Un economist celebru explică cum funcționează economia: Puțini știu că banii sunt creați de băncile comerciale
Radu Georgescu avertizează într-o postare pe rețelele de socializare că în următorii ani, România va fi lovită de o recesiune economică puternică și contrazice afirmațiile reprezentanților Guvernului care declară că „vom avea creștere economică”. Georgescu explică cum funcționează economia și spune că puțini oameni știu că banii sunt creați de băncile comerciale. Într-o postare amplă publicată pe pagina personală de Facebook, economistul Radu Georgescu spune crede că perspectiva optimistă prezentată de Guvernul Bolojan nu ține cont de modul în care funcționează economia și susține că aceasta nu este condusă de firme sau de state, ci de sistemul bancar. Specialistul subliniază că banii sunt creați de băncile comerciale și crede că aceștia sunt echivalenți cu îndatorarea. „Puțini știu că economia nu mai este condusă de firme. Nici măcar de state. Economia este condusă de bănci. Puțini știu că banii sunt creați de băncile comerciale. Și că Bani = Datorie.” Cum a ajuns sistemul bancar să conducă economia globală Economistul oferă explicații cu privire la modul de funcționare a sistemului bancar, care conduce economia. Georgescu explică că până la începutul anilor 70 banii aveau acoperire în aur, iar dolarul american era legat de cantitatea de aur deținută de Statele Unite. Practic, banii erau limitați iar băncile acordau credite către firmele care generau plus valoare în economie și bunăstarea populației. Sistemul și schimbarea majoră au venit în 1971 când președintele Nixon a dat o lege prin care a decis decuplarea dolarului de aur. Din acel moment banii au devenit bani „FIAT”, care nu mai aveau acoperire fizică și erau creați electronic de bănci atunci când erau acordate creditele, în principal către firme. „Până în 1971 toți banii aveau acoperire în aur. Toți banii erau legați de $. Iar $ era legat de cantitatea de aur deținută de US. Deci nu se puteau printa bani fară numar. Deoarece banii erau limitați, băncile acordau credite în principal către firme. Acestea generau plus valoare în economie și bunastare pentru populație. Dar acest sistem s-a stricat în 1971. În 1971 președintele US Nixon a dat o lege și a decuplat banii de aur. Din 1971 toți banii nu mai au acoperire în nimic. Se numesc bani FIAT ( în latină FIAT înseamnă a face). Din 1971 toți banii sunt creați electronic de bănci atunci când dau credite. Banii sunt generați printr-o notă contabilă în sistemul contabil al băncii Activ = Pasiv.” Creditul ipotecar a devenit „oul de aur al băncilor” În opinia specialistului, mecanismul adoptat a făcut ca băncile să prefere finanțarea unor activități mai puțin productive precum creditele imobiliare, creditele de cosum sau creditele către stat, care sunt mai profitabile pe termen lung. De asemenea, economistul dă exemplul României, unde doar 20% din totalul creditelor sunt acordate către companii. În acest fel, creșterea economică a țării noastre din ultimii 10 ani s-a bazat pe datorie. „Deoarece băncile pot să genereze bani fară număr au realizat că este mult mai rentabil să finanțeze activități care nu sunt productive: credite imobiliare, credite de consum, credite către stat. Oul de aur al băncilor a devenit creditul ipotecar. Cei mai buni clienți al băncilor sunt cei care își iau un credit ipotecar pe 30 de ani. Aceștia vor munci ani de zile pentru a plăti prima dată rata la bancă”. În finalul mesajului său, Radu Georgescu atrage atenția că reducerea datoriei României cu 50 mld. lei va reprezenta un minus de 50 mld. pentru economie. În acest sens, specialistul crede că în 2026 economia țării va intra în recesiune și susține că efectele se observă deja pentru că economia și consumul scad. Un cunoscut analist financiar dă alarma: Creșterea TVA la 24% nu este exclusă în 2026 Un celebru economist face recensământul creșterilor de taxe ale Guvernului Bolojan: „Nu este o avalanșă cu creșteri de taxe. Este o operațiune specială a Guvernului”
La ce cifre s-a uitat Ilie Bolojan și viceprim-miniștrii la ședința de astăzi, pentru bugetul României.
Premierul Ilie Bolojan a avut astăzi o întâlnire cu vicepremierii pe tema bugetului de stat. Bugetul pe 2026 este în întârziere, deși ar fi trebuit să fie gata încă din luna noiembrie a anului trecut, astfel încât România să înceapă noul an cu un buget aprobat de Parlament. Coordonatele pe care este construit bugetul țin de evoluția economiei, a salariilor și a inflației dar, la construcția bugetului de anul acesta, Guvernul Bolojan a luat în calcul și creșterile de taxe, un factor extrem de important pentru influențarea veniturilor. Anul 2025 s-a încheiat fără buget aprobat pentru noul an și cu reforme amânate din cauza discuțiilor aprinse în coaliție. Pentru că totul trebuia pus la punct de urgență, Ilie Bolojan s-a întâlnit cu cei 5 viceprim-miniștri la Palatul Victoria pentru a discuta principalele priorități guvernamentale. Proiectul bugetului de stat este marea prioritate la început de an, mai ales că Guvernul nu a reușit să respecte Legea privind finanțele publice, care prevede că bugetul național trebuia aprobat de Parlament până pe 15 noiembrie. Așadar, România a trecut în noul an fără un buget, dar cu noi majorări de taxe și impozite locale care au stârnit reacții negative în rândul românilor. Pe lângă discuțiile legate de bugetul României, Bolojan și cei 5 viceprim-miniștrii au vorbit despre ce se întâmplă cu reforma administrației și cu reforma companiilor de stat. Guvernul urmează să decidă în următoarele săptămâni ce se va întâmpla cu cele mai problematice firme, câte vor fi dizolvate, comasate sau restructurate. Dacă vor fi. Situația nu e roz la alte companii mari, cum sunt Metrorex, Tarom sau CFR, unde pierderile au fost foarte mari în ultimii ani. Bugetul pe 2026 ar urma să fie construit pe linia nominală a PIB-ului, care e semnificativ mai mare decât anul trecut. În prognoza publicată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, instituția de profil a guvernului, PIB-ul României ar urma să treacă de 2.000 de miliarde de lei. Astfel, diferența dintre PIB-ul din 2025 de 1.909 mld. lei și cel de 2.045 mld. lei ar urma să fie de 7%, la care se mai adaugă aproximativ 3% marjă de eroare, ceea ce ar duce la o posibilă majorare totală de 10% a veniturilor bugetare în 2026, față de 2025. Bugetul public este construit atât pe coordonatele macroeconomice, inflație, creșterea economică, salariul mediu net, cât și pe eventualele manevre ale guvernului pentru a aduce mai mulți bani la buget sau pentru a reduce cheltuielile. Din cifrele publicate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză reiese că PIB-ul României ar urma să crească până la 2.045 miliarde de lei, iar creșterea economică reală va fi de numai 1%. Inflația, principala provocare a economiei românești, ar urma să scadă până la 6,5%, în timp ce cursul mediu de schimb va fi de 5,11 lei/euro. Rata șomajului înregistrată la finalul lui 2026 ar urma să rămână neschimbată față de 2025, la nivelul de 3,4%, în timp ce numărul de salariați ar urma să scadă de la 5.468 milioane, la 5.466 milioane. Salariul mediu net lunar ar urma să crească de la 5.263 lei în 2025, la 5.555 lei. De asemenea, Executivul a venit cu explicații după ce contribuabilii, dar și o parte din autorităție locale, și-au exprimat nemulțumirea odată cu creșterea taxelor și impozitelor de la 1 ianuarie. Guvernul spune că se așteaptă la venituri mai mari cu 30% decât anul trecut după majorarea impozitelor pe locuințe, terenuri și mijloace de transport. Suma colectată în plus la bugetul de stat ar urma să fie, potrivit estimărilor, de 3,7 mld. lei. „Aplicarea noilor cuantumuri ale impozitelor pe proprietate conduce la o creştere estimată a veniturilor din această sursă cu aproximativ 3,7 miliarde lei în anul 2026, respectiv peste 30% faţă de anul 2025 (Clădiri: +1,42 mld lei, Terenuri: +1,09 mld lei, Autoturisme / mijloace de transport: +1,18 mld lei)”, a transmis Guvernul Bolojan. RECOMANDAREA AUTORULUI: Guvernul Bolojan explică creșterile de taxe locale: Erau cele mai mici din Europa. Speră să adune 4 mld. lei în plus la buget în 2026 Guvernul Bolojan anunță vremuri bune. PIB-ul României sparge borna de 2.000 de miliarde de lei în 2026
Consilierul lui Isrărescu de la BNR: Reducerea de 10% în administrație nu e suficientă
Eugen Rădulescu, consilier în cadrul Băncii Naționale a României, crede că reducerea de 10% a cheltuielilor din administrație nu va fi suficientă și susține că ar trebui renunțat la modelul ceaușist de împărțire a teritoriului. Consilierul lui Isărescu a comparat situația actuală a României cu cea din anii ’60 și a transmis că nu există dorință de modernizare. Întrebat dacă procentul de 10% pentru reducerea cheltuielilor în administrație este suficientă, consilierul BNR a explicat că nu, pentru că cheltuielile bugetare și cheltuielile administrației publice sunt foarte mari. Rădulescu a menționat că subiectul reorganizării administrativ-teritoriale este ignorat și contribuie la risipa resurselor. Mai mult, acesta a transmis că suntem în continuare în România anilor 60 a lui Ceaușescu și spune că nu vrem „sub nicio formă” să ne modernizăm. „Nu e suficient pentru că cheltuielile bugetare, cheltuielile administrației publice, sunt foarte mari. Partea care mă îngrijorează cel mai tare în această privință este că subiectul reorganizării administrativ-teritoriale pare să fie înmormântat. Avem 41 de județe și 3.200 de localități, ceea ce pentru o țară de dimensiunea României este o risipă colosală. Suntem în continuare în România anilor ’60 a lui Ceaușescu și nu vrem sub nicio formă să ne modernizăm. Aici e marea problemă”, a explicat Eugen Rădulescu. Rădulescu a explicat că după ce guvernul a ajuns la un deficit bugetar de 9,3% în 2024, românii nu au avut de ales decât să facă sacrificii și să strângă cureaua. Acesta crede că în 2026 cei mai afectați vor fi tot români cu venituri mici. De asemenea, consilierul spune că în lipsa unor reforme reale guvernul va fi nevoit să recurgă din nou la împrumuturi. „Guvernul a promis că în 2024 îl va scădea de la 7 la 5% și l-a scăzut de la șapte la 9,3. Într-un an de pace, fără crize, fără probleme serioase.. să ajungi la un deficit bugetar de 9 și ceva la sută este extraordinar de serios și extraordinar de periculos. Practic, trăiești pe datorie, iar 9% este un deficit absolut uluitor de mare. Înseamnă că o lună din tot anul am trăit pe bani împrumutați. Nu se poate să trăim la nesfârșit în felul acesta.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Consilierul lui Mugur Isărescu avertizează: În 2026, România ar putea ajunge în situația Greciei. Rămânem fără BANI pentru pensii și salarii BNR anunță că rezervele de valută ale României au scăzut la sfârșitul anului trecut. Care sunt cauzele pentru care s-au prăbușit
Aberațiile noilor taxe și impozite Bolojan
Anul 2026 aduce cu sine, pe lângă creșterea masivă a impozitelor la locuințe, și creșterea considerabilă a impozitelor la toate tipurile de mașini (cilindrice, hibrid, electrice, pe motorină sau diesel). Însă, nu creșterea în sine e alarmantă, ci mai ales faptul cu proprietarii de mașini hibride, cu norme reduse de poluare, ajung să plătească sensibil mai mult decât șoferii unor autoturisme vechi, mari poluatoare. Deși, teoretic, Guvernul a intenționat să colecteze mai mulți bani pe principiul „poluatorul plătește”, practica financiară nu descurajează mașinile vechi și extrem de poluante. Mașina devine un lux în 2026, pe lângă creșterile de impozite, șoferii confruntându-se cu scumpiri în lanț la RCA sau carburanți. Impozitul auto pentru autoturismele înmatriculate în România este calculat începând de la 1 ianuarie în funcție de capacitatea cilindrică, de norma de poluare și de prețul mașinii. De la 1 ianuarie 2026, acesta a fost construit pe baza unui criteriu administrativ stabil și ușor de aplicat, respectiv capacitatea cilindrică a motorului, exprimată în fracțiuni de 200 cm³, explică Biroul de presă al Guvernului. Noul sistem de impozitare a mașinilor ține cont de capacitatea cilindrică a motorului ”Acest mecanism, utilizat în mod tradițional, a fost menținut ca structură de bază pentru a asigura continuitate, predictibilitate și aplicare uniformă la nivelul autorităților locale. Autoritățile erau pregătite, software-urile lor erau adaptate la aceste tipuri de calcule legate de capacitatea cilindrică a motorizării”, explică reprezentanții Guvernului Bolojan. Impozit auto 2026 Sursa Foto: Shutterstock Mai mult, scumpirea este imputabilă ”reformei aferente jalonului PNRR M59”, însă ”nu a fost modificată arhitectura sistemului, ci valorile aplicabile fiecărei fracțiuni de 200 cm³”. Valori diferențiate și în funcție de norma de poluare Euro În continuare, Biroul de presă al premierului Bolojan explică faptul că impozitele sunt diferențiate, dar bazate pe criterii obiective, compatibile cu cerințele PNRR. Mai mult, noile norme vizează încurajarea unor autoturisme mai puțin poluante Aceste valori au fost diferențiate în funcție de norma de poluare Euro a vehiculului, astfel încât impozitarea să reflecte impactul diferit asupra mediului al vehiculelor cu aceeași cilindree, dar tehnologii diferite. Prin această abordare, vehiculele încadrate în norme Euro mai vechi suportă valori mai ridicate pe fracțiune, în timp ce vehiculele conforme cu standarde Euro recente beneficiază de valori mai reduse sau de creșteri temperate ale impozitului. Diferențierea este bazată pe criterii obiective, armonizate la nivel european și ușor verificabile, fiind compatibilă cu cerințele de politică publică asumate prin PNRR. În acest mod, sistemul fiscal transmite un semnal economic coerent, urmărind internalizarea costului de mediu și orientarea comportamentului de consum către vehicule mai puțin poluante, fără introducerea unei taxe noi și fără riscuri administrative. De ce a ajuns impozitul la o mașină hibrid mai mare decât în cazul unei mașini diesel Însă, în ciuda bunelor intenții de a încuraja folosirea unor mașini slab poluatoare și stimularea achiziției de mașini cu tehnologii inovatoare, în practică posesorii de mașini hibrid s-au trezit cu impozite uriașe, spre deosebire de proprietarii unor ”conserve” pe 4 roți și diesel. Cum se conduce o masina diesel, sursa foto: Envato Deși, în teorie, Guvernul a intenționat ca, prin majorarea impozitelor auto, să colecteze mai mulți bani pe principiul „poluatorul plătește”, cu o latură de majorare pentru vehiculele considerate de lux, practica financiară nu descurajează mașinile vechi și extrem de poluante. Un automobil hibrid cu capacitate cilindrică mare, de peste 2.0 litri, va determina plata unui impozit anual de aproape 1.000 de lei, deși nivelul de emisii este unul dintre cele mai scăzute în rândul mașinilor noi existente pe piață. Pe de altă parte, un automobil extrem de poluant (precum sunt cele echipate cu motoare de 2 litri benzină fără catalizatori sau celebrele 1.9 TDI), cu norme de poluare de până la Euro 3, va plăti doar 297 de lei anual. Normele de poluare Euro 0 și Euro 3 sunt în aceeași categorie, încurajându-se mașinile vechi și poluante Poluare – Foto: Pixabay – Caracter ilustrativ Potrivit Profit.ro, deși normele stipulează introducerea normelor de poluare de la Euro 0 la Euro 3 în aceeași categorie, diferențele tehnice dintre aceste sunt foarte mari. În consecință, se încurajează păstrarea sau chiar cumpărarea mașinilor non-euro, care sunt mai vechi de 22 de ani și emit peste 200 de grame CO2 pe km. Diferență exagerată între unele capacități cilindrice. Cine beneficiază de reduceri Mai mult, mai scrie sursa citată, diferența de impozit provine și din menținerea unei diferențe exagerate între unele capacități cilindrice: de la sub 2.0 litri la 2.0 – 2.6 litri impozitul crește cu peste 60 de lei la fiecare 200 cm3, deși în cea de-a doua categorie există o serie de motorizări eficiente care echipează multe mașini relativ moderne. În general, vorbim despre motoare de 2.2 litri, dar în intervalul respectiv sunt mai multe tipuri de motoare cu emisii reduse de CO2. Autovehiculele cu sistem de propulsie care au emisii de CO2 mai mici de 50 g/km (PHEV) vor beneficia, începând cu 2026, de o reducere a impozitului auto de maxim 30%, prin decizie Consiliului Local. Autovehiculele complet electrice vor datora un impozit unic, în valoare de 40 de lei. Tabelul de emisii al Guvernului nu are nicio logică Dacă parcurgem tabelul de emisii introdus de Guvernul Bolojan, putem constata imediat unde sunt cele mai mari discrepanțe. La motorizările reduse, impozitul scade infim, în schimb la motoarele cu capacități foarte mari hybrid, impozitul crește la valori enorme. La motorizarea până în 1.6 litri, plaja de impozite scade cu doar 3,2 lei/200 cm3, de la Euro 0 la hibrid. La motorizarea între 1.6 litri și 2.0 litri, impozitul pe fiecare 200 cm3 scade cu doar 5,1 lei de la Euro 0 – Euro 3 până la hybrid. La motorizarea 2.0 litri – 2.6 litri – categoria cea mai expusă la dezechilibre – impozitul scade gradual de la 92,2 lei/200 cm3 la 76,3 lei/200 cm3 (hibride), adică o diferență de 15,9 lei. În această categorie, cel puțin 3 mărci vând motoare full-hybrid cu emisii foarte reduse: Ford, Mazda și Toyota. La motoarele cu capacități foarte mari, impozitele cresc gradual la valori de până la
Surpriza de la Guvern. Cu cât va scădea inflația în 2026
După ce a anunțat vremuri mai bune și o evoluție a economiei în acest an, Guvernul Bolojan vine cu o surpriză în plus pentru români. Prognoza publicată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, instituția de profil a guvernului, arată că inflația României va scădea până la 3,6% spre finalul lui 2026. După un an în care românii au strâns cât de tare s-a putut cureaua, 2026 se anunță a fi un an în care presiunea începe să scadă. Inflația, controversa economiei românești care a marcat anul 2025, pare că se va redresa. Totuși, bugetul României pe 2026 este încă inexistent și, dacă bugetul nu este încă publicat, nici coordonatele prezentate nu pot fi sigure. Mai mult decât atât, România a intrat în 2026 cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană dar, previziunile Guvernului rămân optimiste și arată că inflația ar urma să scadă în a doua parte a anului până la 3,6%. Însă „surpriza” Executivului nu va veni fără sacrificii din partea românilor. În decembrie, România arăta ca o țară care a crescut pe hârtie, dar care a rămas cu aceleași greutăți în buzunar și la intrarea în noul an. De la 1 ianuarie românii s-au lovit de noile presiuni fiscale, taxe și impozite care s-au dublat, sau chiar triplat în unele cazuri, dar și de înghețarea veniturilor care vor avea un impact direct asupra consumului. Conform ultimelor date publicate de INS, economia românească gâfâie, consumul a scăzut cu 4,8% în noiembrie 2025 față de aceeași lună din 2024. 2025 a rămas pe retinele multora drept anul în care au fost afectați direct de pachetele de austeritate ale Guvernului Bolojan. Și, deși Executivul e optimist cu privire la perspectivelele pentru noul an, economiștii avertizează că 2026 va fi cel puțin la fel de greu ca 2025. Rămâne de văzut însă dacă măsurile fiscale și sacrificiile românilor vor conta atunci când se va trage linie. RECOMANDAREA AUTORULUI: Guvernul Bolojan anunță vremuri bune. PIB-ul României sparge borna de 2.000 de miliarde de lei în 2026 Călcâiul lui Ahile. Datoria publică a țărilor din Uniunea Europeană pune presiune pe întreaga economie. Care e situația României comparativ cu alte state membre
Traian Băsescu explică cum ar fi trebuit redus deficitul bugetar: Aici trebuia operat
Fostul președinte al României, Traian Băsescu, crede că pentru reducerea deficitului bugetar nu era nevoie de creșterea taxelor, ci de reducerea cheltuielilor statului. Acesta susține că deficitul nu a fost provocat de întreaga populație și spune că guvernul ar fi trebuit să intervină la nivelul pensiilor, salariilor și sporurilor. Traian Băsescu a explicat că pentru reducerea deficitului bugetar nu erau necesare majorări de taxe, ci reduceri în zona de cheltuieli ale statului. Fostul președinte susține că soluția aleasă de Guvernul Bolojan este una greșită deoarece „deficitul nu s-a făcut de toată populaţia” ci de cheltuielile cu pensiile, salariile și sporurile. În opinia acestuia, reducerea deficitului nu ar fi trebuit să împovăreze întreaga economie. „De fapt, asta era toată cheia: nu era nevoie de creşteri de taxe, ci de reducerea cheltuielilor. (…) Sunt 17 taxe şi accize, accizele au fost mărite, la fel unele taxe, nu-s multe taxe noi, dar peste tot a crescut fiscalitatea. Încercam să mă pun în situaţia unui om care are o pensie de 2000 de lei. Taxa pe casă vede că s-a dublat, sau chiar mai mult, taxa pe maşină a explodat şi ea. Pe dividende sunt taxe suplimentare. Oriunde se mișcă românul, îl izbeşte o taxă crescută. De asta cred că s-a greşit foarte mult cu această soluţie. Este opinia mea, care am făcut altceva, deci eu am o experienţă, nu vorbesc că mi se pare (…) De ce insist să spun că nu e corect? Pentru că deficitul nu s-a făcut de toată populaţia, sectorul privat nu a avut nicio contribuţie, marele deficit s-a creat pe pensii şi pe salarii şi pe celebrele sporuri, asta înseamnă aici trebuia operat. Numai la bugetari s-au utilizat bani din rezervă a să crească sporurile sau salariile. De ce nu te-au dus doar acolo? De ce pui toată economia, tot sectorul, privat să fie părtaş la recuperarea unor bani care s-au dat nesăbuit pentru ca tu, PSD, sau tu, PNL, să câştigi alegerile?”, a spus Traian Băsescu. Băsescu a amintit și despre măsurile luate în anul 2010, atunci când țara noastră s-a confruntat cu o situație similară. Acesta a subliniat că la acel moment măsurile s-au îndreptat către „zona care a generat deficitul, nu și către sectorul privat”. De asemenea, fostul șef de stat a transmis că măsurile fiscale ar fi putut fi implementate gradual pentru a nu-l pune pe cetățean „într-o situație extrem de dificilă”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Traian Băsescu ironizează Armata Română: „Drona a fost doborâtă cu plopul, în judeţul Vaslui. Mai eficient decât toate mașinile de luptă antiaeriene” Cum a “reușit” Bolojan să scadă deficitul bugetar: a tăiat investițiile. Dobânzile au explodat. Veniturile viitoare au fost amanetate pentru plata datoriilor curente
Guvernul Bolojan anunță vremuri bune. PIB-ul României sparge borna de 2.000 de miliarde de lei în 2026
Guvernul Bolojan anunță vremuri bune pentru economia românească și mizează pe o evoluție în acest an. Prognoza publicată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, instituția de profil a guvernului, arată că PIB-ul României va sparge borna de 2.000 de miliarde de lei în 2026, deși creșterea economică reală va fi de numai 1%. În documentul publicat de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP), PIB-ul României este estimat să crească până la 2.045 mld. lei în 2026, în creștere față de 1.909 mld. lei în 2025 și 1.759 mld. lei în 2024. Anul 2025 a fost extrem de dificil, în special din cauza măsurilor fiscale adoptate de Executiv care au frânat creșterea economică, spun analiștii financiari. Pe termen lung, datele arată un avans modest și, în termeni reali, pentru 2026 ritmul de creștere al economiei va rămâne modest, cu un avans al PIB-ului de la 0,9 cât a fost anul precedent la 1,0% în acest an. Raportat la PIB-ul de 1.909 mld. lei în 2025, creșterea reală de doar 1% din 2026 se traduce printr-un avans de aproximativ 19 mld. lei, mult sub estimările „umflate” de statistici. Deși Guvernul „se laudă” cu recordul de 2.000 mld. lei, economia înaintează în mod realist cu pași mici iar deficitul bugetar rămâne o problemă majoră. România continuă să fie campioana Europei la deficitul bugetar, iar datoria publică a țării a ajuns la 57,3% din PIB în trimestrul II din 2025 și tot mai aproape de 60% din PIB în 2026. RECOMANDAREA AUTORULUI: Călcâiul lui Ahile. Datoria publică a țărilor din Uniunea Europeană pune presiune pe întreaga economie. Care e situația României comparativ cu alte state membre Vești bune de la INS: PIB-ul României estimat pentru trimestrul III 2025 a crescut cu 1,7% faţă de trimestrul III 2024
Noul an a venit cu impozite duble sau chiar triple pentru locuințe
De la 1 ianuarie 2026, impozitele locale pe locuințe au crescut semnificativ în majoritatea orașelor mari din România, atât pentru persoanele fizice, cât și penru firme. Unele impozite au fost majorate și cu 150% în București astfel că, un locuitor care anul trecut plătea aproximativ 200 de lei pentru impozitul pe locuință, acum va fi nevoit să scoată din buzunar aproximativ 500 de lei. Primăriile au început să genereze noile obligații de plată pentru 2026 iar sumele pe care oamenii trebuie să le plătească pentru un apartament vechi din Capitală au crescut și cu 150% față de anul trecut. Guvernanții, inclusiv premierul Ilie Bolojan au anunțat anterior o modificare a grilei de valori impozabile introduse prin Pachetul 2 de măsuri fiscale, ceea ce a dus în multe cazuri, la majorări de 70-80% față de anul trecut, iar în unele zone ale țării chiar mai mult. Odată cu această creștere s-au cumulat și alte decizii ale Executivului, inclusiv eliminarea unor scutiri de taxe pentru locuințele vechi. Ce impozit trebuie să plătească un locuitor din București în 2026 Pentru un apartament de două camere din Sectorul 2, impozitul a crescut de la 147 de lei la 338 de lei, iar pentru același tip de imobil din Sectorul 3, impozitul a crescut de la 143 de lei la 380 de lei. În sectorul 4, impoitul unui apartament cu două camere ajunge la 299 de lei, de la 160 de lei, cât era în 2025. Impozitele diferă în funcție de suprafața imobilului și de anul în care a fost construit blocul, iar cei care aleg să își plătească impozitele până în ultima zi din martie, vor beneficia de o reducere de 10%. În cazul unui apartament nou din București, impozitul a urcat de la 290 de lei la aproximativ 590 de lei, adică o majorare de 100%. Apartamentele noi nu au beneficiat de reducerile speciale acordate celor cu vechime de peste 30 sau 50 de ani, reduceri care de anul acesta au fost eliminate de către Guvern. Impozitul pe clădirile rezidențiale deținute de persoane fizice se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse într 0,08% și 0,2%, asupra valorii impozabile a clădirii. Procentajul este stabilit de către autoritățile locale, dar este aproape de nivelul minim în toată țara. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bucureștenii au început să primească impozitele pentru 2026. Cât are de plătit un proprietar din sectorul 6 pentru un apartament cu trei camere Val de majorări la impozitele locale în 2026. Cât ajung să plătească românii în marile orașe
Ministrul Rogobete explică de ce prima zi de concediu medical va fi neplătită
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a explicat că decizia de a scădea cu o zi plata asigurată de CNAS pentru concediile medicale este bazată pe cifre și are ca scop reducerea numărului de concedii medicale de scurtă durată de care s-a abuzat. Alexandru Rogobete a vorbit despre decizia de a scădea cu o zi plata asigurată de Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru concediile medicale, luată de Guvern în ultima ședință de anul trecut. Acesta a explicat că măsura este luată în mai multe state și are ca scop reducerea numărului de concedii medicale de scurtă durată de care s-a abuzat. ”În primul rând, această practică nu este doar în România şi nu s-a întâmplat aici pentru prima dată. Nu este o idee care nu are un fundament sau o cifră în spate. În multe ţări din Uniunea Europeană, prima, a doua şi chiar a treia zi de concediu medical nu sunt plătite de nimeni”, a spus ministrul Sănătăţii. Ministrul Sănătății a explicat că, odată cu măsurile luate în 2025, s-au economisit în medie 120 de milioane de lei pe lună din concediile medicale de scurtă durată. Acesta a spus că după verificările de anul trecut în legătură cu concediile medicale sunt foarte multe procese începute și mai mulți medici sancționați. Referitor la neplata primei zile de concediu medical, ministrul a explicat că normele de aplicare vor lua în considerare situațiile specifice, cum ar fi cele ale pacienților oncologici sau cei care suferă de afecțiuni care necesită concedii medicale lunare. RECOMANDAREA AUTORULUI: Românii nu vor mai avea prima zi de concediu medical plătită. Guvernul a luat decizia în ultima ședință din acest an Ministrul Sănătății spune că tarifarea gărzilor funcționează după un model învechit și vrea să schimbe sistemul „la 180 de grade”
Claudiu Năsui, USR: Adevărul e că guvernului Bolojan nu i-a păsat nici de firme nici de oameni
Declarațiile sale reprezintă o poziție politică asumată, formulată în contextul dezbaterilor privind deficitul bugetar și măsurile de ajustare fiscală. În mesajul său, Claudiu Năsui folosește un limbaj dur pentru a descrie efectele pe care, în opinia sa, le-au avut deciziile guvernamentale asupra firmelor mici. „Atâta timp cât Bolojan, mama lui Bolojan sau oricine bagă mâna în buzunarul firmelor mici atât de agresiv, falimentând zeci de mii de firme, pentru mine nu e cu nimic diferit de alți ticăloși care au trecut prin politică”, afirmă deputatul USR. Potrivit lui Năsui, astfel de politici ar demonstra o continuitate a practicilor pe care el le consideră nocive pentru economie, indiferent de numele sau profilul politic al celor aflați la guvernare. „Adevărul e că guvernului Bolojan nu i-a păsat nici de firme nici de oameni”, susține Claudiu Năsui. Acesta își concentrează critica asupra modului în care executivul ar fi ales să gestioneze problema deficitului bugetar. În interpretarea sa, guvernul ar fi optat pentru soluții rapide, cu impact imediat asupra veniturilor la buget, fără a lua în calcul consecințele economice pe termen lung. „A ales calea ușoară de a reduce deficitul pe termen scurt, chiar dacă asta îngroapă economia pe termen lung. Un fel de «operația a reușit, pacientul e mort»”, afirmă Năsui. Deputatul USR consideră că majorarea taxelor a fost prioritară în raport cu reducerea cheltuielilor publice, despre care spune că ar fi trebuit să reprezinte prima opțiune. „A crescut taxele și nu s-a atins de cheltuielile pe care trebuia să le taie primele”, declară acesta. În același context, Claudiu Năsui respinge explicația potrivit căreia anumite decizii ar fi fost impuse de partenerii de guvernare, în special de PSD. „«Nu i-a lăsat PSD» ar merge ca scuză dacă n-ar fi crescut taxele. Acolo, ce să vezi, PSD i-a lăsat”, afirmă liderul USR. Năsui mai susține că guvernul ar fi încercat să contrabalanseze efectele acestor măsuri printr-o strategie de comunicare intensă, bazată pe marketing politic. „Chiar dacă a investit în marketing politic și propagandiști. Propaganda merge doar pe termen scurt. Pe termen lung adevărul iese întotdeauna la iveală”, mai spune deputatul. În opinia sa, efectele politicilor economice contestate încep să fie resimțite de un număr tot mai mare de cetățeni, nu doar de mediul antreprenorial. „Am tot vorbit despre asta de luni de zile. De dinainte să fie cool. Acum începe să simtă și majoritatea populației răul făcut”, afirmă Claudiu Năsui. În final, deputatul USR concluzionează că România ar fi ratat o nouă șansă de reformă structurală, responsabilitatea pentru acest eșec revenind, în opinia sa, actualei guvernări. „Păcat că România a pierdut încă o oportunitate de reformă”, conchide Claudiu Năsui.