Etichetă: Guvernul Bolojan

Traian Băsescu: Bolojan a salvat trecerea României la Junk, dar a afectat puternic sectorul economic

„Personal nu sunt de acord cu modul cum a rezolvat problema, pentru că a afectat foarte puternic sectorul economic. Companiile, că-s mari, că-s mici, că-s PFA-uri, au fost puternic afectate, în loc să afecteze pe cei în cauza cărora s-a generat situația. Adică s-a dat salarii, pensii uriașe. Cu pensiile a luat 10% din pensia fiecărui român, deci a rezolvat-o. Dar cu bugetarii nicicum”, a spus Băsescu. Fostul șef al statului a criticat și menținerea unor sporuri în sectorul bugetar. „Am văzut și eu chestia asta cu sporurile la Ministerul Dezvoltării. Am constatat că salarii de 35% din salariul brut, spor de compromis sau cum îl numeau (…) spor de complexitate. Adică munca lor este complexă și trebuie să le mai dea sporul ăsta. Nu poți să lași mamele, persoanele cu handicap și bugetarii să aibă în continuare sporuri pe bandă rulantă”, a spus fostul președinte. Băsescu a susținut că măsurile trebuiau orientate diferit, invocând modelul din 2010 „Eu aș fi mers exact cum am mers în 2010. Pentru că atunci principiul a fost nu ne atingem de economie, nu-i punem sarcini în plus. Hai să vedem cum rezolvăm și fără să creăm foarte mult șomaj. Și atunci am văzut o chestie de genul tăiem 25% la toată lumea, dar nu dăm pe nimeni afară. Și facem reducerea de personal din două surse. Una era nimeni nu poate lua în același timp și salariu și pensie de la stat. Și au plecat vreo 20 și ceva de mii de oameni din minister. Și a doua: la fiecare șapte pensionari numeam o angajare. Și am plecat de la un deficit bugetar puțin mai mare decât cel de acum”, a precizat Băsescu. Fostul președinte a mai afirmat că tensiunile din coaliție creează percepția de instabilitate politică și afectează capacitatea statului de a se împrumuta. „Nu fac decât să creeze impresia de instabilitate politică, ceea ce nu-i bine pentru România. Au încercat luna asta de câteva ori să împrumute bani de la bănci. Nu le-a dat nimeni bani la o dobândă acceptabilă (…) Ridicolul situației este că nu poți să-i ceri băncii să-ți dea bani cu 4,5% dobândă când tu ai inflație 10%. N-ai cum să o rezolvi. Marea problemă aici va fi plata dobânzilor. Deci, anul trecut, în 2025, am plătit 10 miliarde de euro dobânzi. 10 miliarde de euro, deci 1.000 de km de autostradă. Anul acesta sunt 12 miliarde dobânzi și la anul vor fi mai mari sumele pe care trebuie să le plătim ca dobândă. După mine, ar fi foarte bine să facem un acord de precauție cu fondul, în care să știm că avem o sumă rezervată și la nevoie o putem trage. Cât timp ai acord cu fondul, sigur nu intri în încetare de plăți”, a conchis Băsescu.

Andrei Caramitru: Statul nu are cum să taie accizele alea, că e deja cu chiloții în vine financiar

Într-o nouă postare pe rețelele de socializare, analistul economic Andrei Caramitru avertizează că așteptările publice cu privire la tăierea accizelor la carburanți sunt nerealiste. Acesta susține că statul român nu mai are suficiente resurse și se află „cu chiloții în vine financiar”. Cu alte cuvinte, Caramitru explică, în postarea de pe pagina personală de Facebook, că măsurile populiste cerute de opinia publică, reducerea accizelor și înghețarea prețului la benzină și motorină, sunt imposibil de implementat fără sacrificii bugetare. Or, analistul avertizează că nu contează cine este la cârma guvernului și susține că România nu știe să pună bani deoparte, ci dimpotrivă, se îndatorează în exces. „Isteria asta că trebuie să facă guvernul ceva. Să taie accizele. Să blocheze prețul la benzină și motorină. Aualeu. Situația e așa: nu se va face nimic, o vom încasa în plex, fix cum am încasat toată inflația anul trecut și anul ăsta și vom tot încasa. Nu contează cine e în guvern, e irelevant, apropo. Când în perioadele bune nu pui niciun ban deoparte, bă, te mai și îndatorezi în exces — când vine vremea grea, ești terminat. Orice om, cât de cât rațional, înțelege așa ceva. Însă noi, ca țară/ca sistem, nu înțelegem asta. Statul NU ARE CUM să taie accizele alea, că e deja cu chiloții în vine financiar. Bine — în TEORIE ar putea, dar ar trebui să taie din altă parte cheltuieli, adică din Anghel Saligny, pușculița partidelor și a primarilor. Nu se va întâmpla asta, nu, nu vor accepta așa ceva, never ever. Deci o vom încasa”. Un alt punct central al analizei este efectul politicilor salariale și al pensiilor. Caramitru avertizează că această dinamică, în care veniturile cresc pe hârtie fără să aibă efecte la nivelul producției, duce la presiuni inflaționiste și la slăbirea puterii de cumpărare pentru toți românii. De asemenea, analistul economic subliniază că, dacă reducerea de accize ar fi susținută în mod real, aceasta ar impune diminuarea altor cheltuieli bugetare. „Cât timp nu înțelegem că, dacă salariile și pensiile cresc MAI RAPID decât producția/economia, banii ăia nu există, de fapt, sunt o iluzie de bunăstare temporară care după se lasă cu lacrimi — rahatul ăsta de situație se va tot întâmpla. Însă populimea hămesită și prostalaii de la butoane, care au fost în ultimii 35 de ani, NU vor să accepte realitatea asta. Așa că acum o încasăm. Și cel mai rău o încasează ăia săracii cu bani puțini — fix cei care tot votează PSD și aur pentru pomeni. Acum primesc. Din plin”.

Ipocrizia lui Nicușor Dan. Nu ratează nicio ocazie să spună că economisește bani la buget, dar primește de la Bolojan cu 45% mai mult în 2026. Suma depășește 100 de milioane de lei

Ministerul Finanțelor a publicat marți proiectul de buget pe anul 2026, iar Nicușor Dan a primit un cadou generos de la guvernul Bolojan. Bugetul Administrației Prezidențiale se va bucura de un buget cu 45% mai mare decât anul precedent și depășește 100 de milioane de lei. În 2025, Administrația Prezidențială a primit un buget de 71,468 milioane de lei, iar acum, datele publicate de Ministerul Finanțelor arată că Nicușor Dan va primi cu 44,78 milioane de lei în plus. Astfel, deși se laduă că economisește bani la buget cu fiecare ocazie care se invește, președintele României va primi în 2026 de la guvernul Bolojan un buget mai mult decât generos, de 103,470 de milioane de lei. Sursa: Ministerul Finanțelor Nicușor Dan și-a pierdut solidaritatea de acum un an În septembrie anul trecut, președintele se lăuda că Administrația Prezidențială a returnat 17,5 milioane de lei, aproximativ 30%, din bugetul alocat insituției pentru 2025. Nicușor Dan a spus atunci că Administrația Prezidențială contribuie „la efortul de austeritate printr-o reducere reală a propriului buget, nu prin gesturi simbolice”. „Cheltuielile Administrației Prezidențiale în 2025 au fost reduse cu 30%, adică 30 de milioane de lei, mai mult decât m-am angajat în iulie”, a scris atunci Nicușor Dan pe Facebook. Cum împarte guvernul Bolojan banii în 2026 Ministerul Finanțelor a publicat proiectul Legii bugetului de stat pentru 2026, documentul care stabilește principalele coordonate financiare ale statului român pentru anul acesta. Proiectul prevede venituri totale de aproape 392 miliarde de lei și cheltuieli bugetare de peste 527 miliarde de lei, ceea ce va genera un deficit bugetar de aproximativ 135,7 miliarde de lei. Proiectul publicat va intra în procedura legislativă și urmează să fie analizat și amendat în Parlament. PSD a anunțat deja că o să depună amendamente, pentru că în negocierile din coaliție nu au primit destui bani pentru pachetul de solidaritate, care, în opinia social-democraților, este obligatoriu. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ministerul Finanțelor a publicat proiectul de buget. Cum împarte Guvernul Bolojan banii statului Nicușor Dan pune umărul la austeritate. „Cheltuielile Administrației Prezidențiale în 2025 reduse cu 30%, adică 30 milioane de lei”

Alexandru Nazare: Un nou obiectiv major atins: am adoptat ieri pachetul de relansare economică. România trece la următoarea etapă de dezvoltare

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a transmis prin intermediul unei postări pe rețelele de socializare, că România a atins un nou obiectiv major prin adoptarea pachetului de relansare economică. Pachetul a fost adoptat de Guvernul Bolojan, marți seară, într-o ședință extraordinară la care a fost prezent și Alexandru Nazare.  Alexandru Nazare a scris într-o postare pe pagina personală de Facebook că România trece la următoarea etapă de dezvoltare după ce pachetul de relansae economică a fost adoptat. Potrivit ministrului, țara noastră va avea „un instrument strategic” care va transforma modelul de dezvoltare al economiei, de la consum la investiții scalabile, la inovație, valoare reală adăugată și producție autohtonă. „Un nou obiectiv major atins: am adoptat ieri pachetul de relansare economică. România trece la următoarea etapă de dezvoltare. Un instrument strategic de 5 miliarde de euro, pachetul de relansare adoptat ieri, cu aplicare din acest an până în 2032, transformă radical modelul de dezvoltare al economiei româneşti: de la consum la investiții scalabile, la inovație, valoare reală adăugată și producție autohtonă.” Nazare: O schimbare de paradigmă pentru modernizarea economică Oficialul susține că noile măsuri adoptate marchează o schimbare de paradigmă și creează un cadru mai predictibil și competitiv pentru investiții. În ceea ce îi privește pe români, Alexandru Nazare spune că efectele măsurilor vor fi vizibile prin crearea de locuri de muncă stabile și mai bine plătite, prin dezvoltarea comunitățlor locale și prin consolidarea unei economii „capabile să susțină creșterea nivelului de trai pe termen lung”.  „O schimbare de paradigmă pentru modernizarea economică a României, pachetul de relansare generează un mediu mai predictibil și mai competitiv pentru investiții, un flux mai mare de capital în economie și capacitatea reală a statului de a atrage proiecte majore, atât pentru companii românești, cât și pentru investitorii străini. Înseamnă dezvoltarea de noi capacități de producție, consolidarea lanțurilor economice locale și poziționarea României ca pol regional de creștere. Pentru mediul de business se traduce în oportunități de creştere, parteneriate strategice și acces la proiecte de anvergură. Pentru români, efectele se vor vedea în mai multe locuri de muncă stabile și mai bine plătite, în dezvoltarea comunităților locale și într-o economie mai puternică, capabilă să susțină creșterea nivelului de trai pe termen lung.” Ministrul Finanțelor a mai transmis că adoptarea noului pachet de relansare economică este „un nou pas înainte”, care vine în completarea rezultatelor obținute în reducerea deficitului bugetar și în scăderea dobânzilor. Nazare spune că au fost corectate „în timp record” o serie de dezechilibre majore și susține că noile măsuri întăresc bazele unei economii moderne, bazate pe investiții și competitivitate. „Este un nou pas înainte, care completează rezultatele obținute în reducerea deficitului bugetar sub ținta asumată, în scăderea importantă a dobânzilor la care se împrumută statul şi mixul de măsuri pentru investiții şi sprijin pentru mediul de business adoptate în ultimele luni. Am corectat în timp record o serie de dezechilibre majore pentru România, iar noile măsuri pentru relansare întăresc bazele unei economii moderne şi ale creșterii echilibrate, bazate pe investiții și competitivitate.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Alexandru Nazare, după ce guvernul a adoptat OUG pe relansare economică: „Această măsură reprezintă pentru România o tranziție strategică” Ilie Bolojan a adoptat OUG-urile pe reforma administrativă și pachetul de relansare economică

Guvernul lui Ilie Bolojan a fost în control la noua Sală Polivalentă de 36.000.000 de euro din Constanța

Guvernul condus de prim-ministrul Ilie Bolojan (56 de ani) a fost în control la noua Sală Polivalentă de 36.000.000 de euro din Constanța, iar în urma vizitei s-au tras câteva concluzii și au fost împărtășite imagini de acum. Șantierul de la locație a fost demarat în urmă cu peste 5 ani, însă lucrările nu au mai avansat o perioadă, din cauza lipsei de fonduri. Proiectul noii Săli Polivalente din Constanța e din nou pe val! Construcția de 36.000.000 de euro primește fonduri de la Guvernul lui Ilie Bolojan „Bijuteria” la care Constanța visează de peste un deceniu, o nouă Sală Polivalentă, a luat naștere în anul 2020, însă proiectul s-a blocat pe parcurs, din lipsă de fonduri. Însă, în toamna lui 2025, în plină austeritate a Guvernului Bolojan, „bijuteria” abandonată a Constanței a primit o veste neașteptată: după ani de incertitudine din cauza lipsei de bani, finanțarea din partea statului a revenit! S-au început demersurile oficiale astfel încât șantierul să poată fi reluat, iar în 2026 se pare că se lucrează la locație. Prin intermediul unei postări realizate pe pagina oficială de Facebook, Compania Națională de Investiții a dezvăluit că a mers în inspecție la șantier. În cadrul aceleiași postări au fost prezentate și câteva imagini de acum, care pot fi văzute în galeria articolului, dar și concluzii importante, ce pot fi consultate mai jos: „Compania Națională de Investiții continuă susținerea proiectelor majore de infrastructură sportivă din România! Astăzi, am verificat în teren stadiul lucrărilor la Sala Polivalentă din municipiul Constanța, obiectiv finanțat de MDLPA. Investiția, în valoare de peste 185 de milioane de lei, va oferi comunității o infrastructură modernă, multifuncțională, cu o capacitate de 5.000 de locuri, destinată atât competițiilor sportive de nivel național și internațional, cât și evenimentelor culturale și sociale. Proiectul include teren de joc multifuncțional, sală de antrenament, cabinete medicale, sală de conferințe, studio TV și spații comerciale. Lucrările, desfășurate pe o suprafață de 18.660 mp (D+P+E), respectă standardele federațiilor sportive internaționale, contribuind la dezvoltarea sportului de performanță și la creșterea atractivității municipiului Constanța pentru competiții de anvergură. Compania Națională de Investiții rămâne un partener de încredere pentru dezvoltarea infrastructurii publice moderne, prin proiecte care aduc beneficii reale comunităților locale. Continuăm să construim pentru oameni, pentru comunități și pentru viitor”, a transmis Compania Națională de Investiții, pe Facebook. Alte detalii despre proiect Capacitatea estimată, de 5.000 de locuri, este aceeași prezentată publicului larg și în 2020, la momentul în care a luat naștere proiectul. Tot atunci s-a mai dezvăluit că 100 de locuri vor fi asigurate persoanelor cu dizabilități, 100 de locuri pentru presă, iar 150 de locuri vor fi distribuite în zona VIP a Sălii Polivalente.

Promisiunea lui Bolojan că va crește natalitatea, o glumă proastă

Aflat în criză de imagine după confirmarea intrării României în recesiune și a datoriei publice istorice de peste 60% din PIB, premierul Bolojan a plusat, afirmând senin că în viitorul apropiat există șanse mari să crească natalitatea. O retorică imediat contrazisă  de realitatea politicii sale de austeritate (care nu a ezitat să impoziteze mamele și să crească dramatic TVA la achiziționarea unei prime locuințe), cât și de o simplă comparație cu țările din fostul bloc comunist. Astfel, Ungaria, Serbia, Slovacia și Polonia au politici publice consecvente, gândite pe termen lung, de sprijinire a famililor tinere și implicit de stimulare a natalității. Mai mult, încă din 2015, Ungaria a transformat susținerea familiilor în obiectiv strategic național. În schimb, în anul 2025, în România s-au născut cei mai puțini copii din ultimul secol. Deși declarativ România susține încurajarea natalității, în realitate politicile publice pentru familii sunt dezechilibrate și fragmentate, pe scurt falimentare. În 2025, în România s-au născut cei mai puțini copii din ultimul secol. Mai mulți copii se nășteau în război Țara noastră este campioană la sporul demografic negativ. Potrivit celor mai recente statistici ale Institutului Național de Statistică (INS), din decembrie 2025, România a înregistrat în această lună un nou dezechilibru demografic, cu un număr al deceselor aproape dublu față de cel al nașterilor. Anul 2025 a marcat un nou prag critic pentru demografia României, cu aproximativ 145.000 de copii născuți, cel mai redus nivel din ultimul secol (detalii AICI). Cifrele oficiale semnalează o scădere accentuată a populației tinere și un dezechilibru tot mai vizibil între generații. Datele publicate de INS arată că natalitatea rămâne sub pragul necesar pentru înlocuirea generațiilor, în timp ce mortalitatea se menține la un nivel ridicat, amplificând declinul natural al populației. Ritmul de scădere este vizibil mai ales la grupele de vârstă mici. Pachetele fiscale ale Guvernului Bolojan erodează și mai mult criza demografică din România Mai mult, începând din 1 iulie 2025, natalitatea este lovită direct de măsurile fiscale aprobate de Guvernul Bolojan, care prevăd reținerea unui procent de 10% din indemnizația mamelor care beneficiau de concediu de creștere a copilului și care până atunci nu plăteau asigurare de sănătate. Premierul Ilie Bolojan sustine o conferinta de presa, la Palatul Victoria din Bucuresti, marti, 30 decembrie 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO În plus, tinerele familii interesate de achiziționarea unei locuințe sunt afectate în mod direct de creșterea TVA de la 19 la 21%, care impactează negativ accesul la programul guvernamental Prima Casă. Deși acesta a fost gândit special pentru tineri, creșterea TVA a afectat inevitabil prețul locuințelor, chiar dacă statul garantează în continuare un credit ipotecar luat de la bancă de către o familie aflată la început de drum. Ungaria a făcut din stimularea natalității un obiectiv strategic național În ultimul deceniu, Ungaria s-a poziționat ca lider regional la nivelul politicilor de sprijin pentru mame. La nivelul Europei de Est, Ungaria a făcut din sprijinirea mamelor un obiectiv strategic național. Politicile introduse începând cu 2010, accelerate prin Planul de Acțiune pentru Protecția Familiei din 2019, vizează în mod direct sprijinirea femeilor care aleg să aibă și să crească copii. Prin măsuri precum: „Împrumutul pentru bebeluși” destinat cuplurilor tinere căsătorite Programul de sprijin pentru locuințe CSOK Subvențiile pentru achiziția de mașini pentru familiile numeroase Scutirea pe viață de impozit pe venit pentru mamele cu 4 au mai mulți copii, guvernul de la Budapesta a transmis clar că vede în familie un tezaur național, potrivit site-ului About Hungary. Creditele fiscale familiale au crescut cu încă 50,000 de forinți net pentru gospodăriile cu 3 sau mai mulți copii, dacă venitul brut al părinților permite solicitarea integrală, scrie dailynewshungary. Sprijinul pentru  accesul la locuințe în cazul familiilor tinere a devenit și mai accentuat. Astfel, statul oferă anual 1 milion de forinți (aproximativ 2.300 euro anual sau 83.000 forinți lunar), bani ce pot fi folosiți pentru rambursarea creditelor ipotecare sau pentru avans la credite noi. Tot în Ungaria, impozitul pe casă se calculează la valori modice pe metru pătrat, nu la valoarea de piață. Cuplurile cu copii sunt eligibile pentru un grant pentru nou-născuți în valoare de 10 milioane de forinți (aproximativ echivalentul a 5 ani de salariu minim). Familiile care aleg să aibă 3 sau mai mulți copii beneficiază de reduceri fiscale foarte mari și de ipoteci extrem de subvenționate. Scutiri de impozite și stimulente generoase pentru familii din 2026, anunță premierul Orban, care vizează un nou mandat Mai mult, guvernul condus de Viktor Orban, care vizează un nou mandat la scrutinul din aprilie 2026, a anunțat alte măsuri de sprijin, precum: Familiile cu copii vor beneficia de scutiri și deduceri fiscale mai generoase începând cu 2026. Astfel, Guvernul a anunțat majorarea deducerilor cu 50%. Mamele tinere vor fi scutite de impozitul pe venit, măsuri care urmăresc să sprijine veniturile familiilor și să încurajeze natalitatea. La rândul lor, și mamele sub 40 de ani cu doi copii vor fi scutite de impozitul pe venit, transmite MTI. Pentru cei cu salariu mediu, ultima măsură va însemna un plus de 109.000 de forinţi (circa 280 euro) în mână lunar, în timp ce mamele sub 30 de ani vor fi scutite complet de impozit pe întregul venit. „Guvernul naţional a ales o politică de reducere a impozitelor. Părinţii care lucrează se confruntă cu o povară mai mică, iar familiile pot păstra mai mulţi bani”, a notat ministrul Balazs Hanko. Premierul maghiar Viktor Orban Scutire totală de impozit pentru mamele maghiare Trebuie menționat, în context, că bugetul alocat de Ungaria sprijinului familial depășește 4% din PIB, fiind unul din cele mai mari din UE. Începând cu 1 octombrie 2024, mamele care cresc 3 copii sunt scutite complet de impozitul pe venit, indiferent de vârstă. De asemenea, mamele sub 30 de ani care au chiar și un singur copil vor beneficia de scutire totală de impozit pe venit, iar mamele cu 2 copii se vor alătura acestora treptat, până în 2026 și după. Budapesta este un oraș preferat de foarte mulți turiști / foto: Envato În același timp, indemnizația de maternitate, indemnizația pentru îngrijirea copilului și

Cu economia în recesiune tehnică, Guvernul Bolojan anunță revenirea pe traiectorie ascendentă

„Economia României a reintrat pe traiectorie ascendentă”, transmite Guvernul României, într-o postare în care menționează o accelerare a PIB la 0,8% în a doua parte a anului 2025 și un trimestru III „cu dinamică solidă”. Mesajul se concentrează pe „valoare adăugată reală în economie”, în timp ce realitatea spune o altă poveste.  Economia României a intrat la finalul anului 2025 într-o recesiune tehnică, după două trimestre consecutive de scădere a Produsului Intern Brut (PIB). Datele publicate de Institutul Național de Statistică arată că în trimestrul III 2025 PIB-ul a scăzut cu 0,2% față de trimestrul precedent, iar în trimestrul IV cu 1,9%. Pe ansamblul anului, economia a înregistrat totuși o creștere de 0,6%. Cum resimt cetățenii și gospodăriile Efectele asupra gospodăriilor nu apar direct din cifrele PIB, ci se resimt în viața de zi cu zi prin încetinirea veniturilor și creșterea mai lentă a prețurilor. Salariile pot fi înghețate sau ajustate mai lent, bonusurile și orele suplimentare pot fi reduse, iar venitul real al familiei poate stagna sau chiar scădea ușor. Cheltuielile familiilor devin mai prudente. Costurile mai mari la alimente, energie, chirii sau credite afectează bugetul, iar familiile pot fi nevoite să reducă economiile sau să-și majoreze temporar datoriile pentru a menține nivelul de trai. În mod obișnuit, cheltuielile discreționare, cum ar fi ieșirile în oraș, vacanțele, achizițiile mari și hobby-urile, sunt primele care sunt reduse. Impactul asupra companiilor și mediului de afaceri Companiile resimt recesiunea prin scăderea cererii pentru produse și servicii. În această perioadă, firmele pot amâna proiectele de investiții, pot ajusta costurile de operare și pot limita temporar angajările sau orele suplimentare. Totuși, recesiunile tehnice sunt, în general, moderate, iar producția și activitatea economică continuă, chiar dacă ritmul de creștere încetinește. Recesiunea tehnică nu trebuie confundată cu depresiunea economică. Ea reprezintă o scădere temporară a PIB-ului real, fără a implica în mod necesar creșterea accelerată a șomajului sau falimente masive. Depresiunea economică este o scădere severă și prelungită a PIB-ului, de regulă de peste 10%, asociată cu pierderi majore de locuri de muncă, colapsul producției și al investițiilor, restrângerea creditului și volatilitate puternică pe piețele financiare. Veștile bune Investițiile de la bugetul de stat, evidențiate de Finanțe drept „cheltuieli de capital” au crescut. Când a preluat Ilie Bolojan mandatul de premier, cheltuielile de capital ale statului creșteau cu 1,8%. Datele din execuția bugetară pe tot anul 2025 arată că aceste cheltuieli au accelerat, până la o creștere de 2,9%, însă, în cea mai mare parte, datorită plăților din decembrie 2025.  Cifrele arată o realitate: În primele 6-7 luni din mandatul lui Ilie Bolojan, din 6 indicatori economici analizați de Gândul, 5 s-au înrăutățit. RECOMANDAREA AUTORULUI Prim pas spre oprirea dezmățului bugetar. Economist: S-au tăiat creșterile ”din pix” ale salariilor bugetarilor. Salarii înghețate până în 2028 Mișcare drastică a economiștilor unei bănci celebre. Au scăzut la jumătate prognoza economică pentru România, după anunțul că țara este în recesiune

Guvernul Bolojan olimpic la împrumuturi, dar restanțier la transparență. Ultimul raport al datoriei, blocat din septembrie 2025. Cine a îndatorat cel mai mult România în ultimii 18 ani? Gândul prezintă clasamentul premierilor, de la criză la explozia împr

Ministerul de Finanțe nu a publicat nici acum datele privind datoria publică în ultimele luni și cea mai recentă raportare este aferentă lunii septembrie 2025, când datoria țării era de 1.095 miliarde de lei, adică 58,9% din PIB. Gândul a realizat o analiză privind datoriile pe care le-au făcut premierii României de la ultima criză încoace și prezintă media lunară a îndatorării, un indicator mai relevant decât datoriile totale, având în vedere că unii premieri au avutr mandate de câteva luni, iar alții de câțiva ani. Ultimele date disponibile despre datoria publică a României datează din septembrie 2025, de acum 5 luni. Ultimul comunicat Eurostat privind datoria guvernamentală arată că în trimestrul 3 din 2025 România a avut a 4-a cea mai mare creștere a datoriei în PIB (la egalitate cu Lituania, după Luxemburg, Bulgaria și Franța). Problema este că nivelul datoriei guvernamentale a ajuns la pragul critic de 60% din PIB, deși unul dintre criteriile de stabilitate asumate de România prin aderarea la Uniunea Europeană a fost ca nivelul datoriei publice să nu depășească acest procent din Produsul Intern Brut. Sursa: Eurostat Mai mult, Eurostat arată că România a avut cea mai mare creștere a datoriei guvernamentale în PIB în trimestrul 3 2025 față de același trimestru din anul anterior. Sursa: Eurostat Cum a evoluat datoria publică a României de la ultima criză încoace Analiza dinamicii datoriei guvernamentale în PIB pe guvernări pentru 2021-2025 arată două perioade de explozie a datoriei: perioada crizei financiare 2009-2010 (plus 16,7 pp din PIB la datorie) și perioada pandemiei 2020-2021 (plus 13,4 pp din PIB la datorie). În ambele cazuri, creșterea datoriei guvernamentale a fost determinată de crize economice majore care au forțat statul să se împrumute masiv. Când vine vorba despre clasamentul premierilor care au îndatorat cel mai mult România în ultimii 18 ani, indicatorul relevant este creșterea medie lunară a ponderii datoriei în PIB. Cele mai mari creșterii medii lunare s-au produs în timpul guvernărilor lui Mihai Răzvan Ungureanu, (+1,07 pp în PIB), Ludovic Orban (+0,77 pp din PIB), Ilie Bolojan (+0,57 pp din PIB), Emil Boc (+0,56 pp din PIB) și Cătălin Predoiu (+0,40 pp din PIB). De cealaltă parte a baricadei, scăderi ale ponderii datoriei guvernamentale în PIB s-au înregistrat în timpul guvernărilor lui Mihai Tudose (-0,44 pp din PIB) și Dacian Cioloș (-0,07 pp din PIB) iar stagnare în timpul guvernării lui Călin-Popescu Tăriceanu. Media lunară a ponderii datoriei guvernamentale în PIB este esențială pentru o comparație corectă între mandatele cu durate diferite. Un premier care a condus un guvern mai mult timp a acumulat, în mod firesc, o creștere mai mare a datoriei, în timp ce un premier cu un mandat mai scurt a acumulat o datorie publică mai mică, caeteris paribus, cum spun economiștii, adică cu alte condiții neschimbate. De aceea, raportarea la media lunară elimină efectul timpului și permite evaluarea ritmului real de îndatorare din fiecare perioadă de guvernare și oferă o imagine corectă cu privire la modul în care a crescut datoria publică sub conducerea fiecărui Executiv. România s-a împrumutat, dar ce s-a făcut cu banii? Cum s-au folosit banii împrumutați pentru investiții? România s-a împrumutat masiv în utlima perioadă, dar investițiile au crescut doar pe hârtie. În mod real, dacă miliardele împrumutate nu se transformă într-o infrastructură funcțională, productivitate mai mare și venturi bugetare suplimentare, atunci creșterea investițiilor riscă să rămână doar o statistică „bună” într-un buget care este construit pe datorie. O astfel de situație a fost semnalată în trecut de Gândul, atunci când țara noastră a pierdut miliarde de euro din PNRR, pe care Guvernul Bolojan le-a rezolvat „contabilicește” și a creat iluzia unei absorbții mai bune. Conform datelor oficiale publicate de Consiliul Fiscal pe baza datelor Ministerului Finanțelor, cele mai mari creșteri de investiții publice din fonduri naționale se înregistrează în timpul anilor 2024 și 2025 – Guvernele Ciolacu 2024-mai 2025 și Bolojan (mai-dec 2025). În ultimii 5 ani datele oficiale arată un nivel al investițiilor din fonduri interne (proprii și împrumutate) de 59,7 miliarde lei în anul 2025, 74 miliarde lei (revizuit la 61,2 miliarde lei după scamatoria contabilă prezentată de Gândul) în anul 2024, 38,7 miliarde lei în anul 2023, 35,4 miliarde lei în anul 2022, 30,8 miliarde lei în anul 2021 și 31,6 miliarde lei în anul 2021. Așadar, în anul 2024 s-a investit din fonduri interne mai mult cu 14,3 miliarde lei decât în anul 2025 sau echivalentul investițiilor din cei doi ani anteriori 2022 și 2023 și mai mult cu 11,6 miliarde lei decât suma investițiilor din anii 2020 și 2021. Realitatea datelor arată că modelul economic bazat pe investiții a fost inițiat în 2023, consolidat în 2024 și a continuat în 2025. În 2026, greu de crezut că va rezista, în condițiile blocării investițiilor private. România rămâne astăzi cu o datorie apropiată de 60% din PIB și una dintre cele mai rapide creșteri din Uniunea Europeană. Problemă este că dacă investițiile private încetinesc și costruile de finanțare rămân în continuare ridicate, țara noastră nu va mai putea să susțină acest ritm de îndatorare fără presiuni și mai mari asupra economiei. RECOMANDAREA AUTORULUI: Gândul a avut dreptate. Cifrele oficiale de la Ministerul Finanțelor confirmă „scamatoria” contabilă prin care Guvernul Bolojan a redus deficitul bugetar în 2025 Gândul demontează mitul reducerii deficitului bugetar. Cheltuielile guvernului Bolojan au depășit bugetul inițial, iar veniturile nu au fost realizate. Deficitul bugetar a crescut, de fapt

Liderul senatorilor AUR acuză guvernul Bolojan de manipularea realității economice

Potrivit senatorului, economia României se află într-o recesiune în toată regula, iar eticheta „tehnică” nu schimbă realitatea scăderii economice. Într-o declarație politică fermă, Petrișor Peiu a susținut că termenul „recesiune tehnică” nu are rol economic real, ci unul pur comunicațional. Liderul senatorilor AUR afirmă că recesiunea este definită clar de doi indicatori consecutivi de scădere economică, iar orice tentativă de reinterpretare semantică nu poate masca declinul economiei României. În opinia sa, guvernul Bolojan încearcă să cosmetizeze un eșec major de guvernare prin redefiniri fără substanță. Cauze economice invocate de Petrișor Peiu Senatorul AUR indică drept cauze principale ale recesiunii creșterea simultană a taxelor de consum, majorarea TVA și a accizelor, precum și scumpirea energiei. Aceste măsuri ar fi generat un fenomen de stagflație, caracterizat prin inflație ridicată și stagnare economică, care a condus inevitabil la recesiune. Potrivit lui Peiu, mediul privat este grav afectat, iar puterea de cumpărare a populației este în scădere accentuată. În paralel cu scăderea economică, românii se confruntă cu facturi mai mari la energie, taxe crescute și prețuri în continuă urcare. Petrișor Peiu avertizează că aceste efecte sunt resimțite direct de populație și de companii, iar lipsa unor măsuri concrete de relansare economică agravează situația. În acest context, liderul senatorilor AUR solicită guvernului să recunoască realitatea economică și să adopte politici eficiente, nu strategii de comunicare.

Vicepremierul Oana Gheorghiu își ia o marjă serioasă pentru reforma statului. Este un proces de durată. Îi învățăm pe oameni ce este guvernanța

Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat, într-un interviu pentru Antena 3, că reforma statului este un proces care a început deja, dar subliniază că acesta necesită timp pentru a fi îndeplinit complet. De asemenea, vicepremierul a subliniat că restructurările companiilor de stat vor începe atunci când vor exista consilii de administrație „sănătoase”. Vicepremierul României a explicat că schimbările nu pot fi făcute peste noapte deoarece Guvernul trebuie să respecte legislația în vigoare. Oana Gheorghiu a subliniat că, spre deosebire de 2025, România are o lege aliniată cu principiile OCDE, ceea ce oferă instrumente prin care companiile de stat pot fi curățate. „Pot să le spun că e un proces început deja, dar e un proces care nu se poate întâmpla peste noapte, care necesită timp, în primul rând pentru că trebuie să respectăm legislația la virgulă, ca să ne asigurăm că lucrurile se întâmplă cum trebuie și că nu ne dă înapoi nimic. Ce-i diferit față de trecut și de ce eu cred cu tărie că lucrurile pot să meargă bine, e că avem o lege care a fost schimbată anul trecut, în 2025, OUG 109, care e din 2011, dar anul trecut a fost schimbată în acord cu prevederile OECD, cu principiile de guvernanță prevăzute de OECD, iar legea asta ne dă niște instrumente cu care să începem procesul ăsta de reformă și de curățire a companiilor de stat.” Oana Gheorghiu a explicat că procesul de implementare a guvernanței corporative este de lungă durată, așa cum a fost și în cazul altor țări membre OECD. Vicepremierul a spus că reforma va fi una graduală, cu îmbunătățiri vizibile de la an la an, pe măsură ce oamenii, ministerele, funcționarii și companiile vor înțelege ce înseamnă guvernanța corporativă. „Nu se va întâmpla peste noapte și nu va fi perfect de la început, e un proces de durată, ne-am uitat ce s-a întâmplat cu alte țări care au trecut prin situații similare, care au intrat în OECD cu mulți ani înaintea noastră și la care procesul ăsta de implementare a guvernanței, de schimbare a obiceiurilor din companiile de stat a durat. Începem în primul an mai bine, în al doilea an din ce în ce mai bine și tot așa. Ce facem acum este, în primul rând, începem să comunicăm și să învățăm pe oameni ce înseamnă guvernanța și când zic pe oameni, inclusiv mă refer la nivelul ministerelor, la nivelul funcționarilor, la nivelul companiilor.” De asemenea, vicepremierul a vorbit și despre relația dintre ministere și companiile de stat. Aceasta a transmis că Executivul lucrează la ghiduri pentru miniștrii în așa fel încât aceștia să știe care sunt limitele intervenției lor și care sunt responsabilitățile față de consiliile de administrație. „Rolul ministerului, cel care reprezintă statul în companie, este următorul: să stabilească foarte clar ce tip de consiliu de administrație are nevoie, profilul oamenilor. Dacă e o companie din domeniul transporturilor, îi trebuie un finanțist foarte bun, îi trebuie poate un jurist foarte bun și un om de specialitate din domeniul respectiv, din transporturi să zicem. Asta este primul rol al ministerului. Al doilea rol este să stabilească foarte clar scrisoarea de așteptări. Ce așteaptă de la acest consiliu? Dar asta trebuie să fie clar, să aibă toată strategia în ea să includă niște indicatori foarte clari. Al treilea și cel mai important, indicatorii de performanță. Pentru că ce a făcut statul român până acum s-a prefăcut că pune niște indicatori de performanță. Și am văzut și am auzit de indicatori de genul să fie prezent în fiecare zi la muncă sau să se întrunească consiliul o dată pe lună sau la o companie care este monopol să-și păstreze numărul de clienți.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Vicepremierul Oana Gheorghiu sare în apărarea lui Bolojan. „Ce vedem în aceste zile în spațiul public nu este doar despre un guvern sau despre un om” Vicepremierul Oana Gheorghiu se plânge de salariul de la Guvern și e nostalgică după salariul uriaș de la Dăruiește Viață