Gândul demontează mitul reducerii deficitului bugetar. Cheltuielile guvernului Bolojan au depășit bugetul inițial
La începutul anului 2025 Guvernul Ciolacu, din aceeași coaliție, fără USR, îi cerea Parlamentului votul pentru buget. Deficitul bugetar ar fi urmat, conform programării, să fie de 7% din PIB. Cu toate astea, deficitul a ajuns, la final de 2025, la 7,7% din PIB. Gândul a analizat execuția bugetară și planificarea inițială, la început de 2025, și prezintă cifrele. Deși veniturile prevăzute inițial erau situate la 668 mld. lei, în realitate s-au încasat doar 663 mld. lei. Execuția bugetară de la finalul anului, publicată ieri de Ministerul Finanțelor, demonstrează că proiecția de pe hârtie și realitatea din conturile statului român este extrem de diferită. Veniturile totale au rămas sub nivelul asumat de Executiv la începutul anului, cu 5 mld. lei, în timp ce cheltuielile guvernului au fost mai mari cu 7 mld. lei, deși taxele și presiunile fiscale au apăsat încontinuu pe umerii românilor. Bugetul pe 2025, deși marcat de măsurile de austeritate ale guvernului condus de premierul Ilie Bolojan, a fost mult prea optimist în previziuni. Deși veniturile estimate inițial erau de 668 mld. lei, acestea erau construite pe baza unei cote de TVA de 19% și, deși TVA-ul a fost majorat de la 1 august la 21%, veniturile prognozate în buget nu au reușit să fie atinse. De asemenea, creșterea prognozată de 16% a veniturilor nominale a fost mult prea mare chiar și pentru evoluția pozitivă a PIB-ului de 2,5%. Cifrele publicate de Ministerul Finanțelor confirmă de ce nu a fost îndeplinită proiecția bugetară Mai mult decât atât, scăderea veniturilor față de cele prognozate la începutul lui 2025 nu vine din neîndeplinirea planului la TVA, accize sau la impozitul pe profit și pe venit. Surprinzător, sau nu, neîndeplinirea planului vine din „scamatoria” pe care Guvernul a prezentat-o drept un succes, adică scăderea deficitului bugetar prin trecerea împrumuturilor pierdute din PNRR la venituri. În proiecția inițială, sumele primite de la Uniunea Europeană erau prevăzute la 88 mld. lei, însă execuția bugetară arată că doar 76 mld. lei au fost încasați. Deci, România a încasat cu 12 mld. lei mai puțin decât se prevedea. În paralel, când vine vorba de investiții, previziunile arătau o cheltuială de 150 mld. lei, din care au fost folosite doar 138 mld. lei. Exact aceasta a fost problema semnalată și de Gândul în urmă cu câteva zile. Țara noastră a pierdut miliarde de euro din PNRR, bani care nu mai puteau fi recuperați, dar în același timp a prezentat în execuția bugetară venituri aferente PNRR care nu au fost încasate. Practic, Guvernul Bolojan a creat iluzia unei absorbții mai bune decât cea reală și a trecut „contabilicește” împrumuturile pierdute din PNRR la venituri, ceea ce a generat un plus de 10 mld. lei, 2 miliarde de euro, adică peste 0,5% din PIB. Unde a reușit Bolojan să colecteze la bugetul de stat și unde a pierdut Când vine vorba de impozitul pe profit, sumele sunt egale cu cele din Strategia fiscal bugetară prezentată la începutul lui 2025, iar la capitolul impozit pe venit, încasările au crescut cu 2 mld. lei. Așadar, Finanțele au adunat din impozitul pe salarii și venit 59 mld. lei, față de 57 mld. lei cât era estimat la începutul anului. La capitolul TVA, încasările au fost mai mici cu 2 mld. lei decât cele prognozate deși TVA-ul a crescut de la 1 august 2025 de la 19% la 21%. În cazul accizelor, s-a întâmplat același lucru iar încasările au fost mai mici cu 1 mld. lei decât cele din proiecția inițială a Guvernului. În schimb, contribuțiile de la CAS au fost mai mari cu 2 mld. lei decât cele estimate, astfel că contribuțiile de asigurări au fost în total 208 mld. lei, în loc de 206 mld. lei. De asemenea, veniturile nefiscale au fost mai mari cu 1 mld. lei decât prognoza Guvernul. Sursa: Strategia fiscal bugetară pentru perioada 2025-2027 Cheltuielile statului au fost mai mari decât previziunile. Austeritatea a rămas doar pe hârtie Așa se face că execuția bugetară de la finalul anului reflectă că pe tot ceea ce reprezintă venituri, care nu sunt din PNRR, au fost cu 7 mld. lei mai mari decât estimările inițiale de buget. La capitolul cheltuieli, deși Bolojan a declarat că 2025 va fi anul austerității, acestea au înregistrat o creștere cu 7 mld. lei față de cele estimate. Derapajul a fost tocmai la bunuri și servicii, care au ajuns să fie aproape de 101 mld. lei, cu 6 mld. lei mai mult decât bugetarea inițială de 95 mld. lei. Sursa: Strategia fiscal bugetară pentru perioada 2025-2027 Dacă trecem și peste „cosmetizarea” cifrelor care au arătat că deficitul bugetar al României a scăzut, cel mai probabil, acesta s-ar fi situat aproape de aceleași niveluri ca în anul precedent și nu sub ținta ambițioasă pe care și-a asumat-o Guvernul. În 2024, deficitul a fost de circa 8,65% din PIB, conform datelor oficiale publicate anterior. RECOMANDAREA AUTORULUI: Gândul a avut dreptate. Cifrele oficiale de la Ministerul Finanțelor confirmă „scamatoria” contabilă prin care Guvernul Bolojan a redus deficitul bugetar în 2025 Fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu, desființează „scamatoria deficitului”: „Nu vreau să cred că dați dovadă de analfabetism bugetar” Guvernul Bolojan s-a împrumutat anul trecut mai mult decât avea nevoie. Ce se va întâmpla cu banii rămași
Năsui taxează măsurile lui Bolojan: 2025 a fost încă un an în care pentru unii s-au găsit bani. Pentru cei conectați politic. Banii dumneavoastră
Fostul ministru al Economiei, Claudiu Năsui, critică dur măsurile premierului Ilie Bolojan prin intermediul unei postări pe rețelele de socializare. Acesta susține că, deși Executivul se laudă cu reducerea deficitului, rezultatul are la bază creșterile de taxe și majorarea cheltuielilor statului, nu reforme sau tăierea privilegiilor. Claudiu Năsui acuză Guvernul condus de Ilie Bolojan că, în 2025, statul „a avut bani pentru cei conectați politic”, dar i-a obținut din buzunarele românilor. Fostul ministru al Economiei spune că reducerea deficitului bugetar a fost realizată prin creșteri de taxe și majorarea cheltuielilor, nu prin reforme sau eliminarea privilegiilor. „Au fost publicate cifrele pe 2025. Statului i-a mers foarte bine. A cheltuit mai mult și a taxat mai mult. De acolo vine atmosfera de sărbătoare de la guvern. Vestea bună este că a scăzut deficitul. Vestea proastă este că a scăzut mai ales pe seama creșterilor de taxe care ar fi trebuit să nu fie.” De asemenea, Năsui spune că în 2025, cheltuielile totale ale României au crescut cu 82 mld. lei, față de 2024. Creșterea este etichetată de acesta drept una „colosală”, mai ales în condițiile în care Guvernul Bolojan a susținut că țara noastră se confruntă cu un „dezastru economic” și a spus în repetate rânduri că avem nevoie de o politică fiscală dură. În același timp, încasările statului au crescut cu 88 mld. lei, ceea ce a dus la o scădere a deficitului bugetar cu aproximativ 6 mld. lei. Claudiu Năsui spune că, raportat la PIB, cheltuielile României au crescut cu 1%, în timp ce încasările au crescut cu 2%. „Cheltuielile totale ale statului au crescut din nou foarte mult. +82 miliarde de lei față de anul trecut. O creștere colosală de cheltuieli pentru un stat care pretinde că strânge cureaua. Încasările statului au crescut cu +88 miliarde. De unde și scăderea deficitului cu ~6 miliarde. Procentual în PIB, cheltuielile statului cresc cu 1%, dar încasările cresc cu 2%.” Cine este vinovat pentru creșterea cheltuielilor? „Propaganda fiecăruia va spune că celălalt” Fostul ministru al Economiei pune sub semnul întrebării și discursul politic în care responsabilitatea pentru creșterea cheltuielilor este pasată de la un oficial la altul. Claudiu Năsui spune că sub guvernarea condusă de Marcel Ciolacu, cheltuielile au crescut cu 41,1 mld. lei, în timp ce sub guvernarea lui Ilie Bolojan, cheltuielile au crescut cu încă 40,5 mld. lei. „Dar cine a crescut cheltuielile? Guvernul Ciolacu (susținut și de domnul Bolojan) sau guvernul Bolojan (susținut la rândul lui și de domnul Ciolacu)? Propaganda fiecăruia va spune că celălalt. Pe cifre ambele guverne au crescut cheltuielile ~50%-50%. Sub domnul Ciolacu cheltuielile au crescut cu 41.1 miliarde, sub domnul Bolojan au crescut cu încă 40.5 miliarde. Deci tot pe acolo. Deci unde e strângerea curelei? O vedeți dacă vă uitați în oglindă sau pe bonul de la cumpărături cu prețuri umflate de TVA și accize mărite.” „Pentru reduceri de taxe nu sunt niciodată bani” În finalul postării, Claudiu Năsui susține că anul 2025 confirmă tiparul deja cunoscut în care statul găsește bani doar pentru cei conectați politic, dar nu și pentru reducerea de taxe. Acesta spune că reforme precum reducerea numărului de parlamentari, tăierea privilegiilor sau reducerea subvenției pentru partide nu au fost tăiate, în timp ce presiunea măsurilor de austeritate a apăsat pe umerii românilor. „În final 2025 a fost încă un an în care pentru unii s-au găsit bani. Pentru cei conectați politic. Banii dumneavoastră. Pentru reduceri de taxe nu sunt niciodată bani. Nu au fost tăiate privilegii, 300 de parlamentari, reducerea subvenției pentru partide la cât era înainte de Dragnea, etc. Încă le așteptăm. Voi mai reveni cu analize pe mai multe date pe 2025 acum că sunt publice.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Austria reduce TVA-ul la alimente, România îl crește. Năsui compară politicile fiscale: „Taxe duble pe mâncare, la venituri de trei ori mai mici” Claudiu Năsui, fostul ministru USR al Economiei, explică de ce românii, deși muncesc, sunt tot săraci
Guvernul Bolojan s-a împrumutat anul trecut mai mult decât avea nevoie. Ce se va întâmpla cu banii rămași
Guvernul Bolojan a împrumutat anul trecut aproximativ 265 mld. lei, sumă care depășește nevoia de finanțare a statului, formată din 99 mld. lei pentru plata datoriei vechi ajunsă la scadență și aproximativ 145 mld. lei pentru deficitul bugetar. Astfel, au rămas 20 mld. lei care ar putea reprezenta prefinanțarea pentru anul 2026, arată o analiză Profit.ro. În 2024 Guvernul a împrumutat 252 mld. lei pentru a acoperi rostogolirea datoriei vechi și deficitul bugetar de 8,65% din acel an. La începutul anului trecut, Ministerul Finanțelor a anunțat că trebuie să împrumute 232 mld. lei, din care aproximativ 135 mld. lei pentru deficitul bugetar prognozat la 7% și aproximativ 97 mld. lei pentru rostogolirea datoriei vechi ajunse la scadență. La rectificarea din toamna anului trecut, necesarul de împrumut a crescut la 259 mld. lei, dintre care 160 mld. lei pentru deficitul majorat la 8,4% din PIB. „Programul de finanțare se revizuiește la suma de aproximativ 269 miliarde lei (în creștere cu 10 miliarde lei), urmând să asigure prefinanțarea parțială a necesarului de finanțare aferent anului 2026, în conformitate cu Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale 2024-2026”, a transmis, la începutul lunii decembrie, Ministerul Finanțelor. Acum, Guvernul condus de Ilie Bolojan a rămas cu 20 mld. de lei din 2025, care rezultă din calculele pe baza împrumuturilor contractate de stat. Practic, prin prefinanțare se înțelege că o parte din banii rămași pot fi folosiți pentru a acoperi nevoile de finanțare din acest an. Totuși, Minsterul Finanțelor nu a confirmat oficial această sumă, iar cifra ar putea să difere în funcție de operațiunile Trezoreriei. Astfel, cu împrumuturi de 265 mld. lei, dar cu un deficit de numai 7,7%, suma prefinanțată pentru 2026 ar trebui să fie mai ridicată. RECOMANDAREA AUTORULUI: Guvernul Bolojan a făcut un sacrificiu mare pentru un câștig mic. Încasările din TVA au crescut cu numai 11% în 2025, dar majorarea a adus inflație, șomaj și scăderea consumului Început de an în forță: Guvernul Bolojan deja s-a împrumutat cu 1,2 miliarde de lei de la bănci, într-o singură zi
Mai multe firme de distribuție de combustibili sunt afectate de o prevedere din Ordonanța Trenuleț. Acestea trebuie să depună garanții și să aibă active de 1 milion de euro
Peste 2.000 de firme de distribuție de produse energetice sunt afectate de o măsură introdusă prin „Ordonanța trenuleț” prin care li se cere să depună garanții și să aibă active de aproximativ 1 milion de euro, în doar trei luni. Firmele spun că măsura le va obliga să închidă afacerea, iar mai mulți antreprenori din domeniu susțin că vor ataca în instanță ordonanța. Firmele din România care se ocupă cu distribuția de benzină, motorină sau GPL contestă vehement măsura prin care li se cere să depună garanții de 2.5 mil. lei și să dețină active de 2.5 mil. lei, în doar trei luni. Conform măsurii, aceste garanții sunt obligatorii pentru obținerea și menținearea atestatului de comercializare angro și se aplică tuturor operatorilor din sector. Acum, antreprenorii din domeniu sunt revoltați și spun că vor ca problemele cu care se confruntă din cazua măsurilor adoptate de Guvernul Bolojan la finalul anului trecut să fie cunoscute. Ce spun antreprenorii despre prevedere Un antreprenor din Sibiu, distribuitor de GPL, a vorbit pentru Economedia despre această situație și spune că din acest an firma sa a fost încadrată la distribuitor angro, deși acesta face vânzare en-detail către clienți finali, precum pensiuni, ferme avicole sau gospodării. Acesta susține că produsul pe care îl distribuie are deja plătite accizele de către furnizorii săi și spune că garanția de 2,5 mil. de lei este cât cifra sa anuală de afaceri. „Prin introducerea unei garanții financiare de 5.000.000 lei, cu un termen de conformare de 3 luni, OUG nr. 89/2025 creează o imposibilitate obiectivă de conformare pentru operatorii independenți, conducând la retragerea atestatelor existente și la imposibilitatea onorării contractelor de furnizare. Aplicarea ordonanței în forma actuală riscă să determine ieșirea simultană de pe piață a unui număr semnificativ de furnizori mici și mijlocii, fără ca operatorii mari să poată prelua rapid portofoliile acestora.” Un alt antreprenor spune că din cazua acestei măsuri va trimite o plângere prealabilă către Guvernul României, iar apoi va depune acțiuni în contencios administrativ, inclusiv cereri de suspendare a aplicării prevederilor contestate. Potrivit acestuia, măsura este necorelată cu fiscul real, neajustată economic, contrară principiului libertății economice și concurenței loiale și de nautră să afecteze grav activiteatea societăților funcționale. De asemenea, peste 2.000 de operatori dețin atestate fără depozitare și achiziționează produse exclusiv de la antrepozite fiscale, cu acczie deja plătite, arată datele pulbicate pe site-ul Autorității Vamale Române. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ilie Bolojan, după adoptarea Ordonanței Trenuleț: „Gestionăm bugetul în mod responsabil” Guvernul a adoptat ordonanța „trenuleț”. Ilie Bolojan încheie anul în glorie: tăieri fericite tuturor!
Românii pot pierde casele mai ușor din cauza noii legi a impozitării
Majorarea de taxe și de impozite a lovit ca un bumerang românii. Însă, pe lângă sumele mult mai mari care trebuie plătite de contribuabili (au fost creșteri și de 20 de ori), legile incluse în Pachetul 2 al lui Ilie Bolojan mai au un efect grav. Deși inițial riscul ca noua lege a taxelor și impozitelor să ducă la o executare silită mai rapidă a românilor cu datorii la administrațiile financiare părea mai degrabă un zvon venit din partea opoziției, specialiștii economici avertizează că riscul este cât se poate de real. Analistul economic Adrian Negrescu a comentat, în exclusivitate pentru Gândul, ce pot face românii pentru a nu se trezi cu locuințele luate de stat mult mai ușor, potrivit noii legi a Guvernului. În pericol sunt și românii aflați în diaspora, dar care posedă proprietăți în țară. Într-o postare recentă pe Facebook, europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea, care este avocat specializat în drept comercial, avertiza că statul poate executa mult mai repede românii cu datorii la Fisc, care se pot trezi cu locuințele luate de autorități. Executarea silită se va putea face mult mai rapid Avocatul arată că potrivit noului act normativ din pachetul 2 de măsuri fiscale ale Cabinetului Bolojan,, datornicii vor intra direct în atenția firmelor de recuperatori, căci au fost eliminate din procesul executării silite notariatele/executorul judecătoresc (Detalii despre lege AICI). Concret, Piperea susține că „regimul bolojanian face tot ce îi stă în putință ca să vă ia proprietățile imobiliare, respectiv, să vă falimenteze”. (…) Diaspora: aveți terenuri agricole nelucrate de doi ani sau case ori terenuri abandonate de doi ani? Urmează să vi se aplice o taxă locală cu 500% mai mare decât cea ‘normală’, care este și ea propusă a fi majorată cu 80-400% (…) dacă nu plătiți, veți fi executați silit, inclusiv prin vânzarea acelor terenuri și clădiri”. (ii) primari și consilieri locali: dacă nu ați luat, până la 31 decembrie 2025, decizia de majorare a taxelor pe proprietate, nu mai primiți nimic din cota – parte ce vă revine, ca UAT, conform legii finanțelor locale, din impozitul pe venit achitat statului de rezidenții în comuna sau orașul vostru**; vorbim de 75-90% din această sumă, care va fi reținută de fisc, pentru a mai finanța un pic regimul mafiot kievean”. Negrescu: Oamenii să se grăbească să își achite impozitele locale Contactat de Gândul, analistul economic Adrian Negrescu a confirmat că pericolul ca românii să-și piardă casele a crescut exponențial. Acesta le recomandă oamenilor să își achite cât mai repede impozitele pe locuințe, mai ales că pot beneficia și de o reducere de 1-% a sumei datorate dacă o plătesc până la 31 martie. În caz contrar, lucrurile se complică pentru cei cu creanțe la stat, avertizează Negrescu. ”Ce trebuie să înțeleagă oamenii? Că trebuie să profite de acea reducere de 10% pe care statul o oferă pentru cei care își plătesc impozitele până la 31 martie. Și cred că, având în vedere valoarea impozitului pe casă și pe mașină, deja reprezintă o sumă importantă acest discount oferit de către autorități. Cu cât amână mai mult plata taxelor, cu atât au de pierdut, din punctul meu de vedere. Mai cu seamă că printre măsurile de reformă propuse de către autorități, de Ministerul Dezvoltării, am înțeles, se află inclusiv vânzarea datoriilor populației către firme de recuperare. Ceea ce, din punctul meu de vedere, începe să devină un mare semn de întrebare legat de atitudinea statului”, explică Adrian Negrescu. Primăriile nu au avut interes să recupereze creanțele, dar în anul 2026 au Analistul consideră că noua lege a Guvernului motivează direct administrațiile locale să își recupereze datoriile de la contribuabili. Da, e destul de îngrijorător. Din punctul meu de vedere, primăriile nu au avut interesul foarte mare să recupereze de la populație și firme taxele locale. Nu s-au îndeletnicit în ultimii ani foarte tare. Adică nu au trimis scrisori către populație, către datorii mici. Iar această măsură e menită să crească gradul de colectare la bugetul local. Nu știu în ce măsură această această implicare a firmelor de recuperare este legală, în primul rând. Și doi, e costisitoare, atât pentru populație cât și pentru bugetul local. Cu siguranță pentru populație înseamnă taxe mai mari. Înseamnă că vor plăti în plus un comision pentru plata eșalonată a acestor datorii, pentru că la asta se va ajunge, la niște negocieri între firmele de recuperare și populație pentru a putea să își plătească taxele dacă nu au de unde. Pentru bugetul de stat, și așa acolo există niște costuri care sunt foarte curios cum și le va justifica administrația locală în principal. Noi nu vorbim aici de taxele generale, de TVA, de impozitele percepute de către ANAF. ANAF-ul rămâne, ar fi culmea să privatizăm ANAF-ul și să preluăm activitatea ANAF de către firmele de recuperare. Deci nu se pune problema de așa ceva, mai punctează Negrescu. Românii pot apela la legea falimentului personal Specialistul a oferit și un sfat în cazul în care caselor românilor ajung direct în portofoliul firmelor de recuperare. Aceștia pot apela la profesioniști în domeniu pentru consiliere, însă trebuie punctat că aceștia înseamnă costuri suplimentare și deloc modice. ”Oamenii trebuie să înțeleagă că facturile că taxele și impozitele locale sunt titluri executorii, nu mai e nevoie de proces pentru a fi dat în judecată. Cei care se află în situația nefericită de a nu putea să plătească au luat dispoziție o lege. Se cheamă legea falimentului personal, care îi protejează în fața acestor solicitări ale statului, ale firmelor care au recuperat datorii de la ei. Și cred că trebuie să apeleze la un profesionist în domeniu pentru a se proteja împotriva unui potențial executant silit al locuinței, al veniturilor lor și a încerca, în acest fel, cu ajutorul unor profesioniști în domeniu, să negocieze un plan de plată eșalonată a datoriilor pe care le au, în așa fel încât să nu fie dați afară de case”, mai explică Adrian Negrescu. RECOMANDĂRILE AUTORULUI De ce întârzie bugetul pe 2026 și ce efecte are? Guvernul, somat de specialiști să implementeze reforma bugetară. Analiza a doi economiști reputați, pentru Gândul Şi primarii liberali s-au
De ce întârzie atât bugetul pe anul 2026?
În plină criză economică și spre deosebire de multe țări europene (Ungaria, de exemplu, are buget adoptat din iunie 2025), România nu are încă buget de stat pe anul 2026. Premierul Ilie Bolojan a asigurat că acesta ar trebui să fie adoptat până la finalul lunii februarie. Gândul a stat de vorbă cu doi reputați analiști economici pentru a afla dacă această întârziere ne afectează și care este modelul aplicat de alte țări în elaborarea propriilor bugete. De asemenea, i-am întrebat pe Adrian Negrescu și Adrian Codîrlașu dacă există o motivație a decidenților politici în spatele acestei întârzieri nefiresc de mari. Ambii economiști au căzut de acord că indiferent de structura bugetului pe 2026, reforma administrativă este obligatorie pentru a reuși scăderea deficitului record (cel mai mare din Uniunea Europeană) și ieșirea din cercul vicios datorie publică – împrumuturi externe cu dobândă uriașă. Referitor la chestiunea bugetului de stat, premierul Ilie Bolojan a dat asigurări că acesta va fi definitivat până luna viitoare, iar miercuri a avut consultări alături de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu . „Ar trebui să îl avem adoptat până la sfârșitul lunii februarie. Dar asta nu depinde exclusiv de Guvern. Se ajunge în discuții în Parlament, va ține și de Parlament. Dar sper, așa cum am spus, să-l avem adoptat cât mai repede”, a declarat marți premierul la TVR 1. Premierul a mai subliniat că bugetul de investiții alocat pentru anul în curs va fi bazat în principal pe absorbția de fonduri europene. O gură de oxigen nesperat. ”Vom avea la dispoziție încă 15 miliarde de lei” În opinia analistului economic Adrian Negrescu, anunțul ministrului de Finanțe privind un deficit de doar 7,7% la finalul lui 2025 e un lucru benefic, însă trebuie să îl privim în ansamblul exercițiului bugetar pe 2026. În acest sens, faptul că s-a întârziat bugetul e un moment de respiro, care ne aduce un plus de 15 miliarde de lei. Totuși, proiecția pe 2026 ar trebui să fie una realistă, avertizează expertul. Sursa foto: GÂNDUL LIVE Trebuie remarcat faptul că am primit o cură de oxigen nesperat din punct de vedere financiar astăzi, prin anunțul ministrului Nazare cum că deficitul bugetar la finalul anului 2025 a fost de 7,7%, sub nivelul de 8,4% cât se estimase inițial. Acest lucru înseamnă că vom avea la dispoziție, în bugetul lui 2026, încă 15 miliarde de lei, bani care reprezintă o sumă extrem de mare raportat la dimensiunea cheltuielilor pe care le avem de făcut în 2026. Bolojan trebuie să treacă cu adevărat la reforma administrației publice Adrian Negrescu a mai observat că bugetul pe acest an ar trebui în sfârșit să prevadă reforma mult anunțată a administrației publice, căci fără tăierea cheltuielilor bugetare deficitul va rămâne în continuare ridicat, antrenând noi împrumuturi cu dobândă uriașă. De ce nu avem încă o lege a bugetului? Pentru că urmează să fie asumată răspunderea de către premierul Bolojan pe pachetele privind reforma administrației publice și pe pachetul privind măsurile de susținere a mediului de afaceri, măsuri făcute de PSD, dar și de PNL și USR. Din câte am înțeles. un mix de măsuri de la toate partidele politice. Cu siguranță (bugetul) va trece. E mai mult un fel de scamatorie bugetară din punctul meu de vedere, pentru că multe din posturile tăiate sunt bugetate, dar neocupate. Să ne aducem aminte că fostul premier Ciolacu vorbea de 200.000 de posturi bugetate, dar neocupate în administrația publică, deci probabil se vor tăia aceste posturi. Iar pe de altă parte ne-a spus Cseke Attila, ministrul Dezvoltării, cel care a propus acest pachet, că impactul financiar peste 2026 este undeva la nivel de 3,7 miliarde de lei, o sumă infimă raportat la dimensiunea deficitului bugetar cu care se confruntă România, undeva la nivel de 26 miliarde de euro în 2026. ”De undeva trebuie tăiat. Legea bugetului pe 2026 va fi un moment definitoriu privind apetitul de reforme al statului” Analistul economic consideră că reforma administrației e obligatorie și speră să se implementeze, altfel cercul vicios al datoriilor și împrumuturilor va continua. ”De undeva trebuie tăiat, iar reforma administrației locale e absolut necesară. Altfel, dacă nu vom tăia toate aceste cheltuieli, vom ajunge din nou la împrumuturi. Și așa am ajuns, la un buget de 400 miliarde de euro, să împrumutăm în plus încă vreo 50 miliarde de euro ca să avem cu ce să plătim toate obligațiile statului. Vor să vadă, într-adevăr, că aceste măsuri de reducere a cheltuielor din sectorul bugetar vor fi aprobate de Parlament și vor intra în vigoare, iar din această perspectivă să construiască un buget, sperăm noi, realist. Un buget în care să vedem o reducere semnificativă a cheltuielilor în așa fel încât să ne încadrăm în ținta de deficit asumată de 6-6,2-6,3% pentru anul 2027. Legea bugetului pe 2026 va fi un moment definitoriu privind apetitul de reforme al statului. Alte creșteri de taxe ar duce la o recesiune economică. Doar printr-o reformă din temelii a administrației, prin reducerea evaziunii și prin susținerea economiei vom putea atinge pragul de deficit”, mai explică expertul Bolojan amână bugetul tot ca măsură de austeritate O altă cauză a întârzierii bugetului se referă la intenția Executivului de a mări încasările de stat prin dividende. Adrian Negrescu apreciază că acest tip de încasări va fi fără precedent în ultimii 20 de ani. Pe de altă parte, noul buget le impune austeritate autorităților locale, mai crede analistul. ”Aprobarea cu întârziere a bugetului, în mod paradoxal, avantajează Guvernul Bolojan. Practic impune autorităților să cheltuiască în anumite limite foarte stricte, în aceste luni până când bugetul de stat va deveni realitate. Altfel spus, cu cât se amână mai mult aprobarea bugetului, cu atât se cheltuie mai puțin bani de către instituțiile statului, chiar și de către primării, având în vedere că legea le obligă să cheltuiască doar o mică porțiune din banii alocați pentru 2026. Deci și amânarea aprobării bugetului pe 2026 reprezintă tot o măsură de austeritate, de această dată făcută într-un mod ingenios, prin care statul încearcă să stopeze multe dintre cheltuiebile care se fac preponderent în lunile ianuarie și februarie,
Economistul Cristian Socol arată că reducerea deficitului s-a făcut prin scăderea investițiilor.
Economistul Cristian Socol avertizează prin intermediul unei postări pe rețelele de socializare că reducerea deficitului bugetar din 2025 față de 2024 a fost obținută prin scăderea investițiilor programate decât prin creșterea eficienței. Anomalia observată de specialist a fost semnalată de Gândul în urmă cu trei săptămâni. Deficitul bugetar a scăzut, la 11 luni din 2025, față de aceeași perioadă din 2024 cu 0,7% din PIB, dar Gândul a analizat cifrele din execuția bugetară și a arătat cum singurele cheltuieli care au scăzut au fost cele cu investițiile, în timp ce cheltuiala cu dobânzile a explodat. Acum, economistul Cristian Socol pune sub semnul întrebării „reușita” Guvernului Bolojan și demonstrează că reducerea deficitului bugetar al României a venit din nerealizarea investițiilor programate. „Ciudată propaganda privind deficitul, dat fiind că reducerea vine din nerealizarea investițiilor programate! Iar dacă luăm în considerare înghețarea salariilor și pensiilor și dublarea inflației prin creșterea taxelor, este și mai mincinoasă teza «eroului salvator».” Potrivit economistului, execuția bugetară pe 2025 arată că investițiile publice realizate au fost de 137 mld. lei, cu 12 mld. mai puțin decât alocarea inițială de 149 mld. lei. Această țintă de investiții a fost păstrată și la prima rectificare și la a doua de la sfârșitul lunii noiembrie, iar Socol subliniază că Guvernul a ales să nu facă investiții din cheltuielile planificate, motiv pentru care deficitul bugetar al României a scăzut. „Ceea ce nu vi se spune este că reducerea de deficit s-a făcut prin rerealizarea investițiilor programate. Astel, execuția arată investiții publice realizate de 137 miliarde lei, cu 12 miliarde lei mai puțin decât alocarea bugetară de 149 miliarde lei – țintă păstrată și la prima rectificare dar și la a doua rectificare, cea de la sfârșitul lunii noiembrie – când nu poți invoca lipsa datelor pentru a face o programare bugetară corectă.” De asemenea, Cristian Socol arată că deficitul bugetar din 2025 a fost cu doar 6,4 mld. lei mai mic decât cel din 2024 în condițiile în care investițiile de 13 mld. lei nu au fost realizate, iar TVA-ul și accizele au dus inflația până la pragul record de 10%. Mai mult decât atât, economistul subliniază că înghețarea salariilor și a pensiilor a mărit povara care apasă pe umerii românilor cu venituri mici și a celor din clasa mijlocie. „Mai mult, deficitul din 2024 este cu doar 6,4 miliarde lei mai mic decât a fost în anul 2024 (146,1 miliarde lei față de 152,5 miliarde lei în anul 2024) în condițiile în care nu s-au făcut investiții de 13 miliarde lei, s-a mărit TVA accize etc conducând la explozia inflației la 10%, ai înghețat salarii și pensii și ai pus povară ridicată la profesori, persoane cu dizabilități, mame gravide și în general, pe românii cu venituri mici și cei din clasa de mijloc.” Gândul a explicat cum a “reușit” Bolojan să scadă deficitul bugetar Analiza realizată de Gândul în urmă cu trei săptămâni arată aceași lucru: deficitul bugetar a scăzut în mare parte prin diminuarea investițiilor și amânarea cheltuielilor cu proiectele publice. Cheltuielile de capital au scăzut cu 6% de, adică de la 54 mld. lei la 51 mld. lei, iar cheltuielile cu subvențiile au scăzut și ele după ce a fost scoasă plafonarea energiei, care a costat aproximativ 4 mld. lei în 2024. De asemenea, cheltuielile cu dobânzile au explodat, creșterea față de 2024 a fost e 38%, ceea ce înseamnă un plus de 14 mld. lei din buzunarul guvernului pentru plata datoriei guvernamentale. RECOMANDAREA AUTORULUI: Cum a “reușit” Bolojan să scadă deficitul bugetar: a tăiat investițiile. Dobânzile au explodat. Veniturile viitoare au fost amanetate pentru plata datoriilor curente Nicușor Dan spune că 2025 a fost un succes, dar semnele de criză se adună. „Am reușit să încheiem anul cu o reducere consistentă a deficitului bugetar și o ușoară creștere economică”. Bate criza la ușă în 2026? Care sunt indiciile
Infrastructura României, cursă contracronometru în 2026: Avem miliarde din PNRR, dar n-are cine să toare asfaltul
Pentru 2026, analizele internaționale și rapoartele marilor bănci și ale asociațiilor de profil arată că România traversează o perioadă record de expansiune a rețelei de transport, alimentată masiv de termenele-limită ale PNRR. Pe șantierele din România, asfaltul se toarnă în ritm record, dar rămâne presiunea timpului și criza forței de muncă care ar putea să transforme planurile ambițioase ale țării noastre în pierderi. Și nu se rezumă doar la autostrăzi. Modernizarea rețelei feroviare râmâne una dintre cele mai sensibile curse contracronometru, chiar dacă statul încearcă să țină pasul cu termenele limită impuse de Comisia Europeană. 2026 ar putea fi un „an record” pentru autostrăzi Presa internațională și analiștii locali spun că 2026 ar putea fi cel mai bun an din istoria infrastructurii rutiere a României. După recordul absolut din 2024, cu aproape 195 km inaugurați și 146 de km în 2025, Asociația Pro Infrastructură crede că 2026 ar putea fi un „an record”, în care ar urma să fie inaugurați, într-un scenariu realist, încă 244 de kilometri de autostrada și drum expres. Scenariul ar putea fi mai optimist de atât dacă se adăuga la calcul încă 28,5 km pe A3 și 11 km pe A8. Astfel, totalul de kilometri inaugurați în noul an ar ajunge la un total de 284 de km. România are în acest moment în circulație 1.442 de kilometri de autostradă, un total care a depășit deja țări precum Cehina, Danemraca și Croația și, conform prognozei API, până în decembrie 2026, cu tot cu întârzieri și finalizări timpurii, România ar putea atinge borna istorică de 1.660 de kilometri de drumuri de mare vitează. Dincolo de cifre, Asociația subliniază că rețeaua rutieră din afara Arcului Carpatic începe să se lege coerent, cu rute lungi și continue între marile orașe și cu inelul complet al Capitalei funcțional. Astfel, lungimea autostrăzilor din România se va dubla în următorii 5 ani, la fel și densitatea de autostrăzi la 1000 km pătrați. Țara noastră se va apropia de cifrele pe care le înregistrează țările mari din vestul Europei, iar Bucureștiul va putea concura directu marile orașe europene. „Rețeaua de autostrăzi și drumuri expres a ajuns la 1416,3 kilometri aflați în exploatare la care adăugăm 840,7 contractați pentru (proiectare și) execuție și încă 486,2 aflați în licitație de lucrări. După recordul absolut din mega-electoralul an 2024, aproape 195 kilometri deschiși, și 146 km în 2025, în acest an sunt șanse foarte mari să batem iar recordul: 244 de km de autostradă și drum expres care vor fi dați în trafic, realist-optimist, în sine o premieră în previziunile noastre. În scenariul ultra-optimist, mai adăugăm încă 28,5 (pe A3) plus 11 (pe A8), deci un total posibil de aproximativ 284 km”, a transmis asociația. Autostrada Moldovei (A7), reprezintă un pilon estențial în infrastructura rutieră și de conectare a Regiunii Moldovei cu restul României și cu Europa. În 2020 au fost dați în folosință 16,3 km, adică jumătate din Centura Buzăului și ulterior au început inaugurările din sud, din punctul în care A7 se conectează cu A3, în nodul rutier de la Dumbrava, în apropierea Ploieștiului. De acolo, în 2024 și 2025, au fost deschise succesiv tronsoane de autostradă pe ruta Mizil – Pietroasele – Buzău – Focșani – Adjud. În acest moment, circulația este deschisă pe aproximativ 196 km din totalul de 453 km ai Autostrăzii A7, adică 43,6% din lungimea totală. Se așteaptă ca UMB să deschidă 124 de kilometri noi de autostradă până la sfârșitul lunii august 2026, atunci când expiră termenul limită pentru accesarea fondurilor PNRR nerambursabile. De asemenea, se preconizează ca în acest an să aibă loc deschiderea Secțiunii 4 (Curtea de Argeș-Tigveni) din Autostdada A1 Sibiu-Pitești, care include tunelul Momaia, primul tunel rutier forat din România. Modernizarea feroviară rămâne un subiect sensibil pentru România Modernizarea feroviară a României e una dintre cele mai sensibile curse contracronometru pe care ni le-am asumat prin PNRR. Rapoartele Comisiei Europene avertizează că marile proiecte de infrastructură feroviară trebuie finalizate cel târziu în 2026 pentru a evita pierderea fondurilor, iar unul dintre cele mai importante proiecte din acest sector este modernizarea și electrificarea magistralei Caransebeș – Timișoara – Arad (162 km). Proiectul finanțat cu aproximativ 1,2 mld. euro vizează modernizarea căii ferate și integrarea rutei în Spațiul Feroviar European Unic, până în martie 2026. Deși finanțarea există, implementarea rămâne marea problemă a României, în special din cauza întârzierilor administrative și a deficitului de forță de muncă specializată. Chiar dacă contractul de finanțare a fost semnat în august 2022 iar pentru majoritatea loturilor au fost încheiate contractele de proiectare și execuție, blocajele generate de contestații și ritmul greoi al lucrărilor pun acum presiune pe termenul-limită. Execuția a început abia în 2024, iar lipsa personalului calficat ridică noi semne de întrebare cu privire la capacitatea României de a reuși să livreze un proiect esențial pentru infrastructura țării. Care este impactul economic și strategic al infrastructurii românești Într-un context de consolidare fiscală și consum privat slab, investițiile publice în infrastructură rămân pilonul care susține o creștere economică modestă în 2026, cuprinsă între 1,1% și 1,4%. Analizele realizate de ING Think și Colliers arată că investițiile publice, mai ales cele finanțate din fonduri europene, vor susține destul de modest PIB-ul României. Asta se întâmplă într-un moment în care alte sectoare își pierd din tracțiune. După recesiunea din 2024, sectorul construcțiilor s-a mai stabilizat în 2025, iar ingineria civilă, alimentată de autostrăzi, căi ferate și proiecte energetice, a devenit pilonul dominant. Avem bani din PNRR, dar nu avem suficientă forță de muncă ca să finalizăm proiectele Forţa de muncă rămâne o provocare semnificativă pentru antreprenorii din industria construcţiilor, cu impact direct asupra modului în care proiectele sunt gestionate şi desfăşurate. Guvernul a aprobat pentru acest an ca 90.000 de lucrători străini să fie nou-admiși pe piața forței de muncă din România. Măsura a venit ca răspuns pentru angajatorii care s-au plâns în mod repetat de locurile de muncă vacante pe care nu le-au putut ocupa, în special în domeniul construcțiilor. Mai mult, patronatele din domeniu au atras că situația
Guvernul Bolojan se împrumută din nou de la populație în 2026
Guvernul Bolojan continuă tradiția împrumuturilor de la populație și în 2026. Ministerul Finanțelor a anunțat că începe o nouă emisiune de titluri de stat prin programul FIDELIS. În acest fel statul poate să atragă fonduri suplimentare la buget cu ajutorul românilor, în condițiile în care dobânzile titlurilor sunt mai avantajoase decât cele oferite de bănci. Ministerul Finanțelor a transmis că de astăzi, 16 ianuarie, până pe 23 ianuarie, persoanele fizice rezidente și nerezidente, cu vârsta de peste 18 ani, pot investi în titluri de stat FIDELIS. Valoarea minimă a unei subscrieri este de 5.000 lei pentru emisiunile în lei și de 1.000 euro pentru emisiunile în euro. Scadențele variază între 2028 și 2036, iar dobânzile pot ajunge până la 7,5% pe an pentru lei și până la 6,2% pentru euro. De asemenea, ministerul a anunțat și o emisiune de titluri specială pentru donatorii de sânge, pentru care pragul minim de subscriere este de 500 de lei. Pe această tranșă vor putea să investească persoanele care au donat sânge în perioada 1 august 2025 – 23 ianuarie 2026. „Un alt beneficiu oferit donatorilor este scăderea de 10 ori a pragului minim de subscriere de la 5.000 de lei la 500 lei. Pot beneficia de condițiile avantajoase ale noii emisiuni persoanele care fac dovada donării de sânge începând cu 1 august 2025.” FIDELIS debutează în 2026 cu dobânzi de până la 7,50% Spre deosebire de depozitele bancare, titlurile de stat emise de Ministerul Finanțelor au dobânzi mai mari decât cele practicate de bănci. De exemplu, băncile oferă dobânzi de aproximativ 6% pe an, în timp ce dobânzile titlurilor de stat FIDELIS pot ajunge până la 7,5% pentru lei și 6,2% pentru euro. Deși banii ar trebui blocați pe o perioadă de 6 ani pentru a beneficia de dobânda maximă, titlurile de stat rămân o variantă atractivă pentru români. RECOMANDAREA AUTORULUI: BNR vine cu vești proaste la început de an: Datoria externă totală a României a crescut cu 24 mld. euro în perioada ianuarie-noiembrie 2025. Povara totală a ajuns la 227 mld. euro De câți bani are nevoie Bolojan în 2026: 250 de miliarde de lei
De câți bani are nevoie Bolojan în 2026: 150 de miliarde de lei
Guvernul Bolojan va avea nevoie în 2026 de un volum imens de finanțare pentru a acoperi deficitul bugetar și datoriile scadente. Statul se va împrumuta cu cel puțin 12 mld. euro de pe piețele financiare internaționale, asta în condițiile în care necesarul de finanțare total al României din acest an depășește 250 mld. lei, conform Ziarului Financiar. Anul trecut, România a împrumutat de pe piețele externe aproape 16 mld. euro prin emisiuni de obligațiuni în euro și dolari și 3,2 mld. euro prin plasamente private externe discutate direct cu giganții bancari. Acum, din totalul de 52 mld. euro, Ministerul Finanțelor estimează că între 12 și 14 mld. euro vor proveni din împrumuturile de pe piețele externe, prin intermediul emisiunilor de euroobligațiuni în perioada 2026-2028. „Conform perspectivelor privind deficitul bugetar şi a nevoilor de finanţare estimate pentru perioada 2026-2028, în baza actualelor asumpţii se au în vedere emisiuni de euroobligaţiuni de aproximativ 12-14 mld. euro/an, cu o frecvenţă de 3-4 emisiuni/an, în funcţie de evoluţia necesităţilor de finanţare”, se arată în documentul Ministerului Finanțelor legat de programul de eurobonduri. Potrivit estimărilor, necesarul total de finanțare anticipat de Guvern pentru acest an este de 265-275 mld. lei, 52-54 mld. euro. Ministerul Finanțelor urmează să obțină această sumă și prin intermediul împrumuturilor în lei și valută pe piața internă și internațională, dar suma finală va depinde de bugetul pe care guvernul Bolojan discută zilele acestea. Noul an se anunță dificil din punct de vedere financiar pentru că deficitul uriaș și datoria publică în creștere au făcut ca România să simtă din ce în ce mai tare povara dobânzilor. Astfel, statul a ajuns să plătească anual zeci de miliarde doar pentru dobânzile aferente datoriei publice. Acum, principala preocupare a Executivului este refinanțarea datoriei publice și finanțarea deficitului bugetar, care ar trebui ajustat la 6-6,5% din PIB în acest an. RECOMANDAREA AUTORULUI: La ce cifre s-au uitat Ilie Bolojan și viceprim-miniștrii la ședința de ieri, pentru bugetul României. Care sunt coordonatele pe care va fi construit bugetul pe 2026: inflația, creșterea economică, salariul mediu Început de an în forță: Guvernul Bolojan deja s-a împrumutat cu 1,2 miliarde de lei de la bănci, într-o singură zi