Măsurile de relansare economică. Ce propuneri anunță ministrul Finanțelor pentru companii mici și medii. Creșterea pragului de încasare de TVA, printre măsuri
Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a prezentat o serie de măsuri dintr-un pachet amplu de relansare economică. Oficialul a transmis că acest plan are o componentă fiscală de măsuri fiscale şi o componentă de reaşezare a schemelor de susţinere pentru companii și a sublinat că proiectul urmează să fie publicat în curând pe site-ul instituției. Printre măsurile care fac parte din pachetul de relansare a economiei românești, ministrul Finanțelor a vorbit și despre o serie de măsuri dedicate companiilor mici și medii. La capitolul TVA ar urma o creștere a plafonului cifrei de afaceri pentru TVA la încasare de la 4,5 milioane de lei, la 5 milioane de lei în anul 2026 și 5,5 milioane de lei din 2027. Măsura avantajează în special operatorii economici care livrează către insituții publice sau entități finanțate din surse publice care întârzie plata. „Avem o serie de măsuri care sprijină strict sectorul microîntreprinderilor. Toate acestea le-am indentificat prin discuții cu micii antreprenori. În primul rând, majorăm termenul de angajare al angajatului de la 30 de zile la 90 de zile. Permitem vânzarea unei imobilizări anuale care să nu fie inclusă în plafonul de 100.000 de euro pentru micro. De asemenea, permitem revenirea la statutul de micro dacă statutul de piață și condițiile de micro sunt îndeplinite de acesta. În speță, dacă trece peste palfonul de 100.000 de euro și anul următor îndeplinește plafonul, poate reveni dacă respectă condițiile la statutul de micro. Revenim cu două măsuri foarte importante, una care a avut efecte foarte bune în decembrie. Am reușit să plătim bonificațiile pentru persoanele juridice, a fost un efort important și reluăm această măsură în 2026 și adăugăm o bonificație și pentru persoanele fizice astfel încât să avem un echilibru între persoanele fizice și juridice. Tot ca și oxigen pentru companiile mici și medii este creșterea plafonului de TVA la încasare. Acest plafon de TVA la încasare era stabilit de aproximativ 5 ani la 4,5 milioane de lei și îl creștem la 5 milioane în 2026 și la 5,5 milioane în 2027”, a transmis Alexandru Nazare. De asemenea, Alexandru Nazare a spus că a vorbit despre necesitatea unor măsuri de relansare în pachetul trei încă din luna august. Ministrul Finanțelor a subliniat că 2026 trebuie să marcheze o schimbare de paradigmă în dezvoltarea economică a României prin mutarea accentului de pe un model bazat pe consum către unul axat pe investiții masive și valoare adăugată. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ministrul Finanțelor spune că „scopul pentru 2026 este un buget al relansării și al investițiilor”. Construcția bugetară trebuia să fie gata din noiembrie 2025 Guvernul vrea să introducă o serie de beneficii pentru microîntreprinderi. Modificările fac parte din proiectul de lege pentru relansarea economică
Bolojan, guvernul multinaționalelor. Un economist celebru și un antreprenor român fac lumină în scandalul mutării profiturilor peste granițe. Ce ne ascunde guvernul
După ce a izbucnit scandalul mutării profiturilor peste granițe, Gândul a stat de vorbă cu un economist celebru și un antreprenor român pentru a desluși problema externalizării profiturilor peste granițe. Scandalul a luat amploare după ce Guvernul României a adoptat, vineri, ordonanța prin care a abrogat articolul 25.1 din Codul Fiscal, care limita anterior deductibilitatea cheltuielilor între firme afiliate nerezidente la 1%. Prin această decizie, companiile multinaționale pot să deducă cheltuieli mai mari pentru consultanță, management sau servicii similare prestate de firmele lor din afara României. Modificarea legislativă a stârnit un val de critici în spațiul public, pentru că este văzută ca un nou avantaj pentru marile companii internaționale, în contextul în care românii și firmele românești se confruntă cu presiunea fiscală tot mai mare. Guvernul a emis ordonanța fără ca aceasta să fie discutată public, fără pachet de legi și cu asumarea răspunderii. Aceasta a fost a doua ordonanță de acest gen, după ce, în luna decembrie a anului trecut, Guvernul Bolojan a înjumătățit taxa pe cifra de afaceri a companiilor mari, de la 1% la 0,5%. Până la adoptarea acestei ordonanțe, cheltuielile aferente drepturilor de proprietate intelectuală, serviciilor de management sau consultanță realizate către entități afliate nerezidente, în special companii din cadrul grupurilor multinaționale, puteau fi deduse doar în limita a 1% din totalul cheltuielilor. Acum, după cadoul oferit de Executiv, multinaționalele au libertatea de a „externaliza” profiturile către firmele lor subsidiare din grup, fără să aibă parte de vreo restricție de deductibilitate. Firmele internaționale pot să deducă mai mult de 1% pentru cheltuielile realizate de către firmele lor afiliate din alte țări. Aurelian Dochia: România trebuie să analizeze unele prevederi legislative Analistul economic Aurelian Dochia explică pentru Gândul faptul că eliminarea plafonului de deductibilitate nu este o măsură gândită exclusiv pentru a favoriza companiile multinaționale, ci face parte dintr-un proces mai amplu de aliniere a legislației fiscale românești la standardele OCDE, la care România încearcă prin toate metodele posibile să adere. Dochia spune că limitarea la 1% a fost introdusă relativ recent în contextul în care firmele multinaționale ar fi folosit plățile pentru servicii de consultanță, management sau proprietate intelectuală către entități din grup ca instrument de optimizare fiscală, practic, să-și reducă artificial profitul impozabil în țara noastră. Companiile mari, mai ales cele multinaționale, folosesc un mecanism, legal, numit „optimizare fiscală”. Practic, prin intermediul acestui mecanism, o companie plătește taxe cât mai mici la bugetul de stat. „România trebuie să alinieze unele prevederi legislative la practicile recomandate de această organizație. Trebuie să ne amintim că limitarea deductibilității unor cheltuieli a fost o măsură introdusă recent, acum doi-trei ani, și pornea de la supoziția că firmele străine folosesc plățile către subsidiare ca o modalitate de a-și reduce baza impozabilă în România.” Feliciu Paraschiv: Topul retailerilor este „bântuit” de companiile mari Din perspectiva mediului de afaceri, Feliciu Paraschiv, proprietarul lanțului de magazine Paco Supermarkets, atrage atenția că problema nu este una doar de natură fiscală, ci ține de un dezechilibru structural între marile lanțuri de retail, în mare parte multinaționale, și firmele românești de dimensiuni mici și medii. Antreprenorul a explicat pentru Gândul că, în retail, marjele de profit sunt foarte reduse și se situează între 2 și 3% profit net. Cu toate acestea, există situații în care companii foarte mari, cu sute sau mii de magazine, raportează pierderi ani la rând, un fapt destul de ilogic în mediul de business. „Marjele de profit sunt undeva între 2–3% profit net. Deși sunt companii care raportează pierdere de foarte mulți ani, lucru destul de ilogic în business. Adică dacă eu generez pierdere cu 1.400 de magazine, de ce mai fac business?” De asemenea, Feliciu Paraschiv subliniază că retailerii mici sunt dezavantajați de negocierile cu furnizorii și nu reușesc să obțină profituri la fel de mari precum companiile internaționale. Din această cauză, aceștia obțin discounturi mai mici, au costuri logistice mai mari și o capacitate redusă de a-și optimiza operațiunile. În opinia acestuia, deși există câteva rețele românești care au reușit să intre în topul celor mai mari retaileri din România, clasamentul continuă să fie dominat de companiile mari, internaționale. „Retailerii mici generează profit mic din cauza negocierilor mai dure. Puterea de negociere este mult mai mare la retailerii mari. La retailerii mici, discounturile sunt mai mici și costurile mai mari. Dacă nu sunt optimizate perfect, atunci profiturile sunt foarte mici. Ei încă învață. Sunt câteva rețele românești care au reușit să fie în top 25 de retaileri, dar topul este „bântuit” de companiile mari.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Populația, din ce în ce mai sărăcită, multinaționalele, din ce în ce mai ajutate. Bolojan a dat o ordonanță de guvern care ajută companiile străine să-și scoată profiturile din România, fără limite Guvernul multinaționalelor! Românii, cocoșați de taxe și impozite, se pregătesc de cele mai sărace sărbători. Companiile primesc un cadou nesperat pe final de an: Bolojan le înjumătățește impozitul
Un economist celebru avertizează că România se confruntă cu o criză economică mascată
Celebrul economist, Bogdan Glăvan, avertizează printr-o postare pe rețelele de socializare că România traversează o perioadă de criză economică camuflată de intrările masive de bani europeni. Anul acesta, țara noastră urmează să primească 20 mld. euro, 10 mld. din PNRR și 10 mld. subvenții agricole și fonduri de convergență, echivalentul a 5% din PIB. Deși se preconizează că economia României va crește cu 1%, economistul spune că acest procent reflectă mai degrabă efectul fondurilor externe decât performanța reală a economiei interne. Deși ministrul Finanțelor a subliniat că România va avea în 2026 „un buget al relansării și al investițiilor”, cifrele prezentate de acesta în cadrul unei conferințe de presă sunt identice cu cele publicate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză. Prognoza de toamnă publicată de instituția de stat arată clar că România va avea o creștere reală de doar 1%. În acest sens, Bogdan Glăvan avertizează că această creștere este de fapt o iluzie acoperită de fondurile europene și de subvențiile agricole și fondurile de convergență. „În România intră în acest an 20 mld. euro, adică 5% din PIB și economia crește cu 1%! Ne imaginăm ce s-ar întâmpla dacă în România nu ar intra cele 10 mld. euro din PNRR + cele 10 mld. euro subvenții agricole și fonduri de convergență?! Probabil economia ar scădea cu 4%. Am simplificat ca să mă fac înțeles”, spune Bogdan Glăvan. Criza din România este camuflată statistic de Guvernul Bolojan Specialistul susține că în România există o criză care se manifestă în rândul firmelor, în sate și orașe și crede că statul încearcă să acopere problemele economice prin intrările de bani europeni. De asemenea, economistul spune că acești bani care intră în bugetul țării noastre nu sunt distribuiți către toți românii, ci ajung în „buzunare particulare” prin canale specifice. Mai mult decât atât, Glăvan subliniază că în lipsa acestor fonduri externe, economia României ar fi într-o scădere de cel puțin 4% și susține că această creștere aparentă nu reflectă de fapt performanța reală a economiei interne. „Criza există. Este reală. Se manifestă în rândul firmelor, în satele și orașele României. Ea este camuflată statistic de aceste intrări de bani europeni, care însă nu sunt distribuiți din elicopter tuturor românilor, ci care se duc pe canale specifice în buzunare particulare. România nu va avea creștere echilibrată, incluzivă, până când instituțiile ei nu vor fi incluzive. Din păcate, creșterea poverii fiscale înseamnă creșterea politicilor extractive, adică opusul celor incluzive.” În plus, analiza datelor oficiale ale Ministerului Finanțelor confirmă exact această perspectivă. Execuția bugetară pe 2025 arată că veniturile au fost sub nivelul planificat, iar cheltuielile au depășit bugetul inițial. În plus, o parte semnificativă din creșterea aparentă a veniturilor a fost acoperită de „scamatoria” pe care Guvernul Bolojan a făcut-o. De fapt, România a pierdut miliarde de euro din PNRR, bani care nu mai puteau fi recuperați, dar în același timp a prezentat în execuția bugetară venituri aferente PNRR care nu au fost încasate. Practic, Guvernul Bolojan a creat iluzia unei absorbții mai bune decât cea reală și a trecut „contabilicește” împrumuturile pierdute din PNRR la venituri, ceea ce a generat un plus de 10 mld. lei, 2 miliarde de euro, adică peste 0,5% din PIB. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Iancu Guda trage semnalul de alarmă: Nu mai sunt bani și creditorii ne opresc robinetul. Cuțitul taie deja din os, nu mai este carne pe os
Analistul economic Iancu Guda avertizează prin intermediul unei postări pe pagina sa de Facebook, că România se confruntă cu o ajustare fiscală masivă, aproximativ 11% din PIB, necesară până în 2030. Potrivit acestuia, reformele în sectorul public, administrație, companiile de stat și în sistemul de pensii sunt inevitabile, iar un eventual eșec ar reprezenta falimentul direct al statului. În postare, economistul explică că, ajustarea fiscală nu mai poate fi așteptată și spune că România se află sub presiunea creditorilor. Acesta susține că situația nu poate fi rezolvată doar prin noi creșteri de taxe, ci prin implementarea unor reforme în sectorul public și în administrația locală. Guda atrage atenția că reforma din sectorul public nu mai poate fi amânată pentru că tăierile bugetare au ajuns la limită, iar întârzierile vor transforma ajustarea într-un proces riscant. „De ce sunt ÎNCREZĂTOR (nu “optimist” .. nu “idealist”) că TOATE reformele necesare se vor implementa în următorii 3-4 ani. UN SINGUR GRAFIC! O MARE PROBLEMA: DIMENSIUNEA AJUSTĂRII este de minim 11% din PIB, cca. 200 MILIARDE RON!! Până în 2030 trebuie să facem rost de acești bani. Dacă NU reușim = FALIMENT. ORICINE își imaginează că poate obține acești bani numai din creștere taxe (să suporte sectorul privat) este deconectat de la realitate. Alte taxe NU mai trebuie majorate, a spus foarte clar si Premierul Bolojan recent la Radio România Actualități. ORICINE crede că se poate amâna / evita reforma din sectorul public, cu tot ce scrie mai jos, este deconectat de la ce urmează în viitorul apropiat. SE VA ÎNTAMPLA! NU avem de ales. Nu mai sunt bani și creditorii ne opresc robinetul. Sub presiunea externă, va trebui să o facem. Cuțitul taie deja din os, nu mai este carne pe os. GATA.” Economistul vorbește despre cum aceste reforme ar trebui să fie aplicate pe mai multe fronturi, de la plafonarea pensiilor speciale și reforma administrației locale, până la restructurarea din companiile de stat și reforma legilor pe justiție. Guda subliniază că aceste măsuri nu sunt doar opțiuni politice, ci pași firești pentru stabilitatea economică a României și pentru evitarea unui colaps bugetar, mai ales în cotextul cheltuielilor militar, plus 3%, și al terminării fondurilor din PNRR după 2027. În finalul postării, Iancu Guda vorbește despre perspectivele economice și eventualele obstacole care pot apărea. Specialistul susține că România poate deveni o mare putere economică regională și un jucători important în UE, în special datorită numărului de kilometri de autostradă care vor fi finalizați și al propiectului Neptune Deep. Totuși, economistul avertizează că există un pericol al anumitor părți din „sistemul politic piramidal controlat de baroni, interlopi care se hrănesc din corupție și hoție”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Iancu Guda sare să-l ajute cu cifre prietenoase pe Ilie Bolojan: „Cifrele privind execuția bugetară arată din ce în ce mai bine” Iancu Guda a descoperit că se poate economisi și cu venituri mici. „Veniturile foarte mari duc la risipă și pierderea reperelor”
Guvernul a amânat aplicarea RO e-Factura pentru persoanele fizice impozabile până la 1 iunie 2026.
Guvernul a decis, vineri, prin ordonanță, amânarea obligativității utilizării sistemului RO e-Factura pentru anumite categorii de contribuabili și a introdus un termen de tranziție până la 1 iunie 2026. Astfel, persoanele fizice impozabile care desfășoară activități economice și sunt identificate prin CNP, nu prin CIF, nu vor fi obligate să utilizeze sistemul. Guvernul a transmis că această perioadă de tranziție le va permite contribuabililor să se adaptezem să testeze funcționalitatea platformei și să beneficieze de un tratament similar cu cel aplicat agricultorilor persoane fizice, care beneficiază deja de această amânare. De asemenea, cei deja înregistrați obligatoriu pot să solicite ieșirea temporară, iar cei care nu sunt înscriși trebuie să o facă cu cel puțin 3 zile înainte de 1 iunie. „Persoanele fizice impozabile identificate prin CNP nu vor fi obligate să utilizeze RO e-Factura până la 1 iunie 2026”, a transmis Guvernul. Sistemul RO e-Factura a fost extins, de la începutul acestui an, și asupra persoanelor fizice care desfășoară activități economice cu caracter de continuintate, în baza CNP. Prevederea este cuprinsă în „Ordonanța trenuleț”, adoptată de guvern la finalul anului trecut și a intrat în vigoare de la 15 ianuarie 2026. România trebuie să modifice Codul fiscal De asemenea, a fost aprobată o modificare la Codul fiscal, care vizează punerea în acord a dispozițiilor interne naționale cu Convenția cadru OCDE privind impozitarea. Aspectele considerate problematice prin acest articol vizau generarea unor posibile situații de dublă impozitare și accesul la procedurile de soluționare pe cale amiabilă a diferendelor fiscale, dar și reflectarea corespunzătoare a dispozițiilor Convenției cadru OCDE în materie fiscală, referitoare la nediscriminarea companiilor în ceea ce privește deductibilitatea. Decizia a fost luată în contextul în care România se află într-o etapă decisivă a procesului de aderare la OCDE, după ce a obținut 19 din cele 25 de avize formale. RECOMANDAREA AUTORULUI: Studiu la un an de e-FACTURA: 55% din companii consideră tranziția provocatoare, dar gestionabilă, 18% au dificultăți majore. Ce vor de la autorități Tot ce trebuie să știi despre sistemul e-Factura, prin care se vor emite și prelua facturi electronice, din 1 ianuarie 2024
Gândul demontează mitul reducerii deficitului bugetar. Cheltuielile guvernului Bolojan au depășit bugetul inițial
La începutul anului 2025 Guvernul Ciolacu, din aceeași coaliție, fără USR, îi cerea Parlamentului votul pentru buget. Deficitul bugetar ar fi urmat, conform programării, să fie de 7% din PIB. Cu toate astea, deficitul a ajuns, la final de 2025, la 7,7% din PIB. Gândul a analizat execuția bugetară și planificarea inițială, la început de 2025, și prezintă cifrele. Deși veniturile prevăzute inițial erau situate la 668 mld. lei, în realitate s-au încasat doar 663 mld. lei. Execuția bugetară de la finalul anului, publicată ieri de Ministerul Finanțelor, demonstrează că proiecția de pe hârtie și realitatea din conturile statului român este extrem de diferită. Veniturile totale au rămas sub nivelul asumat de Executiv la începutul anului, cu 5 mld. lei, în timp ce cheltuielile guvernului au fost mai mari cu 7 mld. lei, deși taxele și presiunile fiscale au apăsat încontinuu pe umerii românilor. Bugetul pe 2025, deși marcat de măsurile de austeritate ale guvernului condus de premierul Ilie Bolojan, a fost mult prea optimist în previziuni. Deși veniturile estimate inițial erau de 668 mld. lei, acestea erau construite pe baza unei cote de TVA de 19% și, deși TVA-ul a fost majorat de la 1 august la 21%, veniturile prognozate în buget nu au reușit să fie atinse. De asemenea, creșterea prognozată de 16% a veniturilor nominale a fost mult prea mare chiar și pentru evoluția pozitivă a PIB-ului de 2,5%. Cifrele publicate de Ministerul Finanțelor confirmă de ce nu a fost îndeplinită proiecția bugetară Mai mult decât atât, scăderea veniturilor față de cele prognozate la începutul lui 2025 nu vine din neîndeplinirea planului la TVA, accize sau la impozitul pe profit și pe venit. Surprinzător, sau nu, neîndeplinirea planului vine din „scamatoria” pe care Guvernul a prezentat-o drept un succes, adică scăderea deficitului bugetar prin trecerea împrumuturilor pierdute din PNRR la venituri. În proiecția inițială, sumele primite de la Uniunea Europeană erau prevăzute la 88 mld. lei, însă execuția bugetară arată că doar 76 mld. lei au fost încasați. Deci, România a încasat cu 12 mld. lei mai puțin decât se prevedea. În paralel, când vine vorba de investiții, previziunile arătau o cheltuială de 150 mld. lei, din care au fost folosite doar 138 mld. lei. Exact aceasta a fost problema semnalată și de Gândul în urmă cu câteva zile. Țara noastră a pierdut miliarde de euro din PNRR, bani care nu mai puteau fi recuperați, dar în același timp a prezentat în execuția bugetară venituri aferente PNRR care nu au fost încasate. Practic, Guvernul Bolojan a creat iluzia unei absorbții mai bune decât cea reală și a trecut „contabilicește” împrumuturile pierdute din PNRR la venituri, ceea ce a generat un plus de 10 mld. lei, 2 miliarde de euro, adică peste 0,5% din PIB. Unde a reușit Bolojan să colecteze la bugetul de stat și unde a pierdut Când vine vorba de impozitul pe profit, sumele sunt egale cu cele din Strategia fiscal bugetară prezentată la începutul lui 2025, iar la capitolul impozit pe venit, încasările au crescut cu 2 mld. lei. Așadar, Finanțele au adunat din impozitul pe salarii și venit 59 mld. lei, față de 57 mld. lei cât era estimat la începutul anului. La capitolul TVA, încasările au fost mai mici cu 2 mld. lei decât cele prognozate deși TVA-ul a crescut de la 1 august 2025 de la 19% la 21%. În cazul accizelor, s-a întâmplat același lucru iar încasările au fost mai mici cu 1 mld. lei decât cele din proiecția inițială a Guvernului. În schimb, contribuțiile de la CAS au fost mai mari cu 2 mld. lei decât cele estimate, astfel că contribuțiile de asigurări au fost în total 208 mld. lei, în loc de 206 mld. lei. De asemenea, veniturile nefiscale au fost mai mari cu 1 mld. lei decât prognoza Guvernul. Sursa: Strategia fiscal bugetară pentru perioada 2025-2027 Cheltuielile statului au fost mai mari decât previziunile. Austeritatea a rămas doar pe hârtie Așa se face că execuția bugetară de la finalul anului reflectă că pe tot ceea ce reprezintă venituri, care nu sunt din PNRR, au fost cu 7 mld. lei mai mari decât estimările inițiale de buget. La capitolul cheltuieli, deși Bolojan a declarat că 2025 va fi anul austerității, acestea au înregistrat o creștere cu 7 mld. lei față de cele estimate. Derapajul a fost tocmai la bunuri și servicii, care au ajuns să fie aproape de 101 mld. lei, cu 6 mld. lei mai mult decât bugetarea inițială de 95 mld. lei. Sursa: Strategia fiscal bugetară pentru perioada 2025-2027 Dacă trecem și peste „cosmetizarea” cifrelor care au arătat că deficitul bugetar al României a scăzut, cel mai probabil, acesta s-ar fi situat aproape de aceleași niveluri ca în anul precedent și nu sub ținta ambițioasă pe care și-a asumat-o Guvernul. În 2024, deficitul a fost de circa 8,65% din PIB, conform datelor oficiale publicate anterior. RECOMANDAREA AUTORULUI: Gândul a avut dreptate. Cifrele oficiale de la Ministerul Finanțelor confirmă „scamatoria” contabilă prin care Guvernul Bolojan a redus deficitul bugetar în 2025 Fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu, desființează „scamatoria deficitului”: „Nu vreau să cred că dați dovadă de analfabetism bugetar” Guvernul Bolojan s-a împrumutat anul trecut mai mult decât avea nevoie. Ce se va întâmpla cu banii rămași
Năsui taxează măsurile lui Bolojan: 2025 a fost încă un an în care pentru unii s-au găsit bani. Pentru cei conectați politic. Banii dumneavoastră
Fostul ministru al Economiei, Claudiu Năsui, critică dur măsurile premierului Ilie Bolojan prin intermediul unei postări pe rețelele de socializare. Acesta susține că, deși Executivul se laudă cu reducerea deficitului, rezultatul are la bază creșterile de taxe și majorarea cheltuielilor statului, nu reforme sau tăierea privilegiilor. Claudiu Năsui acuză Guvernul condus de Ilie Bolojan că, în 2025, statul „a avut bani pentru cei conectați politic”, dar i-a obținut din buzunarele românilor. Fostul ministru al Economiei spune că reducerea deficitului bugetar a fost realizată prin creșteri de taxe și majorarea cheltuielilor, nu prin reforme sau eliminarea privilegiilor. „Au fost publicate cifrele pe 2025. Statului i-a mers foarte bine. A cheltuit mai mult și a taxat mai mult. De acolo vine atmosfera de sărbătoare de la guvern. Vestea bună este că a scăzut deficitul. Vestea proastă este că a scăzut mai ales pe seama creșterilor de taxe care ar fi trebuit să nu fie.” De asemenea, Năsui spune că în 2025, cheltuielile totale ale României au crescut cu 82 mld. lei, față de 2024. Creșterea este etichetată de acesta drept una „colosală”, mai ales în condițiile în care Guvernul Bolojan a susținut că țara noastră se confruntă cu un „dezastru economic” și a spus în repetate rânduri că avem nevoie de o politică fiscală dură. În același timp, încasările statului au crescut cu 88 mld. lei, ceea ce a dus la o scădere a deficitului bugetar cu aproximativ 6 mld. lei. Claudiu Năsui spune că, raportat la PIB, cheltuielile României au crescut cu 1%, în timp ce încasările au crescut cu 2%. „Cheltuielile totale ale statului au crescut din nou foarte mult. +82 miliarde de lei față de anul trecut. O creștere colosală de cheltuieli pentru un stat care pretinde că strânge cureaua. Încasările statului au crescut cu +88 miliarde. De unde și scăderea deficitului cu ~6 miliarde. Procentual în PIB, cheltuielile statului cresc cu 1%, dar încasările cresc cu 2%.” Cine este vinovat pentru creșterea cheltuielilor? „Propaganda fiecăruia va spune că celălalt” Fostul ministru al Economiei pune sub semnul întrebării și discursul politic în care responsabilitatea pentru creșterea cheltuielilor este pasată de la un oficial la altul. Claudiu Năsui spune că sub guvernarea condusă de Marcel Ciolacu, cheltuielile au crescut cu 41,1 mld. lei, în timp ce sub guvernarea lui Ilie Bolojan, cheltuielile au crescut cu încă 40,5 mld. lei. „Dar cine a crescut cheltuielile? Guvernul Ciolacu (susținut și de domnul Bolojan) sau guvernul Bolojan (susținut la rândul lui și de domnul Ciolacu)? Propaganda fiecăruia va spune că celălalt. Pe cifre ambele guverne au crescut cheltuielile ~50%-50%. Sub domnul Ciolacu cheltuielile au crescut cu 41.1 miliarde, sub domnul Bolojan au crescut cu încă 40.5 miliarde. Deci tot pe acolo. Deci unde e strângerea curelei? O vedeți dacă vă uitați în oglindă sau pe bonul de la cumpărături cu prețuri umflate de TVA și accize mărite.” „Pentru reduceri de taxe nu sunt niciodată bani” În finalul postării, Claudiu Năsui susține că anul 2025 confirmă tiparul deja cunoscut în care statul găsește bani doar pentru cei conectați politic, dar nu și pentru reducerea de taxe. Acesta spune că reforme precum reducerea numărului de parlamentari, tăierea privilegiilor sau reducerea subvenției pentru partide nu au fost tăiate, în timp ce presiunea măsurilor de austeritate a apăsat pe umerii românilor. „În final 2025 a fost încă un an în care pentru unii s-au găsit bani. Pentru cei conectați politic. Banii dumneavoastră. Pentru reduceri de taxe nu sunt niciodată bani. Nu au fost tăiate privilegii, 300 de parlamentari, reducerea subvenției pentru partide la cât era înainte de Dragnea, etc. Încă le așteptăm. Voi mai reveni cu analize pe mai multe date pe 2025 acum că sunt publice.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Austria reduce TVA-ul la alimente, România îl crește. Năsui compară politicile fiscale: „Taxe duble pe mâncare, la venituri de trei ori mai mici” Claudiu Năsui, fostul ministru USR al Economiei, explică de ce românii, deși muncesc, sunt tot săraci
Guvernul Bolojan s-a împrumutat anul trecut mai mult decât avea nevoie. Ce se va întâmpla cu banii rămași
Guvernul Bolojan a împrumutat anul trecut aproximativ 265 mld. lei, sumă care depășește nevoia de finanțare a statului, formată din 99 mld. lei pentru plata datoriei vechi ajunsă la scadență și aproximativ 145 mld. lei pentru deficitul bugetar. Astfel, au rămas 20 mld. lei care ar putea reprezenta prefinanțarea pentru anul 2026, arată o analiză Profit.ro. În 2024 Guvernul a împrumutat 252 mld. lei pentru a acoperi rostogolirea datoriei vechi și deficitul bugetar de 8,65% din acel an. La începutul anului trecut, Ministerul Finanțelor a anunțat că trebuie să împrumute 232 mld. lei, din care aproximativ 135 mld. lei pentru deficitul bugetar prognozat la 7% și aproximativ 97 mld. lei pentru rostogolirea datoriei vechi ajunse la scadență. La rectificarea din toamna anului trecut, necesarul de împrumut a crescut la 259 mld. lei, dintre care 160 mld. lei pentru deficitul majorat la 8,4% din PIB. „Programul de finanțare se revizuiește la suma de aproximativ 269 miliarde lei (în creștere cu 10 miliarde lei), urmând să asigure prefinanțarea parțială a necesarului de finanțare aferent anului 2026, în conformitate cu Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale 2024-2026”, a transmis, la începutul lunii decembrie, Ministerul Finanțelor. Acum, Guvernul condus de Ilie Bolojan a rămas cu 20 mld. de lei din 2025, care rezultă din calculele pe baza împrumuturilor contractate de stat. Practic, prin prefinanțare se înțelege că o parte din banii rămași pot fi folosiți pentru a acoperi nevoile de finanțare din acest an. Totuși, Minsterul Finanțelor nu a confirmat oficial această sumă, iar cifra ar putea să difere în funcție de operațiunile Trezoreriei. Astfel, cu împrumuturi de 265 mld. lei, dar cu un deficit de numai 7,7%, suma prefinanțată pentru 2026 ar trebui să fie mai ridicată. RECOMANDAREA AUTORULUI: Guvernul Bolojan a făcut un sacrificiu mare pentru un câștig mic. Încasările din TVA au crescut cu numai 11% în 2025, dar majorarea a adus inflație, șomaj și scăderea consumului Început de an în forță: Guvernul Bolojan deja s-a împrumutat cu 1,2 miliarde de lei de la bănci, într-o singură zi
Mai multe firme de distribuție de combustibili sunt afectate de o prevedere din Ordonanța Trenuleț. Acestea trebuie să depună garanții și să aibă active de 1 milion de euro
Peste 2.000 de firme de distribuție de produse energetice sunt afectate de o măsură introdusă prin „Ordonanța trenuleț” prin care li se cere să depună garanții și să aibă active de aproximativ 1 milion de euro, în doar trei luni. Firmele spun că măsura le va obliga să închidă afacerea, iar mai mulți antreprenori din domeniu susțin că vor ataca în instanță ordonanța. Firmele din România care se ocupă cu distribuția de benzină, motorină sau GPL contestă vehement măsura prin care li se cere să depună garanții de 2.5 mil. lei și să dețină active de 2.5 mil. lei, în doar trei luni. Conform măsurii, aceste garanții sunt obligatorii pentru obținerea și menținearea atestatului de comercializare angro și se aplică tuturor operatorilor din sector. Acum, antreprenorii din domeniu sunt revoltați și spun că vor ca problemele cu care se confruntă din cazua măsurilor adoptate de Guvernul Bolojan la finalul anului trecut să fie cunoscute. Ce spun antreprenorii despre prevedere Un antreprenor din Sibiu, distribuitor de GPL, a vorbit pentru Economedia despre această situație și spune că din acest an firma sa a fost încadrată la distribuitor angro, deși acesta face vânzare en-detail către clienți finali, precum pensiuni, ferme avicole sau gospodării. Acesta susține că produsul pe care îl distribuie are deja plătite accizele de către furnizorii săi și spune că garanția de 2,5 mil. de lei este cât cifra sa anuală de afaceri. „Prin introducerea unei garanții financiare de 5.000.000 lei, cu un termen de conformare de 3 luni, OUG nr. 89/2025 creează o imposibilitate obiectivă de conformare pentru operatorii independenți, conducând la retragerea atestatelor existente și la imposibilitatea onorării contractelor de furnizare. Aplicarea ordonanței în forma actuală riscă să determine ieșirea simultană de pe piață a unui număr semnificativ de furnizori mici și mijlocii, fără ca operatorii mari să poată prelua rapid portofoliile acestora.” Un alt antreprenor spune că din cazua acestei măsuri va trimite o plângere prealabilă către Guvernul României, iar apoi va depune acțiuni în contencios administrativ, inclusiv cereri de suspendare a aplicării prevederilor contestate. Potrivit acestuia, măsura este necorelată cu fiscul real, neajustată economic, contrară principiului libertății economice și concurenței loiale și de nautră să afecteze grav activiteatea societăților funcționale. De asemenea, peste 2.000 de operatori dețin atestate fără depozitare și achiziționează produse exclusiv de la antrepozite fiscale, cu acczie deja plătite, arată datele pulbicate pe site-ul Autorității Vamale Române. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ilie Bolojan, după adoptarea Ordonanței Trenuleț: „Gestionăm bugetul în mod responsabil” Guvernul a adoptat ordonanța „trenuleț”. Ilie Bolojan încheie anul în glorie: tăieri fericite tuturor!
Românii pot pierde casele mai ușor din cauza noii legi a impozitării
Majorarea de taxe și de impozite a lovit ca un bumerang românii. Însă, pe lângă sumele mult mai mari care trebuie plătite de contribuabili (au fost creșteri și de 20 de ori), legile incluse în Pachetul 2 al lui Ilie Bolojan mai au un efect grav. Deși inițial riscul ca noua lege a taxelor și impozitelor să ducă la o executare silită mai rapidă a românilor cu datorii la administrațiile financiare părea mai degrabă un zvon venit din partea opoziției, specialiștii economici avertizează că riscul este cât se poate de real. Analistul economic Adrian Negrescu a comentat, în exclusivitate pentru Gândul, ce pot face românii pentru a nu se trezi cu locuințele luate de stat mult mai ușor, potrivit noii legi a Guvernului. În pericol sunt și românii aflați în diaspora, dar care posedă proprietăți în țară. Într-o postare recentă pe Facebook, europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea, care este avocat specializat în drept comercial, avertiza că statul poate executa mult mai repede românii cu datorii la Fisc, care se pot trezi cu locuințele luate de autorități. Executarea silită se va putea face mult mai rapid Avocatul arată că potrivit noului act normativ din pachetul 2 de măsuri fiscale ale Cabinetului Bolojan,, datornicii vor intra direct în atenția firmelor de recuperatori, căci au fost eliminate din procesul executării silite notariatele/executorul judecătoresc (Detalii despre lege AICI). Concret, Piperea susține că „regimul bolojanian face tot ce îi stă în putință ca să vă ia proprietățile imobiliare, respectiv, să vă falimenteze”. (…) Diaspora: aveți terenuri agricole nelucrate de doi ani sau case ori terenuri abandonate de doi ani? Urmează să vi se aplice o taxă locală cu 500% mai mare decât cea ‘normală’, care este și ea propusă a fi majorată cu 80-400% (…) dacă nu plătiți, veți fi executați silit, inclusiv prin vânzarea acelor terenuri și clădiri”. (ii) primari și consilieri locali: dacă nu ați luat, până la 31 decembrie 2025, decizia de majorare a taxelor pe proprietate, nu mai primiți nimic din cota – parte ce vă revine, ca UAT, conform legii finanțelor locale, din impozitul pe venit achitat statului de rezidenții în comuna sau orașul vostru**; vorbim de 75-90% din această sumă, care va fi reținută de fisc, pentru a mai finanța un pic regimul mafiot kievean”. Negrescu: Oamenii să se grăbească să își achite impozitele locale Contactat de Gândul, analistul economic Adrian Negrescu a confirmat că pericolul ca românii să-și piardă casele a crescut exponențial. Acesta le recomandă oamenilor să își achite cât mai repede impozitele pe locuințe, mai ales că pot beneficia și de o reducere de 1-% a sumei datorate dacă o plătesc până la 31 martie. În caz contrar, lucrurile se complică pentru cei cu creanțe la stat, avertizează Negrescu. ”Ce trebuie să înțeleagă oamenii? Că trebuie să profite de acea reducere de 10% pe care statul o oferă pentru cei care își plătesc impozitele până la 31 martie. Și cred că, având în vedere valoarea impozitului pe casă și pe mașină, deja reprezintă o sumă importantă acest discount oferit de către autorități. Cu cât amână mai mult plata taxelor, cu atât au de pierdut, din punctul meu de vedere. Mai cu seamă că printre măsurile de reformă propuse de către autorități, de Ministerul Dezvoltării, am înțeles, se află inclusiv vânzarea datoriilor populației către firme de recuperare. Ceea ce, din punctul meu de vedere, începe să devină un mare semn de întrebare legat de atitudinea statului”, explică Adrian Negrescu. Primăriile nu au avut interes să recupereze creanțele, dar în anul 2026 au Analistul consideră că noua lege a Guvernului motivează direct administrațiile locale să își recupereze datoriile de la contribuabili. Da, e destul de îngrijorător. Din punctul meu de vedere, primăriile nu au avut interesul foarte mare să recupereze de la populație și firme taxele locale. Nu s-au îndeletnicit în ultimii ani foarte tare. Adică nu au trimis scrisori către populație, către datorii mici. Iar această măsură e menită să crească gradul de colectare la bugetul local. Nu știu în ce măsură această această implicare a firmelor de recuperare este legală, în primul rând. Și doi, e costisitoare, atât pentru populație cât și pentru bugetul local. Cu siguranță pentru populație înseamnă taxe mai mari. Înseamnă că vor plăti în plus un comision pentru plata eșalonată a acestor datorii, pentru că la asta se va ajunge, la niște negocieri între firmele de recuperare și populație pentru a putea să își plătească taxele dacă nu au de unde. Pentru bugetul de stat, și așa acolo există niște costuri care sunt foarte curios cum și le va justifica administrația locală în principal. Noi nu vorbim aici de taxele generale, de TVA, de impozitele percepute de către ANAF. ANAF-ul rămâne, ar fi culmea să privatizăm ANAF-ul și să preluăm activitatea ANAF de către firmele de recuperare. Deci nu se pune problema de așa ceva, mai punctează Negrescu. Românii pot apela la legea falimentului personal Specialistul a oferit și un sfat în cazul în care caselor românilor ajung direct în portofoliul firmelor de recuperare. Aceștia pot apela la profesioniști în domeniu pentru consiliere, însă trebuie punctat că aceștia înseamnă costuri suplimentare și deloc modice. ”Oamenii trebuie să înțeleagă că facturile că taxele și impozitele locale sunt titluri executorii, nu mai e nevoie de proces pentru a fi dat în judecată. Cei care se află în situația nefericită de a nu putea să plătească au luat dispoziție o lege. Se cheamă legea falimentului personal, care îi protejează în fața acestor solicitări ale statului, ale firmelor care au recuperat datorii de la ei. Și cred că trebuie să apeleze la un profesionist în domeniu pentru a se proteja împotriva unui potențial executant silit al locuinței, al veniturilor lor și a încerca, în acest fel, cu ajutorul unor profesioniști în domeniu, să negocieze un plan de plată eșalonată a datoriilor pe care le au, în așa fel încât să nu fie dați afară de case”, mai explică Adrian Negrescu. RECOMANDĂRILE AUTORULUI De ce întârzie bugetul pe 2026 și ce efecte are? Guvernul, somat de specialiști să implementeze reforma bugetară. Analiza a doi economiști reputați, pentru Gândul Şi primarii liberali s-au