unul de la UDMR au semnat proiectul. Proiectul a fost inițiat în Parlament după ce premierul Ilie Bolojan a refuzat ca amnistia să fie adoptată prin Guvern, deoarece a fost preferată varianta Parlamentului, unde decizia ar fi asumată politic de toată coaliția. Ce prevede proiectul de amnistie Se anulează diferențele de obligații fiscale principale reprezentând TVA și/sau obligațiile fiscale accesorii aferente, stabilite de ANAF în aplicarea art. 11 alin. (6) sau alin. (8), ca urmare a anulării înregistrării în scopuri de TVA pentru perioadele fiscale cuprinse între 1 ianuarie 2019 și data intrării în vigoare a prezentei legi. Celor care au achitat li se restituie banii la cerere. Termenul de prescripție pentru dreptul de a cere restituirea curge de la data intrării în vigoare a legii. Nu se aplică în cazurile în care contribuabilul a înscris distinct TVA în facturi sau în documente echivalente ori a colectat, integral sau partial, TVA de la beneficiari. Anularea obligațiilor fiscale prevăzute se face din oficiu, de către ANAF prin decizie de anulare care se comunică contribuabilului. RECOMANDAREA AUTORULUI:  Misiune imposibilă pentru cei care vor să participe la licitațiile ANAF. Vezi cât e de greu să-ți faci un cont pe platformă și care sunt pașii până la ”comorile” statului Șefi ANAF București, plasați sub control judiciar de DNA. Aceștia primeau șpăgi de zeci de mii de euro pentru a „ierta” firmele de datorii la stat

Ministrul Finanțelor spune că a pregătit două mecanisme pentru reducerea prețurilor la carburanți. Guvernul Bolojan trebuie să aleagă unul

Guvernul anunță că a trecut deja la acțiune în criza carburanților, după ratificarea legislației care permite intervenții directe în piață. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a transmis că există deja măsuri aplicate, altele pregătite și unele aflate într-un stadiu avansat, iar Executivul vrea să finalizeze rapid cadrul legal pentru a le implementa. Ministerul Finanțelor susține că a pregătit atât mecanismul de reducere a accizei cât și pe cel de contribuție voluntară, iar adoptarea unuia dintre ele va avea loc joi sau vineri. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare „Noi am pregătit toate variantele. Am pregătit inclusiv reducerea graduală a accizei atunci când cotațiile internaționale și prețurile naționale cresc. Deci am pregătit această variantă. Am pregătit inclusiv varianta care a fost adoptată în 2022, contribuția voluntară. Nu vreau să dau acum o cifră, dar e vorba de mecanism. Ambele mecanisme și mecanismul de reducere a accizei și mecanismul de contribuție voluntară sunt pregătite, discuții vor mai fi inclusiv azi la Guvern și suntem pregătiți să înaintăm unul din cele două mecanisme ca să fie adoptate în această săptămână. Adică mâine sau vineri”, a declarat Alexandru Nazare. De asemenea, Nazare a precizat că Ministerul de Finanțe propune variantele, evaluează impactul, rafinează mecanismele, dar decizia se va lua în coaliție. Acesta a spus că există și un text pregătit care vizează profiturile excepționale ale companiilor din această perioadă și care nu au legătură cu activitatea curentă a respectivelor companii. „Ce pot să vă spun este următorul lucru. Că în momentul de față avem opțiunea de contribuție voluntară sau reducere de acciză. Va fi o decizie în coaliție și în guvern pe această speță pentru a ne încadra în termenul de vineri. Și această chestiune legată de profiturile speculative e o contribuție de solidaritate care a fost aplicată în România în 2022. Bine, discutabil modul în care a fost aplicată, dar a fost adoptată. Deci e o contribuție de solidaritate”, a mai explicat ministrul Finanțelor. Prețurile carburanților au crescut cu peste 30% De la începutul crizei carburanților prețurile au crescut cu peste 30%. Motorina standard a sărit de 10,5 lei/litru, în timp ce motorina premium a sărit de pragul de 11 lei/litru. De asemenea, benzina s-a scumpit și ea și a ajuns la 9,58 lei/litru și se apropie de pragul de 10 lei. În cazul benzinei premium, în unele benzinării aceasta a ajuns la aproximativ 10,25 lei/litru. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ce face statul cu averea încasată din criza carburanților? Economist: Să vină cu măsuri complementare, menite să ajute categoriile defavorizate Coaliția a decis să nu decidă nimic legat de criza carburanților. „Principala măsură luată în calcul este reducerea accizei la carburanți”

Dispar casele de marcat fizice? Cu ce ar putea fi înlocuite

În ultimii ani, digitalizarea fiscală a României a avansat rapid, iar comercianții din HoReCa și retail au investit în tehnologie și conformitate. Acum, procesul intră într-o nouă etapă după ani în care comercianții au fost obligați să treacă la casele de marcat conectate la ANAF. Guvernul Bolojan a dat undă verde pentru proiectul legislativ prin care casele de marcat fizice ar putea fi înlocuite de o aplicație software. Sistemul de fiscalizare a tranzacțiilor comerciale din România a parcurs în ultimele două decenii un proces continuu de modernizare, orientat predominant către transmiterea în timp real a datelor către autoritatea fiscală. În 2018 Guvernul a făcut o schimbare importantă prin introducerea caselor de marcat electronice cu jurnal electronic și prin conectarea obligatorie la infrastructura informatică a ANAF. Schimbarea impusă în 2018 este acum considerată insuficientă pentru ritmul actual de digitalizare, care caracterizează economiile europene moderne. Astfel, Guvernul susține un proiect legislativ prin care o aplicație software va fi capabilă să înlocuiască toate funcțiile esențiale ale unei case de marcat clasice. Casa de marcat electronică fiscală virtuală (AMEF-V) este o aplicație software, instalată pe un dispozitiv precum terminalele POS, calculatoare, tablete sau telefoane mobile, care ar urma să înregistreze tranzacțiile și să determine sumele supuse fiscalizării, să transmită în timp real datele fiscale către sistemul informatic al ANAF și care ar urma să emită bonul fiscal exclusiv în format electronic, conținând un cod QR unic, generat de sistemul informatic al ANAF. Astfel, vânzătorii ar putea vinde de oriunde, inclusiv din fermă sau de la târguri, nu ar mai trebui să cumpere aparate de mii de lei și aplicația ar transmite automat datele către ANAF și ar emite bonuri în format digital. Ideea există deja în multe țări europene, unde fie se folosesc sisteme software securizate, Franța, fie combinații hardware-software, Belgia, fie bonuri fiscale electronice cu semnătură digitală, Italia sau criptografiere la sursă, Austria și Germania. Ce observații are Guvernul la adresa noii inițiative Guvernul Bolojan susține posibilitatea înlocuirii caselor de marcat fizice cu aplicația software, dar a venit cu o serie de observații și propuneri cu privire la reformularea unor prevederi ale proiectului. În primul rând, Executivul spune că fiecare model de casă de marcat este autorizat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică, astfel că actualele case de marcat asigură protecția și integritatea datelor stocate. Ca urmare, Executivul observă că în prezent, nu este definit un cadru tehnic prin care să poată fi efectuată certificarea unui software instalat pe dispozitivele electronice. Executivul estimează că aceste activități necesită un interval de timp de minimum 6-12 luni pentru a putea fi implementate în condiții de siguranță și stabilitate operațională. De asemenea, Guvernul are observații și cu privire la obligația ca aplicația să emită bonul fiscal prin includerea codului unic de validare fiscală generat de sistemul informatic al ANAF. Guvernul semnalează faptul că emiterea acestui tip de bon poate genera un tratament discriminatoriu între clienții care utilizează aplicația și cei care folosesc casele de marcat fizice deoarece: se elimină posibilitatea clientului de a solicita și de a primi varianta tipărită a bonului fiscal măsura poate afecta anumite categorii de cumpărători care nu dețin mijloacele tehnice necesare sau nu posedă competențele digitale pentru accesarea formatului electronic;   absența unui afișaj dedicat clientului înlătură posibilitatea verificării în timp real a produselor scanate, aspect ce ar putea facilita inducerea în eroare a consumatorilor.   Ce schimbări a adus ultima mare reformă a caselor de marcat Reamintim că ultima schimbare importantă la nivelul caselor de marcat s-a produs în anul 2018, atunci când principala modificare adusă de OUG 28 a fost obligativitatea caselor de marcat cu jurnal electronic pentru toți operatorii economici, însoțită de o serie de simplificări administrative și cerințe tehnice noi. Atunci, casele de marcat cu jurnal electronic au devenit obligatorii în două etape, în funcție de mărimea firmei. Pentru firmele mijlocii și mari schimbarea a fost introdusă de la 1 iunie 2018, în timp ce pentru firmele mici, de la 1 august 2018. Măsură a fost introdusă pentru a elimina manipularea datelor, pentru a asigura trasabilitatea și de a crea o bază reală de raportare. Acest tip de casă de marcat trimite automat rapoarte zilnice către ANAF, salvează datele într-un jurnal electronic securizat și funcționează inclusiv offline. Mai mult decât atât, chiar și fără semnal sau curent, informațiile fiscale sunt protejate, iar sincronizarea se face ulterior. RECOMANDAREA AUTORULUI: Firmele vor fi obligate să aibă casă de marcat cu jurnal electronic și legătură ANAF Încep controalele la operatorii economici care aveau obligația  să instaleze case de marcat electronice. Ce amenzi riscă

BNR avertizează: Reducerea taxelor la carburanți aruncă benzină pe deficitul bugetar

Eugen Rădulescu, consilier în cadrul Băncii Naționale a României, avertizează că deficitul bugetar este principala vulnerabilitate a economiei României, iar orice măsură care îl crește riscă să agraveze situația. Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, spune că reducerea taxelor la carburanți ar agrava deficitul bugetar al României. Potrivit acestuia, carburantul este unul dintre domeniile unde o eventuașă reducere de taxe „ar face mai mult rău decât bine” economiei. „Ce alegem? Să reducem impozitul pe carburant sau să ținem cu dinții de obiectivul reducerii deficitului bugetar? A doua opțiune este singura rațională”, spune Eugen Rădulescu.  Scumpirea energiei va duce la reducerea creșterii economice Oficialul de la BNR recunoaște faptul că scumpirea energiei, pe fondul confilictului din Iran, are efecte în lanț în economie și avertizează că prețurile vor crește și vor încetini economia. Rădulescu mai spune că din cauza costurilor mai mari la combustibili, irigații și îngrășăminte, agricultura va fi printre cele mai afectate sectoare, ceea ce ar putea duce la producții mai mici și, implicit, la scumpirea alimentelor. „Numeroase produse și servicii se vor scumpi, ceea ce va împinge în sus ratele inflației și, mai mult ca sigur, va duce la reducerea creșterii economice. Lucrările agricole și irigațiile sunt afectate serios de prețul energiei, iar îngrășămintele s-ar scumpi foarte mult. De asemenea, din cauza problemelor de lichiditate, fermierii ar putea întârzia unele lucrări, ceea ce ar putea duce și la diminuarea producției”. În aceste condiții, deși alte state reduc taxe sau acordă subvenții, România are un spațiu limitat de intervenție, mai spune consilierul BNR. „Guvernul României a anunțat și el o serie de măsuri, cum ar fi limitarea adaosului comercial la vânzarea de carburant, dar s-a ferit să promită reduceri, fie și temporare, de accize sau alte taxe. De ce? Simplu: plătim pentru dezastrul bugetar din anii anteriori!”. În plus, acesta recomandă utilizarea transportului în comun ca soluție temporară pentru reducerea costurilor. „Cred că posesorii de autovehicule ar putea experimenta pentru scurt timp transportul în comun (…) asta dacă majorarea cu 50–100 de lei a costului unui plin de carburant este considerată prea mare”. În cazul în care prețurile la energie vor continua să crească la nivel mondial, guvernul ar putea interveni cu măsuri țintite pentru a sprijini sectoarele cele mai afectate, consideră Eugen Rădulescu. „Dacă se va întâmpla ca, urmare a crizei, să continue creșterea prețului la hidrocarburi pe plan mondial, cred că guvernul va adopta măsuri țintite, care să îi protejeze, fie și parțial, pe agricultori și pe transportatori”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Consilierul lui Isărescu de la BNR: „Reducerea de 10% în administrație nu e suficientă”. Marea problemă: Suntem tot în România anilor ’60 a lui Ceaușescu Consilierul lui Mugur Isărescu avertizează: În 2026, România ar putea ajunge în situația Greciei. Rămânem fără BANI pentru pensii și salarii

Adrian Câciu: În România, criza a început cu mult înainte de a începe războiul din Golf

Fostul ministru PSD al Finanțelor, Adrian Câciu, a lansat un atac dur la adresa premierului Bolojan, pe care îl consideră responsabil pentru criza socială și cea economică. Acesta a subliniat că România a început criza cu mult timp înainte de a începe războiul din Orientul Mijlociu.  Adrian Câciu a transmis, într-o postare pe pagina personală de Facebook, că România a intrat într-o criză severă și susține că inflația va urca spre 15-20%, iar deficitul bugetar va fi de aproximativ 7,5% din PIB. De asemenea, fostul ministru de Finanțe a publicat o serie de date publicate de Insitutul Național de Statistică care arată că „dezastrul declanșat din trimestrul IV 2025 s-a accentuat în trimestrul I 2026”. „În timp ce săgețile oligarhilor fac presiuni asupra lui Bolojan despre cum sa intervina pe piata combustibulului, România a intrat deja în criza severă! Inflația va urca spre 15-20%! Deficitul va fi în jur de 7,5% din PIB în lipsa unei rectificări negative! România este în recesiune! Pun, mai jos, datele INS din ianuarie 2026 privitoare la productia industriala, consum, cifra de afaceri privind serviciile prestate populatiei etc. În România criza a început cu mult înainte de a începe războiul din Golf! Recesiune în toată regula, așa cum am anunțat! Dezastrul declanșat din trimestrul IV 2025 s-a accentuat în trimestrul I 2026”, a scris Adrian Câciu pe pagina sa de Facebook.  În viziunea lui Câciu, bugetul României este construit greșit, pe o prognoză nerealistă și susține că un student de anul I la economie ar fi construit un buget pe indicatorii reali, „nu pe utopii”. Acesta mai subliniază bugetul devine un instrument care crește deficitul bugetar atunci când recesiunea și inflația sunt mari. În final, Adrian Câciu îl acuză pe premierul Ilie Bolojan că este responsabil pentru criza socială și economică. „Nu am spus degeaba că bugetul este construit greșit, pe o prognoză nerealistă! Deși, orice student la economie de anul I, făcând bugetul în martie, ar fi elaborat un buget pe indicatorii reali, din prezent, nu pe utopii! Unii spun, lasa ca bugetul va fi salvat de inflatie care va fi mare, undeva între 15 si 20%. Pentru ca un buget sa fie „salvat” de inflatie trebuie să nu ai recesiune! Cand ai si recesiune si inflatie mare, adica intri in regflatie, bugetul nu devine decât un instrument care creste deficitul! La cum arată șocul recesionist și, mai nou, șocul energetic și inflationist, greu sa faci deficit sub 7,5% din PIB, in lipsa unei rectificări! Criză sociala, criză economică! Cam asta a produs Bolojan și pricepuții de care a ascultat! E rău!”.  RECOMANDAREA AUTORULUI:  Adrian Câciu, după ce PSD și PNL au ajuns la un acord pe Buget: „Astăzi a înțeles și Bolojan că există bani pentru a sprijini persoanele vulnerabile” Doi foști ministri de Finanțe sună alarma: „Criză socială! România a intrat și trece printr-o criză socială”/„Consumul s-a prăbușit în ianuarie 2026”

Bulgaria intervine în forță pe piața energetică. Ce măsuri ia pentru a atenua creșterea rapidă a prețurilor la carburanți

Creșterea prețurilor la carburanți a declanșat în Bulgaria un mecanism automat de sprijin, prin care statul acordă compensații lunare persoanelor cu venituri reduse, imediat ce sunt depășite anumite praguri stabilite. Între timp, în România, Guvernul Bolojan a schimbat radical proiectul OUG privind criza carburanților chiar înainte de adoptare.  Pentru a treia zi consecutiv, prețul motorinei în Bulgaria s-a menținut peste pragul de 1,60 euro pe litru. Potrivit Novinite, autoritățile bulgare au activat imediat schema de compensare destinată gospodăriilor vulnerabile. Măsura face parte dintr-un mecanism stabilit anterior de guvernul bulgar, care se declanșează automat atunci când prețurile carburanților depășesc acest prag pentru mai multe zile consecutive. Cum funcționează schema de ajutor și cine beneficiază Schema prevede acordarea unui ajutor lunar de 20 de euro, în luna în care este îndeplinit criterul de declanșare a asistenței. Acest criteriu este ca prețul unui litru de benzină A95 sau de motorină să rămână la sau peste 1,60 euro timp de trei zile consecutive. Agenția Națională de Venituri din Bulgaria a început să publice pe site-ul său un tabel care prezintă prețurile pe litru de benzină și motorină, informațiile fiind valabile începând cu 20 martie. Sursa foto: ziarulromanesc.de Persoanele eligibile pentru compensație sunt cele al căror venit brut lunar mediu este mai mic sau egal cu 652,41 euro pentru 2025 sau dublul pragului de sărăcie pentru 2025,  sau ale căror venit brut lunar mediu pentru 2024 este mai mic sau egal cu 537,88 euro, sau dublul pragului de sărăcie pentru 2024. De asemenea, o condiție importantă este ca persoana să dețină un autovehicul pe numele său sau să utilizeze un vehicul în baza unui contract de leasing. Programul este valabil până la 30 iunie, iar autoritățile monitorizează zilnic evoluția prețurilor și verifică, pe baza bonurilor fiscale, achizițiile reale de carburant, inclusiv prețurile efectiv plătite după eventualele reduceri. Cererea de carburant scade în Bulgaria Costul motorinei a ajuns la o medie de 1,61 euro/litru și a depășit pragul considerat critic de autorități. Un proprietar de benzinării din Ruse a dat drept exemplu state europene precum Spania și Italia, unde sunt folosite rezervele de combustibil și au fost reduse accizele, măsuri care au încetinit creșterea prețurilor, fără a opri însă scumpirile. „Prețul a rămas stabil din 20 martie”. Ajutorul guvernamental nu va compensa integral scumpirile. Un plin de 100 de euro ajunge acum la aproximativ 140 de euro”, a transmis unul dintre proprietarii de benzinării din Ruse, pentru sursa citată. Guvernul Bolojan a amânat adoptarea crizei de urgență În România, guvernul condus de premierul liberal Ilie Bolojan nu s-a preocupat de criza energetică care a devenit tot mai apăsătoare pentru consumatorii români. Guvernul a schimbat radical proiectul OUG privind criza carburanților chiar înainte de adoptare. Noua variantă prevede că producătorii de combustibili nu mai au adaosul comercial plafonat, iar măsura se va aplica doar distribuitorilor. În plus, amenzile pentru benzinăriile care încalcă noile reguli au fost reduse de la 10%, la 1%. RECOMANDAREA AUTORULUI: China plafonează prețurile la carburanți pentru a ușura povara care apasă pe consumatori. În România, motorina a trebuit să ajungă la 10 lei ca guvernul Bolojan să instituie starea de criză Guvernul Bolojan a modificat OUG privind criza carburanților. Care este noua formă a Ordonanței și când va fi adoptată

PSD pune presiune pe Guvernul Bolojan pentru tăierea accizelor la carburanți: Este prea târziu și prea puțin!

Social-democrații cer Executivului adoptarea unei reduceri de urgență a accizelor, pe lângă plafonarea adaosurilor comerciale, pentru a stopa scumpirile record de la pompă. PSD consideră măsurile anunțate de premierul Bolojan drept „insuficiente și venite prea târziu”. De asemenea, aceștia solicită scutirea totală de taxe pentru motorina din agricultură. În replică, Ilie Bolojan condiționează scădera accizei de stabilitatea bugetară, în contextul unui deficit care depășește pragul ideal de 3%. „PSD solicită Guvernului să dispună și o reducere a accizelor, pe lângă măsurile anunțate anterior pentru combaterea creșterii accelerate a prețurilor la carburanți. PSD subliniază că intervenția Guvernului a venit târziu, iar efectele măsurilor anunțate sunt prea mici în raport cu majorările prețurilor la pompă înregistrate în ultimele trei săptămâni. E prea târziu și prea puțin! E nevoie de o intervenție și asupra accizelor!” Reprezentanții PSD argumentează că statul încasează deja sume uriașe din TVA datorită prețurilor crescute, fapt ce ar compensa pierderile venite dintr-o eventuală reducere a accizei. Aceștia oferă exemplul altor state europene care au intervenit direct asupra taxelor pentru a proteja populația și firmele. „PSD subliniază că diminuarea accizelor pe carburanți are un impact redus asupra bugetului de stat, având în vedere creșterea încasărilor din taxa pe valoare adăugată asociată acestor produse. În plus, o astfel de măsură ar scădea presiunea asupra firmelor care operează pe piața de carburanți. PSD subliniază că astfel de măsuri au fost deja implementate de mai multe state din Uniunea Europeană, pentru protejarea economiilor naționale.” Totuși, premierul Bolojan rămâne prudent și subliniază că o astfel de măsură reprezintă doar un „pasul doi”, posibil doar după o analiză riguroasă a costurilor. Adoptarea primei Ordonanțe de Urgență este programată pentru miercuri după-amiază sau cel târziu joi. Potrivit documentului, adaosul comercial pentru benzină și motorină va fi limitat la 50% din media anului trecut. De asemenea, exporturile de carburanți vor fi limitate în perioada următoare și în plus vor fi monitorizate mult mai atent prețurile de la pompă. Se reduce de asemenea cantitatea de biocarburant din benzină pentru scăderea prețului final de la pompă. Măsurile de protecție ar urma să se aplice pe o perioadă de 6 luni, dar pot fi prelungite succesiv pentru durate de câte cel mult 3 luni, cât timp persistă împrejurările care au determinat situația de criză. AUTORUL RECOMANDĂ: Guvernul ar urma să adopte marţi o Ordonanță de Urgență prin care declară stare de criză pe piața carburanților Bolojan explică de ce amână măsurile pentru prețul carburanților. Când va lua guvernul măsuri 

Bogdan Ivan: Odată cu creșterea prețurilor la combustibil, bugetul de stat a avut o creștere a încasărilor. Fiecare ban trebuie întors la firmele românești și la populație

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a prezenat, luni, măsurile pe care Guvernul vrea să le ia pentru protecția populației în fața creșterii prețurilor carburanților. Oficialul a subliniat că, deși nu vor absorbi complet șocul exploziei prețului la țiței, acestea vor temporiza creșterea de prețuri. Măsurile vin în contextul în care, luni dimineața, motorina standard a depășit 10 lei/litru în unele benzinării din țară, iar benzina standard a ajuns la 9,23 lei/litru.  Bogdan Ivan a transmis că măsurile au fost propuse în urma consultării cu piața și cu specialiștii din doemniu „tocmai pentru a limita aceste creșteri”. De asemenea, ministrul Energiei a subliniat că banii încasați la buget după majorarea prețurilor trebuie să se întoarcă la firme și la populație. „Este evident că ele nu sunt perfecte, este evident că aceste măsuri nu vor putea să absoarbă integral șocul perturbațiilor mondiale create de conflictul din Orientul Mijlociu, dar vor avea efecte care vor temporiza această creștere”, a spus Bogdan Ivan. Conform oficialului, măsurile prevăd declararea stării de criză în domeniul combustibililor, limitarea exporturilor de diesel din România, limitarea adaosului comercial al companiilor din industria petrolieră la 50% din media anului 2025, crearea unui mecanism de reducere a speculei și eliminarea obligativității de minim 8% bio-combustibil la benzină. Bogdan Ivan a amintit și alte măsuri luate de Guvern: o bonificație de 85 de bani pe litru pentru transportatori și de 2,6 lei pe litru reducere de acciză pe fiecare litru de motorină consumată de agricultorii din România. „Și un element extrem de important care trebuie obligatoriu să facă parte din agenda discuțiilor și a deciziilor Guvernului în etapa următoare, îl reprezintă faptul că în această perioadă, odată cu creșterea prețurilor la combustibil, automat și bugetul de stat a avut o creștere a încasărilor, fiecare ban care ajunge suplimentar în bugetul de stat trebuie întors înapoi la firmele românești și la populație. Iar acest lucru este evident, poate să fie stabilit printr-o schemă adoptată ulterior de reducere fie a anumitor taxe, fie a contribuției pe care o plătim fiecare la litru de carburant””, a mai spus ministrul Energiei. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bolojan declară stare de criză pe piața țițeiului: „Adaosul comercial pentru benzină, motorină și materiile prime utilizate pentru obținerea acestora va fi limitat pe întregul lanț de activitate economică” Prețurile carburanților din România continuă să crească. Motorina standard a depășit pragul de 10 lei/l în unele stații. Cât costă litrul de benzină

Din ce se compune prețul carburanților și cât câștigă statul de fapt

Cel mai mare câștigător al creșterii prețurilor carburanților din România este guvernuyl Bolojan, așa cum arată cifrele și încasările guvernului din accize și TVA. Practic, dintr-un preț de 10 lei pe litru, guvernul încasează mai bine de 6 lei, în vreme ce la operatorii comerciali ajunge mai puțin de 1 leu. Restul este prețul petrolului pe piața internațională.  Gândul a făcut calculele și explică modul în care se formează prețul carburantului, dar și cum reușește Guvernul Bolojan să se îmbogățească din accize și TVA. Guvernul a venit cu prima declarație despre mpsurile de combatere a creșterii prețurilor la pompă și ar fi vorba de o plafonare pe lanțul comercial. Pe fondul conflictului dintre Statele Unite-Israel și Iran, criza energetică pare să nu se mai oprească, iar prețurile benzinei și motorinei depășesc orice praguri, deși cotațiile internaționale ale țițeiului au fluctuat. Situația a provocat un val de nemulțumire în rândul românilor, șoferii au plătit din ce în ce mai mult la pompă, iar diferența s-a simțit de la o zi la alta. Prețul de la pompă are mai multe componente, dar din care marja de profit a comerciantului este de 5-7%, dintr-un preț de 10 lei. Practic, operatorul câștigă mai puțin de 1 lei la un preț la benzinei de 10 lei, din care plătește angajați, costuri operaționale, întreținere, mentenanță etc. Pe de altă parte, statul câștigă peste 60% din prețul de 10 lei, dacă se iau în considerare și taxele aplicate activității de distribuție și rafinare, independente de taxele deja aplicate „la pompă”. Prețul petrolului: 2,8-3,2 lei (28-32%) Accize: 3,3-3,5 lei (33-35%) TVA: 1,74 lei (17,4%) Rafinare + distribuție: 1-1,2 lei (10-12%) Adaos comercial 0,5-0,7 lei (5-7%) Prețurile carburanților în România au crescut chiar și atunci când cotațiile internaționale ale petrolului au scăzut. Totuși, prețul la pompă, cel pe care îl văd consumatorii afișat, nu este influențat proporțional și în timp real cu majorarea prețului barilului de țiței deoarece orice distribuitor are rezerve proprii, care au fost achiziționate la prețurile din urmă cu 2 sau chiar 3 săptămâni. Practic există un element de speculă, de pe urma căruia profită și statul. Motorina standard a atins pragul de 10 lei. Cum a reacționat Guvernul Bolojan? Pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu care a provocat blocarea uneia dintre cele mai importante rute de tranzit a petrolierelor, Strâmtoarea Ormuz, prețurile combustibililor din România au ajuns la cote alarmante. Astăzi, de exemplu, prețurile la motorina standard au atins pragul psihologic de 10 lei/litru, în timp ce benzina a depășit pragul de 9 lei/litru cu aproximativ 26 de bani. Așadar, după mai multe zile consecutive de scumpiri, piața carburanților s-a stabilizat la un nivel ridicat, cu prețuri identice în aproape toate benzinăriile. În doar câteva săptămâni, creșterile au fost de până la 2 lei pe litru, iar România a ajuns printre cele mai scumpe piețe din regiune și este depășită în acest moment doar de Grecia și Albania. În timp ce alte state au luat deja măsuri pentru a limita creșterea prețurilor carburanților, oficialii români au amânat o posibilă intervenție, deoarece statului îi convine să își mărească încasările la buget. Abia după ce motorina standard a atins pragul critic de 10 lei pe litru, Guvernul Bolojan a anunțat că va interveni pentru ca prețurile la pompă să nu crească și mai mult. Astfel, Executivul a transmis că va declara, marți, situație de criză pe piața carburanților și va limita prin Ordonanță de Urgență adaosul comercial pentru benzină și motorină, dar și exporturile. „În urma discuțiilor, s-a decis ca Guvernul să adopte, mâine, o ordonanță de urgență prin care să fie declarată situația de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere și să fie stabilite măsuri de protejare a economiei și a populației pe durata acestei crize. Pe durata situației de criză vor fi instituite măsuri de protecție aplicabile pentru o perioadă de 6 luni, cu posibilitatea prelungirii succesive pentru intervale de cel mult 3 luni, atât timp cât persistă circumstanțele care au determinat instituirea situației de criză. Adaosul comercial pentru benzină, motorină și materiile prime utilizate pentru obținerea acestora va fi limitat pe întregul lanț de activitate economică”, se arată în comunicatul transmis de Guvernul României. Accizele și TVA-ul, principalele componente din prețul carburanților Deși primul reflex este acela de a pune scumpirile pe seama contextului internațional, vina se află de fapt la autorități, deoarece peste jumătate din prețul combustibililor este format din accize și TVA. Practic, vorbim despre sumele încasate de statul român care ajung în visteria națională, nu despre bani cu care se îmbogățesc benzinăriile, petroliștii sau companiile de transport. Aproximativ 52% din prețul la pompă al motorinei, respectiv 57% în cazul benzinei, provine din accize și TVA. În cazul benzinei, costul carburantului procesat reprezintă efectiv doar puțin peste 30% din costul unui litru de benzină la pompă, în timp ce cheltuielile benzinăriei respective reprezintă aproximativ 15% din cost. Prețul unui litru de carburant este influențat de: Costurile de producție/import; accize (taxe de stat); TVA; marja de profit a distribuitorilor (benzinăriilor); Influența piețelor internaționale (cotația petrolului Brent); alți factori care se schimbă constant (cerere/ofertă, curs valutar). Acestea sunt principalele motive pentru care prețul unui litru de benzină sau motorină nu are legătură doar cu prețul țițeiului Brent sau doar cu prețul petrolului procesat din export sau cel din producția internă. Deși România este un exportator de benzină, este dependentă de importurile de motorină, motiv pentru care sensibilitatea crește în cazul combustibilului diesel, în special în contextul evoluțiilor internaționale. Câți bani intră în visteria statului dintr-un singur plin de combustibil Deși diferențele dintre benzinării sunt minime, pentru șoferi impactul rămâne semnificativ. Un plin de 50 de litri de benzină ajunge la aproximativ 460 de lei, în timp ce pentru un plin de motorină șoferii trebuie să scoată din buzunare, de astăzi, aproximativ 500 de lei. Ca să exemplificăm mai ușor câți bani încasează statul din prețul combustibililor, o să folosim exemplul în care, la o alimentare de 50 de litri de motorină, un șofer plătește 500 de lei. Calculele estimative, realizate de Gândul,

Ministrul Energiei explică măsurile anunțate de Guvern în criza carburanților: Vor fi actualizate la fiecare 5 zile în funcție de contextul internațional

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a transmis, în cadrul unei conferințe de presă, că măsurile anunțate de Guvern pentru protecția populației și firmelor în contextul majorării prețurilor la combustibili vor fi actualizate săptămânal în funcție de situația internațională.  Bogdan Ivan a spus că noile măsuri vor intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial. Oficialul a subliniat că este vorba despre o perioadă de criză de șase luni, care poate fi prelungită cu încă trei luni. „În momentul de față, vorbim despre o perioadă de criză de șase luni de zile, care succesiv se poate prelungi încă trei luni de zile și care, dacă vor dispărea aceste conjuncturi internaționale care au creat declararea situației de criză, vom elimina de îndată această situație”, a precizat ministrul Energiei, care a spus că măsurile au fost luate împreună cu Ministerul de Finanțe. De asemenea, ministrul Energiei a declarat că măsurile au o logică extrem de clară și de coerentă. „Pe de-o parte, de a ne proteja piața internă, de a ne asigura că în situația în care vedem deja că avem state în care prețul carburanților este unul mai ridicat decât în România, este evident că poate să existe o tendință a companiilor de a se îndrepta spre alte piețe, pentru a obține un profit mai bun. Vreau să-i protejăm pe românii și companiile din România. Și gândim anticipativ aceste măsuri, pentru a limita cât mai mult acest efect negativ, care poate să aibă multiple valențe. Pentru că nu vorbim doar despre variabile simple, ci despre multiple variabile extrem de complicate și de complexe”. Bogdan Ivan a mai spus că măsurile anunțate de Guvern pentru protecția populației și firmelor în contextul majorării prețurilor la combustibili vor fi actualizate săptămânal în funcție de situația internațională. Acesta a prezentat impactul pe măsurile care au fost decise în zona protecției transportatorilor, care ajunge la aproximativ 600 de milioane, la fel ca măsurile anunțate pentru fermieri. „În același timp venim cu principiul în care săptămânal, dacă va fi cazul, odată la 5 zile, să se actualizeze toate aceste măsuri în funcție de contextul internațional. Pentru că vorbim de o dinamică în continuă mișcare la nivel internațional”, a explicat Ivan. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bogdan Ivan: „Odată cu creșterea prețurilor la combustibil, bugetul de stat a avut o creștere a încasărilor. Fiecare ban trebuie întors la firmele românești și la populație” Bolojan declară stare de criză pe piața țițeiului: „Adaosul comercial pentru benzină, motorină și materiile prime utilizate pentru obținerea acestora va fi limitat pe întregul lanț de activitate economică”