Ministerul Finanțelor spune că deficitul bugetar al României a scăzut
România a închieat primele 11 luni ale anului 2025 cu un deficit bugetar ceva mai mic față de aceeași perioadă din anul precedent, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Deficitul bugetar s-a situat la 121,77 miliarde de lei, echivalentul a 6,40% din PIB, în scădere cu 0,74% față de nivelul înregistrat în 2024, echivalent a 7,15% din PIB. Ministerul Finanțelor spune că datele de la finalul lunii noiembire „confirmă eficiența măsurilor adoptate de Guvernul României”, iar evoluția este susținută de o „creștere consistentă a veniturilor și direcționarea resurselor către investiții și proiecte finanțate din fonduri europene”. Victoria e surprinzătoare mai ales pentru premierul Ilie Bolojan care spunea în luna septembrie că deficitul bugetar nu va putea fi coborât în acest an sub 8% din PIB și că abia în 2026 ar urma să ajungă în jurul valorii de 6%. „În toamna acestui an, practic, suntem cu evaluările că nu vom putea coborî sub 8% până la finalul anului. Acestea sunt datele în momentul de față. Depinde de măsurile care se mai iau, depinde de ceea ce se întâmplă cu eșalonarea unor investiții. Dar timpul, nemaifiind foarte lung la dispoziție, anul acesta impactul măsurilor care au fost adoptate nu este relevant. Anul viitor ar trebui să coborâm cât mai aproape de 6% deficit, în așa fel încât situația în care cheltuielile de funcționare încep să nu crească cu mult mai mult decât veniturile.” Când vine vorba despre venituri, în perioada ianuarie-noiembrie 2025, veniturile totale ale României au însumat 591,91 miliarde de lei, în creștere cu 13% față de aceeași perioadă din 2024. Ca pondere în PIB, veniturile au crescut cu 1,34%, evoluție susținută de veniturile curente și de fondurile europene. De asemenea, încasările din impozitul pe salarii și venit au ajuns la aproximativ 53 miliarde de lei, cu 19,4% mai mult decât anul trecut. Contribuțiile de asigurări sociale au însumat 189,71 miliarde de lei, în creștere cu 10,1% față de 2024 iar încasările din impozitul pe profit au ajuns la 39,30 miliarde de lei, cu 14,2% mai mult decât în perioada similară a anului trecut. În ceea ce privește taxele pe consum, încasările nete din TVA au ajuns la 120,59 miliarde de lei, o creștere de 11,1%, în condițiile în care rambursările de TVA au fost mai mari cu 7,3% față de 2024. Totodată, veniturile din accize au crescut cu 3,7% și au ajuns la 43,69 miliarde de lei, iar sumele rambursate de Uniunea Europeană au marcat o creștere de 47,5%. RECOMANDAREA AUTORULUI: În timp ce inflația României scapă de sub control, țările UE caută soluții pentru redresare. Investitorii devin tot mai prudenți iar BNR avertizează că 2026 va fi un an dificil pentru economia românească Duș rece de la Comisia Europeană pentru Guvernul Bolojan: 2026 va fi un an complicat pentru România. Deficitul bugetar va rămâne peste 6% din PIB
Marii câștigători ai austerității Crăciunului la români. Analist economic: „Va fi o cursă infernală după promoții” / „În 2026, supraviețuirea va fi cuvântul de ordine”
Sunt scenarii sumbre pentru sărbătorile din acest an, unul aflat în zodia austerității bugetare. Inflația și taxele impuse de Guvernul Bolojan au făcut cheltuielile din buzunarul românilor să fie tot mai greu de suportat. Prețurile la produsele tradiționale pentru masa de Crăciun au crescut, astfel că românii sunt nevoiți să scoată mai mulți bani pentru masa de sărbători. Analistul Adrian Negrescu a făcut pentru Gândul o analiză a Crăciunului din 2025 – aflat, susține specialistul economic – sub semnul promoțiilor și într-o cursă infernală pentru căutarea celor mai bune prețuri la produsele de sezon. Interlocutorul Gândul a explicat că, în acest context, printre principalii câștigători se află marile companii chinezești, care prin site-urile de vânzări online își vor mări considerabil veniturile, mai ales în preajma sărbătorilor. „Pentru majoritatea românilor, probabil va fi un Crăciun la promoție, nu neapărat din perspectiva cadourilor, cât din prisma bunătăților pe care le vor pune pe masa de de sărbători. Va fi o cursă infernală în căutarea celor mai bune prețuri, a celor mai bune promoții făcute de marile magazine, care vor defini, din multe puncte de vedere modul în care arată masa noastră de sărbători. Vedem deja această febră a cumpărăturilor că se conturează în jurul promoțiilor făcute de magazine. Vedem că puterea de cumpărare a populației a scăzut, iar mulți dintre români caută cele mai ieftine produse din magazin, în dorința de a-și asigura o masă cât de cât îndestulată pentru sărbători. Probabil, inclusiv cadourile de Moș Crăciun vor fi la promoție, Moș Crăciun urmând să fie unul cu discount în acest an. Mare parte dintre dintre români vor căuta produse mai ieftine, încercând, spre deosebire de anii ani trecuți, să cheltuiască mai puțin pentru masa și pentru cadourile de Moș Crăciun. Cred că printre principalii câștigători se află marile companii chinezești care prin site-urile de vânzări online probabil vor câștiga o felie nesperată din această piață”, a precizat analistul economic. „Veniturile vor fi grav afectate de inflație și de înghețare a salariilor și pensiilor” Adrian Negrescu recunoaște că anul 2026 va fi un an plin de provocări, un an în care va depinde de fiecare în parte cum va ști să se adapteze provocărilor generate de inflație, de creșterile de taxe, de problemele care ne înconjoară din ce în ce mai mult. „Altfel spus, este un an în care în supraviețuirea va fi cuvântul de ordine pentru majoritatea populației, a căror venituri vor fi grav afectate de inflație și de înghețare a salariilor și pensiilor. Iar pentru restul, pentru cei care câștigă ceva bani în economie și au putere de muncă, va fi, din punctul meu de vedere, și anul oportunităților, pentru că probabil vor avea posibilitatea să găsească mai multe locuri de muncă decât în 2025. Și asta în condițiile în care mare parte dintre companiile din economie s-au restructurat deja, adică și-au adaptat promoțiile, serviciile, schemele de personal la actuala realitate economică și care probabil în 2026 vor încerca să-și extindă cotele de piață. Adică, să angajeze oamenii în căutarea unei creșteri economice care probabil din a doua parte a anului va deveni realitate”, a conchis Adrian Negrescu. Sursă foto: Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Crăciunul ca-n vremurile bune sau mai auster ca niciodată? Cât îi costă pe români masa de sărbători: „Vom avea un Crăciun la suta de grame” Masa de Crăciun, în funcție de buget. Cât s-au scumpit alimentele pe care românii le cumpără înainte de sărbători – ANALIZĂ XTB
Ungaria și România, datornicii Europei
România se confruntă cu un nou record negativ în privința datoriei publice. Ce face statul când are nevoie disperată de bani pentru a reechilibra bugetul țării? Se împrumută de la cetățeni. În 2025, anul unei crize economice generalizate, cu impact la nivelul întregii țări, s-a înregistrat un record istoric pentru programul de titluri de stat emise de Guvern. Însă, și vecinii unguri recurg în foarte mare măsură la titlurile de stat promovate de Guvernul Orbán, ajungând chiar să dețină averi personale mai mari decât PIB-ul Ungariei. România și Ungaria ocupă nedoritul loc de codașe ale Europei la capitolul datorie publică, procente uriașe din PIB-ul fiecărei țări reprezentând această datorie. Însă, există și o mare diferență: spre deosebire de vecini, care au o poziție marcantă pe scena mondială și ușa deschisă la Casa Albă prin premierul Viktor Orbán, România se pierde în irelevanță geopolitică. În 2024, circa 13% din suma totală împrumutată de România a provenit de la populație, pondere record la vremea respectivă ce a fost deja depășită în 2025. Potrivit ministrului Finanţelor, Alexandru Nazare (foto), în acest an românii au investit în total, în cele 11 ediţii FIDELIS, peste 21 de miliarde de lei, un record istoric pentru programul de titluri de stat al Ministerului de Finanțe. Ministrul Finantelor, Alexandru Nazare. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO Potrivit datelor oficiale, totalul deținerilor titlurilor de stat este de 52% din PIB, față de numai 15% din PIB în pandemie. Importanța acestor subscrieri este tot mai mare în condițiile în care nevoia de finanțare a statului este în creștere. Record istoric în 2025 – românii au investit peste 21 miliarde de lei în titluri de stat Potrivit ministrului, cea mai căutată în 2025 a fost emisiunea în euro pe 10 ani, „un semnal clar că tot mai mulţi români preferă stabilitatea şi randamentele predictibile, alegând să îşi plaseze economiile pe termen lung”. Nazare a menţionat că 2025 este „cel mai bun an din istoria programului”. În total, în 11 ediții FIDELIS derulate în 2025, românii au investit peste 21 miliarde lei – un record istoric pentru program. Titlurile de stat Fidelis au DEBUTAT la Bursa de Valori Bucureşti. Tot mai mulți români devin acționari ai statului Ministrul Finanţelor mai spune că rezultatele FIDELIS de până acum înseamnă că tot mai mulţi români „aleg să fie, indirect, acţionari ai statului român”. „Plasându-şi economiile în titluri de stat, românii îşi declară încrederea în România şi în capacitatea statului de a oferi instrumente sigure de economisire. FIDELIS are potenţialul de a atrage şi mai mulţi investitori pe termen lung. Nu în ultimul rând, îmi doresc ca programul să devină o opţiune tot mai relevantă pentru românii care locuiesc în alte colţuri ale lumii şi care caută modalităţi sigure de a investi acasă. România merită toată încrederea noastă”, mai spune ministrul Alexandru Nazare. Statul își propune să atragă 60 de miliarde de lei de la populație în 2026, prin emisiunile de titluri de stat Tezaur și Fidelis, bazându-se în continuare pe dobânzile atractive pe care le au aceste instrumente în comparație cu principalul ”competitor” reprezentat de depozitele bancare, conform documentelor Ministerului de Finanțe. În 2024, circa 13% din suma totală împrumutată de România (local și internațional) a provenit de la populație, pondere record la vremea respectivă, ce a fost deja depășită încă din noiembrie acest an. În tot anul 2024, statul a împrumutat de la populație aproximativ 32,7 miliarde de lei. Statul a atras, în 2025, aproape 45 miliarde lei de la populație. Pentru 2027, și-a propus să atragă 70 de miliarde de lei În același timp, pentru 2027, strategia de administrare a datoriei publice, potrivit datelor MF, vorbește despre o țintă de 70 de miliarde de lei pentru finanțările atrase de la populație, mai mult decât dublul celor atrase în 2024. Cumulat, în cele 11 luni scurse complet din acest an, Guvernul a împrumutat de la populație în 2025 aproximativ 44,6 miliarde de lei – aproximativ 16-17% din totalul creditelor luate de Guvern pentru acoperirea necesarului de finanțare din acest an. Faptul că aproape 20% din necesarul de finanțare este contractat de la populație este un progres major comparativ cu anii anteriori, când această cifră nu depășea nici 3%. Datoria externă a țării a depășit pentru prima dată pragul de 547 miliarde de lei Cele mai recente date disponibile, de la finalul lunii noiembrie, arată că datoria publică a României a crescut în iulie 2025 la 1.070 miliarde de lei, echivalentul a 58,9% din PIB, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. Creșterea este alimentată de majorarea împrumuturilor pe termen mediu și lung, în timp ce datoria externă a depășit pentru prima dată pragul de 547 miliarde de lei. Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a crescut până la nivelul de 58,9%, de la 57,3% în iunie (PIB conform comunicatului INS din 10 octombrie 2025). În iulie 2025, datoria pe termen mediu şi lung a crescut la 1.004,9 miliarde de lei, de la 975,238 miliarde de lei, în iunie 2025, iar cea pe termen scurt a urcat la 65,19 miliarde lei, de la 64,62 miliarde de lei, în luna anterioară. Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 884,026 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 166,6 miliarde de lei. Titlurile de stat însumează 6% din datoria publică totală a României, în Ungaria 20% Strategia Ministerului de Finanțe vizează creșterea ponderii populației în total datorie publică, o sursă de capital stabilă pentru stat, mai ales la nivelul ridicat al dobânzilor. În acest context, instrumentele de tipul Tezaur și Fidelis au ajuns să reprezinte 6% din datoria publică totală a României, ajungând la peste 67 miliarde de lei în august 2025. Presate de deficitul record, în 2025 Finanțele au emis titlurile Fidelis în fiecare lună. Loc este de creștere a ponderii populației în datoria României, având în vedere exemplul din regiune al Ungariei, țară care a ajuns la un nivel de 20% al segmentului de populație în total datorie. Succesul investițiilor în titluri de stat arată popularitatea acestora, explicabilă dacă ținem cont că
Dan Dungaciu: Guvernul Bolojan începe să conducă prin ordonanțe sau alte forme care n-au nicio legătură cu democrația
Într-o emisiune transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, analist, sociolog și geopolitician, a făcut o analiză critică privind modul de guvernare al actualei coaliții, acuzând lipsa de democrație în demersurile de până la acest moment. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Invitat în emisiunea lui Marius Tucă, prof. univ. dr. Dan Dungaciu acuză Guvernul Bolojan că ar fi avut acțiuni nedemocratice, prin asumările de răspundere luate în coaliție privind cele două pachete de măsuri de reducere a deficitului bugetar. Acesta susține că, în loc să se discute, să se negocieze și să se voteze, aceste măsuri sunt asumate într-un mod nedemocratic. „Bătălia mare este pentru a ajunge la putere. Nu ne luptăm din principiu cu slugile, ne luptăm cu stăpânii, iar pentru asta trebuie să ajungi la putere. Asta e regula numărul unu. Restul sunt povești sau comentarii politice pe care noi nu le facem. Începând de la ce se întâmplă în Parlament. Parlamentul acesta, și colegii noștri știu foarte bine asta, Guvernul acesta începe să conducă prin ordonanțe, prin diverse forme care nu au nicio legătură cu democrația.” De asemenea, Dungaciu atrage atenția și asupra subiectului stabilirii bugetului pentru 2026, care, după spusele sale, în trecut necesita o perioadă lungă de discuții și negocieri, în acest an fiind adoptat fără o dezbatere reală. „Practic, ați văzut și cum s-a votat bugetul. Vreau să-i întreb de detalii tehnice. Acum, și vreau să știți cel mai bine, 10 ani, 20, 30 de ani la un buget se stătea, nici nu se mai termina. Erau dezbateri în comisii, se stătea, se negocia. Și acum, în două zile, 24-48 de ore, se închide totul. Ei, aia e paradigma de funcționare a statului român. Nu votăm nimic, nu avem nicio coaliție, nu facem nicio coaliție nici la nivel local, județean, consilii, Parlament și așa mai departe. Pentru că încercăm, inclusiv, să atragem atenția asupra acestui aspect.”
După succesul moțiunii simple, Diana Buzoianu încearcă să-și salveze scaunul
Ministerul Mediului a supus Executivului spre aprobare obiectivul de investiții „Reabilitarea Bazinului de Apă Curată și a lucrărilor anexe pe râul Doftana, județul Prahova”. Este vorba de Bazinul de Apă Curată de la Voila, complex din care face parte și Barajul Paltinu, a cărui defecțiune a lăsat fără apă curentă 130.000 de oameni. Gândul a intrat în posesia acestui document. Diana Buzoianu a fost sancționată simbolic pentru gestionarea defectuoasă a crizei care a lăsat 100.000 de oameni din două județe, iar moțiunea simplă de luni inițiată de AUR a trecut, cu ajutorul PSD. Deși moțiunea nu a dus la demiterea efectivă a ministrei Mediului, ea constituie un puternic vot de blam în cadrul coaliției. Bazinul de Apă Curată (B.A.C) și lucrările conexe fac parte din Sistemul Hidrotehnic Voila (S.H. Voila), care asigură apa curată în caz de turbiditate crescută. Acestea sunt în administrarea Administrației Naționale Apele Române București și operate de S.C. Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A. Bazinul de Apă Curată a fost construit între anii 1982 – 1986 și pus în funcțiune în 1988 Potrivit notei de fundamentare, Priza Brebu și Bazinul de Apă Curată Lunca Mare au drept scop mărirea gradului de siguranță a Sistemului Hidrotehnic Prahova Teleajen ( S.H.P.T.), care asigură sursa de apă potabilă în Ploieşti și platforma industrială Brazi în perioadele critice de ape cu debite mărite și turbidități ridicate pe râul Doftana. Priza Brebu și Bazinul de Apă Curată Lunca Mare sunt lucrări pentru menținerea turbidității apei brute la valori optime în vederea tratării apei, până la depășirea perioadei de viitură. Bazinul de Apă Curată a fost construit între anii 1982 – 1986 și a fost pus în funcțiune din anul 1988. La scurt timp după darea în exploatare a bazinului, s-au înregistrat unele deficienţe de comportare, materializate prin deformaţii ale pereului de dale şi exfiltraţii. 9 img doc Potrivit documentului înaintat de Diana Buzoianu spre aprobarea premierului Bolojan, finanțarea obiectivului de investiții se realizează din fonduri de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, din veniturile proprii ale Administrației Naționale ”Apele Române“, precum și din alte surse legal constituite. Bazinul de la Voila e în pericol de pierdere totală a capacității de stocare Reparaţiile repetate nu au rezolvat deficiențele de comportare, deformaţii şi exfiltraţii fiind înregistrate în continuare, în ultimii ani cu intensitate chiar mai mare. Situația existentă a impus ca din anul 2008 și până în prezent bazinul de apă curată să funcționeze cu restricții și anume: nivelul maxim al apei în bazin 479,00 mdM (față de cel proiectat – 480,20 mdM). Barajul de la Voila riscă să devină nefuncțional în viitorul apropiat. Foto: Salutfagaras.ro Expertizele din anii trecuți au evidențiat că deteriorările constatate pun în pericol integritatea structurală a bazinului și pot duce la pierderea integrală a capacității de stocare, se mai arată în document. În cadrul documentației de avizare a lucrărilor de intervenții, proiectul propune o serie de măsuri complexe. În final, oportunitatea investiției vizează: stoparea circulației apelor mineralizate cu săruri sulfatice din versantul drept către albia râului Doftana pe culoarul care subtraversează Bazinul de Apă Curată; refacerea etanșării pereului de pe taluzurile interioare și de pe radier; stoparea avariilor repetate ale conductei de aducțiune dintre la Bazinul de Apă Curată și Sistemul Hidrotehnic Voila; urmărirea tasărilor digurilor de contur prin executarea unui sistem de piezometre amplasate în zona cu deformații. Proiectul va genera noi locuri de muncă, se mai laudă Buzoianu Scopul lucrărilor de intervenție este de aducere a Bazinului de Apă Curată Lunca Mare la starea de siguranță normală. Nu în ultimul rând, impactul prognozat pe durata dezvoltării proiectului asupra mediului socioeconomic va fi pozitiv, căci vor fi create noi locuri de muncă pentru comunităţile locale în zona în care vor fi efectuate lucrările, se mai arată în document. În vederea adoptării de către Guvern a acestui proiect de act normativ s-a obținut avizul Consiliului Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Național și Locuințe nr. 55 din 9.12.2025 și al ministerelor interesate, se mai arată în documentul semnat de Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor. Inflație de politruci USR în funcțiile cheie din domeniul hidrografic, inclusiv la stația din Voila Mai mulți politicieni cu legături cu USR ocupă funcții publice direct responsabile de situația de la Paltinu. Astfel, 4 persoane apropiate de USR au funcții direct responsabile de problema care a lăsat 100.000 de oameni fără apă potabilă. Este vorba de secretara de stat pe probleme cu apa, directorul Apelor Române, de directorul tehnic ESZ Prahova și șeful stației de apă de lângă Paltinu. Sursa foto: Mediafax Foarte recent, ministrul Mediului, a declarat în exclusivitate pentru Cotidianul că ia în calcul chiar desființarea operatorului de apă ESZ din județul Prahova. Buzoianu acuză faptul că în județ sunt practicate printre cele mai mari prețuri la apă din întreaga țară, prețuri care ar fi influențate inclusiv de organizarea operatorului de apă. Însă, directorul tehnic al operatorului a fost propus chiar de USR. Totodată, șeful sistemului hidrotehnic din Voila este userist, scrie Cotidianul. „Specialiștii” USR provin din pepiniera de cadre. Deși partidul pledează pentru transparență, șefii Apelor au averile la secret Mihai-Cristinel Cheșcă este prezentat pe site-ul ESZ Prahova drept șef sistem hidrotehnic în cadrul companiei. Mai multe documente ale asociației confirmă faptul că acesta este șef al stației din Voila, numită inițial Paltinu. Stația din Voila este chiar stația de tratare de lacul Paltinu, locul unde s-a produs criza care a lăsat oameni din județele Prahova și Dâmbovița fără apă potabilă. Conform declarației de interese depusă de Cheșcă în 11 noiembrie 2024, la numirea în funcție, acesta este șeful USR Băicoi. El este și membru al biroului județean al USR Prahova. Directorul tehnic al ESZ Prahova a fost propus de USR București. Conform surselor Cotidianul, Răzvan Radu a fost propus în funcția de director tehnic al ESZ Prahova de USR București. Acesta nu are declarația de avere și nici declarația de interese publice pe site-ul eszph. Directorul Apelor Române, Florin Ghiță, a fost numit chiar de Diana Buzoianu. Deși USR a pledat mereu pentru transparență, acesta nu
Cum trăiește un pensionar din România comparativ cu unul din Europa. În timp ce pensiile românilor îngheață, vecinii caută soluții, iar Vestul investește în confortul seniorilor
Pensiile românilor sunt înghețate anul acesta, după ce anterior indexarea de la 1 ianuarie 2025 nu s-a mai acordat. Dacă asta nu era de ajuns, pensiile vor fi înghețate și în 2026, după ce indexarea a fost anulată din cauza deficitului bugetar foarte mare. Premierul Ilie Bolojan a declarat că intenția Guvernului este ca pensiile să rămână neschimbate anul viitor și pregătește oficial o nouă ordonanță trenuleț în care va fi inclusă înghețarea pensiilor și salariilor bugetarilor pe 2026. În paralel, vecinii noștri fac eforturi în încercarea de a le oferi cât mai mult confort vârstnicilor. Chiar dacă situația vecinilor noștri nu e mai bună, măcar se încearcă. Bulgaria va crește pensiile cu 7,6% iar Ungaria pregătește a 14-a pensie. În Germania a fost adoptat pachetul controversat de pensii, iar Elveția introduce a 13-a pensie lunară. „Conform legislației pe care am adoptat-o deja, nivelul de salarizare, deci pensiile și salariile nu vor scădea, dar nu se vor majora, așa este programarea în momentul de față și toate angajamentele noastre față de Comisia Europeană, față de creditorii noștri, toate calculele legate de reducerea deficitului se bazează și pe această măsură”, a declarat Ilie Bolojan. Premierul Ilie Bolojan sustine o conferinta de presa cu privire la reforma pensiilor in sitemul de Jutitie, marti, 29 iulie 2025, in Bucuresti. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO Doar 19% din pensionarii români au un trai decent Aproximativ 4.692.612 pensionari erau înregistrați în octombrie 2025 în România, iar pensia medie era de 2.818 lei. Din cauza faptului că pensiile românilor nu vor fi indexate la 1 ianuarie cu inflația, valoarea punctului de referință rămâne de 81 de lei, deși ar fi trebui să urce până la 88 de lei. Cum punctul de pensie va fi înghețat, veniturile românilor nu vor crește în 2026 și o posibilă majorare este așteptată abia din 2027, în funcție de evoluțiile bugetare și economice. Din cei peste 4 milioane de pensionari, doar 900.000 au un venit de aproximativ 3.600 de lei pe lună. Pensionarii din România cu venit mediu nu-și pot asigura minimul de confort după retragerea din activitate, mai ales că valoarea coșului minim de consum a crescut cu 920 de lei în acest an și a ajuns la 4.322 de lei. Desfășurat, din cei 4.322 de lei alocați coșului minim de consum, 1.500 se duc pentru chirie, 805 pentru alimente, 439 pentru cheltuielile cu locuința, iar pentru sănătate sunt alocați doar 76 de lei. Realistic, cheltuielile lunare medii cu sănătatea pentru un pensionar variază între 100 și 400 de lei, în funcție de afecțiuni, de necesitatea de a cumpăra medicamente necompensate integral, fără a mai lua în calcul vizitele la medici. Practic, un pensionar din România ar avea nevoie de un venit de aproximativ 4.500 lei pe lună dacă locuiește în propria locuință și de 6.000–6.800 lei dacă plătește chirie, pentru a acoperi cheltuielile zilnice și pentru a avea o rezervă pentru medicamente și consultații. Ce fac vecinii României? Bulgaria majorează pensiile cu 7,6% în 2026 Situația nu e roz nici pentru vecinii noștri, dar Bulgaria vine cu vești bune pentru cei 2 milioane de pensionari. Guvernul va crește pensiile cu 7,6% de la 1 iulie 2026 conform așa-numitei „reguli elvețiene”, iar pensia medie va crește de la 2.710 lei, cât este în prezent, la 2.753 de lei. Deși pensia este cu aproximativ 100 de lei mai mică decât în România, creșterea este mai mult decât dublă față de valoarea prognozată a inflației medii anuale pentru 2026 de 3,5%. Când vine vorba despre nivelul de trai al vecinilor noștri, pentru o persoană singură care locuiește în Sofia, valoarea coșului minim de consum este de aproximativ 3.338 de lei, cu aproape 1.000 de lei mai puțin decât în România. 1.500 de lei îi desparte pe pensionarii din România pentru a avea un trai decent, în timp ce pentru vârstnicii bulgari diferența este de doar 585 de lei. Rumen Radev, președintele Bulgariei / Sursa FOTO: Profimedia Guvernul Orban le oferă a 14-a pensie seniorilor Ungaria a crescut pensiile cu 3,2% până la 2.915 lei și le-a achitat pensionarilor și în acest an cea de-a 13-a pensie pe care guvernul Fidesz a restabilit-o. De asemenea, vecini noștri „lucrează la turație maximă” la un plan de introducere a celei de-a 14-a pensii lunare, conform lui Viktor Orban. Conform proiectului, începând cu noul an, cei 2,5 milioane de pensionari vor primi o a 14-a pensie lunară, pe lângă cea de a 13-a în fiecare an. Costurile medii pentru o singură persoană se situează între 3.130 și 4388 de lei pe lună. Deși coșul minim de consum este peste venitul mediu al unui pensionar maghiar, diferența poate fi mai ușor atenuată decât în cazul pensionarilor români. Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban Pensiile germanilor vor fi 48% din salariul mediu în 2026 În Germania, Bundestagul (Parlamentul Federal Unicameral al Germaniei) a adoptat, în sfârșit, pachetul controversat de pensii. Astfel, de la 1 ianuarie 2026, pensia va reprezenta 48% din salariul mediu, deși va costa statul miliarde de euro în plus. Ministerul Afacerilor Sociale estimează că o pensie de 1.500 de euro ar urma să crească cu 350 de euro pe an, adică un plus de 28 de euro pe lună. În România, situația este fix pe dos. Premierul „austerității” a anunțat că în 2026 pensiile nu vor crește nici măcar cu rata inflației. Când vine vorba de cheltuieli, pentru o singură persoană, costurile în Germania sunt estimate la 980 – 1.150 de euro pe lună, fără chirie. Totuși, pensia medie în Germania a fost în acest an de 2.100 de euro, deci pensionarii pot să acopere cheltuielile lunare pentru un trai decent. Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz Contribuțiile corecte și constante asigură o pensie uriașă în Elveția Elveția este cunoscută, nu doar pentru peisajele de vis și calitatea vieții, ci și pentru unul dintre cele mai stabile și bine structurate sisteme de pensii din Europa. Conform celor mai recente date publicate, Elveția avea peste 1,7 milioane de pensionari. Aici, seniorii se bucură de venituri substanțiale, care pot varia
Ce TAXE noi vor plăti românii de la 1 ianuarie 2026
Curtea Constituțională a României a respins, miercuri, sesizarea AUR la legea privind pachetul doi de măsuri fiscal-bugetare. Acesta prevede majorarea impozitelor la 80% pentru locuințe, câștiguri la bursă, precum și introucerea principiului „poluatorul plătește” la impozitele pe autoturisme. Parlamentul a adoptat pe 18 noiembrie proiectul de lege care pevede majorarea mai multor impozite și creșterea de taxe. Parlamentarii AUR au contestat la CCR Legea care stabilește măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și modifică acte normative. Guvernul a solicitat o soluționare urgentă, iar CCR s-a conformat. Astfel, Curtea Constituțională a aprobat astăzi creșterea taxelor din 2026, deci, românii marcați de scumpirile și taxele din 2025 vor continua să resimtă presiuni și mai mari asupra bugetelor. Al doilea pachet de măsuri fiscale este esențial pentru proiectul de buget pe 2026, deoarece include creșteri de taxe, dar și alte schimbări fiscale care aduc venituri în plus la bugetul de stat. Impozitul pe locuințe va crește semnificativ, cu aproape 70-80%. Pentru locuințele cu utilități, impozitul va crește de la 1.492 lei/mp la 2.677 lei/mp, pentru cele fără utilități impozitul crește de la 894 lei/mp la 1.606 lei/mp. Pentru clădirile rezidențiale de peste 2,5 milioane lei se va aplica o taxă suplimentară de 0,9% pe suma care depăștete acest prag iar terenurile vor avea valori impozabile ajustate în funcție de destinație. Practic, pentru un apartament de 3 camere din București, impozitul de 198 de lei din prezent va fi de 355 de lei în 2026. „Poluatorul plătește” impozit mai mare pentru autoturism Când vine vorba de mașini, impozitarea se va face pe baza unui mecanism nou care diferențiază vehiculele mai poluante de cele mai puțin poluante, pe principiul „poluatorul plătește”. Astfel, pentru o mașină cu un motor între 1,6-2 litri, cu normă de poluare Euro 0 – Euro 3, impozitul va fi între 238 și 297 de lei. Pentru același tip de motorizare, dar cu o normă de poluare Euro 5, românii vor plăti un impozit cuprins între 213 și 267 de lei. Pentru mașinile electrice, taxa va fi una fixă, de 40 de lei pe an, iar pentru autovehiculele care depășesc 375.000 de lei (73.000 euro), se va percepe o taxă suplimentară de 0,9% pe suma ce trece peste plafon. Crește impozitul pe câștigurile bursiere Românii care tranzacționează monede virtuale vor fi afectați și ei. În cazul veniturilor din transferul de criptomonede se va aplica cota de 16% asupra câștigului determinat ca diferență pozitivă între prețul de vânzare și prețul de achiziție. Câștigul sub nivelul a 200 de lei per tranzacție nu va fi impozitat cu condiția ca totalul câștigurilor într-un an fiscal să nu depășească 600 de lei. Impozitele vor fi majorate și în cazul câștigurilor pe bursă, astfel, impozitul pentru titlurile de stat și instrumentele derivate deținute peste un an urcă de la 1% la 3%, iar pentru cele vândute în mai puțin de un an crește de la 3% la 6%. De asemenea, tranzacțiile realizate în afara entităților reglementate, precum și vânzarea aurului de investiții, vor fi taxate cu 16% în loc de 10%. Coletele din China vor fi taxate cu 25 de lei în plus Veștile mai puțin bune îi lovesc și pe iubitorii de shopping online pe platformele din China. Parlamentul României a adoptat și legea prin care va fi introdusă o taxă suplimentară fixă de 25 de lei pentru toate coletele comandate de pe paltormele din afara Uniunii Europene. Taxa se va aplica pentru fiecare colet provenit din spațiul extracomunitar, cu o valoare sub 150 de euro. Veniturile din chirii și freelancing vor fi impozitate diferit în 2026 Taxe în plus vor avea de plătit și cei care obțin venituri din chirii sau din freelancing. Veniturile nete obținute din chirii se vor calcula prin aplicarea unei cote forfetare de cheltuieli de 30% la venitul brut. Impozitul pe venit de 10% se va aplica apoi la venitul net, și nu la cel brut ca în anii trecuți. Impozitul anual pentru un venit de 20.000 de lei va ajunge la 1.400-1.500 de lei. În cazul freelancerilor, contribuția la CASS va crește din 2026, al cărei plafon maxim va urca la echivalentul a 72 de salarii minime. RECOMANDAREA AUTORULUI: Lista noilor TAXE în 2026. Guvernul Bolojan ne-a pregătit biruri mai mari pe case, pe mașini și pe chirii. Ce taxe și impozite vor plăti românii de la 1 ianuarie CCR a aprobat creșterea taxelor din 2026. Judecătorii urmează să se pronunțe și pe legea pensiilor magistraților
Comisia Europeană dă peste cap planurile Guvernului Bolojan
Comisia Europeană spulberă optimismul Guvernului Bolojan de a reduce datoriile statului și estimează că deficitul bugetar al României va rămâne peste 6% din PIB în 2026, dublu față de plafonul de 3% al Uniunii Europene. Finanțele publice ale țărilor din Europa de Est vor continua să se deterioreze anul viitor, în ciuda unei accelerări moderate a creșterii economice, conform Reuters. Deși deficitul bugetar al României a scăzut de la 6,2% din PIB în primele 10 luni din 2024 la 5,7% din PIB în aceeași perioadă din 2025, Comisia Europeană nu vede o evoluție prea optimistă în 2026 pentru țara noastră. Guvernul a promis anual reducerea deficitului bugetar de când a scăpat de sub control, dar Comisia Europeană estimează că Polonia și România, cele mai mari economii din Europa Centrală, vor înregistra deficite bugetare de peste 6% din PIB în anul următor, ca urmare a cheltuielilor mai mari pentru apărare în contextul războiului din Ucraina, dar și a unor politici sociale. Deficitele celor două țări sunt așteptate să scadă ușor în 2027, dar până atunci, finanțele publice vor avea de suferit. „Statele din Europa Centrală și de Est (CEE) se confruntă cu compromisuri politice tot mai mari pentru a controla deficitele fiscale mari, creșterea datoriei publice și costurile cu serviciul datoriei, în timp ce evoluțiile din politica internă cresc, de asemenea, provocările la adresa consolidării fiscale”, conform Fitch Ratings. Scumpirile vor continua să îi preseze pe românii și în 2026 Acum, premierul „austerității” încearcă să mai facă rost de bani ca să acopere cheltuielile României care strânge foarte puține venituri și are cheltuieli apropiate de cele ale mediei europene. Cea mai importantă lege dintr-un an, bugetul, nu a fost încă publicat, iar ministrul Finanțelor vorbește despre planuri de redresare care să nu compromită câștigurile aproape inexistente ale României. Deci, după un an marcat de scumpiri și taxe care i-au lovit direct pe oameni, pare că urmează un 2026 care va aduce o presiune și mai mare pentru bugetele românilor, poate poate reușește Guvernul să mai reducă din deficit. RECOMANDAREA AUTORULUI: Optimism fără margini de la Guvernul Bolojan. Inflația va scădea de la 10% la 3% în 2026 Mirajul cifrelor. Cum de a scăzut deficitul bugetar, așa cum se laudă ministrul Alexandru Nazare, dar economia abia se târăște și încasările de la buget gâfâie? Cheia e la creșterea PIB și la inflație. Ar fi de bine, dacă nu ar fi de rău
Optimism fără margini de la Guvernul Bolojan. Inflația va scădea
Inflația, controversa economiei românești, rămâne un pericol major pentru nivelul de trai al fiecăruia dintre noi. Aceasta duce la scumpirea bunurilor, reduce puterea de cumpărare și chiar afectează planurile de investiții. România are în prezent cea mai mare inflație din Europa, aproximativ 10%, dar optimismul Guvernului Bolojan depășește așteptările tuturor economiștilor. Conform datelor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, inflația României ar urma să scadă până la 3% spre finalul anului următor. Românii cumpără astăzi mai puține lucruri cu aceiași bani decât cumpărau anul trecut și nu numai cu 10%. Inflația umple buzunarele statului, pentru că, cu cât un produs este mai scump, cu atât statul încasează mai mult TVA. Doar că, majorarea taxelor și a TVA-ului nu au adus mai mulți bani la bugetul de stat, așa cum spera Executivul. Încasările din TVA au scăzut pentru că românii au redus drastic consumul, deși Ilie Bolojan s-a lăudat cu acest eșec, așa cum a scris Gândul. Bugetul României pe 2026 este momentan inexistent și, dacă bugetul nu este încă publicat, nici coordonatele prezentate nu pot fi sigure. Totuși, previziunile Guvernului Bolojan, publicate în raportul Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, spun că inflația României ar urma să scadă până la 3% în a doua parte a anului 2026. Dar, visul frumos al Guvernului Bolojan s-a terminat destul de repede pentru că Banca Națională a României (BNR) a transmis că în a doua parte a orizontului proiecţiei inflația ar urma să scadă până la 3,7% în decembrie 2026 şi la 2,9% în septembrie 2027, comparativ cu valorile estimate anterior de 3% şi 2,7% pentru aceleaşi momente de referinţă. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ce este, de fapt, inflația. Controversa economiei românești: taxa mascată care scade doar în statistici, în realitate lovește în fiecare dintre noi și umple buzunarele statului Bolojan se laudă cu un eșec: „Încasările nete din TVA au crescut cu 9,2%” / Colectăm mai mult și pentru că reușim să colectăm mai bine”. Doar că încasările sunt sub inflație, deci guvernul Bolojan nu a reușit să colecteze nici TVA-ul generat de creșterile de prețuri Claudiu Năsui demontează bilanțul lui Bolojan despre colectarea TVA-ului: „Dacă corectăm cu inflația suntem tot pe acolo, ba chiar sub anul trecut”
Toni Neacșu: Scrisoarea trimisă de România către Comisia Europeană sintetizează incapacitatea și nepriceperea administrativă a Guvernului
Toni Neacșu, fost membru CSM, susține că, scrisoarea trimisă de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene către Comisia Europene cu privire la neîndeplinierea obligațiilor necesare pentru deblocarea sumei de 869 de milioane de euro din PNRR, suspendată la 28 mai 2025, este „un document oficial care sintetizează incapacitatea și nepriceperea administrativă a Guvernului pe ultimele 6 luni.” Avocatul, explică pe pagina personală de Facebook că scrisoarea trimisă de România care ar fi trebuit să facă dovada îndeplinirii jaloanelor restante din cererea de paltă numărul 3 este un text al unei moțiuni de cenzură care arată „incapacitatea” și „nepriceperea” coaliției de guvernare. Toni Neacșu spune că Guvernul lui Ilie Bolojan a exploatat politic doar un singur jalon, cel care face referire la pensiile speciale și acuză Executivul pentru faptul că a renunțat la banii aferenți a două jaloane, bani care au fost pierduți definitiv de România. „România a trimis vineri, 28.11.2025, către Comisia Europeană un document oficial care sintetizează incapacitatea și nepriceperea administrativă a Guvernului pe ultimele 6 luni. Este vorba despre scrisoarea de informare a Comisiei Europene cu privire la (ne)îndeplinirea obligațiilor în vederea deblocării sumei de 869 milioane euro din PNRR, suspendate în data de 28.05.2025.” „Scrisoarea, secretă, este o dovadă scrisă a eșecului Guvernului Bolojan” Neacșu spune că, deși Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a susținut o conferință de presă pe această temă, nu a reușit să atragă atenția nimănui. Practic, fostul judecător CSM susține că scrisoarea trimisă la Bruxelles nu confirmă îndeplinirea jaloanelor, ci surprinde „nepriceperea coaliției de guvernare”. De asemenea, acesta susține că fondurile suspendate erau aferente pentru 6 jaloane PNRR, nu 4, așa cum a fost ransmis către presă. „Ministrul Dragoș Pîslaru a ținut o conferință de presă marți pe tema asta, dar nu a atras atenția nimanui. Scrisoarea, secretă, este o dovadă scrisă a eșecului Guvernului Bolojan și portretizează mai bine decât orice text al unei moțiuni de cenzură amatorismul și nepriceperea coaliției de guvernare. Mai întâi, exact așa cum am spus, fondurile suspendate erau aferente a 6 jaloane PNNR, iar nicidecum numai a 4, cum a fost intoxicata presa să creadă.” Potrivit lui Neacșu, Guvernul Bolojan ar fi recunoscut în scrisoarea trimisă către Comisia Europeană, că România a renunțat deja la 51 de milioane euro, bani aferenți jaloanelor 72 și 86 care au în vedere achizițiile publice pentru metroul din Cluj și București. Un singur jalon ar fi considerat îndeplinit, numirea conducerii AMEPIP, pentru care țara ar putea primi 330 de milioane de euro, iar celelalte sume, până la 809 milioane de euro ar depinde de jaloanele pe care Guvernul „le explică în mod confuz” ca „să păcălească dâmbovițește Comisia Europeană”. „România a renunțat deja la 51 milioane euro, aferenți jaloanelor 72 și 86, achiziții publice pentru metroul din Cluj și București. Aceștia sunt banii pierduți sigur, prin renegocierea PNRR renunțându-se la ei. Pe celelalte jaloane doar unul este îndeplinit, cel puțin formal, numirea conducerii AMEPIP., deși Comisia va trebuie să evalueze dacă asta echivalează cu operaționalizarea reală a acestei autorități. Procedura este contestată în justiție de un fost președinte al AMEPIP.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Toni Neacșu: În alte vremuri, Ilie Bolojan și miniștrii lui ar fi fost arestați și cercetați pentru subminarea economiei naționale Toni Neacșu comentează criza apei din Prahova: „Trăim la Ministerul Mediului o adevărată supremație a idioților”