De ce întârzie atât bugetul pe anul 2026?
În plină criză economică și spre deosebire de multe țări europene (Ungaria, de exemplu, are buget adoptat din iunie 2025), România nu are încă buget de stat pe anul 2026. Premierul Ilie Bolojan a asigurat că acesta ar trebui să fie adoptat până la finalul lunii februarie. Gândul a stat de vorbă cu doi reputați analiști economici pentru a afla dacă această întârziere ne afectează și care este modelul aplicat de alte țări în elaborarea propriilor bugete. De asemenea, i-am întrebat pe Adrian Negrescu și Adrian Codîrlașu dacă există o motivație a decidenților politici în spatele acestei întârzieri nefiresc de mari. Ambii economiști au căzut de acord că indiferent de structura bugetului pe 2026, reforma administrativă este obligatorie pentru a reuși scăderea deficitului record (cel mai mare din Uniunea Europeană) și ieșirea din cercul vicios datorie publică – împrumuturi externe cu dobândă uriașă. Referitor la chestiunea bugetului de stat, premierul Ilie Bolojan a dat asigurări că acesta va fi definitivat până luna viitoare, iar miercuri a avut consultări alături de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu . „Ar trebui să îl avem adoptat până la sfârșitul lunii februarie. Dar asta nu depinde exclusiv de Guvern. Se ajunge în discuții în Parlament, va ține și de Parlament. Dar sper, așa cum am spus, să-l avem adoptat cât mai repede”, a declarat marți premierul la TVR 1. Premierul a mai subliniat că bugetul de investiții alocat pentru anul în curs va fi bazat în principal pe absorbția de fonduri europene. O gură de oxigen nesperat. ”Vom avea la dispoziție încă 15 miliarde de lei” În opinia analistului economic Adrian Negrescu, anunțul ministrului de Finanțe privind un deficit de doar 7,7% la finalul lui 2025 e un lucru benefic, însă trebuie să îl privim în ansamblul exercițiului bugetar pe 2026. În acest sens, faptul că s-a întârziat bugetul e un moment de respiro, care ne aduce un plus de 15 miliarde de lei. Totuși, proiecția pe 2026 ar trebui să fie una realistă, avertizează expertul. Sursa foto: GÂNDUL LIVE Trebuie remarcat faptul că am primit o cură de oxigen nesperat din punct de vedere financiar astăzi, prin anunțul ministrului Nazare cum că deficitul bugetar la finalul anului 2025 a fost de 7,7%, sub nivelul de 8,4% cât se estimase inițial. Acest lucru înseamnă că vom avea la dispoziție, în bugetul lui 2026, încă 15 miliarde de lei, bani care reprezintă o sumă extrem de mare raportat la dimensiunea cheltuielilor pe care le avem de făcut în 2026. Bolojan trebuie să treacă cu adevărat la reforma administrației publice Adrian Negrescu a mai observat că bugetul pe acest an ar trebui în sfârșit să prevadă reforma mult anunțată a administrației publice, căci fără tăierea cheltuielilor bugetare deficitul va rămâne în continuare ridicat, antrenând noi împrumuturi cu dobândă uriașă. De ce nu avem încă o lege a bugetului? Pentru că urmează să fie asumată răspunderea de către premierul Bolojan pe pachetele privind reforma administrației publice și pe pachetul privind măsurile de susținere a mediului de afaceri, măsuri făcute de PSD, dar și de PNL și USR. Din câte am înțeles. un mix de măsuri de la toate partidele politice. Cu siguranță (bugetul) va trece. E mai mult un fel de scamatorie bugetară din punctul meu de vedere, pentru că multe din posturile tăiate sunt bugetate, dar neocupate. Să ne aducem aminte că fostul premier Ciolacu vorbea de 200.000 de posturi bugetate, dar neocupate în administrația publică, deci probabil se vor tăia aceste posturi. Iar pe de altă parte ne-a spus Cseke Attila, ministrul Dezvoltării, cel care a propus acest pachet, că impactul financiar peste 2026 este undeva la nivel de 3,7 miliarde de lei, o sumă infimă raportat la dimensiunea deficitului bugetar cu care se confruntă România, undeva la nivel de 26 miliarde de euro în 2026. ”De undeva trebuie tăiat. Legea bugetului pe 2026 va fi un moment definitoriu privind apetitul de reforme al statului” Analistul economic consideră că reforma administrației e obligatorie și speră să se implementeze, altfel cercul vicios al datoriilor și împrumuturilor va continua. ”De undeva trebuie tăiat, iar reforma administrației locale e absolut necesară. Altfel, dacă nu vom tăia toate aceste cheltuieli, vom ajunge din nou la împrumuturi. Și așa am ajuns, la un buget de 400 miliarde de euro, să împrumutăm în plus încă vreo 50 miliarde de euro ca să avem cu ce să plătim toate obligațiile statului. Vor să vadă, într-adevăr, că aceste măsuri de reducere a cheltuielor din sectorul bugetar vor fi aprobate de Parlament și vor intra în vigoare, iar din această perspectivă să construiască un buget, sperăm noi, realist. Un buget în care să vedem o reducere semnificativă a cheltuielilor în așa fel încât să ne încadrăm în ținta de deficit asumată de 6-6,2-6,3% pentru anul 2027. Legea bugetului pe 2026 va fi un moment definitoriu privind apetitul de reforme al statului. Alte creșteri de taxe ar duce la o recesiune economică. Doar printr-o reformă din temelii a administrației, prin reducerea evaziunii și prin susținerea economiei vom putea atinge pragul de deficit”, mai explică expertul Bolojan amână bugetul tot ca măsură de austeritate O altă cauză a întârzierii bugetului se referă la intenția Executivului de a mări încasările de stat prin dividende. Adrian Negrescu apreciază că acest tip de încasări va fi fără precedent în ultimii 20 de ani. Pe de altă parte, noul buget le impune austeritate autorităților locale, mai crede analistul. ”Aprobarea cu întârziere a bugetului, în mod paradoxal, avantajează Guvernul Bolojan. Practic impune autorităților să cheltuiască în anumite limite foarte stricte, în aceste luni până când bugetul de stat va deveni realitate. Altfel spus, cu cât se amână mai mult aprobarea bugetului, cu atât se cheltuie mai puțin bani de către instituțiile statului, chiar și de către primării, având în vedere că legea le obligă să cheltuiască doar o mică porțiune din banii alocați pentru 2026. Deci și amânarea aprobării bugetului pe 2026 reprezintă tot o măsură de austeritate, de această dată făcută într-un mod ingenios, prin care statul încearcă să stopeze multe dintre cheltuiebile care se fac preponderent în lunile ianuarie și februarie,
Economistul Cristian Socol arată că reducerea deficitului s-a făcut prin scăderea investițiilor.
Economistul Cristian Socol avertizează prin intermediul unei postări pe rețelele de socializare că reducerea deficitului bugetar din 2025 față de 2024 a fost obținută prin scăderea investițiilor programate decât prin creșterea eficienței. Anomalia observată de specialist a fost semnalată de Gândul în urmă cu trei săptămâni. Deficitul bugetar a scăzut, la 11 luni din 2025, față de aceeași perioadă din 2024 cu 0,7% din PIB, dar Gândul a analizat cifrele din execuția bugetară și a arătat cum singurele cheltuieli care au scăzut au fost cele cu investițiile, în timp ce cheltuiala cu dobânzile a explodat. Acum, economistul Cristian Socol pune sub semnul întrebării „reușita” Guvernului Bolojan și demonstrează că reducerea deficitului bugetar al României a venit din nerealizarea investițiilor programate. „Ciudată propaganda privind deficitul, dat fiind că reducerea vine din nerealizarea investițiilor programate! Iar dacă luăm în considerare înghețarea salariilor și pensiilor și dublarea inflației prin creșterea taxelor, este și mai mincinoasă teza «eroului salvator».” Potrivit economistului, execuția bugetară pe 2025 arată că investițiile publice realizate au fost de 137 mld. lei, cu 12 mld. mai puțin decât alocarea inițială de 149 mld. lei. Această țintă de investiții a fost păstrată și la prima rectificare și la a doua de la sfârșitul lunii noiembrie, iar Socol subliniază că Guvernul a ales să nu facă investiții din cheltuielile planificate, motiv pentru care deficitul bugetar al României a scăzut. „Ceea ce nu vi se spune este că reducerea de deficit s-a făcut prin rerealizarea investițiilor programate. Astel, execuția arată investiții publice realizate de 137 miliarde lei, cu 12 miliarde lei mai puțin decât alocarea bugetară de 149 miliarde lei – țintă păstrată și la prima rectificare dar și la a doua rectificare, cea de la sfârșitul lunii noiembrie – când nu poți invoca lipsa datelor pentru a face o programare bugetară corectă.” De asemenea, Cristian Socol arată că deficitul bugetar din 2025 a fost cu doar 6,4 mld. lei mai mic decât cel din 2024 în condițiile în care investițiile de 13 mld. lei nu au fost realizate, iar TVA-ul și accizele au dus inflația până la pragul record de 10%. Mai mult decât atât, economistul subliniază că înghețarea salariilor și a pensiilor a mărit povara care apasă pe umerii românilor cu venituri mici și a celor din clasa mijlocie. „Mai mult, deficitul din 2024 este cu doar 6,4 miliarde lei mai mic decât a fost în anul 2024 (146,1 miliarde lei față de 152,5 miliarde lei în anul 2024) în condițiile în care nu s-au făcut investiții de 13 miliarde lei, s-a mărit TVA accize etc conducând la explozia inflației la 10%, ai înghețat salarii și pensii și ai pus povară ridicată la profesori, persoane cu dizabilități, mame gravide și în general, pe românii cu venituri mici și cei din clasa de mijloc.” Gândul a explicat cum a “reușit” Bolojan să scadă deficitul bugetar Analiza realizată de Gândul în urmă cu trei săptămâni arată aceași lucru: deficitul bugetar a scăzut în mare parte prin diminuarea investițiilor și amânarea cheltuielilor cu proiectele publice. Cheltuielile de capital au scăzut cu 6% de, adică de la 54 mld. lei la 51 mld. lei, iar cheltuielile cu subvențiile au scăzut și ele după ce a fost scoasă plafonarea energiei, care a costat aproximativ 4 mld. lei în 2024. De asemenea, cheltuielile cu dobânzile au explodat, creșterea față de 2024 a fost e 38%, ceea ce înseamnă un plus de 14 mld. lei din buzunarul guvernului pentru plata datoriei guvernamentale. RECOMANDAREA AUTORULUI: Cum a “reușit” Bolojan să scadă deficitul bugetar: a tăiat investițiile. Dobânzile au explodat. Veniturile viitoare au fost amanetate pentru plata datoriilor curente Nicușor Dan spune că 2025 a fost un succes, dar semnele de criză se adună. „Am reușit să încheiem anul cu o reducere consistentă a deficitului bugetar și o ușoară creștere economică”. Bate criza la ușă în 2026? Care sunt indiciile
Infrastructura României, cursă contracronometru în 2026: Avem miliarde din PNRR, dar n-are cine să toare asfaltul
Pentru 2026, analizele internaționale și rapoartele marilor bănci și ale asociațiilor de profil arată că România traversează o perioadă record de expansiune a rețelei de transport, alimentată masiv de termenele-limită ale PNRR. Pe șantierele din România, asfaltul se toarnă în ritm record, dar rămâne presiunea timpului și criza forței de muncă care ar putea să transforme planurile ambițioase ale țării noastre în pierderi. Și nu se rezumă doar la autostrăzi. Modernizarea rețelei feroviare râmâne una dintre cele mai sensibile curse contracronometru, chiar dacă statul încearcă să țină pasul cu termenele limită impuse de Comisia Europeană. 2026 ar putea fi un „an record” pentru autostrăzi Presa internațională și analiștii locali spun că 2026 ar putea fi cel mai bun an din istoria infrastructurii rutiere a României. După recordul absolut din 2024, cu aproape 195 km inaugurați și 146 de km în 2025, Asociația Pro Infrastructură crede că 2026 ar putea fi un „an record”, în care ar urma să fie inaugurați, într-un scenariu realist, încă 244 de kilometri de autostrada și drum expres. Scenariul ar putea fi mai optimist de atât dacă se adăuga la calcul încă 28,5 km pe A3 și 11 km pe A8. Astfel, totalul de kilometri inaugurați în noul an ar ajunge la un total de 284 de km. România are în acest moment în circulație 1.442 de kilometri de autostradă, un total care a depășit deja țări precum Cehina, Danemraca și Croația și, conform prognozei API, până în decembrie 2026, cu tot cu întârzieri și finalizări timpurii, România ar putea atinge borna istorică de 1.660 de kilometri de drumuri de mare vitează. Dincolo de cifre, Asociația subliniază că rețeaua rutieră din afara Arcului Carpatic începe să se lege coerent, cu rute lungi și continue între marile orașe și cu inelul complet al Capitalei funcțional. Astfel, lungimea autostrăzilor din România se va dubla în următorii 5 ani, la fel și densitatea de autostrăzi la 1000 km pătrați. Țara noastră se va apropia de cifrele pe care le înregistrează țările mari din vestul Europei, iar Bucureștiul va putea concura directu marile orașe europene. „Rețeaua de autostrăzi și drumuri expres a ajuns la 1416,3 kilometri aflați în exploatare la care adăugăm 840,7 contractați pentru (proiectare și) execuție și încă 486,2 aflați în licitație de lucrări. După recordul absolut din mega-electoralul an 2024, aproape 195 kilometri deschiși, și 146 km în 2025, în acest an sunt șanse foarte mari să batem iar recordul: 244 de km de autostradă și drum expres care vor fi dați în trafic, realist-optimist, în sine o premieră în previziunile noastre. În scenariul ultra-optimist, mai adăugăm încă 28,5 (pe A3) plus 11 (pe A8), deci un total posibil de aproximativ 284 km”, a transmis asociația. Autostrada Moldovei (A7), reprezintă un pilon estențial în infrastructura rutieră și de conectare a Regiunii Moldovei cu restul României și cu Europa. În 2020 au fost dați în folosință 16,3 km, adică jumătate din Centura Buzăului și ulterior au început inaugurările din sud, din punctul în care A7 se conectează cu A3, în nodul rutier de la Dumbrava, în apropierea Ploieștiului. De acolo, în 2024 și 2025, au fost deschise succesiv tronsoane de autostradă pe ruta Mizil – Pietroasele – Buzău – Focșani – Adjud. În acest moment, circulația este deschisă pe aproximativ 196 km din totalul de 453 km ai Autostrăzii A7, adică 43,6% din lungimea totală. Se așteaptă ca UMB să deschidă 124 de kilometri noi de autostradă până la sfârșitul lunii august 2026, atunci când expiră termenul limită pentru accesarea fondurilor PNRR nerambursabile. De asemenea, se preconizează ca în acest an să aibă loc deschiderea Secțiunii 4 (Curtea de Argeș-Tigveni) din Autostdada A1 Sibiu-Pitești, care include tunelul Momaia, primul tunel rutier forat din România. Modernizarea feroviară rămâne un subiect sensibil pentru România Modernizarea feroviară a României e una dintre cele mai sensibile curse contracronometru pe care ni le-am asumat prin PNRR. Rapoartele Comisiei Europene avertizează că marile proiecte de infrastructură feroviară trebuie finalizate cel târziu în 2026 pentru a evita pierderea fondurilor, iar unul dintre cele mai importante proiecte din acest sector este modernizarea și electrificarea magistralei Caransebeș – Timișoara – Arad (162 km). Proiectul finanțat cu aproximativ 1,2 mld. euro vizează modernizarea căii ferate și integrarea rutei în Spațiul Feroviar European Unic, până în martie 2026. Deși finanțarea există, implementarea rămâne marea problemă a României, în special din cauza întârzierilor administrative și a deficitului de forță de muncă specializată. Chiar dacă contractul de finanțare a fost semnat în august 2022 iar pentru majoritatea loturilor au fost încheiate contractele de proiectare și execuție, blocajele generate de contestații și ritmul greoi al lucrărilor pun acum presiune pe termenul-limită. Execuția a început abia în 2024, iar lipsa personalului calficat ridică noi semne de întrebare cu privire la capacitatea României de a reuși să livreze un proiect esențial pentru infrastructura țării. Care este impactul economic și strategic al infrastructurii românești Într-un context de consolidare fiscală și consum privat slab, investițiile publice în infrastructură rămân pilonul care susține o creștere economică modestă în 2026, cuprinsă între 1,1% și 1,4%. Analizele realizate de ING Think și Colliers arată că investițiile publice, mai ales cele finanțate din fonduri europene, vor susține destul de modest PIB-ul României. Asta se întâmplă într-un moment în care alte sectoare își pierd din tracțiune. După recesiunea din 2024, sectorul construcțiilor s-a mai stabilizat în 2025, iar ingineria civilă, alimentată de autostrăzi, căi ferate și proiecte energetice, a devenit pilonul dominant. Avem bani din PNRR, dar nu avem suficientă forță de muncă ca să finalizăm proiectele Forţa de muncă rămâne o provocare semnificativă pentru antreprenorii din industria construcţiilor, cu impact direct asupra modului în care proiectele sunt gestionate şi desfăşurate. Guvernul a aprobat pentru acest an ca 90.000 de lucrători străini să fie nou-admiși pe piața forței de muncă din România. Măsura a venit ca răspuns pentru angajatorii care s-au plâns în mod repetat de locurile de muncă vacante pe care nu le-au putut ocupa, în special în domeniul construcțiilor. Mai mult, patronatele din domeniu au atras că situația
Guvernul Bolojan se împrumută din nou de la populație în 2026
Guvernul Bolojan continuă tradiția împrumuturilor de la populație și în 2026. Ministerul Finanțelor a anunțat că începe o nouă emisiune de titluri de stat prin programul FIDELIS. În acest fel statul poate să atragă fonduri suplimentare la buget cu ajutorul românilor, în condițiile în care dobânzile titlurilor sunt mai avantajoase decât cele oferite de bănci. Ministerul Finanțelor a transmis că de astăzi, 16 ianuarie, până pe 23 ianuarie, persoanele fizice rezidente și nerezidente, cu vârsta de peste 18 ani, pot investi în titluri de stat FIDELIS. Valoarea minimă a unei subscrieri este de 5.000 lei pentru emisiunile în lei și de 1.000 euro pentru emisiunile în euro. Scadențele variază între 2028 și 2036, iar dobânzile pot ajunge până la 7,5% pe an pentru lei și până la 6,2% pentru euro. De asemenea, ministerul a anunțat și o emisiune de titluri specială pentru donatorii de sânge, pentru care pragul minim de subscriere este de 500 de lei. Pe această tranșă vor putea să investească persoanele care au donat sânge în perioada 1 august 2025 – 23 ianuarie 2026. „Un alt beneficiu oferit donatorilor este scăderea de 10 ori a pragului minim de subscriere de la 5.000 de lei la 500 lei. Pot beneficia de condițiile avantajoase ale noii emisiuni persoanele care fac dovada donării de sânge începând cu 1 august 2025.” FIDELIS debutează în 2026 cu dobânzi de până la 7,50% Spre deosebire de depozitele bancare, titlurile de stat emise de Ministerul Finanțelor au dobânzi mai mari decât cele practicate de bănci. De exemplu, băncile oferă dobânzi de aproximativ 6% pe an, în timp ce dobânzile titlurilor de stat FIDELIS pot ajunge până la 7,5% pentru lei și 6,2% pentru euro. Deși banii ar trebui blocați pe o perioadă de 6 ani pentru a beneficia de dobânda maximă, titlurile de stat rămân o variantă atractivă pentru români. RECOMANDAREA AUTORULUI: BNR vine cu vești proaste la început de an: Datoria externă totală a României a crescut cu 24 mld. euro în perioada ianuarie-noiembrie 2025. Povara totală a ajuns la 227 mld. euro De câți bani are nevoie Bolojan în 2026: 250 de miliarde de lei
De câți bani are nevoie Bolojan în 2026: 150 de miliarde de lei
Guvernul Bolojan va avea nevoie în 2026 de un volum imens de finanțare pentru a acoperi deficitul bugetar și datoriile scadente. Statul se va împrumuta cu cel puțin 12 mld. euro de pe piețele financiare internaționale, asta în condițiile în care necesarul de finanțare total al României din acest an depășește 250 mld. lei, conform Ziarului Financiar. Anul trecut, România a împrumutat de pe piețele externe aproape 16 mld. euro prin emisiuni de obligațiuni în euro și dolari și 3,2 mld. euro prin plasamente private externe discutate direct cu giganții bancari. Acum, din totalul de 52 mld. euro, Ministerul Finanțelor estimează că între 12 și 14 mld. euro vor proveni din împrumuturile de pe piețele externe, prin intermediul emisiunilor de euroobligațiuni în perioada 2026-2028. „Conform perspectivelor privind deficitul bugetar şi a nevoilor de finanţare estimate pentru perioada 2026-2028, în baza actualelor asumpţii se au în vedere emisiuni de euroobligaţiuni de aproximativ 12-14 mld. euro/an, cu o frecvenţă de 3-4 emisiuni/an, în funcţie de evoluţia necesităţilor de finanţare”, se arată în documentul Ministerului Finanțelor legat de programul de eurobonduri. Potrivit estimărilor, necesarul total de finanțare anticipat de Guvern pentru acest an este de 265-275 mld. lei, 52-54 mld. euro. Ministerul Finanțelor urmează să obțină această sumă și prin intermediul împrumuturilor în lei și valută pe piața internă și internațională, dar suma finală va depinde de bugetul pe care guvernul Bolojan discută zilele acestea. Noul an se anunță dificil din punct de vedere financiar pentru că deficitul uriaș și datoria publică în creștere au făcut ca România să simtă din ce în ce mai tare povara dobânzilor. Astfel, statul a ajuns să plătească anual zeci de miliarde doar pentru dobânzile aferente datoriei publice. Acum, principala preocupare a Executivului este refinanțarea datoriei publice și finanțarea deficitului bugetar, care ar trebui ajustat la 6-6,5% din PIB în acest an. RECOMANDAREA AUTORULUI: La ce cifre s-au uitat Ilie Bolojan și viceprim-miniștrii la ședința de ieri, pentru bugetul României. Care sunt coordonatele pe care va fi construit bugetul pe 2026: inflația, creșterea economică, salariul mediu Început de an în forță: Guvernul Bolojan deja s-a împrumutat cu 1,2 miliarde de lei de la bănci, într-o singură zi
Un economist celebru explică cum funcționează economia: Puțini știu că banii sunt creați de băncile comerciale
Radu Georgescu avertizează într-o postare pe rețelele de socializare că în următorii ani, România va fi lovită de o recesiune economică puternică și contrazice afirmațiile reprezentanților Guvernului care declară că „vom avea creștere economică”. Georgescu explică cum funcționează economia și spune că puțini oameni știu că banii sunt creați de băncile comerciale. Într-o postare amplă publicată pe pagina personală de Facebook, economistul Radu Georgescu spune crede că perspectiva optimistă prezentată de Guvernul Bolojan nu ține cont de modul în care funcționează economia și susține că aceasta nu este condusă de firme sau de state, ci de sistemul bancar. Specialistul subliniază că banii sunt creați de băncile comerciale și crede că aceștia sunt echivalenți cu îndatorarea. „Puțini știu că economia nu mai este condusă de firme. Nici măcar de state. Economia este condusă de bănci. Puțini știu că banii sunt creați de băncile comerciale. Și că Bani = Datorie.” Cum a ajuns sistemul bancar să conducă economia globală Economistul oferă explicații cu privire la modul de funcționare a sistemului bancar, care conduce economia. Georgescu explică că până la începutul anilor 70 banii aveau acoperire în aur, iar dolarul american era legat de cantitatea de aur deținută de Statele Unite. Practic, banii erau limitați iar băncile acordau credite către firmele care generau plus valoare în economie și bunăstarea populației. Sistemul și schimbarea majoră au venit în 1971 când președintele Nixon a dat o lege prin care a decis decuplarea dolarului de aur. Din acel moment banii au devenit bani „FIAT”, care nu mai aveau acoperire fizică și erau creați electronic de bănci atunci când erau acordate creditele, în principal către firme. „Până în 1971 toți banii aveau acoperire în aur. Toți banii erau legați de $. Iar $ era legat de cantitatea de aur deținută de US. Deci nu se puteau printa bani fară numar. Deoarece banii erau limitați, băncile acordau credite în principal către firme. Acestea generau plus valoare în economie și bunastare pentru populație. Dar acest sistem s-a stricat în 1971. În 1971 președintele US Nixon a dat o lege și a decuplat banii de aur. Din 1971 toți banii nu mai au acoperire în nimic. Se numesc bani FIAT ( în latină FIAT înseamnă a face). Din 1971 toți banii sunt creați electronic de bănci atunci când dau credite. Banii sunt generați printr-o notă contabilă în sistemul contabil al băncii Activ = Pasiv.” Creditul ipotecar a devenit „oul de aur al băncilor” În opinia specialistului, mecanismul adoptat a făcut ca băncile să prefere finanțarea unor activități mai puțin productive precum creditele imobiliare, creditele de cosum sau creditele către stat, care sunt mai profitabile pe termen lung. De asemenea, economistul dă exemplul României, unde doar 20% din totalul creditelor sunt acordate către companii. În acest fel, creșterea economică a țării noastre din ultimii 10 ani s-a bazat pe datorie. „Deoarece băncile pot să genereze bani fară număr au realizat că este mult mai rentabil să finanțeze activități care nu sunt productive: credite imobiliare, credite de consum, credite către stat. Oul de aur al băncilor a devenit creditul ipotecar. Cei mai buni clienți al băncilor sunt cei care își iau un credit ipotecar pe 30 de ani. Aceștia vor munci ani de zile pentru a plăti prima dată rata la bancă”. În finalul mesajului său, Radu Georgescu atrage atenția că reducerea datoriei României cu 50 mld. lei va reprezenta un minus de 50 mld. pentru economie. În acest sens, specialistul crede că în 2026 economia țării va intra în recesiune și susține că efectele se observă deja pentru că economia și consumul scad. Un cunoscut analist financiar dă alarma: Creșterea TVA la 24% nu este exclusă în 2026 Un celebru economist face recensământul creșterilor de taxe ale Guvernului Bolojan: „Nu este o avalanșă cu creșteri de taxe. Este o operațiune specială a Guvernului”
La ce cifre s-a uitat Ilie Bolojan și viceprim-miniștrii la ședința de astăzi, pentru bugetul României.
Premierul Ilie Bolojan a avut astăzi o întâlnire cu vicepremierii pe tema bugetului de stat. Bugetul pe 2026 este în întârziere, deși ar fi trebuit să fie gata încă din luna noiembrie a anului trecut, astfel încât România să înceapă noul an cu un buget aprobat de Parlament. Coordonatele pe care este construit bugetul țin de evoluția economiei, a salariilor și a inflației dar, la construcția bugetului de anul acesta, Guvernul Bolojan a luat în calcul și creșterile de taxe, un factor extrem de important pentru influențarea veniturilor. Anul 2025 s-a încheiat fără buget aprobat pentru noul an și cu reforme amânate din cauza discuțiilor aprinse în coaliție. Pentru că totul trebuia pus la punct de urgență, Ilie Bolojan s-a întâlnit cu cei 5 viceprim-miniștri la Palatul Victoria pentru a discuta principalele priorități guvernamentale. Proiectul bugetului de stat este marea prioritate la început de an, mai ales că Guvernul nu a reușit să respecte Legea privind finanțele publice, care prevede că bugetul național trebuia aprobat de Parlament până pe 15 noiembrie. Așadar, România a trecut în noul an fără un buget, dar cu noi majorări de taxe și impozite locale care au stârnit reacții negative în rândul românilor. Pe lângă discuțiile legate de bugetul României, Bolojan și cei 5 viceprim-miniștrii au vorbit despre ce se întâmplă cu reforma administrației și cu reforma companiilor de stat. Guvernul urmează să decidă în următoarele săptămâni ce se va întâmpla cu cele mai problematice firme, câte vor fi dizolvate, comasate sau restructurate. Dacă vor fi. Situația nu e roz la alte companii mari, cum sunt Metrorex, Tarom sau CFR, unde pierderile au fost foarte mari în ultimii ani. Bugetul pe 2026 ar urma să fie construit pe linia nominală a PIB-ului, care e semnificativ mai mare decât anul trecut. În prognoza publicată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, instituția de profil a guvernului, PIB-ul României ar urma să treacă de 2.000 de miliarde de lei. Astfel, diferența dintre PIB-ul din 2025 de 1.909 mld. lei și cel de 2.045 mld. lei ar urma să fie de 7%, la care se mai adaugă aproximativ 3% marjă de eroare, ceea ce ar duce la o posibilă majorare totală de 10% a veniturilor bugetare în 2026, față de 2025. Bugetul public este construit atât pe coordonatele macroeconomice, inflație, creșterea economică, salariul mediu net, cât și pe eventualele manevre ale guvernului pentru a aduce mai mulți bani la buget sau pentru a reduce cheltuielile. Din cifrele publicate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză reiese că PIB-ul României ar urma să crească până la 2.045 miliarde de lei, iar creșterea economică reală va fi de numai 1%. Inflația, principala provocare a economiei românești, ar urma să scadă până la 6,5%, în timp ce cursul mediu de schimb va fi de 5,11 lei/euro. Rata șomajului înregistrată la finalul lui 2026 ar urma să rămână neschimbată față de 2025, la nivelul de 3,4%, în timp ce numărul de salariați ar urma să scadă de la 5.468 milioane, la 5.466 milioane. Salariul mediu net lunar ar urma să crească de la 5.263 lei în 2025, la 5.555 lei. De asemenea, Executivul a venit cu explicații după ce contribuabilii, dar și o parte din autorităție locale, și-au exprimat nemulțumirea odată cu creșterea taxelor și impozitelor de la 1 ianuarie. Guvernul spune că se așteaptă la venituri mai mari cu 30% decât anul trecut după majorarea impozitelor pe locuințe, terenuri și mijloace de transport. Suma colectată în plus la bugetul de stat ar urma să fie, potrivit estimărilor, de 3,7 mld. lei. „Aplicarea noilor cuantumuri ale impozitelor pe proprietate conduce la o creştere estimată a veniturilor din această sursă cu aproximativ 3,7 miliarde lei în anul 2026, respectiv peste 30% faţă de anul 2025 (Clădiri: +1,42 mld lei, Terenuri: +1,09 mld lei, Autoturisme / mijloace de transport: +1,18 mld lei)”, a transmis Guvernul Bolojan. RECOMANDAREA AUTORULUI: Guvernul Bolojan explică creșterile de taxe locale: Erau cele mai mici din Europa. Speră să adune 4 mld. lei în plus la buget în 2026 Guvernul Bolojan anunță vremuri bune. PIB-ul României sparge borna de 2.000 de miliarde de lei în 2026
Consilierul lui Isrărescu de la BNR: Reducerea de 10% în administrație nu e suficientă
Eugen Rădulescu, consilier în cadrul Băncii Naționale a României, crede că reducerea de 10% a cheltuielilor din administrație nu va fi suficientă și susține că ar trebui renunțat la modelul ceaușist de împărțire a teritoriului. Consilierul lui Isărescu a comparat situația actuală a României cu cea din anii ’60 și a transmis că nu există dorință de modernizare. Întrebat dacă procentul de 10% pentru reducerea cheltuielilor în administrație este suficientă, consilierul BNR a explicat că nu, pentru că cheltuielile bugetare și cheltuielile administrației publice sunt foarte mari. Rădulescu a menționat că subiectul reorganizării administrativ-teritoriale este ignorat și contribuie la risipa resurselor. Mai mult, acesta a transmis că suntem în continuare în România anilor 60 a lui Ceaușescu și spune că nu vrem „sub nicio formă” să ne modernizăm. „Nu e suficient pentru că cheltuielile bugetare, cheltuielile administrației publice, sunt foarte mari. Partea care mă îngrijorează cel mai tare în această privință este că subiectul reorganizării administrativ-teritoriale pare să fie înmormântat. Avem 41 de județe și 3.200 de localități, ceea ce pentru o țară de dimensiunea României este o risipă colosală. Suntem în continuare în România anilor ’60 a lui Ceaușescu și nu vrem sub nicio formă să ne modernizăm. Aici e marea problemă”, a explicat Eugen Rădulescu. Rădulescu a explicat că după ce guvernul a ajuns la un deficit bugetar de 9,3% în 2024, românii nu au avut de ales decât să facă sacrificii și să strângă cureaua. Acesta crede că în 2026 cei mai afectați vor fi tot români cu venituri mici. De asemenea, consilierul spune că în lipsa unor reforme reale guvernul va fi nevoit să recurgă din nou la împrumuturi. „Guvernul a promis că în 2024 îl va scădea de la 7 la 5% și l-a scăzut de la șapte la 9,3. Într-un an de pace, fără crize, fără probleme serioase.. să ajungi la un deficit bugetar de 9 și ceva la sută este extraordinar de serios și extraordinar de periculos. Practic, trăiești pe datorie, iar 9% este un deficit absolut uluitor de mare. Înseamnă că o lună din tot anul am trăit pe bani împrumutați. Nu se poate să trăim la nesfârșit în felul acesta.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Consilierul lui Mugur Isărescu avertizează: În 2026, România ar putea ajunge în situația Greciei. Rămânem fără BANI pentru pensii și salarii BNR anunță că rezervele de valută ale României au scăzut la sfârșitul anului trecut. Care sunt cauzele pentru care s-au prăbușit
Aberațiile noilor taxe și impozite Bolojan
Anul 2026 aduce cu sine, pe lângă creșterea masivă a impozitelor la locuințe, și creșterea considerabilă a impozitelor la toate tipurile de mașini (cilindrice, hibrid, electrice, pe motorină sau diesel). Însă, nu creșterea în sine e alarmantă, ci mai ales faptul cu proprietarii de mașini hibride, cu norme reduse de poluare, ajung să plătească sensibil mai mult decât șoferii unor autoturisme vechi, mari poluatoare. Deși, teoretic, Guvernul a intenționat să colecteze mai mulți bani pe principiul „poluatorul plătește”, practica financiară nu descurajează mașinile vechi și extrem de poluante. Mașina devine un lux în 2026, pe lângă creșterile de impozite, șoferii confruntându-se cu scumpiri în lanț la RCA sau carburanți. Impozitul auto pentru autoturismele înmatriculate în România este calculat începând de la 1 ianuarie în funcție de capacitatea cilindrică, de norma de poluare și de prețul mașinii. De la 1 ianuarie 2026, acesta a fost construit pe baza unui criteriu administrativ stabil și ușor de aplicat, respectiv capacitatea cilindrică a motorului, exprimată în fracțiuni de 200 cm³, explică Biroul de presă al Guvernului. Noul sistem de impozitare a mașinilor ține cont de capacitatea cilindrică a motorului ”Acest mecanism, utilizat în mod tradițional, a fost menținut ca structură de bază pentru a asigura continuitate, predictibilitate și aplicare uniformă la nivelul autorităților locale. Autoritățile erau pregătite, software-urile lor erau adaptate la aceste tipuri de calcule legate de capacitatea cilindrică a motorizării”, explică reprezentanții Guvernului Bolojan. Impozit auto 2026 Sursa Foto: Shutterstock Mai mult, scumpirea este imputabilă ”reformei aferente jalonului PNRR M59”, însă ”nu a fost modificată arhitectura sistemului, ci valorile aplicabile fiecărei fracțiuni de 200 cm³”. Valori diferențiate și în funcție de norma de poluare Euro În continuare, Biroul de presă al premierului Bolojan explică faptul că impozitele sunt diferențiate, dar bazate pe criterii obiective, compatibile cu cerințele PNRR. Mai mult, noile norme vizează încurajarea unor autoturisme mai puțin poluante Aceste valori au fost diferențiate în funcție de norma de poluare Euro a vehiculului, astfel încât impozitarea să reflecte impactul diferit asupra mediului al vehiculelor cu aceeași cilindree, dar tehnologii diferite. Prin această abordare, vehiculele încadrate în norme Euro mai vechi suportă valori mai ridicate pe fracțiune, în timp ce vehiculele conforme cu standarde Euro recente beneficiază de valori mai reduse sau de creșteri temperate ale impozitului. Diferențierea este bazată pe criterii obiective, armonizate la nivel european și ușor verificabile, fiind compatibilă cu cerințele de politică publică asumate prin PNRR. În acest mod, sistemul fiscal transmite un semnal economic coerent, urmărind internalizarea costului de mediu și orientarea comportamentului de consum către vehicule mai puțin poluante, fără introducerea unei taxe noi și fără riscuri administrative. De ce a ajuns impozitul la o mașină hibrid mai mare decât în cazul unei mașini diesel Însă, în ciuda bunelor intenții de a încuraja folosirea unor mașini slab poluatoare și stimularea achiziției de mașini cu tehnologii inovatoare, în practică posesorii de mașini hibrid s-au trezit cu impozite uriașe, spre deosebire de proprietarii unor ”conserve” pe 4 roți și diesel. Cum se conduce o masina diesel, sursa foto: Envato Deși, în teorie, Guvernul a intenționat ca, prin majorarea impozitelor auto, să colecteze mai mulți bani pe principiul „poluatorul plătește”, cu o latură de majorare pentru vehiculele considerate de lux, practica financiară nu descurajează mașinile vechi și extrem de poluante. Un automobil hibrid cu capacitate cilindrică mare, de peste 2.0 litri, va determina plata unui impozit anual de aproape 1.000 de lei, deși nivelul de emisii este unul dintre cele mai scăzute în rândul mașinilor noi existente pe piață. Pe de altă parte, un automobil extrem de poluant (precum sunt cele echipate cu motoare de 2 litri benzină fără catalizatori sau celebrele 1.9 TDI), cu norme de poluare de până la Euro 3, va plăti doar 297 de lei anual. Normele de poluare Euro 0 și Euro 3 sunt în aceeași categorie, încurajându-se mașinile vechi și poluante Poluare – Foto: Pixabay – Caracter ilustrativ Potrivit Profit.ro, deși normele stipulează introducerea normelor de poluare de la Euro 0 la Euro 3 în aceeași categorie, diferențele tehnice dintre aceste sunt foarte mari. În consecință, se încurajează păstrarea sau chiar cumpărarea mașinilor non-euro, care sunt mai vechi de 22 de ani și emit peste 200 de grame CO2 pe km. Diferență exagerată între unele capacități cilindrice. Cine beneficiază de reduceri Mai mult, mai scrie sursa citată, diferența de impozit provine și din menținerea unei diferențe exagerate între unele capacități cilindrice: de la sub 2.0 litri la 2.0 – 2.6 litri impozitul crește cu peste 60 de lei la fiecare 200 cm3, deși în cea de-a doua categorie există o serie de motorizări eficiente care echipează multe mașini relativ moderne. În general, vorbim despre motoare de 2.2 litri, dar în intervalul respectiv sunt mai multe tipuri de motoare cu emisii reduse de CO2. Autovehiculele cu sistem de propulsie care au emisii de CO2 mai mici de 50 g/km (PHEV) vor beneficia, începând cu 2026, de o reducere a impozitului auto de maxim 30%, prin decizie Consiliului Local. Autovehiculele complet electrice vor datora un impozit unic, în valoare de 40 de lei. Tabelul de emisii al Guvernului nu are nicio logică Dacă parcurgem tabelul de emisii introdus de Guvernul Bolojan, putem constata imediat unde sunt cele mai mari discrepanțe. La motorizările reduse, impozitul scade infim, în schimb la motoarele cu capacități foarte mari hybrid, impozitul crește la valori enorme. La motorizarea până în 1.6 litri, plaja de impozite scade cu doar 3,2 lei/200 cm3, de la Euro 0 la hibrid. La motorizarea între 1.6 litri și 2.0 litri, impozitul pe fiecare 200 cm3 scade cu doar 5,1 lei de la Euro 0 – Euro 3 până la hybrid. La motorizarea 2.0 litri – 2.6 litri – categoria cea mai expusă la dezechilibre – impozitul scade gradual de la 92,2 lei/200 cm3 la 76,3 lei/200 cm3 (hibride), adică o diferență de 15,9 lei. În această categorie, cel puțin 3 mărci vând motoare full-hybrid cu emisii foarte reduse: Ford, Mazda și Toyota. La motoarele cu capacități foarte mari, impozitele cresc gradual la valori de până la
Surpriza de la Guvern. Cu cât va scădea inflația în 2026
După ce a anunțat vremuri mai bune și o evoluție a economiei în acest an, Guvernul Bolojan vine cu o surpriză în plus pentru români. Prognoza publicată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, instituția de profil a guvernului, arată că inflația României va scădea până la 3,6% spre finalul lui 2026. După un an în care românii au strâns cât de tare s-a putut cureaua, 2026 se anunță a fi un an în care presiunea începe să scadă. Inflația, controversa economiei românești care a marcat anul 2025, pare că se va redresa. Totuși, bugetul României pe 2026 este încă inexistent și, dacă bugetul nu este încă publicat, nici coordonatele prezentate nu pot fi sigure. Mai mult decât atât, România a intrat în 2026 cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană dar, previziunile Guvernului rămân optimiste și arată că inflația ar urma să scadă în a doua parte a anului până la 3,6%. Însă „surpriza” Executivului nu va veni fără sacrificii din partea românilor. În decembrie, România arăta ca o țară care a crescut pe hârtie, dar care a rămas cu aceleași greutăți în buzunar și la intrarea în noul an. De la 1 ianuarie românii s-au lovit de noile presiuni fiscale, taxe și impozite care s-au dublat, sau chiar triplat în unele cazuri, dar și de înghețarea veniturilor care vor avea un impact direct asupra consumului. Conform ultimelor date publicate de INS, economia românească gâfâie, consumul a scăzut cu 4,8% în noiembrie 2025 față de aceeași lună din 2024. 2025 a rămas pe retinele multora drept anul în care au fost afectați direct de pachetele de austeritate ale Guvernului Bolojan. Și, deși Executivul e optimist cu privire la perspectivelele pentru noul an, economiștii avertizează că 2026 va fi cel puțin la fel de greu ca 2025. Rămâne de văzut însă dacă măsurile fiscale și sacrificiile românilor vor conta atunci când se va trage linie. RECOMANDAREA AUTORULUI: Guvernul Bolojan anunță vremuri bune. PIB-ul României sparge borna de 2.000 de miliarde de lei în 2026 Călcâiul lui Ahile. Datoria publică a țărilor din Uniunea Europeană pune presiune pe întreaga economie. Care e situația României comparativ cu alte state membre